PARTENERIAT FAMILIE – ŞCOALĂ – SOCIETATE

În această lume în permanentă schimbare – aflată sub presiunea competiţiilor

de orice fel – părinţii, educatorii, oamenii de afaceri, comunităţile locale, statele şi
guvernele naţionale se străduiesc împreună să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a
educaţiei, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte. Unul dintre mijloacele de îndeplinire a
acestui scop – implicarea familiei în educaţie – a existat de generaţii.
Familiile trebuie să fie implicate în îmbunătăţirea învăţării acasă, precum şi în
şcoală, dacă avem copii care vor să devină persoane instruite. Familiile lor pot întării
învăţarea acasă, prin implicarea în şcolile în care studiază copii lor, încurajându-i pe
aceştia să participe la lecţii şi susţinându-le interesul pentru discipline incitante şi lărgindu-
şi propriile abilităţi parentale.
Toate acestea sunt utile, pentru că familiile în societatea modernă se confruntă
cu solicitări ridicate, cu o competiţie crescută pentru obţinerea atenţiei din partea copiilor,
precum şi cu poveri economice, care forţează tot mai mulţi părinţi să lucreze în afara
căminului şi limitează serios timpul pe care aceştia îl petrec cu copiii lor. Provocările
respective sunt complicate şi de lipsa comunicării între şcoli şi familii şi de faptul că
adesea practicile şcolare eşuează în a veni în întâmpinarea nevoilor multor familii ale
elevilor.
În acelaşi timp, există semne conform cărora legăturile dintre cele două instituţii
pot deveni mai puternice. Părinţii îşi doresc foarte mult ca cei mici să reuşească şi vor să
lucreze cu şcoala pentru a atinge succesul.
Şcolile pot şi chiar joacă un rol important în întărirea acestor interdependenţi.
Părinţii se întorc către şcoală pentru a fi îndrumaţi. Când profesorii şi conducerea sunt
dornici să-i atragă pe părinţi atunci rezultatele copiilor se îmbunătăţesc. Există multe
iniţiative promiţătoare care demonstrează căile inovative de a îndrepta familiile către
procesul de învăţământ. Prin astfel de eforturi, precum şi altele asemănătoare, şcolile vor
obţine un sprijin şi mai mare din partea părinţilor şi se va observa mai clar progresul
elevilor.
Complexitatea creşterii şi educării copiilor în zilele noastre cere, de asemenea,
sprijin şi din partea comunităţii. Programele sponsorizate de grupurile comunităţii şi de
oamenii de afaceri, de instituţiile religioase, de organizaţiile de caritate şi de diverse
fundaţii sunt importante în întărirea relaţiilor dintre familie şi şcoală.
Pentru binele generaţiilor următoare toţi trebuie să lucrăm împreună pentru a
construi toate acestea.
Orice tip de efort, realizat pentru a oferii părinţilor mai multe oportunităţi de a-şi
ajuta copiii să înveţe, va necesita o schimbare în atitudinea publică, în ceea ce priveşte
importanţa învăţământului, va implica o dorinţă a educatorilor de a regândi fundamental
rolul părinţilor şi al relaţiilor şcoală - familie şi va solicita cooperarea întregii comunităţi.
Atunci când există un adevărat parteneriat între şcoală, familie şi comunitate,
