1. Care dintre afirmațiile următoare legate de Ipoteza de studiu este neadevărata?

a. Ilustrează coerent obiectivul studiului, da titlul si se formulează la începutul oricărei cercetări, in

urma observațiilor personale corelate cu studiile preexistente in domeniu, precum si a documentarii
exhaustive prealabile, din domeniul respectiv

b. Testarea/validarea ipotezelor (daca sunt adevărate sau nu) se realizează in studii numai cu ajutorul
experienței personale a cercetătorului. P value nu are nicio aplicație in acest sens.

c. Pe parcursul cercetării, ipoteza de studiu (științifica) va fi enunțata ca/drept ipoteza statistica, cu

cele doua variante posibile (extreme) ale sale: H1 ipoteza nula si Ha/H1 ipoteza alternativa/a
cercetătorului.

d. Este o presupunere cu caracter provizoriu, fiind formulata pe baza datelor experimentale existente
la un moment dat in lumea științifica, sau pe baza intuiției, impresiei etc.- in lumea neștiințifica.

e. Este o presupunere a cercetătorului (personala), o tentativa de explicare rezonabila, enunțata pe

baza unor fapte cunoscute/sesizate anterior (experiența personala profesionala sau studii
descriptive/epidemiologice publicate anterior), cu privire la anumite (legături intre) fenomene, care
nu pot fi observate direct sau la esența unor fenomene (la cauza sau la mecanismul intern care le
produce)

2. Precizați care dintre afirmațiile următoare legate de testele statistice (TS) si utilizarea lor sunt
corecte:

a. Modul practic in care putem sa analizam legătura dintre doua variabile cantitative, gen interval
(=continui) sau rapoarte/ratio (=discontinui) se realizează prin TS de analiza a diferențelor mediilor

b. TS care sunt modul de analiza statistica a legăturii dintre doua variabile calitative nominale,
dihotomice, sunt cele care utilizează tabelele de asociere (=tabele de contingenta=tabele hi2)
ulterior calculând indicatorul statistic hi2.

c. Testul Student (testul-t) este utilizat pentru compararea datelor a doua grupuri, deci a doua medii
de valori (la variabile cantitative cu distribuție normala)

d. Analiza variației (ANOVA= analysis of variance) permite comparațiile a mai mult de doua grupe de
medii (rezultate din variabile cantitative)

e. TS de asociere sunt modul de analiza statistica de baza a legăturii dintre doua variabile cantitative,
prin tabelele de asociere (=tabele de contingenta=tabele hi2) ulterior calculând indicatorul statistic
hi2
3. Care din situațiile enumerate de mai jos, referitoare la utilizarea unui text al altui autor, într-o
lucrare științifica a dvs, fără a-i indica sursa, constituie plagiat?

a. Colajul de text cu textul dvs

b. Utilizarea unui text personal, dar anterior publicat

c. Copiere parțiala a textului

d. Copiere prin repovestire a textului

e. Preluare integrala a textului

4. Parametrii statistici de baza ai variabilelor nominale cuprind următoarele entități, cu excepțiile:

a. Ratele

b. Rapoartele

c. Proporțiile si procentajele

d. SD (standard deviația)

e. Mediile

5. Intre Cele 10 Principii etice ale cercetării medicale este cuprins si cel al inocuității cercetării.
Precizați care dintre descrierile de mai jos nu reprezintă cerințele acestui principiu

a. Persoana in cauza trebuie liber sa decidă participarea sa la experiment, cu excluderea oricărei

fraude, constrângeri, înșelătorii sau intervenții străine, cu forța, sau alte procedee de coerciție

b. Prin acesta se prevede asumarea si distribuirea egala a beneficiilor si riscurilor asupra tuturor
persoanelor incluse in studiu, fiind prevăzut in protocol modul in care unele riscuri pot fi limitate sau
compensate moral si financiar

c. Înainte de acceptarea cercetării, subiectul trebuie sa cunoască exact natura, durata si scopul
experienței, metodele, mijloacele si resursele utilizate, pericolele si riscurile la care se expune si
neapărat consecințele care decurg din participarea sa la experiența

d. Acest principiu prevede o definire clara a riscurilor si a efectelor adverse in procesul de cercetare.
Reducerea la maximum a prejudiciilor psihologice, morale, fizice etc. este obligația cercetătorului

e. Persoana trebuie sa fie suficient de informata si sa cunoască întreaga desfășurare a experienței

efectuate pe ea, încât sa fie capabila sa aprecieze urmările si efectele deciziei sale
6. Tipurile de formulare a ipotezelor statistice din studii țin cont de directionalitatea acestora. Astfel
care dintre ipotezele enunțate mai jos reprezintă o ipoteza non direcționala (bi, two-tailed)?

