UNIVERSITATEA ,,BABEŞ-BOLYA” CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Biologie si Geologie

Specializarea Biologie
Programul de Conversie Profesională Postuniversitară în Biologie

ALIMENTAŢIA ÎN FOLOSUL SĂNĂTĂŢII

Programă pentru opţional de educaţie pentru sănătate

Conducător ştiinţific:
Lector dr. POP-PĂCURAR Irina
Absolvent:
Prof. MARCHIŞ Lavinia-Elena

Cluj-Napoca
Iunie 2012
 CUPRINS
Introducere
1. Disciplinele opţionale – un răspuns la interesele elevilor
1.1. Curriculumul la decizia şcolii şi dezvoltarea personală a elevului
1.2. Contribuţia şcolii la educaţia pentru sănătate
1.3. Metodele activ-participative – instrumente centrate pe elev
1.4. Evaluarea între tradiţional şi alternativ
2. Alimentaţie echilibrată pentru un organism sănătos
2.1. Sănătatea şi stilul de viaţă
2.2 Rolul alimentaţiei în funcţionarea organismului
2.3. Conţinutul alimentelor din consumul zilnic
2.4. Corelarea necesităţilor alimentare cu dezvoltarea şi activităţile
organismului
3. „Alimentaţia în folosul sănătăţii” – disciplină opţională
3.1. Cerinţe de proiectare curriculară
3.2. Programa pentru opţionalul propus
3.3. Abordări ale opţionalului propus
3.4. Aspecte din activitatea didactică privind alimentaţia sănătoasă
Concluzii
Anexe
Bibliografie
 INTRODUCERE

Activitatea Menţinerea
zilnică sănătăţii prin
necesită un comportament
organism bazat pe
sănătos cunoştinţe

Elevul
Profesorul
Şcoala

Formarea Educaţia
deprinderilor pentru
pentru sănătate în
alimentaţia şcoala
raţională românească
 OFERTA
Curriculum EDUCAŢIONALĂ
Naţional A ŞCOLII

Curriculum Curriculum la
nucleu decizia şcolii
65 – 70 % 30 – 35 %

Curriculum
Arii Curriculum Curriculum
nucleu
curriculare extins elaborat
aprofundat

Discipline Discipline
şcolare opţionale
 DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVULUI

Răspuns
Răspunslala
interesele
intereseleelevilor
elevilor
Integrarea
Integrareaînîn Parte
Parteaaîntregului
întregului
comunitatea
comunitatealocală
locală curriculum
curriculum

DISCIPLINELE
DISCIPLINELE
OP ŢIONALE
OPŢIONALE Adaptarea
Adaptarea
Personalizarea
Personalizarea programelor
programelor
şcolii
şcolii şcolare
şcolare

Evidenţierea
Evidenţierea Utilizarea
Utilizarea
pregătirii
pregătiriididactice
didactice resurselor
resurselor
aaprofesorilor
profesorilor din
dinşcoală
şcoală
 DIMENSIUNI ALE SĂNĂTĂŢII

1
FIZICĂ

6 2
AMBIENTALĂ EMOŢIONALĂ

SĂNĂTATEA

5 3
SPIRITUALĂ INTELECTUALĂ

4
SOCIALĂ
 Cerinţe pentru proiectarea corectă a opţionalelor

Elemente de Cerinţe
structură
Competenţe • sunt măsurabile, specifice;
specifice • sunt în număr corespunzător;
• sunt corelate cu tema;
• sunt adecvate vârstei şi nivelului de cunoştinţe ale elevilor;
• derivă din competenţele generale;
• nu se repetă sub o altă formă în aceeaşi programă.
Conţinuturi • sunt corelate cu competenţele generale;
• sunt organizate sistematic şi corelate;
• permit progresul;
• nu conţin contradicţii;
• corespund experienţei anterioare a elevilor;
• sunt adecvate intereselor, nevoilor prezente şi viitoare ale
elevilor.
Activităţi de • să dezvolte capacităţile propuse;
învăţare • să poată fi derulate efectiv la clasă;
• să presupună activitatea nemijlocită a elevului;
• să permită cooperarea între elevi pentru învăţare.
 Opţional
integrat

