ANCHORING AND ADJUSTMENT

BIAS
ANCORAREA ŞI AJUSTAREA
• În momentul în care sunt solicitaţi să estimeze o
valoare de o magnitudine necunoscută, indivizii
pleacă în general de la un referenţial, o „ancoră”,
pe care o ajustează apoi în sus şi în jos pentru a
reflecta informaţiile sau analizele subsecvente.
• Există numeroase studii care demonstrează că
indiferent cât de bine a fost aleasă iniţial
„ancora”, oamenii sunt tentaţi să o ajusteze
insuficient şi astfel ajung la concluzii predominant
eronate cu privire la fenomenul analizat.
• Spre exemplu presupunem că sunteti intrebat
dacă populaţia Canadei este inferioară sau
superioară valorii de 20 de milioane. În mod
cert răspunsul ar fi fie inferiorară fie
superioară acestei valori. Dacă sunteti apoi
întrebaţi care e numărul exact de locuitori ai
Canadei estimarea dvs va fi probabil în jur de
20 de milioane pentru că folosiţi această cifra
ca şi ancoră informaţională , în încercarea de a
determina care e raspunsul.
• Ancorarea şi ajustarea influenţează modul în care oamenii
intuiesc probabilităţile. Investitorii care sunt supuşi acestei
erori sunt influenţaţi de diferite niveluri ale preţurilor sau a
diferiţilor indici bursieri atunci când ăşi fundamentează
răspunsul la întrebarea ” ar trebui să vând sau să cumpăr
această acţiune?” sau ” Această acţiune este subevaluată
sau supraevaluată de piaţă acum ?”.
• Situaţia devine şi mai complicată atunci cand apar noi
informaţii .Investitorii raţionali tratează aceste informaţii cu
obiectivitate .Ancorarea şi ajustarea implică că investitorii
văd informaţiile noi printr-o lentilă deformatoare ceea ce
determină erori decizionale.
• Presupunem că Alice deţine acţiuni în corporaţia A şi că a
descoperit recent informaţii despre compania A. Obiectivul ei
estesă evalueze informaţiile nou obţinute astfel încât să poată
decide dacă ar trebui să îşi menţină, sporească sau reducă
participaţiile existente. Alice a cumpărat acţiunile companiei A
acum 2 ani la un pret de 12 USD iar acum preţul acestora este de
15USD. Cu căteva luni în urmă preţul acţiunilor a atins nivelul de
20USD , după anunţarea unui profit record, moment în care Alice s-
a gandit să îşi vândă acţiunile dar nu a facut-o. Din păcate preţul
acţiunilor a scăzut la 15USD după ce directorii companiei au fost
acuzaţi de practici contabile frauduloase.
• Astazi Alice simte că a pierdut 25% din valoarea acţiunilor şi ar
prefera să aştepte şi să nu îşi vândă acţiunile până când acestea nu
ajung iaraşi la nivelul de 20USD.
• R = conştientizarea situaţiei. Analizez în mod raţional situaţia sau
acţionez în concordanţă cu un preţ ancoră?
Availability Bias
Eroare de Disponibilitate, Valabilitate
• Preconceptie de gandire care ingradeste
posibilitatea de a analiza o situatie sau de a
estima probabilitatea unui eveniment bazata
pe cat de des sau familiar este acel eveniment.
• Ex: rechin vs. avion
• Individul ataseaza unor idei sau imagini
calitatea unor informatii obiective
• 1. Retrievability
– Ideile care sunt colectate/auzite cel mai usor sunt cele care le sunt asociate o
credibilitate mai mare
– Ex: Kahneman&Tversky: lista nume fem/masc
– Ex: Numirea unui fond mutual? Reclama
– => aleg investitii bazat pe informatii care sunt valabile (abundent) din reclame,
prieteni
• 2. Categorization (categorizarea)
– Care tara ofera perspective bune de investitii
– Numirea de vinuri Franta / America
– => alegerea de investitii bazat pe categorii care sunt mai usor de retinut.
Posibilitate de a ignora alte variante
• 3. Experienta redusa
– => ma limitez la investitii in sectorul cu care sunt familiar.
• 4. Rezonanta – oamenii tind sa favorizeze investitiile care le sunt potrivite
profilului propriu
• Barber & Terrance – Order Imbalance
– Intense News – More buying
– No news – More selling
• Price vs Number of transactions
Self-Attribution Bias