a. Incidenta infarctului la diabetici este mai mica decât la non diabetici

b. Exista deosebiri intre incidenta infarctului la diabetici fata de non diabetici

c. Nu exista diferențe intre incidenta infarctului la non diabetici fata de diabetici

d. Incidenta infarctului la non diabetici este mai mica decât la diabetici

e. Incidenta infarctului la diabetici este mai mare decât la non diabetici

7. Precizați care dintre afirmațiile următoare legate de puterea statistica (PS) a unui studiu clinic si de
mărimea eșantionului necesar (adică de cați subiecți sunt necesari într-un studiu N) sunt adevărate?

a. Cu cat variabilitatea (SD, SEM) așteptata a datelor este mai mare cu atât eșantionul (nr de subiecți)
trebuie sa fie mai mare

b. Verificam puterea statistica (PS) a studiului si când obținem un rezultat nesemnificativ statistic dar
cu rezultate clinice aparent favorabile si dorim sa fim absolut siguri ca studiul este într-adevăr
negativ dpdv statistic

c. Puterea statistica a studiului (PS) se calculează/se impune cu software specializat gen 3GPower

d. Cu cate efectul clinic estimat este mai mare, cu atât sunt necesari mai putini subiecți (N) si invers

e. Cu cat vrem sa obținem un p mai mic (=semnificativ statistic), cu atât vom avea nevoie de un eșantion
mai mare

8. Variabilele calitative nominale au următoarele caracteristici:

a. Sunt variabile la care exista o ordine naturala intre categorii (de obicei de la valoare mai mica la
valoare mai mare) si sunt mai mult de doua categorii

b. Sunt variabile măsurate prin date/cifre cu virgula, ce pot lua orice valoare numerica

c. Sunt valori/date sub forma de nume sau alte simboluri reprezentând categorii ce nu pot fi

ordonate una in raport cu cealaltă si nu au nicio valoare numerica

d. Sunt variabile măsurate prin date/cifre întregi, fără virgula, ce pot fi doar unități întregi (cifre
întregi), adică nu pot fi măsurate in intervale mai mici decât unitatea

e. Sunt valori/date sub forma de nume sau alte simboluri reprezentând categorii ce pot fi ordonate una
in raport cu cealaltă si au valoare numerica
9. Evaluarea practica si rapida/validarea unui RCT se realizează aplicând Criteriile JADAD (punctajul=
R+O+U). Stabiliți care dintre RCT cu punctajul JADAD calculat si expus mai jos, le veți considera
valide dpdv metodologic:

a. RTC cu punctaj 4 JADAD

b. RTC cu punctaj 5 JADAD

c. RTC cu punctaj 2 JADAD

10. Prin convenție, in cercetarea medicala, un anumit nivel al lui p indica faptul ca relațiile intre
fenomene sau efecte studiate sunt semnificative statistic (=adică rezultatele lor obținute nu se
datorează întâmplării!!!). Consideram drept semnificativa statistic următoarea valoare a lui p,
obținuta într-un studiu clinic:

a. P=0.51

b. P=0.001

c. P=0.99

d. P=0.75

e. P=1

11. In compararea curbelor de supraviețuire din studiile de prognostic, noțiunea/termenul de

supraviețuire mediana semnifica:

a. Riscul instantaneu al unui subiect de a suferi evenimentul prestabilit (decesul)

