Analize de laborator

CONF. DR. CAMELIA DIACONU

SPITALUL CLINIC DE URGENTA BUCURESTI
Analize de laborator

u Probe efectuate pentru:

§ evidentierea modificarilor specifice unei afectiuni
§ monitorizarea evolutiei unei boli

u Tipuri:
§ Analize uzuale: hemograma, uree, glicemia, VSH, transaminaze
§ Analize specifice afectiunii pe care o sugereaza examenul clinic sau analizele
uzuale
Hemograma
u Hemoglobina – Valorile normale:13.5-18 g/dL pt barbati si 12.5-16 g/dL pt femei
§ valoarea scazuta = anemie; scaderea rapida si marcata indica hemoliza intravasculara
u Hematocritul = masa + numarul de eritrocite
§ numar scazut in anemii; numar crescut in policitemii
u RDW (variatia distributiei eritrocitare) – valori normale = 11.5-14.5 = parametru cantitativ al
anizocitozei
§ Util pt diferentierea anemiei feriprive de anemia din bolile cronice
§ NU este util la pacientii fara anemie
u Reticulocite – utile pt aprecierea eritropoiezei

Numar crescut reticulocite Numar scazut reticulocite

– dupa pierderi de sange sau distructie – in eritropoieza ineficienta
eritrocitara crescuta - scaderea productiei de eritrocite (anemii
- dupa tratament cu fier in anemia feripriva hemolitice autoimune severe, megaloblastice,
- dupa tratament specific al anemiei aregenerative)
megaloblastice - Alcoolism
- Mixedem
Precizarea tipului de anemie
Indici eritrocitari
VEM (volumul eritrocitar mediu) = Ht/nr eritrocite

util in clasificarea anemiilor si ca test de screening in alcoolismul ocult

Valorile crescute (>95 fL): Valori scazute (<80 fL):

• anemii megaloblastice prin deficit de vit. B12 • anemii microcitare hipocrome (feripriva,
sau acid folic talasemie, sideroblastica, intoxicatie cu plumb,
• boala celiaca sau rezectii intestinale anemii din boli cronice)
• sarcina
• carcinom gastric Valori normale (80-94 fL):
• alcoolism • anemii prin hemoliza
• anemii cu eritropoieza ineficienta
• endocrinopatii
• anemie din boli cronice

HEM (Hb eritrocitara medie) = Hb/nr eritrocite = Normal = 27-31pg

Valori scazute – anemii microcitare si normocitare Valori crescute – anemii macrocitare, la sugari
 Precizarea tipului de anemie
Ø Feritina serica = proteina de depozit a fierului din organism

§ Valoare scazuta – in deficitul de fier este testul cel mai sensibil si mai specific
ü <18 ng/mL à absenta fierului medular

ü >80 ng/mL à exclude deficitul de fier

§ Valoare crescuta = reactant de faza acuta

ü afectiuni hepatice

ü neoplazii (leucemii, boala Hodgkin)

ü infectii
ü supraincarcare cu fier: hemosideroza, hemocromatoza
 Precizarea tipului de anemie
Ø Fierul seric (sideremia) – se determina concomitent cu CTLF

Ø Valoare crescuta – hemocromatoza, hemosideroza,

distructie eritrocitara crescuta

Ø Valoare scazuta – anemie feripriva, anemii

normocrome din afectiuni cronice (menstruatie –
scade cu 10-30%)

Ø Capacitatea totala de legare a fierului (CTLF) – se determina

intotdeauna concomitent cu fierul seric, pt calcularea
saturatiei procentuale in diagnosticul deficitului de Fe

Ø Valoare crescuta – in deficitul de Fe, hemoragii

acute/cronice

Ø Valori scazute – in hemocromatoza, anemii din

afectiuni cronice
Precizarea tipului de anemie
Investigarea deficitului de fier

Sideremie Feritina Saturatia CTLF Transferina Hemoglobina

serica transferinei
Hemocromatoza Normal

Anemia
feripriva

Anemia din
boli cronice /N
Anemie
Biermer N N N N N
 Precizarea tipului de anemie
Ø Frotiu de sange periferic (May-Grunwald-Giemsa)
o tipuri de anemii in functie de anumite caracteristici morfologice:
§ regenerative § anemii prin deficit de vit.B12/folat
§ hiporegenerative § anemii prin carenta de fier

A. megaloblastica. Macrocitoza, ovalocite, hematii in forma de A. feripriva. Microcitoza, hipocromie, hematii in tinta
picatura; Neutrofil hipersegmentat; numar redus de trombocite
 Precizarea tipului de anemie
Ø Eritropoietina plasmatica – normal = 3.7-16 U/L
§ pt diagnosticul diferential al policitemiei vera sau ca indicator al necesitatii terapiei cu eritropoietina la
pacientii cu insuficienta renala acuta