Eroare de Auto-atribuire
• Se refera la tendinta individului de a-si atribui
succesul ca parte a talentului sau abilitatii
proprii iar esecul pe seama factorilor externi si
a ghinionului.
• Ex: studentii la examen, sportivii
• Negarea responsabilitatii pentru esec
• Efecte:
• In perioada de bull market duce la cresterea
riscului asumat
• Cresterea excesiva a nr de tranzactii
• Investitorii aud doar ce doresc sa auda
• Nediversificarea suficienta a portofoliului
Illusion of Control Bias
Iluzia asupra controlului
• Descrie tendinta individului de a crede ca
poate sa controleze sau cel putin sa
influenteze rezultatele cand de fapt nu poate.
• Las Vegas, casino
• “Keeping the elephants away”
• Efecte:
• Poate determina investitorii sa tranzactioneze
mai mult decat este cazul, pentru ca au
senzatia ca pot sa controleze portofoliul.
• Subdiversificare
Conservatism Bias

Conservativism exagerat.
• Proces mental in care individul se agata de
informatiile si parerile precedente si tinde sa
ignore noile informatii care nu sunt pe plac.
• Reactie slaba si intarziata la informatii
• Nu reuseste sa reactioneze la timp si obiectiv
• “The stock market has the tendency to
underreact to fundamental information” =>
analistii se agata de previziunile proprii. Se da
importanta mai mare previziunilor decat a noilor
informatii.
Endowment Bias
Dotare, inzestrare, atasare
• WTP = WTA
• Endowment WTA > WTP
• Se ataseaza unui activ o valoare mai mare la
vanzare decat la cumparare
• Ex: cana de cafea
• Test: Samuelson & Zeckhauser: achizitie actiuni si
vanzare a acestora vs mostenirea de actiuni si
vanzarea acestora
• Efecte: investitor termen lung, nediversificare,
randamente scazute, dorinta pentru familiaritate
Self-control Bias
Eroarea de auto-control
• Comportament care determina o tendinta de
a consuma in detrimentul economisirii
• Ex: economisire lunara vs. anuala

• Controlul consumului
• Lipsa planificarii
• Modificari in structura portofoliului
Optimism Bias
• Fiecare individ are tendinta de a se clasifica undeva
peste medie: sofer, umor, calitati
• Investitorii au tendinta de a fi opotimisti in piata:
supraperformanta economice, investitiile nereusite nu
pot sa apara la nivel personal, afecteaza doar pe altii.
• Efect: inside view vs. outside view
– Portofoliu neechilibrat, perceperea rezultatelor financiare
ale firmelor intr-o lumina prea pozitiva, tendinta de a
investi in zona apropiata domiciliului (Home Bias)
• Balanta intre optimism si realism, previziuni si tinte
Confirmation Bias
• Perceptie selectiva care acorda o importanta mai
mare ideilor care ne confirma ceea ce credem, in
detrimentul a ceea ce nu credem. Acesteia din
urma i se reduce importanta informatiei aferente.
• Abilitatea umana de a ne convinge ca ceea ce
vedem este de fapt ceea ce atesta ca trebuie sa
vedem, este evident in a ne convinge.
• Ex: masina rosie in fata casei, vocala si numere
pari – testeaza regula
• Efecte:
– Investitorii au tendinta de a cauta doar informatii
care sa le ateste modul de gandire
– Ataseaza unor indicatori economici o valoare mai
mare
– Ataseaza unor firme o valoare mai mare
– Portofolio nediversificat
Loss aversion Bias
Aversiunea fata de risc
Kahneman & Tversky – Prospect theory
• Efecte:
– Pastrarea de plasamente neprofitabile
– Duce la pierderi
– Blocare de fonduri
– Sell winners to early
– Stay in cash
– Portofoliu neechilibrat
 Framing Bias
Regret Aversion
Status Quo Bias
COGNITIVE DISSONANCE BIAS