ALIMENTAŢIA
ÎN FOLOSUL
SĂNĂTĂŢII

Harta
conceptuală
 COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea unor noţiuni, norme şi principii specifice
educaţiei pentru sănătatea alimentaţiei
2. Formarea atitudinilor şi comportamentelor
responsabile privind sănătatea alimentaţiei
3. Dezvoltarea capacităţii de a rezolva situaţii problemă
privind sănătatea alimentaţiei

COMPETENŢE SPECIFICE
La sfârşitul opţionalului elevul va avea competenţele
1.1. să recunoască substanţele chimice cu rol fiziologic ce compun materia vie
1.2. să deosebească tipurile şi proprietăţile substanţelor utilizate în alimentaţie
1.3. să transfere şi să integreze noţiuni de la biologie, chimie, fizică şi educaţie
tehnologică
1.4. să-şi susţină propriile idei conforme cu principiile pentru sănătatea alimentaţiei
2.1. să adopte un regim alimentar corect şi echilibrat, în funcţie de vârstă şi
activitate
2.2. să selecteze alimentele după conţinutul în substanţe active şi valoarea
energetică
2.3. să includă în alimentaţia proprie cât mai multe fructe şi legume proaspete
3.1. să coreleze compoziţia şi rolul alimentelor cu funcţiile organismului
3.2. să conştientizeze pericolul exceselor alimentare de orice fel pentru sănătate
3.3. să manifeste discernământ şi cumpătare faţă de oferta comercială
 CONŢINUTURI
1. Substanţe din compoziţia materiei vii
1.1. Substanţe anorganice
1.1.1. Macroelemente – H, O, C, N, P, S, Cl, Na, K, Mg, Ca
1.1.2. Oligoelemente – F, I, Fe, Cu, Zn
1.2. Substanţe organice
1.2.1. Substanţe cu rol energetic şi structural – proteine, lipide, glucide
1.2.2. Substanţe cu rol de reglare – vitamine – A, B, C, D
2. Regimul alimentar
2.1. Alimentele şi rolul lor în funcţionarea organismului
2.2. Necesarul zilnic de alimente
2.3. Alimentaţia nesănătoasă şi declanşarea obezităţii
2.4. Un bun obicei – consumul de legume şi fructe
3. Proprietăţi organoleptice ale alimentelor
3.1. Apa potabilă
3.2. Carnea şi produsele alimentare din carne
3.3. Laptele şi produsele lactate
3.4. Zahărul şi produsele dulci
3.5. Făina şi produsele de panificaţie
3.6. Grăsimile animale şi uleiurile vegetale folosite în alimentaţie
4. Protecţia consumatorului
4.1. Cadrul legislativ privind drepturile consumatorului în România
4.2. Comerţul – principalul furnizor al bunurilor şi serviciilor destinate
populaţiei
4.2.1. Produse alimentare cu pondere mai mare în consum
4.2.2. Utilizarea informaţiilor în achiziţionarea produselor alimentare
 SUGESTII METODOLOGICE

Se bazează pe utilizarea metodelor activ-participative :

Explicaţia Conversaţia euristică Dezbaterea
Demonstraţia Modelarea Problematizarea Învăţarea
prin descoperire Experimentul de laborator Observarea
independentă Tehnica : „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”
Tehnica „Ciorchinelui” (harta mentală) Braimstormingul
Jocul de rol Studiul de caz

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Probă scrisă Probă orală Probă practică Temă

de lucru în clasă Temă pentru acasă Observarea
sistematică Autoevaluare Referat Proiect
Portofoliu
 POSTER
PROTECŢIA
CONSUMATORULUI
ŞI PIRAMIDA
ALIMENTAŢIEI
 PREZENTĂRI POWER POINT
REALIZATE DE ELEVI

CĂLIAN ADRIAN MARCHIŞ

MARCHIŞ LAVINIA-
LAVINIA-ELENA Învăţăm să mâncăm sănătos
Clasa a VIII-
VIII-a A Profesor chimie
Bibliografie : Revista READER`S DIGEST ROMANIA martie 2008
*Bibliografie

Proiect realizat de:

Serban Beatrice
Sandru David
Dobre Erika

Natura iţi dă
zilnic exemplul
Pintilie Ge
Georgiana-
orgiana-Diana de a trăi”
clasa a VIII
VIII-a A (N. Iorga)
“Viața este
Marchiş
Marchiş Lavina-
Lavina-Elena imposibilă
fără apă .”
profesor chimie (V. Soran)
*Bibliografie
*Bibliografie-- reviste : SANA, Sănătatea de azi,
azi, Sănătatea/Libertatea
Sănătatea/Libertatea

Călian Adrian Marchiş Lavinia

Clasa a VIII-a A prof. Chimie
PLIANTE REALIZATE DE ELEVII CLASEI A XI-A
INTERPRETAREA CHESTIONARELOR

iaurt
sana
chefir
cascaval
cas de oaie
branza telemea
 CONCLUZII
Elevii participă cu plăcere la astfel de lecţii, manifestând responsabilitate
faţă de propriul organism. Astfel, ei :
* sunt preocupaţi de menţinerea sănătăţii prin alimentaţie;
* experimentează cu interes reţete diverse de preparare a hranei;
* îşi stabilesc regimul alimentar conform specificului activităţii desfăşurate;
* investighează produsele alimentare şi oferta comercială;
* exersează comportamentul cătăţenesc şi respectarea drepturilor de
consumator;
* organizează acţiuni de promovare a eduaţiei pentru regim alimentar sănătos;
* împărtăşesc familiei şi anturajului social cunoştinţe teoretice şi practice despre
alimentaţie.
Cu cât se implementează la vârste şcolare timpurii, există posibilitatea
reluării şi exersării în contexte noi, ceea ce stabilizează mai mult covingeri şi
deprinderi de alimentaţie sănătoasă, iar elevii vor face faţă mai bine tentaţiilor
dăunătoare ce pot periclita funcţionarea normală a organismului uman. Implicit
comportamentul alimentar raţional se reflectă în comportamentul general de
menţinere a sănătăţii, care va continua pe toată durata vieţii

„Un organism sănătos este camera de oaspeţi a sufletului,

iar un organism bolnav e o închisoare.” ( Francis Bacon )
 BIBLIOGRAFIE

• Ariniş I., 2006, Biologie – manual pentru clasa a XI-a, Ed. Sigma, Bucureşti
• Ariniş I. şi Crocnan E., 2011, Didactica predării biologiei, Ed. Politehnica Press, Bucureşti
• Băban A., coordonator, 2001, Consiliere educaţională, Imprimeria Ardealul, Cluj – Napoca
• Bennet B., 2007, Curriculum la decizia şcolii : ghid pentru profesorii de liceu, Ed. Atelier Didactic, Bucureşti
• Bocoş M. şi Jucan D., 2007, Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării, Ed. Paralela 45,
Piteşti
• Bocoş M. şi Jucan D., 2010, Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului. Ed. Paralela 45,
Piteşti
• Cerghit I., 2006, Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi
• Ciupitu F., 2010, articol, http://www.artarelaxarii.ro/pentru-viata-ta/1036/6-dimensiuni-ale-bunastarii.html
• Cîrstoiu j., 2012, Didactica educaţiei pentru sănătate, Ed. Politehnica Press, Bucureşti
• Dinischiotu A., 2011, Introducere în studiul biochimiei, Ed. Politehnica Press, Bucureşti
• Iucu R., 2001, Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Ed. Polirom, Iaşi
• Partin Z. şi Stama I., 2003, Educaţie pentru sănătate clasele V – VII, Ed. Corint, Bucureşti
• Piaget J., 1972, Psihologie şi pedagogie, traducere, Bucureşti
• Popescu O. şi Bucur E., 1999, Educaţia pentru sănătate în şcoală – manual orientativ, Ed. Fiat Lux, Bucureşti
• Tomescu N., Drăgan N., Meiroşu E., 2000, Om – Sănătate – Protecţia consumatorului, Ed. LVS Crepuscul,
Ploieşti
• Ţibea F., 2008, Biologie – manual pentru clasa a VII-a, EDP, R.A., Bucureşti
• MEC, CNC – Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru disciplina opţională Educaţie
pentru sănătate, 2005, Ed. Charmides,
• MEC, CNC – Educaţia pentru sănătate în şcoala românească – Buletin de informare şi documentare
• http://www.slideshare.net/hanamontana/disciplinele-opionale-ntre-deziderat-i-realitate
• www.wikipedia.org/