§ Valori crescute – in anemia hemolitica severa, sindroame mielodisplazice

§ maduva aplastica
Ø Biopsia maduvei osoase à
§ maduva hiperplastica

Maduva hematogena – Aspect normal Maduva hematogena – Hipocelularitate

Precizarea tipului de anemie
Ø Fierul medular (hemosiderina medulara)

à standardul de aur pt diagnosticul deficitului de fier

u Fierul medular dispare inainte ca anemia sa apara in

sangele periferic

u Valori scazute – in deficitul de fier, infiltrarea maduvei

osoase (limfoame maligne, metastaze), infectii
cronice, sindroame mieloproliferative

u Valori crescute – hemocromatoza, aport crescut

 Anemia feripriva
u Pierderi cronice de sange
(menometroragii, hemoragii gastro-
intestinale: cancer colon, hernie
hiatala, ulcer, parazitoze)
u Scaderea aportului alimentar de Fe
u Scaderea absorbtiei digestive
u Necesitati crescute – sarcina, lactatie

La adult anemia feripriva apare cel mai adesea prin pierdere cronica de sange,
de aceea sursa sangerarii trebuie cautata cu mare atentie
Anemia feripriva
u Scaderea feritinei serice – cel mai sensibil marker al deficitului de fier à Apare
inaintea anemiei
u VEM ↓, HEM ↓
u ↑ RDW à poate fi primul indiciu al deficitului de fier
u Fe seric ↓, CTLF ↑ (350-450 mcg/dL), saturatia transferinei <15%
u Reticulocite normale sau scazute

u Frotiu: Hipocromie si microcitoza - celule in “tinta” sau anizocitoza

u Maduva osoasa: hiperplazie normoblastica cu hemosiderina scazuta initial, apoi
absenta; ↓ sideroblastilor

Scaderea sau absenta fierului medular constituie

un element valoros de diagnostic al deficitului de fier
 Maduva hematogena. Col. Albastru de Prusia. A: Absenta
depozitelor de fier. B: Depozite de fier in maduva (aspect
normal)

Analiza Valoare
Feritina serica 15 ng/ml
Sideremie 31 mcg/dL
CTLF 520 mcg/dL
Saturatia 12%
transferinei
A. feripriva. Microcitoza, hipocromie, hematii in tinta
Anemia feripriva

u Raspunsul la terapia orala cu fier este dovada

finala a diagnosticului deficitului de fier

u Administrare fier à Criza reticulocitara (apare la 3-

7 zile de la initierea tratamentului)

u Lipsa raspunsului la tratament sugereaza un diag

incorect sau deficite asociate: vitamina B12, acid
folic, hipotiroidie, intoxicatie cu plumb
Anemia post-hemoragica acuta
u Anemie normocitara normocroma, severitate
dependenta de volumul pierdut si de
momentul hemoragiei
u Reticulocitele ↑ dupa 1-2 zile, cu un nr maxim
la 4-7 zile (>=15%)
u Frotiu - normocite
u Leucocite ↑ (>20.000/mm3) à normalizare
dupa 3-4 zile
u Trombocite ↑ (pana >1 milion/mm3) in
interval de cateva ore
u Bilirubina serica indirecta ↑ daca hemoragia se
produce intr-o cavitate sau structura chistica
Anemia in bolile cronice
• Infectii subacute sau cronice (TBC, abces pulmonar,
endocardita, osteomielita), neoplasme, hepatopatii
cornice, boli de colagen.
VSH, PCR, Fibrinogen
↑↑
u Anemie de obicei usoara (Hb > 9 g/dL)
u Normocroma normocitara, RDW si indicii eritrocitari
normali
u Frotiu à eventual anizocitoza usoara si poikilocitoza
u Reticulocitoza absenta
u ↓ fier seric, CTLF ↓; Saturatia transferinei – ↓/N
u Feritina serica crescuta sau normala in contrast
cu deficitul de fier
Anemia din sarcina

u Modificare fiziologica datorata

hemodilutiei
u Debutul: sapt 8 à progresie pana in
sapt 16-22
u Sdr anemic usor (Hb ~ 11 g/dl)
u Morfologie eritrocitara normala, cu
indici eritrocitari normali.
u Daca Hb <10 g/dL sau indici eritrocitari
anormali à trebuie exclusa anemia
feripriva care apare frecvent in cursul
sarcinii
Anemia megaloblastica
Ø Deficit Ac. folic/vitamina B12 – cauze principale
§ Deficienta de factor intrinsec (anemia Addison-Biermer)
§ Dieta deficitara
§ Malabsorbtie (scaderea totala a suprafetei mucoasei gastrice prin gastrectomie, iradiere)
§ Boli ale intestinului subtire (boala Crohn, limfom, boala celiaca)
§ Reactii medicamentoase (contraceptive orale, anticonvulsivante, metotrexat, aspirina, alcool)
§ Hemodializa, sarcina etc

u Deficit de folati sau vit B12 à sinteza aberanta de ADN à Asincronism de maturatie nucleo-
citoplasmatica à afectarea tuturor liniilor celulare.

u Hematologic: Anemie; Trombocite < 150.000/mm3; Leucocite <4000/mm3; Reticulocite ↓

u Deficit de vit B12 à tulburari neurologice.