b. Proporția supraviețuitorilor într-o perioada definita de timp

c. Timpul pana la care au decedat 50% din pacienții luați in studiu

d. Reprezintă raportul dintre hazardurile celor doua grupuri de subiecți

e. Este momentul in care pacientul este înrolat in studiul de supraviețuire

12. Precizați care dintre enunțurile de mai jos legate de diversele tipuri de studii clinice sunt corecte:

a. Studii descriptive: au ca scop descrierea fenomenelor (a afecțiunilor) si ele generează doar ipoteze
etiologice ce urmează a fi confirmate/infirmate (obligatoriu!) de studii experimentale ulterioare.
Sunt reprezentate de studii ecologice (populaționale=sunt statistici simple in care se raportează
incidenta diferitelor afecțiuni dintr-o tara) sau seriile de cazuri (sunt cazuri similare de afecțiuni,
raportate sistematic)
b. Studii transversale (de prevalenta/cross-sectional Studies) evaluează indivizii prin prisma prezentei
sau absentei factorului de risc cat si a bolii cauzate in același moment de timp (=prevalenta). Ca
parametru, măsoară frecventa cu care este prezenta o boala într-o populație (frecventa
cazurilor=prevalenta=este proporția de indivizi dintr-o populație care au boala la un moment dat)

c. Studiile observaționale de tip cohorta, tip I si II: pornesc din prezent, spre viitor (studii
prospective), consemnadu-se la fiecare din grupurile cercetate expunerea/ non expunerea la un
anumit FR (factor de risc) presupus cauzator/etiologic/influentator al efectului urmărit
(efectul=boala). Au ca parametri de baza RR, RA

d. Studiile observaționale caz-martor/control: cercetarea se îndreaptă către trecut (sunt studii

retrospective), căutând expunerea/prezenta/contactul cu presupusul factor de risc analizat
(=cauzator/predispozant/care influențează/declanșează/produce boala). Au ca parametru principal
OR

e. Studiile clinice randomizate=RCT=trial, au ca scopul a trage concluzii asupra eficientei (comparative)

a procedurilor medicale particulare sau a diverselor tratamente. Au ca parametri clinico-
epidemiologici: RR, RRR, RAR, NNT

13. Care dintre variabilele de mai jos reprezintă o variabila nominala dihotomica?

a. Absent/prezent

b. Culoarea ochilor (căprui, verzi, albaștri)

c. Scorul APGAR

d. Stadiul TNM al unui cancer

e. Vârsta

14. Prin convenție, in cercetarea medicala, s-a hotărât ca de un anumit nivel al lui p se indica faptul ca
relațiile intre fenomene sau efecte studiate sunt semnificative statistic, adică rezultate obținute nu
se datorează întâmplării. Alegeți aceasta valoare a lui p, dintre valorile următoare:

a. P > 0.1

b. P <0.5

c. P >0.05

d. P >1

e. P <0.05
15. Ierarhizarea clasica a studiilor clinice (după centrul MBD Oxford) specifica diverse Niveluri ale
acestora. Studiile care se includ in Nivelul 2, sunt următoarele tipuri de studii:

a. Sinteza sistematica a studiilor caz-martor

b. Sinteza sistematica a studiilor de cohorta

c. Studii de cohorta individuale

d. Studii ecologice

e. Sinteza sistematica/meta analiză de RTC-uri

16. Într-un studiu clinic, alegem un test non parametric in următoarele situații:

a. Variabila cercetata este cantitativa cu distributie gaussiana (=normala)

b. Variabila cercetata este cantitativa cu distributie nongaussiana (=anormala)

c. Variabila cercetata este cantitativa, cu distributie aparent normala, dar cu dispersie (reprezentata
prin deviatia standard=SD) mult diferita intre grupurile comparate

d. Variabial cercetata este calitativa-ordinala cu distributie nongaussiana (=anormala)

17. Într-un studiu clinic, factorii care sunt determinați pentru alegerea ulterioara a tipului de analiza
statistica utilizat (TS) in evaluarea rezultatelor sunt următorii, cu o excepție. Precizați excepția:

a. Numărul de eșantioane din studiu (2 eșantioane sau > 2 eșantioane): cel mai simplu analitic are minim
2 grupuri: grup martor si grup de studiu. Excepția: împerecherea analizei datelor, efectuata pe
subiecții unui singur grup/eșantion (analiza gen înainte si după)

b. Modalitatea de finanțare a studiului: sursa private sau din surse guvernamentale controlate etic,
instituțional

c. Tipul de analiza utilizata in studiu clinic: analiza independentă a eșantioanelor (analiza

