Limba română contemporană – Raluca Șerban

Sintaxa propoziţiei. Sintaxa frazei. Introducere

Unităţile sintaxei. Raporturile sintactice

Completaţi definiţiile de mai jos cu următorii termeni:

- propoziţia
- propoziţia simplă
- propoziţia dezvoltată
- propoziţia neanalizabilă
- fraza
- părţi de propoziţie
- raporturi sintactice
- raport de interdependenţă
- raport de coordonare
- raport de subordonare

1. În cadrul propoziţiei se stabilesc anumite legături între cuvinte, dupăn cum în cadrl frazei se
stabilesc legături între propoziţii. Aceste legături se numesc ………
2. ……… are loc atât între părţile de propoziţie de acelaşi fel, cât şi între propoziţiile de acelaşi
fel. În propoziţie, pot fi ……… între ele componentele subiectului multiplu, ale numelui
predicativ multiplu, atributele de acelaşi fel sau complementele de acelaşi fel. În frază, pot fi
……… propoziţii principale, o parte de propoziţie şi o propoziţie subordonată de acelaşi fel sau
propoziţii subordonate de acelaşi fel, care depind de acelaşi element regent.
3. ……… are loc între un element regent şi unul ………, care depinde de acesta. De exemplu, de
uhn substantiv poate depinde un atribut, iar de un verb, adjectiv sau adverb pot depinde diferite

1
 Limba română contemporană – Raluca Șerban
tipuri de complemente. Într-o propoziţie, un cuvânt poate fi regent pentru altul, iar acesta din urmă
poate avea la rândul său un subordonat.
4. ……… dintre subiect şi predicat este un raport specific, neîntâlnit la celelalte părţi de
propoziţie. Subiectul este partea principală de propoziţie despre care se spune ceva cu ajutorul
predicatului, iar predicatul arată e face, ce este, cum este sau cine este subiectul.
5. Cele mai mici unităţi sintactice ale unei propoziţii se numesc ……… Acestea sunt clasificate în
……… principale (subiectul şi predicatul) şi secundare (atributul şi complementul).
6. ……… este o unitate superioară propoziţiei deoarece cuprinde cel puţin două propoziţii, dintre
care una este principală.
7. ……… este cea mai mică unitate a sintaxei. Ea este o comunicare cu un singur predicat (verbal
sau nominal). Într-o propoziţie, predicatul este obligatoriu. Chiar dacă uneori nu este exprimat,
predicatul sau doar verbul copulativ se subînţelege. Excepţie fac propoziţiile exprimate prin unele
interjecţii, care uneori nu pot fi analizate sintactic, deşi alteori pot funcţiona ca predicate.
8. ……… este o propoziţie care nu poate fi analizată din punctul de vedere al organizării ei
sintactice, deoarece nu se poate recunoaşte funcţia sintactică a părţilor componente. ……… sunt
alcătuite din unele interjecţii, adverbe de afirmaţie sau de negaţie sau substantive în vocativ.
9. ……… cuprinde, în afară de părţile principale, una sau mai multe părţi secundare de propoziţie.
10. ……… este o propoziţie alcătuită numai din părţile principale de propoziţie, subiectul şi
predicatul, sau chiar numai din predicat (atunci câns subiectul este inclus sau subînţeles).

Atenţie!
Propoziţiile unei fraze pot fi, din punctul de vedere al înţelesului, principale sau secundare, iar din
punctul de vedere al raportului cu alte propoziţii, regente sau subordonate.
Propoziţiile principale pot alcătui o comunicare fie singure, fie împreună cu alte propoziţii.
Aşadar, ele pot fi independente, situaţie în care au înţeles de sine stătător, coordonate cu alte
propoziţii principale, când alcătuiesc împreună o frază, sau regente faţă de propoziţii secundare,
situaţie în care, unoeri, sensul lor eate completat, precizat de propoziţiile secundare care depind de
ele (Câinele care latră nu muşcă).
Propoziţiile secundare sunt propoziţii al căror înţeles depinde de alte propoziţii, de aceea ele sunt
subordonate, nu pot forma o comunicare decât împreună cu propoziţii principale.

2
 Limba română contemporană – Raluca Șerban
Analiza sintactică a propoziţiei şi a frazei
Analiza sintactică a propoziţiei începe cu identificarea subiectului şi predicatului şi continuă cu
aflarea părţilor secundare de propoziţie, ţinându-se seama de regenţii lor.

Analizaţi exemplele următoare:

„Crescătoria aceasta de fazani din mijlocul pădurii exercita o vrajă uriaşă până la mari depărtări.”
(V. Voiculescu, Sezon mort)

……… ————— ………

Subiect Predicat

„Această întâmplare minunată înfioră mulţimea ca o mişcare electrică.”

(N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)

……… ————— ………

Subiect Predicat

Analiza sintactică a frazei se face astfel: se identifică toate predicatele verbale sau nominale, se
delimitează apoi propoziţiile ţinând seama de înţelesul lor şi de elementele care introduc propoziţii
subordonate.

Analizaţi exemplele următoare:

„Văzând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă numai cu beşica cea de
porc, nu cumva să-mi ieie tata ciubotele şi să rămân de ruşine înaintea tovarăşilor.”
(I. Crerangă, Amintiri din copilărie)

3
 Limba română contemporană – Raluca Șerban

.....................................................................
Propoziţie principală

„A fost odată un vânător care, de câte ori mergea la vânătoare, avea obicei să ia cu dânsul pe
slujitorul său, iar când se întorcea înapoi, povestea cui vrea să-l asculte o mulţime de întâmplări
minunate.”
(A.I.Odobescu, Pseudo-kynegeticos)

.....................................................................
Propoziţie principală