Anemie macrocitara – Algoritm de diagnostic
Anemia megaloblastica
u Anemia normocroma macrocitara = apare ca manifestare tardiva a deficitului

VEM ↑ >110 fL HEM ↑ RDW ↑ ↑

• = manifestare • 33-38 pg in anemia • Asincronism de

initiala pe linia moderata maturatie à
eritrocitara • >56 pg in cea anizocitoza
• apare inaintea severa marcata
aparitiei anemiei
sau a
manifestarilor
clinice

u Frotiu à • Eritrocite mari: macroovalocite, schizocite, corpi Howell-Jolly, inele Cabot

• Neutrofile de talie mare, hipersegmentate, polilobate

u Maduva osoasa: hiperplazie eritroida megaloblastica, anomalii ale elementelor mieloide

si megacariocitare
 Anemia megaloblastica
u Acidul metilmalonic si homocisteina serica ↑ precoce in evolutia deficitului de vit B12
u Fierul seric, CTLF, feritina – de obicei normale
u Se asociaza si modificari de laborator datorate hemolizei – durata de viata a
hematiilor ↓, LDH seric ↑, bilirubina indirecta ↑

Anemia megaloblastica Addison-Biermer

• Anticorpi anti-factor intrinsec – intr-un procent
variabil la pacientii cu anemie, ei fiind mai frecventi
la nivelul sucului gastric
• Anticorpi anti-celule parietale gastrice - la 90% dintre
pacienti
• Aclorhidria - esentiala pt diag, ea persistand si dupa
administrarea de pentagastrina
Formula leucocitara
Neutrofilia
Mobilizarea rezervelor medulare (↑ moderata)
u >7000-8000/mm3
↑ productiei

u >50.000-60.000/mm3 à elemente tinere in sangele periferic = reactie leucemoida cu

neutrofile

u Cauze frecvente de neutrofilie sunt:

§ Infectii acute localizate (pneumonie, meningita, amigdalita, abcese) sau generalizate
§ Inflamatii acute: vasculite, boli de colagen, infarct miocardic acut, arsuri, reactii de
hipersensibilitate
§ Mieloproliferari à leucemie granulocitara cronica, policitemia vera
§ Stari fiziologice: efort fizic intens, stress emotional, sarcina, menstruatie
§ Intoxicatii, factori fizici, hemoragie acuta
Neutropenia
u <1500/mm3
u <1000/mm3 à infectii oportuniste

u Cauze:
§ Infectii – bacteriene (febra tifoida sau paratifoida, sepsis), virale, cu rickettii,
malarie, toxoplasmoza
§ Afectare hematopoietica: deficit de acid folic si vit B12, infiltrarea maduvei
(leucemii, cancere, mielofibroza), anemii aplastice
§ Agenti fizici, chimici sau medicamente: doze mari de radiatii ionizate, benzen,
citostatice
§ Hipersplenism
§ Sarcina: in cursul sarcinii exista o reducere progresiva a nr de granulocite
Limfocitoza
u >4000/mm3 la adult (>9000/mm3 la copilul mic)

u Cauze principale:
§ Infectii: tuse convulsiva, mononucleoza
infectioasa, rubeola, varicela, parotidita
epidemica, hepatita, bruceloza, TBC,
tireotoxicoza
§ Leucemie limfatica
§ Boala Addison
§ Colita ulceroasa si boala Crohn
§ Vasculite
§ Boala serului
Limfocitoza - Leucemie limfatica cronica
Limfocitoza
Limfocitoza

Celule imature
Celule mature Frotiu de sange (blasti)

Maduva osoasa
atipice Atipice absente

Leucemie acuta
Hepatita Leucemie limfatica limfoblastica
Toxoplasmoza cronica
medicamente Infectii virale
Limfopenia
u <1500/mm3 la adult (<3000/mm3 la copii)

u Cauze de limfopenie:
§ Distructie crescuta: chimioterapie, radioterapie, corticosteroizi, sd Cushing

§ Scaderea productiei: anemie aplastica, afectiuni maligne (boala

Hodgkin), infectia HIV

§ Pierderi crescute pe cale digestiva: drenajul ductului toracic, obstructia

drenajului limfatic intestinal (tumori, limfangiectazii intestinale)
Bazofilia
u >50/mm3 sau > 1%
u Cauze de bazofilie:

§ Leucemie granulocitara cronica

§ Leucemie cu bazofile
§ Policitemia vera

§ Boala Hodgkin

§ Post-splenectomie

Bazofilele pot fi scazute in: hipertiroidie, sarcina, post-iradiere,

dupa administrare de glucocorticoizi
 Eozinofilia
u >700/mm3

u Cauze:
§ Boli alergice: astm bronsic, urticarie, edem angio-
neurotic, febra de fan, reactii de hipersensibilitate
§ Boli parazitare: mai ales cele cu invadarea tesuturilor
(trichineloza, echinococoza, mai putin parazitozele
intestinale si infectiile de protozoare – pneumocystis,
malaria, toxoplasmoza)
§ Boli dermatologice: pemphigus, psoriasis, eczema
§ Boli de sange: LGC, policitemia vera, boala Hodgkin,
leucemie cu eozinofilie, post-splenectomie
§ Boli maligne mai ales cele metastazante
§ Infiltrate pulmonare cu eozinofilie, panarterita nodoasa,
Eozinopenia
u Leucocitoza cu eozinopenie (<40/mm3) poate reprezenta un
indicator al prezentei unei infectii bacteriene!

u Cauze principale:
§ Stari de hiperreactivitate adenocorticosteroidiana
§ Dupa administrarea preparatelor cortizonice
§ Interventii chirurgicale
§ Expunere la frig
§ Efort fizic intens
Monocitoza
u >500/mm3 (sau >10% in formula leucocitara)

u Cauze:
§ Leucemie monocitara
§ Metaplazie mieloida, policitemia vera
§ Boala Hodgkin si alte limfoame maligne
§ Infectii bacteriene (TBC, bruceloza, cu virus
Ebstein Barr, cu rickettii)
§ Post-splenectomie
Plasmocitele
u Scaderea numarului de plasmocite à fara semnificatie clinica
u Cresterea numarului de plasmocite (plasmocitoza)

u Cauze de plasmocitoza:
§ Leucemie plasmocitara
§ Mielom multiplu, boala Hodgkin, LLC
§ Alte neoplazii
§ Infectii bacteriene (TBC, sifilis), parazitare (malaria, trichineloza), virale
(mononucleoza infectioasa, rubeola, rujeola)
§ Colagenoze (PR, LES)
Teste functionale hepatice

u Diagnosticul bolilor hepatice se bazeaza pe criterii:

§ clinice
§ paraclinice
§ morfologice
§ Vasculare

u Sensibilitatea, specificitatea si fiabilitatea testelor functionale sunt variabile:

devin pozitive numai in conditiile unor alterari functionale difuze si suficient
de extensive
Sindromul de excretie biliara (1)
1. Dozarea separata a fractiunilor bilirubinei permite
diferentierea a 3 tipuri de hiperbilirubinemie:
u Predominant neconjugata – in hiperproductie de
pigment, in hemoliza, defecte genetice (boala
Gilbert, sd Crigler-Najjar etc) - bilirubina directa
este 20% din cea totala
u Predominant conjugata – in hepatite acute,
obstructie biliara, neoplazii – bilirubina indirecta
este 80% din totala
u Mixta – raportul directa/totala variaza 30-70%.
Apare in hepatite cronice, ciroza hepatica,
hepatita alcoolica
Sindromul de excretie biliara (1)
Sindromul de excretie biliara (2)
2. Colesterolemia
- crescuta in toate procesele colestatice mai ales in
ciroza biliara primitiva si in obstructia neoplazica a
coledocului
- scazuta in toate formele de ciroza
Sindromul de excretie biliara (3)
3. Fosfataze alcaline – termenul se aplica unui grup de enzime
u Cele mai cunoscute sunt fosfomono-esterazele, ele avand 5 subgrupe
principale
u Fosfatazele alcaline se gasesc in tesutul osos, mucoasa intestinala, corticala
renala, glanda mamara, ficat, placenta
u V.N. 35-40 mUI/mL, cu valori fiziologice usor crescute la barbati
u Valori crescute apar in obstructii coledociene (mai ales neoplazice), ciroza
biliara primitiva, ictere toxice sau medicamentoase, hepatite cronice cu
colestaza intrahepatica, mielom, boala Hodgkin, hipertoridie
u NU exista corelatie intre cresterea fosfatazei alcaline si cea a bilirubinei
Sindromul de excretie biliara (4)
4. Gamaglutamiltranspeptidaza (GGT)
u utilizata initial pt diferentierea icterului prin hepatita de cel prin
obstructie
u indica consum de alcool si de anumite medicamente
u valorile crescute nu orienteaza asupra cauzei obstructiei biliare
Sindromul hepato-citolitic (1)
u hepatocitoliza = una dintre modalitatile de raspuns a ficatului la diferite agresiuni
brutale: infectioase, toxice, anoxice
u defineste ansamblul de perturbari histologice si biochimice, hepatice si umorale,
secundare unei agresiuni
u hepatocitul elaboreaza 3 tipuri de enzime: secretoare, excretoare si indicatoare
u doar enzimele indicatoare au semnificatie de hepatocitoliza, ele avand o
specificitate de organ mica
u enzimele cunoscute cu specificitate hepatica sunt:
§ dehidrogenaza izocitrica
§ sorbidit-dehidrogenaza
§ alcool dehidrogenaza
§ glucozo-6-fosfataza
§ leucin-aminopeptidaza
Sindromul hepato-citolitic (2)
1. Transaminazele
u glutamic-oxalacetica (aspartat-aminotransferaza - ASAT) localizare - inima, ficat, muschi,
rinichi, creier, pancreas
u glutamicopiruvica (alanin-aminotransferaza - ALAT) localizare predilect hepatica
u V.N. ASAT=22+/-7 UI ALAT=16+/-5 UI
u Raportul dintre cele doua (raportul Ritis) este normal ASAT/ALAT >1.6
u transaminaze > 300 UI = hepatita acuta de etiologie infectioasa sau toxica
u ASAT >500 UI = hepatite acute virale; preced aparitia icterului cu pana la 2 sapt
u Nivelul transaminazelor serice nu are valoare prognostica, dar persistenta timp indelungat a
acestora indica evolutie nefavorabila
Sindromul hepato-citolitic (3)
u Raport de Ritis
§ supraunitar in 1/4-1/3 cazuri de hepatita acuta si in majoritatea bolilor cronice
de ficat
§ subunitar - in bolile hepatice, dar si in obstructia acuta extrahepatica
u Transaminazele serice mai pot avea cresteri de cauza extrahepatica:
§ pancreatita
§ chirurgie cardiaca si toracica
§ medicamente (oxacilina, cefalosporine, alfa-metildopa, opiacee,
anticoagulante)
2. Vitamina B12
- cresteri ale nivelelor vit B12 apar in hepatite acute
- ficatul cirotic e sarac in vit B12
Sindromul hepatopriv (1)
1. Albuminemia – valoare absoluta peste 4.5g%
u scade in denutritie, hipercatabolism (ex. cancere), pierdere de proteine
(malabsorbtie, enteropatii), insuficienta de sinteza hepatocitara
u Gradul hipoalbuminemiei depinde de severitatea si durata bolii hepatice
u In icterele colestatice albuminemia si fibrinogenul raman normale
u In mod normal raportul albumina/globuline este supraunitar; devine subunitar in
ciroza hepatica

2. Colesterolemia totala si indicele de esterificare (V.N. 0.7-0.8); scade numai in

cirozele decompensate → are semnificatie prognostica
 Sindromul hepatopriv (2)
3. Fibrinogenul creste in hepatite acute, ciroza cardiaca si scade sub 200mg% in stadiile
tardive ale celorlaltor tipuri de ciroze.

4. Factorii de coagulare
u hepatocitul sintetizeaza protrombina, proaccelerina, proconvertina, factorul IX, X si XII
u Complexul protrombinic este evaluat cu testul Quick (timpul de protrombina) = V.N.
11.5-12.5 sec
u timpul de protrombina nu este un test sensibil pt afectarea hepatica; are mai mult
semnificatie prognostica
u Sinteza protrombinei depinde de integritatea functionala a hepatocitului si de prezenta
vit K
u Pt a diferentia cele doua componente ale deficitului de protrombina se face testul
Koller (se administreaza 3 zile vit K im si apoi se face o noua determinare a timpului de
protrombina – daca acesta se scurteaza cu >15% = deficit de vit K)
Sindromul de inflamatie mezenchimala

u Se examineaza indirect activitatea metabolica a mezenchimului hepatic supus

unor agresiuni

u Gamaglobulinele – exprima activitatea mezenchimului hepatic, cresterea lor

fiind direct proportionala cu gradul de inflamatie a mezenchimului. In mod
obisnuit gamaglobulinele nu depasesc 2g% in hepatitele cronice

u Probe de labilitate serica (probe de disproteinemie) - utilitate clinica redusa la

ora actuala
Examenul de urina
Examenul de urina (1)
1. densitatea urinara sau greutatea specifica – V.N. 1002-1035

u Lanivelul capsulei Bowmann greutatea specifica = 1010 (egala cu cea a

plasmei fara proteine) - greutatea specifica se modifica la trecerea prin tubii
renali
u Valori > 1045 = fiziologic imposibile
u Valoarea de 1000 ridica suspiciunea ca proba respectiva nu este urina -
necesita utilizarea altor metode
u Valori>1025 apar in: deshidratare, transpiratii abundente, prezenta de glucoza
sau proteine urinare (in aceste 2 cazuri se face corectia – se scade densitatea pt
2.5 g glucoza urinara si pt 3.3 g proteine), excretia substantelor de contrast sau a
manitolului
u Valori <1010 = hipostenuria din afectiuni renale
Examenul de urina (1)
 Examenul de urina (2)
2. Glucoza urinara – apare in urina atunci cand capacitatea de reabsorbtie a glucozei in
tubii proximali este depasita
u V.N. <150 mg/ml
u Cauza cea mai frecventa a glicozuriei = diabetul zaharat
Examenul de urina (3)

