Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acțiune reconvențională
privind încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor
În fapt:
1
În drept:
1. În conformitate cu prevederile articolului 172 alin. (1), art.173 alin. (1), lit. e) coroborat cu
art.42 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pînă la începerea dezbaterilor judiciare, pîrîtul
are dreptul să intenteze împotriva reclamantului o acţiune reconvenţională pentru a fi
judecată odată cu acţiunea iniţială. Judecătorul, care judecă acțiunea inițială, primește
acțiunea reconvențională dacă ea şi acţiunea iniţială sînt în conexiune, iar judecarea lor
simultană ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.
2. Conform articolului 74 din Codul familiei “(1) Părinţii sînt obligați să-şi întreţină copiii
minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. (2) Modul de plată a
pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între părinţi sau între
părinţi şi copilul major inapt de muncă. (3) Dacă lipseşte un atare contract şi părinţii nu
participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se încasează pe cale judecătorească,
la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui copilului sau a autorităţii tutelare”.
3. Obligaţia părinţilor de a întreţine copiii minori nu se rezumă la acoperirea coşului minim de
consum al copilului, stabilit la nivel de ţară pentru anul respectiv, ci constă în a contribui la
întreţinerea copilului proporţional posibilităţilor financiare ale părintelui. Obligaţia
respectivă a părinţilor este impusă şi de art. 27 al. (2) din Convenţia internaţională din
20.11.1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25
februarie 1993, care prevede că „Părinţilor si oricărei alte persoane care au in grija un copil
le revine in primul rând responsabilitatea de a asigura, in limita posibilităților si a
mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare in vederea dezvoltării copilului”, şi
nu doar în vederea asigurării coşului minim de consum. La fel, şi art. 10 din Hotărârea
Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 4 din 15.04.2013 „Privind
practica judiciară de soluţionare de către instanţele judecătorești a cauzelor referitoare la
încasarea pensiei de întreţinere pentru copii şi alţi membri ai familiei” prevede că „la
adoptarea hotărîrii, instanţele judecătoreşti vor lua în consideraţie numai venitul real al
pîrîtului (salariul şi/sau alte venituri)”.
4. În același context, articolul 18 alin. (1) al Convenţiei internaţionale din 20.11.1989 cu privire
la drepturile copilului prevede că „Părinții sau, după caz, reprezentanții săi legali sunt
principalii responsabili de creșterea si dezvoltarea copilului. Aceștia trebuie sa acționeze, în
primul rând, in interesul suprem al copilului”. Același raționament este expus și în dispoziția
art. 18 al. (1) din Legea nr. 338 privind drepturile copilului din 15 decembrie 1994, „Ambii
părinţi, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală
pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală şi socială a copilului, ţinînd cont în primul
rînd de interesele acestuia”.
5. Conform articolului 75 din Codul familiei „(1) Pensia de întreţinere pentru copilul minor se
încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un
copil, [...]”. Dat fiind faptul că pârâtul este angajat în câmpul muncii peste hotarele
Republicii Moldova, această concluzie o desprind din cererea de chemare în judecată la
acțiunea inițială, precum și faptul că acesta beneficiază de pensie pentru serviciul în sistemul
penitenciar, iar conform normei legale citate mai sus, acesta este obligat să achite o pensie de
întreţinere a copilului egală cu 1/4 din venitul său lunar.
6. Totodată, potrivit articolului 76 din Codul familiei „(1) În cazurile cînd părintele care
datorează întreţinere copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau
fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte venituri, total sau parţial, în natură, ori nu are un
salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea
pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri, este imposibilă,
dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi, instanţa judecătorească poate să
stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau,
concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri
conform art.75.
2
7. În ipoteza în care Pârâtul are domiciliul în străinătate sunt relevante și aplicabile prevederile
articolului 109 din Codul familiei „(2) În cazul în care nu se ajunge la un acord, persoana
interesată poate porni în instanţa judecătorească o acţiune privind stabilirea cuantumului
pensiei de întreţinere într-o sumă fixă şi achitarea acesteia printr-o plată unică sau privind
transmiterea anumitelor bunuri în contul pensiei sau privind determinarea unui alt mod de
plată a acesteia”.
8. Pentru determinarea cuantumului pensiei de întreținere, se impune necesitatea determinării
venitului pîrîtului. În acest context, în condițiile refuzului pîrîtului de a prezenta informația
despre venituri, ținînd cont de faptul că veniturile persoanei reprezintă un aspect al vieții
private protejat atît la nivel internațional (art.8 CEDO), cît și la nivel național, în special fiind
calificate ca date cu caracter personal în accepțiunea Legii 133/2011 privind protecția
datelor cu caracter persoanl, se impune necesitatea reclamării probelor in temeiul art.119
din Codul de procedură civilă, de la pîrît și de la instituțiile bancare din Republica Moldova
privind transferurile efectuate de pîrît în Republica Moldova, Casa Națională de Asigurări
Sociale – privind cuantumul pensiei, Inspectoratul Fiscal de Stat – privind veniturile
declarate.
Consider că stabilirea unei pensii de întreţinere a copilului în mărime de 5000 MDL adăugată
la contribuția proprie ar corespunde necesităților acestuia.
În temeiul art. 18 alin.(1) şi. 27 al. (2) al Convenţiei internaţionale din 20.11.1989 cu privire la
drepturile copilului; art. 48 din Constituţia Republicii Moldova; art. 74-76, 108-111 din Codul
Familiei al Republicii Moldova şi art. 5, 39, 119, 123, 166, 167 din Codul de procedură civilă a
Republicii Moldova, precum şi în baza circumstanţelor de fapt enunţate mai sus
SOLICIT:
Actele de stare civilă relevante sunt anexate de pîrît la cerere de chemare în judecată privind
desfacerea căsătoriei (acțiunea inițială).
________________________________