DISONANŢA COGNITIVĂ
• În condiţiile în care informaţiile nou obţinute
contrazic ceea ce indivizi deja au înţeles şi
acumulat, de obicei aceştia simt o stare de
discomfort psihic – un fenomen psihologic
denumit disonanţă cognitivă.
• Termenul de disonanţă cognitivă cuprinde
reacţiile ce rezultă în încercarea indivizilor de a
armoniza ceea ce cunosc şi astfel de a îşi
înbunătăţi confortul mental.
• Pentru a atinge sau a menține starea de
consonanță afectivă și psihologică, investitorul își
dorește să simtă că a luat decizia corectă. Astfel,
acesta va face față mai ușor dilemei luării unei
decizii corecte sau a corectării unei decizii
incorecte.
• => reduce importanța informațiilor negative,
contrare cu crezul format anterior și se fixează pe
informația pozitivă, care se află în consonanță cu
ideile inițiale.
 Implicaţii pentru investitor
• clienţii raţionalizează excesiv deciziile
investiţionale
• investitorii nu pot renunţa la activele în care au
investit chiar dacă acestea se dovedesc a fi
perdante
• necesitatea pastrarii sentimentului de stimă faţă
de sine însuşi îl împiedică pe investitor să înveţe
din propriile greşeli.
• => investitorii vor atribui adesea eşecurile şi
erorile sale întâmplării şi nu unei erori de
raţionament
 Efecte
• 1. Disonanţa cognitivă determină investitorul să îşi
menţină poziţiile investiţionale perdante în ciuda a
ceea ce ar face în mod logic, doar pentru a evita să
admită că au realizat o judecată greşită
• 2. Disonanţa cognitivă determină investitorul să
continue să achiziţioneze instrumente financiare pe
care le deţine deja, chiar posterior momentului în care
cursul acestora începe să scadă pentru a îşi confirma
raţionamentul care a condus iniţial la achiziţia acestora,
fără a analiza noile investiţii cu raţionalitate şi
obiectivitate. O frază utilizată în mod curent în acest
domeniu spune: „throwing good money after bad”.
• 3. Disonanţa cognitivă îl poate determina pe investitor să
neglijeze informaţiile noi care contrazic deciziile sale iniţiale
până în momentul în care reuşeşte să cumuleze suficienţe
informaţii care să îi ofere justificarea deciziei asumate.

• 4. Disonanţa cognitivă îi poate determina pe investitori să

considere că „va fi altfel de această dată”. Cei care au
achiziţionat acţiuni în perioada bulei speculative au neglijat
că nu există surplus de randament asociat suprapreţului
care a trebuit plătit pentru aceste instrumente. Astazi
preţul acestor investiţii financiare a scăzut foarte mult în
comparaţie cu vârfurile de preţ din anii 90, ceea cue denotă
iraţionaitatea deciziei investitorilor
• 1.Modificarea convingerilor
• 2. Modificarea acţiunilor
• 3.Modificarea percepției evenimentelor
relevante
 REPREZENTATIVITATEA SAU
STEREOTIPIA INVESTIŢIONALĂ