profesorii îşi însuşesc căi noi şi puternice de a îndrepta copiii către standarde şcolare
provocatoare; părinţii discută regulat cu educatorii despre comportamentul copiilor lor,
raportat la acele standarde ridicate şi despre modul în care-i pot ajuta pe aceştia acasă şi
la şcoală; elevii se străduiesc să atingă noile standarde specifice disciplinelor studiate
(matematică, ştiinţe, limbă etc.). Şi din ce în ce mai mulţi tineri sunt bine dotaţi pentru a-şi
continua educaţia în universităţi şi/sau pentru a începe o carieră sau o profesie cu un viitor
promiţător.
Fiecare şcoală devine o „comunitate a celor ce învaţă”, în condiţiile propriului
său plan de îmbunătăţire continuă a predării, învăţării şi disciplinei. Toţi elevii săi se
străduiesc şi fac progrese în direcţia atingerii standardelor dorite, fiind ajutaţi de părinţi,
profesori şi alţi parteneri.
Şcolile şi comunitatea îmbunătăţesc instrucţia, evaluarea, dezvoltarea
profesională a cadrelor didactice, abilitatea de a conduce a directorilor, implicarea
părinţilor şi a oamenilor de afaceri, astfel încât fiecare aspect al educaţiei funcţionează ca
parte a unui sistem, care sprijină toţi elevii pentru a-şi atinge obiectivele.
Întreaga comunitate este devotată scopurilor sale de a ajuta la formarea
elevului. De aceea se pot crea:
 un plan de acţiune pentru îmbunătăţirea continuă a tot ceea ce ţine de şcoală, tot
ceea ce influenţează predarea şi învăţarea, astfel încât toţi copiii să atingă
standardele de învăţare impuse;
 un parteneriat extins, care să permită realizarea planului, o relaţie între părinţi şi
profesori, companii şi instituţii de învăţământ superior, administratori şi comitete
şcolare, bunici şi familia extinsă, spitale şi agenţii ale serviciului social, instituţii de
cultură şi artă, ziare şi alte mijloace de comunicare în masă, biblioteci, organizaţii
religioase şi voluntare.
Sunt sigură că dacă se realizează acest fel de parteneriat care să includă familie
– şcoală – comunitate, prin efort şi dragoste pentru copii din partea tuturor instituţiilor
implicate, rezultatele vor fi deosebite şi satisfacţiile din partea elevilor foarte mari.
Şi pentru că în munca mea, atât ca educator al Şcolii Speciale cât ţi ca învăţător
al unei clase în care există mulţi copii cu CES, am observat că rezultatele activităţii de
parteneriat sub deviza „Învăţăm împreună” au dat rezultate surprinzător de frumoase şi am
continuat acest mod de lucru timp de 3 ani consecutiv. Au fost implicate în aceste activităţi
Şcoala „”, Şcoala Inspectoratul Şcolar, familiile elevilor, profesori, învăţătorii itineranţi,
directori de şcoli, consilieri educativi, diriginţi şi preotul Ioan Ştefănescu de la parorhia
situată în cartierul şcolii. Lucrând împreună, elevi din şcoala normală şi şcoala specială am
realizat obiectivele propuse, precum şi obiecte deosebit de frumoase, ajutându-ne şi
completându-ne reciproc.
S-au legat prietenii care durează de ani de zile. Spre exemplificare, am să vă
redau în cele ce urmează un proiect de parteneriat ce conţine activităţile comune ce au
fost desfăşurate pe parcursul unui an şcolar.