neîmperecheata), cu minim 2 grupuri sau analiza unui singur eșantion, dar pe date împerecheate
(analiza gen înainte si după)

d. Categoria variabilei analizate: pt ca determina implicit scara folosita pentru ordonarea datelor
variabilelor colectate

e. Forma de distribuție a datelor variabile analizate: datele pot avea fie o distribuție
simetrica=normal=gaussiana sau frecvent asimetrica=deviate, ce modifica in consecința parametric
de dispersie a datelor colectate. Nr de cazuri din eșantion influențează major forma de distribuție a
datelor
18. Indicați care dintre tipurile de studii clinice enumerate sunt utilizate in determinarea factorilor
cauzatori ai diferitelor boli, cunoscând faptul ca aceste tipuri de studii se pot desfășura
retrospectiv sau prospectiv:

a. Studii de prognostic/supraviețuire

b. Studii de cohorta tip I

c. Studii randomizate RCT

d. Studii caz-martor

e. Studii de cohorta de tip II

19. Parametrii statistici de baza ai variabilelor cantitative cuprind următoarele entități, cu excepțiile:

a. Proporțiile si procentajele

b. Rapoartele

c. Mediana

d. Media aritmetica

e. Modul

20. Parametrii statistici de măsurare a tendinței centrale (centrul distribuției) ale datelor sunt
reprezentați de următorii parametri (numiți in statistica drept medii), cu excepția:

a. Modul

b. Media geometrica

c. Media aritmetica

d. Deviația standard

e. Mediana
1. In cadrul conceptului de MBD, ce se înțelege prin expresia “utilizarea celor mai bune dovezi”?:

a. Utilizarea concluziilor experienței noastre medicale clinice, evaluata critic

b. Utilizarea concluziilor studiilor clinice evaluate critic

c. Utilizarea concluziilor tuturor studiilor clinice validate ulterior prin proba timpului

d. a+b+c

2. De ce este necesara aplicarea conceptului de MBD in practica noastra medicala zilnica?

a. Suntem datori moral sa prestam servicii medicale moderne

b. Pentru a fi bine priviti de societate, pacienti si a fi competitivi in profesie

c. Suntem obligati prin lege sa prestam servicii medicale la cel mai inalt nivel posibil

d. a+b+c

3. Ierarhizarea clasica a studiilor clinice (dupa centrul MBD Oxford ) considera un studiu caz-martor
individual, ca fiind un studio de nivelul:

A. nivel 1

B. nivel 2

C. nivel3

4. Nu reprezinta un studiu clinic conform acceptiunii definitiei sale din Directiva UE 2001/20/CE
(Articol 2, a.) urmatorul studiu:

a. Orice investigaţie pe subiecţi umani destinate să descopere sau să verifice efectele clinice,
farmacologie şi/sau alte efecte farmacodinamice ale unuia sau mai multor produse medicamentoase
de investigaţie

b. Orice investigaţie pe subiecţi umani destinate să identifice reacţiile adverse ale unuia sau mai multor
produse medicinale de investigaţie

c. Orice investigaţie pe subiecţi umani destinate să studieze absorbţia, distribuţia, metabolismul şi

excreţia unuia sau mai multor produse medicamentoase de investigaţie cu scopul de a confirma
siguranţa şi/sau eficacitatea acestuia/acestora

d. Toate reprezinta forme de studii clinice conform acceptiunii definitiei sale din Directiva UE
2001/20/CE (Articol 2, a.)

e. Niciunul din cele mai sus prezentate nu reprezinta forme de studii clinice conform acceptiunii
definitiei sale din Directiva UE 2001/20/CE (Articol 2, a.)
5. Gradul de recomandare practica minim al unui studiu terapeutic necesar pentru a fi aplicabil in
practica noastra medicala zilnica, dupa ierarhizarea MBD Oxford, este:

A. grad A (N1)

B. grad B (N2 si N3)

C. grad C (N4)

D. grad D (N5)

6 . O variabila gen “stadiul 4 TNM”, este o variabila de tip:

A. nominala

B. ordinala

C. cantitativa

7. Pentru comparatia statistica a doua variabile cantitative cu distributie normala, utilizam

urmatorul/urmatoarele teste statistice:

a. teste parametrice gen test Student- t

b. teste nonparametrice gen Mann Whitney- u

c. test hi patrat

d. a+b+c

8. Variabilele nominale dihotomice (bimodale) utilizeaza pentru compararea proportiilor lor:

a. teste parametrice gen test Student- t

b. teste nonparametrice gen Mann Whitney- u

c. test hi patrat

d. a+b+c
9. Alegem un test nonparametric in urmatoarele situatii de analiza statistica:

a. Variabila cercetata este ordinala si are distributie nongaussiana

b. Variabila cercetata este cantitativa cu distributie nongaussiana

c. Variabila cercetata este cantitativa cu distributie normala, dar cu dispersie (reprezentata de

deviatia standard) mult diferita intre grupurile studiate si comparate (SD diferite >2 SD)

d. a+b+c

10. Cu cat p este mai mic (p<0,05), gradul de certitudine al nostru este mai mare (creste), permitandu-
ne excluderea efectului intamplarii survenit in studiul nostru.

a. afirmatie corecta

b. afirmatie incorecta

11. Cunoscand CI, rezultatul obtinut (respectiv asocierea sau diferenta dintre variabilele studiate) nu
este semnificativa statistic atunci cand intervalul de incredere (CI) calculat rezultatelor testului
nostru :

A. Il cuprinde pe 1, in cazul rapoartelor RR, OR

B. Il cuprinde pe 0 (zero), in cazul diferentelor (risc atribuibil, RR, RAR)

C. Cuprinde valoarea de infinit, in calcului NNT

D. a+b+c

12. Cele mai valide studii clinice “in plan terapeutic” sunt considerate a fi :

a. studiile randomizate (RCT)

b. studii de cohorta

c. studii caz martor

d. studiile de supravietuire
13. Nu se iau in calculul final al rezultatelor intr-un studiu terapeutic randomizat, (RCT) pacientii care:

a. mor

b. pacienti despre care nu mai stim nimic

c. pacienti indisciplinati

d. a+b+c

14. Conform criteriilor de valabilitate Jadad, un RCT cu “scor 3” Jadad, este un studiu:

a. bun, cu validitate buna

b. intermediar, la limita acceptabila de validitate

c. slab ca validitate

15. Cel mai important tip de eroare de analiza clinica si care poate fi rezolvat prin “orbire” este:

a. Eroarea de executie

b. Eroarea de selectie

c. Eroarea de migrare

16. Eroarea de analiza statistica de tip beta (sau II) produce:

a. Produce lipsa semnificatiei statistice si se datoreaza variabilitatii intamplatoare (cu toate ca in

acest caz, “aparent tratamentul a avut efect!”).

b. Poate genera un aspect de falsa semnificatie statistica, in realitate, diferenta “semnificativa”

obtinuta nefiind reala,ci datorata variabilitatii intamplatoare a valorilor biologice prezenta in cele 2
grupuri

c. Eroarea de acest tip produce doar efecte nesemnificative, rezolvabile prin randomizare si orbire

17. RR (riscul relativ) calculat intr-un RCT , compara probabilitatea de a suferi efectul
(efectul/outcome) a pacientilor expusi vesus neexpusi actiunii unui factor studiat . Un rezultat de
RR=1,92, obtinut intr -un studiu clinic RCT de acest gen, semnifica:

a. FR (factorul de risc) cercetat este intr adevar un factor agravant/favorizant al afectiunii studiate

b. FR cercetat este factor de protectie, in relatie cu efectul…

c. FR cercetat nu influenteaza efectul (boala) studiat, deci este un factor indiferent.

18. OR reprezinta o aproximare a RR si se utilizeaza in aprecierea clinica a tipului de studii:

a. RCT

b. caz martor

c. de analiza a prognosticului si supravietuirii

d. de evaluare a testelor diagnostice

19. Pentru ca doua tratamente comparate intr un studiu terapeutic sa fie cu adevarat “diferite “(adica
cu rezultate semnificative clinic valabile si nedatorate intamplarii), dpdv al existentei semnificatiei
statistice, in afara de conditia cunoscuta ca p<0,05 mai trebuie sa existe cumulativ:

A. Valorile intervalului CI ale RR (sau OR) calculate sa nu cuprinda pe cifra 1 (unu)

B. CI ale RRR si RAR calculate in studiu sa nu cuprinda pe 0 (zero)

C. NNT calculat in studiu sa nu tinda catre infinit

D. Toate variantele de mai sus (a+b+c)

20. Acordul interobservator corectat (adica excluzand contributia intamplarii) cu valoarea de 0.4-0.6
indica o concordanta de diagnostic:

A. Mica.

B. Substantiala

C. Moderata

21. Cand in rezultatele unui studiu asupra unui nou test diagnostic, obtinem o valoare pentru LR+
(Raportul de probabilitate pt un rezultat “+” al testului) de 12, concluzionam ca:

a. Datele obtinute genereaza modificari mari ale rezultatelor pre si post test, deci testul analizat
poate confirma prezenta bolii pt care a fost propus

b. Datele genereaza modificari neimportante ale rezultatelor pre si post test, deci testul analizat nu
poate confirma prezenta bolii pt care a fost propus

c. Datele genereaza modificari moderate ale rezultatelor pre si post test, deci testul analizat poate nu
poate nici confirma nici infirma prezenta bolii pt care a fost propus
22. Valoarea predictiva “-”(negativa), sau VPN, este un parametru calculat in analiza clinica a unui nou
test diagnostic si el semnifica:

a. probabilitatea ca la un pacient cu test dg. pozitiv sa existe boala suspicionata

b. probabilitatea ca la un pacient cu test dg. pozitiv sa nu existe boala suspicionata

c. probabilitatea ca la un pacient cu test dg. negativ sa nu existe boala suspicionata

23. Daca avem in analiza curba ROC a unui test dg (cu rezultate tip variabila continua) si aceasta tinde
puternic catre valoarea de 0.5, interpretarea valorilor testului analizat este urmatoarea:

a. valorile pe care le ofera testul analizat sunt foarte exacte si pot fi utilizate fara retinere in dg. bolii
respective

b. valorile testului dg. sunt doar rezultatul intamplarii

c. valorile testului dg sunt neinterpretabile, deci nu pot fi folosite in procesul de dg.

24. Intr-un studiu prognostic, pacientii trebuie inclusi intr-un moment similar evolutiei bolii, moment
zero. Care ar fi momentul zero “ideal” in acest tip de studii?

a. momentul diagnosticului

b. momentul aparitiei simptomelor

c. inceputul tratamentului pentru toti

d. momentul debutului bolii.

25. Grafic, curbele de supravietuire raporteaza procentul de supravietuire in functie de:

A. Timp

B. Nr de supravietuitori

C. numar de decedati

26. In grafica curbelor de spravietuire Kaplan Mayer Grafic, Timpul “0” este momentul in care :

a. toti pacientii s-au imbolnavit cu afectiunea cercetata

b. toti pacientii au decedat

c. pacientul este inrolat in studiu

27. Pentru evaluarea statistica comparativa a rezultatelor (asocierilor) generate de doua curbe de
supravietuire obtinute prin metoda Kaplan Maier, se utilizeaza :

a. test Hi patrat in table de contingenta

b. teste parametrice gen Student t

c. regresia logistica

28. In “Piramida lui Hayes” (piramida imaginara a valorii surselor de informatie medicala), cea mai mica
valoare (“baza”) este reprezentata de :

a. RCT

b. Studii primare pe afectiune

c. Ghiduri de diagnostic

29. Surse “filtrate” de informaţie medicală care se referă numai la studiile cu efecte importante
pentru pacient (deces, calitatea vieţii etc) sunt reprezentate de:

a. DOE

b. POEMS

c. UP TO DATE

d. a+b+c

30. Situatia in care autorul , intr un articol propriu, preia integral sau masiv dintr-o lucrare proprie,
anterioară, publicată în format carte sau articol (format clasic sau digital), ne citandu-se, se
incadreaza in :

a. Plagiat

b. Autocopiere acceptabila legal

c. Nu este plagiat, dar nu se accepta dpdv academic si etic

31. Reproducerea servilă, fara a cere permisiunea Editurii, a unei “opere derivata”(dintr o alta lucrare),
intr un articol propriu al unui autor, fara citare, este considerata:

a. plagiat

b. nu este plagiat dar este o reproducere fără drept (infracțiune)

c. este permisa, fiind vorba de o “ opera derivata’, adica o reproducere legala dupa lucrarea originala