Representativeness Bias
 Representativeness Bias
• TIPUL DE EROARE: cognitivă
• oamenii şi-au dezvoltat o înclinaţie înăscută
de a clasifica obiectele şi gândurile şi de a le
încadra în anumite tipare
• Când este vorba de investiţii însă această
predicţie naturală, aceea de a insinua tipare în
evoluţia aleatoare a evenimentelor, este
nepotrivită şi contraproductivă.
• Căutarea incorigibilă de trenduri şi reguli
conduce spre asumpţia greşită că există
ordine, acolo unde în realitate ea nu există
• Ex: două seturi de lumini sunt aprinse în
secvenţă aleatoare. Oamenii au preponderent
tendinţa de a prezice care lumină se va
aprinde în secvenţa următoare, chiar dacă li s-
a spus clar că secvenţele sunt complet
aleatoare. 75-25
• În cazul abundenţei de informaţii şi stimuli,
predilecţia pentru previziune a indivizilor
umani poate avea efecte negative
• investitorii tind să extrapoleze optimist
succesul din trecut a unei frme, respectiv
investiţii, în viitor.
 Descriere tehnică
• În cazul investitorilor individuali se aplică două
forme principale ale reprezentativităţii:
• -neglijarea ratei probabilităţii (base rate
neglect) – indivizii, în încercarea de a estima
probabilitatea uneui fenomen, au adesea
tendinţa de a ignora frecvenţele din
perioadele de bază folosite pentru analiza
aceluiaşi fenomen
• dacă probabilitatea ca o companie să genereze
profituri peste medie este de 1/1.000 dar o
analiză pe 1000 companii demonstrează ca
100 au profituri peste medie, indivizii vor fi
tentaţi să creadă că proporţia corectă este de
100/1000, neglijând datele statistice derivate
dintr-o analiză mai largă. Un investitor ar
putea crede ca o companie ii va aduce
randamente pozitive doar pe baza acestui
raţionament ignorând celelalte variabile
• -neglijarea mărimii eşantionului de analiză (sample-
size neglect) – de multe ori investitorii, în procesul de
determinare a probabilităţii de apariţie al unui anumit
rezultat financiar, nu iau în considerare mărimea
eşantionului de date pe care îşi bazează decizia.Ei
presupun în mod incorect ca un număr mic de
observaţii ar putea fi relevante (reprezentative) pentru
tot fenomenul pe care îl analizează.
• Ex. un investitor şi-ar putea baza decizia de cumpărare
a unei acţiuni doar pe faptul ca in ultimele 2 săptămâni
preţurile acesteia a avut o evoluţie bună fără să
analizeze evoluţia acesteia istorică şi fără să realizeze o
analiză fundamentală.
 Aplicare practica
• Paul Slovic şi Amos Tversky, Judgment under
Uncertainty: Heuristics and Biases
• Ex: numărul de puncte până la care se poate
juca squash-ul (9 sau 15?). În cazul în care
credeţi că sunteţi un un jucător mai bun decât
oponenţii care dintre versiuni, scurtă sau
lungă, consideraţi că vă aduce o probabilitate
mai mare de căştig?
• Conceptul de a permite jocului să devină mai
lung pentru a creşte probabilitatea celui mai
bun jucător să căştige se aplică de asemenea
şi în investiţii şi se cheamă diversificare
temporală. Acest concept înseamnă că
investitorul ar trebui să îşi diversifice
portofoliul în raport de o varietate de cicluri
ale pieţei, dându-le investiţiilor realizate
timpul să genereze rezultate.
• Diversificarea temporală permite reducerea
riscului ca un investitor să aleagă să iasă sau
să intre dintr-o/într-o investiţei într-un
moment nepotrivit al unui ciclu economic.
• este extrem de important în cazul investiţiilor
extrem de volatile, precum opţiunile şi
obligaţiunile pe termen lung al căror preţ este
supus unor ample fluctuaţii pe termen scurt.
• Păstrarea unor astfel de active pe terme lung poate
îndulci efectele unor astfel de fluctuaţii
• prezentate randamentele pe care le-ar aduce pentru un
investitor achiziţia de acţiuni din cosul indicelui BEL 20
• in primul grafic investiţia este realizată pe un termen
puţin mai lung (16.01.2009-07.09.2010) în timp ce
graficul al doilea surprinde o perioada foarte scurtă
(06.01.2009-27.02.2009).Se poate observa volatilitatea
crescută a randamentelor din al doilea grafic şi
aplatizarea acestora pentru extinderea orizontului
investiţional
• În situaţia opusă, dacă un investitor nu poate
păstra poziţia investiţională pe termen lung, ar
trebui să evite acest tip de investiţii.
• Diversificarea temporală este mult mai puţin
importantă în cazul achiziţiei de instrumente
relativ stabile cum este cazul certificatelor de
depozit, unităţilor fondurilor monetare şi
obligaţiunilor pe termene mai scurte.
In cautarea de “modele/tipare”
 TESTE DIAGNOSTIC
• Neglijarea ratei probabilității

• 1. Jim este a fost un foarte bun jucător de

baseball în facultate. După ce a absolvit
facultatea Jim a devenit profesor de educație
fizică. Jim are doi fii, ambii foarte buni atleți. Ce
credeți că este mai probabil?
– Jim să devină antrenorul ligii mici de baseball
– Jim să antreneze liga mică și să joace softball la echipa
locală
 Analiza rezultatelor
• Cei care au ales răspunsul b la această
întrebare este destul de posibil să fie
susceptibili de neglijarea ratei probabilității.
• Este posibil ca Jim să și antreneze liga mică să
și joace softball dar este mult mai probabil să
o facă doar pe una dintre ele. Figura de mai
jos o ilustrează:
 Ministudiu de caz –neglijarea ratei
probabilităţii
• Presupunem că George, un investitor se găndeşte să îşi lărgească portofoliul investiţional şi aude
despre o potenţială alternativă de la prietenul lui Harry, stând la o cafea în oraş. Conversaţia
decurge în felul următor:

• George: Salut Harry. Portofoliul meu nu stă prea bine momentan. Mi-ar trebui o investiţie pe
termen lung. Ceva idei?
• Harry: Păi, ai auzit de oferta publică iniţială a companiei PharmaGrowth de saptamana trecuta?
PharmaGrowth e o companie nouă care ar trebui să fie o bună investiţie. Preşedintele CA şi
directorul general au lucrat înainte într-o companie în domeniul internetului care s-a descurcat
foarte bine, aşa că eu cred că PharmaGrow va avea o creştere rapidă
• George: Nu, nu am auzit despre asta. Spune-mi mai multe
• Harry : Compania vinde un medicament de uz general pentru dureri de stomac, pe care le au
milioane de oameni, pe internet. De asemenea PharmaGrow oferă sfaturi medicale online pentru
diverse afecţiuni gastrice iar o serie de firme de pe Wall Street au iniţiat deja ordine de cumpărare
pentru această firmă
• George:Hmmm... Sună a fi o bună investiţie
• Harry: Ei bine şi eu am cumpărat nişte acţiuni.Sper că vor merge bine
• George : O să cumpăr şi eu
•
• George şi-a sunat brokerul şi i-a spus să îi cumpere 100 de acţiuni la PharmaGrow
 Analiza
• George demonstrează exact neglijarea ratei probabilităţilor, considerând
că această emisiune iniţială este reprezentativă ca şi investiţie pe termen
lung. Mulţi investitori fac în mod curent aceeaşi greşeală ca şi George,
considerând emisiunile iniţiale de acţiuni ca fiind o bună investiţie pe
termen lung.
• George ignoră statisticile şi probabilităţile în momentul în care nu ia în
considerare faptul că pe termen lung este mult mai probabil la
PharmaGrow să îi aducă mai degrabă pierderi decât căştiguri. Întrebarea
pe care de fapt şi-a pus-o George când a fost nevoit să ia o decizie a fost
de genul: care este probabilitatea ca compania PharmaGrow să aparţină
grupului A (acţiuni ce reprezintă un succes investiţional pe termen lung)şi
care este probabilitatea să aparţină grupului B (acţiuni care nu pot fi bune
investiţii pe termen lung).Urmărind raţionamentul lui George , acesta a
încadrat acţiunile in categoria A, ignorând faptul că statistic vorbind
probabilitatea mai mare este ca emisiunea iniţială de acţiuni este să nu fie
un succes pe termen lung.
Ministudiu de caz - neglijarea mărimii
eşantionului de analiză
• Presupunem că în săptămâna următoare George revine la cafeneaua sa
favorită şi se întâlneşte cu prietenul său Jim. Jim se laudă cu brokerul său a
cărui firmă a angajat un analist care se pare că recent a identificat mai
multe vârfuri de preţ. Conversaţia decurge astfel:
•
• George : Buna Jim, ce mai faci?
• Jim: Salut George. Sunt foarte bine. Am avut mult success pe piaţa recent
• George: Serios: Care e secretul tău?
• Jim: Ei bine brokerul meu mi-a spus nişte ponturi pentru că au un analist
foarte bun în firmă
• George:Hmm, căte ponturi de genul asta ai primit?
• Jim: brokerul meu mi-a indicat trei acţiuni foarte bune luna trecută.
Fiecare dintre ele a crescut cu mai mult de 105 de atunci
• George: Asta da record. Brokerul meu pare a îmi da un sfat rău la fiecare
bun pe care mi-l dă. Cred că ar trebui să vorbesc cu brokerul tau. Pare a ştii
ce face
 Analiza
• Aşa cum se poate vedea cu uşurinţă această discuţie exemplifică
neglijarea mărimii eşantionului de analiză. Descrierea lui Jim i-a
creat lui George o falsă impresie cu privire la abilităţile brokerului lui
Jim. George este impresionat dar reacţia acestuia este bazată pe un
număr foarte redus de observaţii: în mod evident succesele recente
ale acestui broker sunt doar o parte a poveştii.
• George i-a acordat poveştirii lui Jim o importanţă mai mare decât
firesc şi nu a insistat să afle si detalii mai vechi cu privire la
colaborarea dintre Jim si acel broker.Dacă ar fi facut-o ar fi aflat că
anul trecut îi indicase de trei ori la rand acţiuni a căror cumpărare l-
a facut să piardă pe Jim.
• În plus recomandările făcute de analist s-au dovedit corecte pentru
ca toate cele trei actiuni faceau parte din companii aflate intr-un
sector aflat in creştere, în care toate acţiunile au avut creşteri
semnificative.
 Youtube
• Inattentional Blindness (Color Card Trick)
• http://www.youtube.com/watch?v=hDLLf_WC
yZ4&feature=related