3. pH-ul – in mod fiziologic = 4.5-8

u La persoanele sanatoase valoarea pH-ului este de 5-6 deoarece in
urina predomina acizii endogeni
u pH acid - in dieta hiperproteica, acidoza metabolica (DZ, diaree
severa, intoxicatii – etilenglicol, uremie, acidoza respiratorie, infectie
de tract urinar, insuficienta renala), medicamente (acid ascorbic)
u pH alcalin - in dieta vegetariana, dieta saraca in carbohidrati,
alcaloza metabolica (varsaturi, spalaturi gastrice), alcaloza
respiratorie (hiperventilatie), acidoza tubulara renala, medicamente
(bicarbonat de sodiu, citrat de potasiu, acetazolamida)
Examenul de urina (4)

4. corpii cetonici – prezenta in urina a trei produsi ai metabolismului acizilor grasi

(acetoacetat, acetona, beta-hidroxibutirat)
u Cauzele cetonuriei: DZ, ingestie insuficienta de carbohidrati (inanitie, exercitii severe,
expunere la frig) – sau pierdere de carbohidrati (varsaturi frecvente, deficit renal de
reabsorbtie)
u Rezultate fals pozitive – prezenta de concentratii mari de metaboliti de levodopa,
fenilcetone, captopril, acetaminofen, N-acetil cisteina
5. Nitritii – determinarea lor = test screening pt pacientii cu bacteriurie asimptomatica
u Se determina din urina proaspata, de dimineata care a stat cel putin 4 ore in VU
u Evidentierea nitritilor este influentata de prezenta bacteriilor in urina
Examenul de urina (5)
Examenul de urina (6)

