FIŞA DE CARACTERIZARE A CLASEI DE ELEVI

I. INFORMAŢII GENERALE:
Şcoala : Liceul tehnologic„Victor Mihailescu Craiu”Belcesti-Tansa
Localitatea Belcesti…Judeţul Iași
Clasa: a IV-a
An şcolar:2023-2024
1. Structura clasei de elevi
Distribuţia elevilor după
Sex Vârstă Categoria socio-profesională a părinţilor
Numărul elevilor din

corespunzătoare

corespunzătoare

Alte ocupaţii
Peste vârsta

Funcţionari
Intelectuali
M F Muncitori
Vârsta

Ţărani
clasei

clasei
clasă

12 -

2. Mediul de provenienţă
a) tipul familiei

Nr. elevi
normală
tatăl/mama decedat
părinţi despărţiţi
părinţi vitregi
alte situaţii

b) atmosfera şi climatul educativ

Nr. elevi
-raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
-raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;
-dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
-familie destrămată sau pe cale de destrămare.

c) condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului

Nr. elevi
-foarte precare
-la limită
-acceptabile
-bune
-foarte bune
 d) influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi)

Nr. elevi
reduse -
ample -
frecvente -
întâmplătoare -

3. Caracteristici ale dezvoltării fizice

Nr. elevi
Înălţime Valori normale
Sub valorile normale
Peste valorile normale
Greutate Valori normale
Sub valorile normale
Peste valorile normale
Analizatori Deficienţe de auz -
Deficienţe de vedere -
Predispozitii/tulburări/ -
handicapuri

4. Nivelul de pregătire generală a clasei, exprimat prin rezultate şcolare generale :

Medii generale Procentual / an şcolar
anuale între
9-10 / FB
7-8 / B
5-6 / S
Corigenti/repetenţi

5. Elevi cu aptitudini deosebite:

Nr. elevi
Aptitudini logico-matematice
Aptitudini literar-creative
Aptitudini tehnico-stiinţifice
Aptitudini artistico-plastice
Aptitudini muzicale
Aptitudini sportive
Altele

6. Elevi care ridică probleme:

Nr. cazuri
Probleme sociale -
Probleme la învăţătură -
Probleme comportamentale -

7. Starea generală de disciplină a colectivului :

foarte bună / bună / satisfăcătoare / nesatisfăcătoare
II. DINAMICA GRUPULUI
1. Gradul de coeziune colectivului:

a) Situaţia în care colectivul clasei este în formare

􀂉Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nr. elevi…..);
􀂉 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupului
majoritar, dominant (nr. elevi…….);
􀂉 Există mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi….../…..)
b) Situaţia în care colectivul clasei este format
􀂉 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total sau
majoritar al membrilor?………………………………………………
􀂉 Ajungerea la acord presupune discuţii, confruntare de puncte de
vedere?……………………………………………………………….
􀂉 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci când
se trece de la o sarcină la alta?………………………………………...
2. Scopul dominant imediat al colectivului…………………………………………….……
……………………………………………………………………………………………………….
3. Scopul de perspectivă al colectivului……………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………….
III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP
PROFILUL PSIHOSOCIAL AL CLASEI (SE APLICĂ ACOLO UNDE COLECTIVUL CLASEI ESTE FORMAT)
În foarte Într-o În foarte
Proprietăţile În mică În mare
mică oarecare mare
grupului măsură măsură
măsură măsură măsură
1. consens
2. conformism
3.autoorganizare
4. coeziune
5. eficienţă
6.autonomie
7. control
8. stratificare
9. permeabilitate
10. flexibilitate
11. omogenitate
12. ton hedonic
13. intimitate
14. forţă
15. participare
16. stabilitate
 PROFILUL PSIHOSOCIAL AL GRUPULUI

Profilul psihosocial al grupului este o metodă de reprezentare grafică a gradului în care grupul
posedă anumite proprietăţi considerate de psiho-sociologi definitorii pentru un grup mic. Informaţiile
privind proprietăţile grupului respectiv sunt obţinute în urma aplicării şi prelucrării unui chestionar de
evaluare. Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai multor etape (M. Zlate, C. Zlate, op. cit. pg.
75-77):
a)Pregătirea grupului în vederea aplicării chestionarului constă în organizarea unei
discuţii preliminare cu întreaga clasă, pentru explicarea unor termeni mai dificili care vor fi întâlniţi în
chestionar (de exemplu, “consens”, “statute”, “constanţă” ş.a.). În plus, grupul va fi instruit în
legătură cu completarea foilor de răspuns ale chestionarului: de exemplu, vor primi 16 întrebări, iar în
dreptul fiecăreia vor trebui să scrie o notă de la 1 la 5, după cum apreciază că particularitatea vizată de
întrebare este prezentă în clasa lor “într-o foarte mică măsură” (1 punct); “într-o mică măsură” (2
puncte); “într-o oarecare măsură” (3 puncte); “într-o mare măsură” (4 puncte); “într-o foarte mare
măsură” (5 puncte).
b) Aplicarea chestionarului presupune distribuirea formularelor cu întrebări sau dictarea lor
şi notarea răspunsului de către elevi. Reproducem mai jos întrebările chestionarului, aşa cum au fost ele
redactate de autorii citaţi:
CHESTIONAR
1. “În ce măsură există atitudini şi comportamente asemănătoare la membrii grupului dv.?
2. În ce măsură membrii grupului dv. manifestă conduite de supunere, acceptare, aderenţă şi traducere
în fapt a prescripţiilor normelor de grup?
3. În ce măsură grupul dv. poate să se autoregleze, să se organizeze şi să se conducă prin sine însuşi,
fără intervenţii din afară?
4. În ce măsură membrii grupului dv. sunt uniţi, acţionează unitar?
5. În ce măsură grupul dv. îşi realizează scopurile şi sarcinile propuse?
6. În ce măsură grupul dv. funcţionează independent de un alt grup?
7. În ce măsură grupul dv. controlează conduita şi acţiunile membrilor săi?
8. În ce măsură în grupul dv. statutele şi rolurile membrilor sunt strict delimitate şi ierarhizate?
9. În ce măsură admite grupul dv. cooptarea sau pătrunderea în grup a unor noi membri?
10. În ce măsură permite grupul dv. manifestarea unor idei sau comportamente diferite, variate?
11. În ce măsură se caracterizează grupul dv. prin asemănarea caracteristicilor sociale şi psihologice ale
membrilor săi?
12. În ce măsură membrii grupului dv. se simt bine, satisfăcuţi, fericiţi în cadrul grupului, simt plăcerea
de a fi în grup?
13. În ce măsură membrii grupului dv. sunt apropiaţi între ei?
14. În ce măsură grupul este considerat ca având un sens pentru membrii săi?
15. În ce măsură membrii grupului acţionează, muncesc pentru grup?
16. În ce măsură grupul dv. se caracterizează prin constanţă, stabilitate şi durabilitate în timp? ” (M.
ZLATE, C. ZLATE, op. cit. pag. 74-75)?
c) Construirea profilului psihosocial al grupului reprezintă cea de a treia etapă în care, mai
întâi, se calculează, pentru fiecare întrebare, mediile notelor acordate de elevii clasei, apoi fiecare
medie se marchează grafic printr-un punct pe un tablou, de genul celui de mai jos, iar în final, prin
unirea punctelor, se obţine profilul psihosocial al grupului clasei respective.