• http://viscog.beckman.illinois.edu/grafs/demo
s/15.html
OVERCONFIDENCE BIAS
 OVERCONFIDENCE BIAS
• OVERCONFIDENCE BIAS - ÎNCREDEREA
EXAGERATĂ ÎN PROPRIILE ABILITĂŢI
• În general oamenii supraestimează precizia şi
adâncimea cunoştinţelor lor.
• => suntem mai degrabă optimişti decât realişti
în evaluarea abilităţilor noastre de a
întreprinde ceva şi de a ne asuma un anume
risc
 OVERCONFIDENCE BIAS
• suntem nerealişti în ceea ce priveşte
evenimentele viitoare, aşteptând ca lucrurile
bune să ni se întâmple mai des decât celorlalţi
• supraestimăm contribuţia noastră la
evenimentele de succes din trecut şi ne aducem
aminte mai uşor de victoriile noastre, decât de
insuccese
• exegerăm corectitudinea previziunilor nostre din
trecut;
• =>trăsătură definitorie a comportamentului
investitorului.
• Investitorul mediu se crede mai deştept şi mai
norocos decât ceilalţi. El are nevoie de acest
crez, pentru a rămâne în piaţă, pentru a trece
peste eşecurile temporare şi a avea o
perspectivă mai largă, trecând pierderile pe
termen scurt la investiţii pe termen lung.
• prediction overconfidence - încredere
exagerată în predicţie. Intervalul de timp pe
care investitorii îl alocă pentru predicţiile lor
investiţionale este extrem de redus
• certainty overconfidence - incredere exagerată
în propriile abilităţi- investitorii sunt adesea
prea siguri de judecăţile şi analizele pe care le
realizează
• Prediction overconfidence – Roger Clarke şi Meir
Statman au demonstrat un exemplu clasic de
astfel de încredere exagerată în 2000, când au
intervievat investitorii, punându-le următoarea
întrebare “ DJIA, indicele bursier care nu include
dividendele reinvestite, era in 1896 doar 40 de
puncte. In 1998 a depăşit 9000. Dacă dividendele
ar fi fost reinvestite care credeţi că ar fi fost
valoarea DJIA în 1998?De asemenea menţionaţi
cât o limită minimă şi maximă a răspunsului astfel
încât să fiţi 90% siguri că răspunsul corect se află
situat între aceste limite”.
• În cadrul analizei doar căteva răspunsuri s-u
apropiat de valoarea reală şi nimeni nu a
reuşit să aproximeze intervalul de siguranţă
(1998 valoarea DJIA, în condiţiile date de
chestionar ar fi fost 652,230).
 Implicaţii pentru investitori:
• investitorii care prezintă o încredere exegerată în
propriile abilităţi îşi supraevaluează abilitatea de
evalua o companie ca o investiţie potenţială. Ca
rezultat, pot deveni “orbi” la orice informaţii negative
care în mod normal ar reprezenta un semnal de alarmă
fie că achiziţia de acţiuni nu ar trebui realizată fie că
cele deja achiziţionate ar trebui vândute
• investitorii care prezintă o încredere exegerată în
propriile abilităţi pot tranzacţiona prea mult ca
rezultat al convingerii că ei posedă cunoştinţe speciale
pe care alţii nu le au. Tranzacţionarea excesivă s-a
dovedit că conduce la rezultate slabe pe termen lung
 Implicaţii pentru investitori:
• din cauza faptului că fie nu ştiu, nu înţeleg fie nu au la dispoziţie
informaţii statistice cu privire la performanţele istorice ale
investiţiilor de care sunt interesaţi, investitorii care prezintă o
încredere exegerată în propriile abilităţi pot să subestimeze riscul
de pierdere ca urmare a scăderii preţului acţiunilor lor, în cazul
unei căderi a pieţei.Ca şi rezultat randamentul portofoliului lor
poate fi extrem de redus.
• investitorii care prezintă o încredere exegerată în propriile abilităţi
au în general un portofoliu mai puţin diversificat decât ar fi optim
acceptând astfel un nivel mai ridicat al riscului fără o modificare
prealabilă a nivelului de risc acceptat. De multe ori această
categorie de investitori acceptă un nivel mai înalt al riscului fără a
ştii că acesta este mai ridicat decăt nivelul pe care sunt pregătiţi să îl
tolereze.
 “
Boys will be boys: gender, overconfidence and
common stock investment.Barber & Odean”
 Riscuri
• 1. Supraevaluarea abilităţii de evalua o
companie ca o investiţie potenţială
• 2. Tranzacţionarea excesivă
• 3.Subestimarea riscul de pierdere ca urmare a
scăderii preţului acţiunilor lor, în cazul unei
căderi a pieţei
• 4. Subdiversificarea portofoliului
• R=Dacă nu ai deţine aceste acţiuni astăzi te-ai
gandi sa cumperi atătea câte deţii astazi. Dacă
răspunsul e nu atunci se creează spaţiul de
manevra necesar.
Choice architecture
Ce este “choice architecture”
• Mod de prezentare – crestere/descrestere a
consumului cu 25%
• Ex:
• 1) Prezentare aleatoare
• 2) Prezentare astfel ca clientii sa aleaga mancare
care o prefera ei
• 3) Prezentarea care sa genereze Maximizarea
vanzarilor pentru produse cu adaos mare
• 4) Prezentarea care sa genereze maximizarea
profitului
• => choice architect – responsabilitatea pentru
organizarea contextului in care oamenii isi
fundamenteaza decizia.
• Ex: doctor-pacient, parinte-copil
• Putem sa fim neutrii ?
 Oamenii (ca) si economistii
• “status quo bias” – inertie
• Telefon nou – optiuni default !
• Guvernul sau firme pot stabili ”default” pentru
a influenta
• In multe aspecte oamenii sunt incepatori in
fundamentarea deciziilor lor, intr-o lume de
profesionisti
“Biases” si greseli
• Shepard RN (1981) Psychological complementarity. In: Kubovy
M & Pomerantz JR (eds) Perceptual organization. 279–342.
Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associate