6. Bilirubina, urobilinogen si porfobilinogen – la indivizii sanatosi sunt excretate doar

cantitati mici de bilirubina care nu sunt detectate prin metodele uzuale

u Bilirubina urinara crescuta apare in: boli hepatocelulare (hepatite, ciroze, defecte
genetice, congestie hepatica), in obstructie post-hepatica (carcinom, fibroze,
litiaza coledociana)
u Urobilinogen urinar crescut apare in degradarea crescuta a hemului prehepatic:
hemoliza (sferocitoza ereditara, reactii post-transfuzionale), eritropoieza ineficienta
(talasemie, anemie megaloblastica)
Examenul de urina (7)
7. Hematuria
u mai putin de 3% dintre persoanele normale au >= 3eritrocite/camp
macroscopic sau >1000 eritrocite/ml.
u urina se coloreaza in rosu daca >5.000.000 eritrocite/ml
u hematuria semnificativa apare in boli prerenale, renale sau post-renale, dar poate fi
prezenta si dupa un efort fizic intens sau in unele situatii fiziologice ex. menstruatia
u Aspectul hematiilor pe examenul sedimentului urinar este sugestiv pt originea
hematuriei:
§ hematii eumorfice in procent de >80% = originea renala
§ prezenta cilindrilor hemoglobinici sau eritrocitari = originea glomerulara
u Cauze de hematurie:
§ glomerulara = glomerulonefrita, cancere de tract urinar, litiaza urinara,
hipertrofie de prostata
§ nonglomerulara = traumatisme, hemoglobinopatii, boala polichistica, tumori si
infectii ale tractului genito-urinar
Examenul de urina (7)
Examenul de urina (8)
8. Hemoglobina urinara – se diferentiaza de hematurie prin aspectul urinii:
u in hematurie – urina are aspect mai tulbure, iar in hemoglobinurie este clara
u Cauze: hematurie (indiferent de cauza), infarct renal, hemoliza
intravasculara din parazitoze, infectii, boli sau reactii autoimune, CID;
proteze valvulare cardiace, arsuri severe cu hemoliza intravasculara,
substante chimice (sulfonamide, naftalina)
9. Mioglobina urinara – provine din distructii ale muschiului cardiac sau a
muschilor scheletici
u Mioglobinuria apare in conditii netraumatice (ingestie crescuta de alcool,
pacienti dependent de cocaina, sd de strivire, efort fizic intens, soc
electric, convulsii, intoxicatie cu CO, acidoza diabetica), hipertermie
maligna, intoxicatie cu barbiturice, dermatomiozita, polimiozita, LES
Examenul de urina (9)
10. Proteinuria = presupune rata excretiei proteice >150 mg/zi, fiind
considerata patologica daca >300 mg/zi.
u raportul proteine urinare/creatinina urinara are V.N. <0.2
u Electroforeza proteinelor urinare:
§ selectiva (predomina albumina >80% si transferina in leziuni
renale usoare – DZ, boala serului)
§ neselectiva cu distributie asemanatoare celei serice
(glomerulopatii primare sau secundare)
u Apare in pielonefrite cronice, nefropatii tubulare, rinichi polichistici,
hipercalciurie
u Daca in urina sunt identificate urme de proteine este necesara
determinarea cantitativa pe 24 ore
Examenul de urina (9)
Examenul de urina (10)
Cauze de proteinurie:
u Proteinuria ortostatica - dupa mobilizarea pacientului, este <1.5 g/zi, raport
proteine/creatinina 0.1-0.3, nu se complica cu insuficienta renala
u Proteinuria tranzitorie – de regula >2 g/zi, se remite odata cu disparitia cauzei
precipitante (ex. febra, insuficienta cardiaca congestiva, HTA, expunere la frig)
u Proteinuria persistenta din boli glomerulare (GNAD, GNC), infectii, afectiuni
vasculare (tromboza de VCI sau vena renala), medicamente (AINS, saruri de
aur, captopril), boli autoimune (LES, dermatomiozita, purpura Henoch-
Schonlein), neoplazii, rinichi polichistic, DZ
u Proteinuria de origine tubulara – consum crescut de medicamente (ex.
ciclosporina), sarcoidoza, necroza tubulara acuta, pielonefrita acuta, prin
cresterea nivelului de proteine plasmatice (mioglobina, lizozim in leucemii
monocitare sau mielocitare, protein Bence-Jones)
Examenul de urina (11)
u Microalbuminuria – cresterea persistenta a albuminuriei (<30 mcg/min
sau 30-300mg/24 ore), fara ca eliminarea totala de proteine sa
depaseasca 150 mg/zi. Determinarea este utila pt detectarea precoce a
afectarii renale in caz de DZ, HTA
u Alfa1-microglobulina urinara – pt monitorizarea afectiunilor tubulare
renale; este marker in leziunile de tubulotoxicitate cronica
u Alfa2-microglobulina urinara – apare daca exista o inflamatie sau o
sangerare la nivelul tractului urinar inferior; este marker al proteinuriei
post-renale
u Beta2-microglobulina urinara – apare in urina datorita cresterii productiei,
ca expresie a activarii sistemului imun sau datorita alterarii functionalitatii
filtrarii glomerulare; este stabila doar in urina alcalina
Sedimentul urinar

Principalele elemente evidentiate in sedimentul urinar

sunt:
u leucocite
u hematii
u celule epiteliale
u cilindri (hialini, granulose, celuleri, cerosi, micsti)
u cristale (oxalate, urati, fosfati, carbonat de calciu,
urat de amoniu, cistine)
u cristale medicamentoase
Leucocitele in urina
u majoritatea = granulocite
u La persoanele sanatoase = 0-2/camp sau 5 celule/mcL
u Examenul nativ al sedimentului urinar nu permite diferentierea leucocitelor -
necesita tehnici speciale de colorare
§ Eozinofiluria – apare in caz de nefrite interstitiale acute, glomerulonefrite
rapid progresive, nefropatie cu IgA, purpura Henoch-Schonlein, prostatite,
pielonefrite cronice
§ Limfocitele – apar in pielonefrite acute
§ Monocitele – apar in boli renale tubule-interstitiale
§ Macrofagele – sunt celule mari, adesea multinucleate cu aspect sticlos. Pot
fi: macrofage tip “bearing bells” -apar in sd nefrotic, nefropatie diabetica,
carcinom renal, adenom de prostata, cistite, carcinom VU
Cilindri urinari

u se formeaza in tubii distali si colectori

u Nr lor crescut sau prezenta unor cilindri patologici se insoteste intotdeauna de
proteinurie.
u Cilindri hialini – pot fi in nr redus la persoanele sanatoase. Nr crescut dupa efort
fizic intens (30-50/camp - fara sa indice boala renala), medicatie diuretica, febra,
deshidratare. Staza urinara duce la transformarea cilindrilor granulari in cilindri
cerosi
u Cilindri cerosi sau hialini – apar in insuficienta renala cronica, inflamatii,
degenerescenta tubulara
u Cilindri celulari – hematici, leucocitari, cu eozinofile, cu monocite, cu macrofage,
cu celule tubulare renale, micsti, cu bacterii sau levuri, grasosi, cu cristale (oxalati,
urati sau acid uric), pigmentari (cu bilirubina, mioglobina, hemosiderina), cu
filament de fibrina
Celulele din urina