Integrarea socială a elevilor cu cerinţe educative speciale (C.E.S.) prin

activităţi comune şcolare şi extraşcolare cu elevii din şcoala obişnuită

Parteneri:
1 Şcoala Specială 2 Şcoala „Grup ţintă:
1 Clasa a VI-a A + D, 15 băieţi cu cerinţe educative speciale din 2 Clasa a II-a A, 19 elevi
din Şcoala „Obiective generale:
1 Integrarea elevilor cu cerinţe educative speciale în condiţii normale de educaţie.
2 Integrarea elevilor din clasa a VI-a A + D şi a II-a A în comunitate.
3 Recuperarea în plan social, comportamental şi afectiv a elevilor cu cerinţe educative
speciale.
4 Socializarea elevilor cu cerinţe educative speciale prin participarea lor la activităţi
comune alături de elevii şcolii „.
5 Dezbaterea problemelor cu care se confruntă corpul didactic în activităţile didactice şi
extradidactice desfăşurate cu aceşti elevi.
6 Perfecţionarea metodelor şi procedeelor utilizate în activităţile curriculare şi
extracurriculare destinate elevilor cu cerinţe educative speciale.
7 Acceptarea elevilor cu cerinţe educative speciale în societate şi schimbarea mentalităţii
privind copiii cu cerinţe educative speciale.
8 Adaptarea la mediul şcolar, prin participarea copiilor din cele două instituţii la diferite
activităţi şcolare şi extraşcolare: lecţii cu caracter interactiv, concursuri, drumeţii.
9 Informarea cadrelor didactice ale celor două instituţii cu privire la modalităţile de
integrare a elevilor cu cerinţe speciale în şcoala publică.
Beneficiarii proiectului:
1 Beneficiarii direcţi: grupul ţintă 1, 2;
2 Beneficiarii indirecţi: familii, cadre didactice, factori de decizie ai politicilor educaţionale.
Cadrele didactice ce vor participa la proiect:
1 Şcoala Specială
2 Şcoala „
Derularea proiectului:
1 Cunoaşterea elevilor celor două şcoli (elevii clasei a II-a a Şcolii „îi vizitează pe elevii
Şcolii Speciale
Data: 21.11.2022
Obiective specifice:
- participarea elevilor din ambele instituţii;
- cunoaşterea lor, fiecare elev purtând ecuson.
Responsabili:
Resurse procedurale:
- diverse activităţi comune celor două grupuri;
- vizita şi cunoaşterea elevilor;
- stimularea elevilor.
2 Educaţie plastică
Pictură pe sticlă
Data: 05.12.2022
Obiective specifice:
- Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate;
- Familiarizarea elevilor din şcoala specială cu condiţiile, cadrul de lucru din şcoala
normală, în vederea integrării;
- Elevii din şcoala „” să fie educaţi în spiritul toleranţei, întrajutorării, colaborării cu
copiii cu nevoi speciale.
Resurse Umane:
- Educator, învăţător, profesor itinerant, copii, părinţi.
Resurse procedurale:
- material didactic
- evaluare
- stimularea elevilor
- fotografii
- evaluarea activităţii privind integrarea elevilor cu nevoi speciale
Materiale
- acuarele, pensule, sticlă
- desene tip
Finanţare
- donaţii din partea părinţilor
- autofinanţare
- sponsori
Timp
- 2 ore
Locul de desfăşurare
- Şcoala „3 Ne place să muncim împreună! Cel mai harnic dintre noi!
Felicitare pentru ziua de 8 Martie
Data: martie 2004
 Obiective specifice:
- Recapitularea tehnicilor învăţate şi pregătirea materialelor
- Execuţia, analiza şi evaluarea lucrării
Responsabili:
Resurse procedurale:
- materiale didactice: flori presate, materiale textile, imagini decupate, mărţişoare,
lipici, carton, carioci
- stimularea elevilor
- fotografii, înregistrări
- evaluarea activităţii privind integrarea elevilor cu nevoi speciale
4 Drumeţii, excursii
Pădurea – loc de recreere şi de cunoaştere a mediului – „Mânăstirea Dealu”
Data: 30.05.2004
Obiective specifice:
- cunoaşterea frumuseţilor patriei
- cunoaşterea şi autocunoaşterea elevilor celor două şcoli în anumite situaţii, în afara
şcolii
Responsabili:
Resurse procedurale:
- fotografii
- mediul natural
- realizarea obiectivelor propuse
Evaluarea proiectului:
Etapele procesului de evaluare:
- evaluare intermediară
- evaluare finală
Modalităţi de evaluare:
- planificări
- respectarea tematicilor şi termenelor
- număr de elevi implicaţi în activităţile desfăşurate
- număr de cadre didactice participante la proiect
- înregistrarea activităţilor desfăşurate (video, foto, rapoarte scrise)
- interpretarea chestionarelor aplicate
Întocmirea raportului final privind desfăşurarea proiectului: puncte tari, puncte slabe,
feed-back şi reproiectare
Puncte tari
- disponibilitatea afectivă – cadre
- copii
- experienţa anterioară în legătură cu implicarea în cadrul unor activităţi complexe, tip
proiect
- dorinţa de integrare a copiilor din şcoala specială
- înţelegerea superioară a problematicii integrării copiilor cu cerinţe educative
speciale din partea adulţilor implicaţi în proiect
- realizarea unor produse finale foarte frumoase
Puncte slabe
- lucrul în instituţii şcolare diferite
- neconcordanţa orarului (probleme de armonizare a timpului de lucru)
- lipsa fondurilor necesare pentru procurarea unor materiale
Oportunităţi
- prezenţa în calendar a unor sărbători ce propun antrenarea disponibilităţilor afective
(Paştele, 1 Iunie)
 - experienţa în probleme de integrare a copiilor cu cerinţe educative speciale a celor
două şcoli
Ameninţări
- situaţia slabă a resurselor materiale necesare
- atitudinea ostilă a unora dintre copii în cursul desfăşurării unor activităţi comune.
Şi în viitor voi realiza parteneriate şcoală – familie – comunitate pentru că eu
sunt convinsă că învăţătorul este liantul care menţine colaborarea, iar beneficiilor şcolii
pentru aceşti copii sunt maxime.

Bibliografie:
- Adina Băran-Pescaru, Parteneriat în educaţie, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2004,
cap. 2.