• http://www.michaelbach.de/ot/sze_shepardTables/index.html

• Descoperirea de “Bias-uri” in modalitatea de comportament si gandire

 Modalitatea de gandire
• Sistem intuitiv si automatic: necontrolat, fara
effort, asociativ, rapid, inconstient

• Sistem reflexiv si rational: controlat, cu effort,

deductiv, mai incet, constient, reguli
• Ex: Grade celsiu vs. Farenheit
 Test
• 1). O racheta de tenis si o minge costa impreuna
1.10 USD. Racheta costa cu 1 USD mai mult decat
minge. Cat costa mingea ?
• 2). Daca la 5 masini le ia 5 minute sa faca 5 arcuri,
cate minute le va lua la 100 de masini sa faca 100
de arcuri?
• 3). Intr-un lac sunt cativa nuferi. In fiecare zi
numarul acestora se dubleaza. Daca sunt
necesare 48 de zile pentru ca nuferii sa acopere
tot lacul, cate zile sunt necesare pentru a acoperi
doar jumatate din lac.
• 1. 5 cent 10 centi
• 2. 5 minute 100 minute
• 3. 47 zile 24 zile

• Adaptare Shane Frederick (2005)

Plan – Do
www.stickk.com
 Comportament
investitional/consumator
• Banii sunt fungibili
• Comportament diferit

• Cand investitiile dau rezultat oamenii au

tendinta de a asocia un risc crescut castigurilor
comparativ cu investitia initiala.
 Puterea influentei (herd)
• Influenta sociala spre bine/rau
• Oamnii sunt influentati de oameni
• => tendinta de turma (herd)
• Ex: Jonestown – suicid in grup, Caritas,
obezitatea, fumatul, influenta grupului,
mancare (singur/in grup)
• Youtube – herd behavior
http://www.youtube.com/watch?v=zNNz0yzHcwg
Seattle Windshield Pitting Epidemic
Martie 1954
 Efecte pentru economie/investitii
• Contribuabili:
– Impozitele merg spre educatie, societate,
infrastructura
– Riscurile aferente neplatii impozitului
– Cum pot fi ajutati daca nu cunost modalitatea de plata
– 90% din contribuabili deja au platit
• => Influenta decizia: pozitiv >>> negativ
• Energie: economisire vs. plata in plus
• => Este foarte greu pentru oameni sa faca o
decizie in special daca nu pot sa o lege de o
experienta – este necesara o indrumare
Test “Stroop”
 Concluzii
• ATM
• Centura de siguranta
• Benzina/Motorina

• Cine le foloseste?
• Cine le alege/determina?
• Cine plateste?
• Cine profita?