u Celulele epiteliale – in nr mare indica fie o recoltare incorecta fie o stare

patologica.
§ Celule scuamoase – la femei pot apare un nr mare de celule
scuamoase datorita contaminarii cu secretie vaginala
§ Celule epiteliale tranzitionale (uroteliale) - nr lor creste dupa cateterizari
urinare sau in infectii
§ Celule epiteliale tubulare renale - frecvente la copii. Pot apare si in
conditii patologice: ischemie acuta, boala renala tubulara toxica,
necroza tubulara acuta
Cristalele din urina

u Cristalele urinei acide – acid uric, urati, amorfi,

oxalate de calciu
u Cristalele urinei alcaline – fosfati amorfi, fosfati tripli
(amoniaco-magnezieni), fosfat de calciu, carbonat
de calciu, urat de amoniu
u Cristale patologice – tirozina, leucina, cistina,
colesterolul, xantina, bilirubina
u Poate apare si cristalurie iatrogena datorita
administrarii substantelor de contrast, fara sa aiba o
semnificatie deosebita sau sa apara cristalurie
abundenta cu diferite substante medicamentoase
(cristale de ampicilina, sulfonamide, sulfodiazine)
Sd nefrotic vs. sd nefritic
 Sd nefrotic Sd nefritic
Edeme Severe (ascita) Usoare - moderate
Hiperlipidemie ↑↑↑ ↑
colesterol > 350 mg/dL
Proteinurie +++ / ++++ ++
>3.5 g/zi/1.73m2 <3.5 g/zi/1.73m2
Albumina si ↓↓ Normale / usor ↓
proteine totale albumina < 2.5 g/dL
serice
Hematurie Absenta / + ++ / +++
TA Normala ↑ / ↑↑
Functie renala Normala Alterata - ↑ creatinina serica
(oligurie)
Altele Urina contine cilindri granulosi Sedimentul urinar - nr mare de eritrocite,
Azotemia prezenta nr variabil de PMN neutrofile, celule
Hipocalcemie tubulo-renale si cilindri eritrocitari, hialini,
↓ ceruloplasmina serica leucocitari, granulosi, cerosi
↑ fibrinogen
Hipercoagulabilitate → tromboembolism
(35% asociaza tromboza venei renale)
Urocultura - pozitiva in infectiile asociate
 Sd nefrotic Sd nefritic
Ecografia renala – ambii rinichi au Principalele cauze:
dimensiuni crescute • GNAD post-streptococica
CT cu subst contrast – evidentiaza • GN rapid progresiva
leziune vasculara renala • nefropatia cu IgA
Biopsie renala – utila pt diagnosticul • sd Goodpasture
etiologic al bolii. Nefropatia • vasculite
diabetica nu necesita biopsie • crioglobulinemie
renala • glomerulonefrite virale in infectii
cu VHB si VHC
• nefrita lupica
Tratament - corticosteroizi Tratament – anti-HTA, diuretice
Formula mnemotehnica Sd nefrotic
Rata de filtrare glomerulara
1. Formula Cockroft-Gault – ia in calcul si greutatea pacientului (kg) - estimeaza
clearance-ul la creatinina
!"#$%&'()& &*+ ∗-'./)&). 0- ∗#.23 (5&6& . 7.8.+.)
eCl (mL/min) =
:;∗6'.&)+*+*& (.'+6& (8-/5=)

2. Formula MDRD (Modification of diet in renal disease)

eRFG= 175 ∗ 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡𝑖𝑛𝑖𝑛𝑎 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎 (𝑚𝑔/𝑑𝐿) ∗ 𝑣𝑎𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑎𝑛𝑖 ∗ 0.742 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑒 ∗
1.212 (𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑒 𝑎𝑓𝑟𝑜 − 𝑎𝑚𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎𝑛)
u In practica se foloseste formula cu creatinina nestandardizata
eRFG= 186 ∗ 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡𝑖𝑛𝑖𝑛𝑎 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑛𝑒𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎 (𝑚𝑔/𝑑𝐿) ∗ 𝑣𝑎𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑎𝑛𝑖 ∗
0.742 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑒 ∗ 1.212 (𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑒 𝑎𝑓𝑟𝑜 − 𝑎𝑚𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎𝑛)
u V.N. 120 ml/min/1.73m2 la barbat si 100 ml/min/1.73m2 la femeie
Rata de filtrare glomerulara

3. Formula CKD-EPI (Chronic Kidney disease Epidemiology Collaboration)

- utila in cazul pacientilor cu RFG mai mare de 60 ml/min/1.73m2
- subestimeaza RFG la cei cu DZ tip II

4. Cystatina C – utilizata pt evaluarea RFG = metoda alternativa de estimare.

- predictor independent pt microalbuminurie
- util pt evaluarea nefropatiei diabetice