UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

DISCIPLINA: Teoria si metodica educatiei fizice si sportului

Refacerea capacitatii de efort in biatlon

Coordonator:

Lect.univ.Dr. Gheorghe Sabău Student anul I

Morar Sergiu Dan

BAIA MARE

2020
CUPRINS
1. Introducere
2. Bazele fiziologice ale refacerii
3. Formele refacerii organismului dupa efort
4. Metode şi scheme orientative folosite în refacerea biatlonistilor
5. Bibliografie
 Refacerea vizează restabilirea stării de echilibru a mediului intern şi a parametrilor
funcţionali, avute înainte de efort şi chiar depăşirea acestora, în sensul optimizării lor în
cadrul fenomenului de supracompensaţie. Legătura strânsă între efort şi refacere în procesul
de pregătire sportivă, priveşte nu numai creşterea încărcăturii ci şi a repausului fără de care nu
se pot realiza exigenţele de volum şi intensitate ale antrenamentului. Privită în acest mod,
refacerea reprezintă o rezervă de performanţă, dar şi o sursă de sănătate şi reconfortare după
efort. In biatlon principalele directii de abordare prioritara a refacerii dirijate sunnt: metabolic,
neuromuscular, neuropsihic, cardiorespirator.
Bazele fiziologice ale refacerii

Reechilibrarea, restabilirea fiziologică, biochimică din cadrul procesului de refacere

după efort se realizează: în pauzele dintre exerciţii, dintre reprize (refacerea intraefort), după o
lecţie de antrenament sau zi de muncă, după un ciclu săptămânal (refacerea durează 2 – 3
zile); după o etapă de pregătire, sau un ciclu anual de pregătire (refacerea durează 2 – 3
săptămâni) şi după un ciclu olimpic (refacerea durează 4 – 6 săptămâni).

Din punct de vedere fiziologic, după Demeter A. (1989), refacerea organismului după
efort este rezultatul unor procese predominant anabolice care restabilesc echilibrul afectat în
timpul susţinerii efortului şi readuc la normal constantele tulburate.

Refacerea, latura anabolică (însumată în timp) a metabolismului diminuat în faza post

– efort se manifestă şi are repercusiuni la diferite niveluri funcţionale, organe şi sisteme ale
organismului astfel:

 la nivel muscular creşte cantitatea de mioglobină şi se produc modificări enzimatice ce

au ca efect creşterea sintezei de proteine musculare;
 în sistemul nervos central efectul dominant este iradierea inhibiţiei corticole care va
facilita instalarea proceselor anabolice în neuroni şi în celule gliale;
 la nivelul sferei vegetative se instalează bradicardia, bradipneea datorate mediaţiei
chimice colinergice parasimpatice cu efect trofotrop;
 la nivelul mediului intern se restabileşte pH- ul, glicemia şi echilibrul hidroelectrolitic.
Formele refacerii organismului dupa efort
Refacere spontana (naturala)
Această formă de restabilire, reechilibrare a organismului care se produce în mod fazic
după orice solicitare, fără intervenţia din afară asupra organismului este refacerea spontană şi
se realizează prin odihnă pasivă. Ea este eficientă după eforturile de intensitate mare şi când
perioadele dintre eforturi sunt suficiente ca timp pentru producerea fenomenelor de reparaţie
tisulare şi refacere a substratului energetic şi a echipamentului enzimatic. Acest tip de refacere
are la bază componenta anabolică a metabolismului celular, iar amplitudinea refacerii este
direct proporţională cu gradul de solicitare a organismului din timpul efortului.

Refacerea spontană are un caracter fazic oscilant, cu intensitate tot mai mică pe
măsură ce trece timpul, de la momentul efortului până la stingerea completă.

Supracompensarea

Se ştie că în timpul travaliului muscular o parte din rezervele energetice ale

organismului sunt degradate în funcţie de intensitatea şi durata efortului. În timpul perioadei
de refacere, procesele de resinteză a lor devin prioritare. În cazul când rezervele au fost
epuizate sau serios afectate, se produce nu numai o reconstituire a ceea ce a fost epuizat, ci o
depăşire a nivelului iniţial. Toate celulele organismului solicitate maximal (principiul
supraîncărcării) tind în faza de restabilire să-şi reconstituie şi să depăşească nivelul iniţial al
rezervelor utilizate (principiul specificităţii) până la atingerea unui maxim genetic determinat.

În consecinţă, eficacitatea regenerării rezervelor la un nivel superior, depinde nu

numai de intensitatea şi durata travaliului, dar şi de durata optimă a repausului, valoarea
optimă a acestei durate este legată de substratul utilizat în timpul efortului şi de posibilităţile
individuale de refacere.
Somnul
În cadrul refacerii spontane, somnul profund odihnitor are rol deosebit asupra
capacităţii fizice şi intelectuale. În somn, inhibiţia de protecţie iradiată pe scoarţa cerebrală
induce regenerarea celulelor nervoase. Se cunoaşte rolul hormonului de creştere la adulţi în
regenerarea şi creşterea celulelor după cum şi faptul că, secreţia lui se realizează în somn şi
orice tulburare de somn conduce la diminuarea acestui hormon în sânge şi diminuarea
refacerii.

Experimente efectuate pe sportivi cu privare prelungită de somn, au demonstrat că

oboseala cumulată după 48 – 72 ore s-a transformată în senzaţie imperioasă de somn, în
paralel cu pierderea tonusului şi a forţei musculare, precum şi mari dificultăţi de concentrare.
Modificările ritmului somn-veghe se repercutează negativ asupra performanţei.

Refacere dirijata

Refacerea dirijată este acea parte componentă a antrenamentului, care foloseşte dirijat
unele mijloace naturale sau artificiale, fiziologice provenite din mediu intern sau extern, în
scopul restabilirii homeostaziei şi chiar depăşirea acestui prag prin realizarea
supracompensării (Drăgan I. 1994). Refacerea dirijată completează, compensează, accelerează
refacerea naturală a organismului (nu o poate substitui).

Refacerea dirijată se impune în toate situaţiile în care intensitatea efortului este mare
iar între repetiţii, pauzele sunt suficient de lungi. În aceste cazuri, este necesară intervenţia din
afară a medicului, antrenorului şi psihologului care prin diverse procedee, contribuie la
accelerarea procesului de refacere.
Metode şi scheme orientative folosite în refacerea
biatlonistilor
I. Schema orientativă de refacere după efortul predominant anaerob (efort neuropsihic,
neuromuscular)

1. Psihoterapie 8 – 10 min (cu antrenorul, psihologul, medicul);

2. Duş cald în cadă sau bazin (cu săruri, plante), 10 min la 38 – 400C;
3. Saună 10 min (1 min în saună şi 1 min la duş sau în bazin);
4. Masaj 10 – 15 min (manual sau instrumental, de preferinţă manual);
5. Antrenament psihosomatic sub supravegherea specialistului;
6. Reechilibrarea hidroelectrolitică la 30 min după efort (300 ml suc de fructe, apă minerală
alcalină, ceai sau iaurt + 25 g glucoză sau miere + ½ lămâie, zeama pentru ceai sau apă
minerală);
7. Oxigenare sau aeroionizare negativă 10 – 15 min, după tehnici individuale sau colective;
8. Medicaţie: polivitaminizant S 2 drageuri, polimineralizant S 2 – 3 drageuri; eleutal 3-4
tablete (se sug); Vitaspol 1 fiolă per os; piracetam (piravitan) 2 tablete, în special la scrimă,
tir, sărituri, arucări, haltere etc;
9. Alimentaţie bogată în radicali alcalini, legume, fructe, sucuri, crudităţi, fibre şi gelatine,
normocalorică, hipolipidică, normo sau uşor hipoproteică, hiperglucidică;
10. Odihna activă şi pasivă (somnul).
II. Schema orientativă de refacere după efortul predominant aerob

1. Duş cald, cadă sau bazin (săruri, plante), la 38 – 400C, între 10 – 15 min.;
2. Saună 10 min (1 min în saună şi 1 min afară – duş, bazin);
3. Masaj manual 10 min sau vibromasaj, hidromasaj 6 min.;
4. Tehnici de relaxare musculară sub supravegherea specialistului;
5. Oxigenare şi aeroionizare negativă 10 min.;
6. Reechilibrarea hidroelectrolitică (vezi indicaţiile de mai sus + sodiu şi potasiu);
7. Medicaţie: Vitaspol 1 – 2 fiole; polivitaminizant S 2 drageuri; polimineralizant S 2 – 3
drageuri; eleutal 4 – 5 tablete; aspatofort sau Sargenor 1 – 2 fiole; Ginseng 1 – 2 drageuri;
8. Alimentaţie hidrozaharată, bogată în crudităţi şi lactate, alcalină, hipolipidică,
normoproteică, normocalorică;
9. Psihoterapie (convorbiri, antrenament psihosomatic);
10. Odihnă activă;
11. Odihnă pasivă (somn)
Bibliografie
https://www.armyacademy.ro/reviste/1_2006_ro/a12.pdf
https://documente.net/document/refacerea-in-sport.html