Viata persoanelor cu dizabilitati totale sau partiale de vedere, poate fi

complicata in ochii celor din afara. Multi ii compatimesc si incearca sa ii ajute,

insa persoanele de acest fel de obicei isi accepta viata asa cum este si
incearca sa se descurce cat mai bine, in ciuda dizabilitatilor de care sufera.
Sa afla 10 lucruri pe care, cel mai probabil nu le stiai despre persoanele
nevazatoare sau dizabilitati de vedere. Aceste 10 lucruri te vor ajuta sa
intelegi mai mult cum sa interactionezi mai bine cu persoanele cu dizabilitati
de vedere

1. Aceste persoane pot avea o anumita forma de

perceptie vizuala, daca nu vederea completa.
Afectiunile de vedere, sau dizabilitatile de vedere, cum le mai putem numi, nu
reprezinta acelasi lucru cu pierderea completa a vederii. Potrivit Organizatiei
Mondiale a Sanatatii, 15,88% dintre persoanele cu deficiente de vedere se
confrunta cu un intuneric total sau sunt nevazatoare.
Restul, de 84,12 % au viziune partiala, cum ar fi perceptia culorii, perceptia
luminoasa, miscarea sau chiar si perceptia formelor. Ele sunt in stare sa vada
prin estompare sau la diferite grade de denaturare a imaginii clare, reale.
Dupa cum puteti vedea, exista nenumarate modalitati de a detine o vedere
slaba si nu este un binar intre vedere si intuneric.

2. Nu se rusineaza pentru ca se confrunta cu

dizabilitati de vedere.
Multe persoane nevazatoarea se raporteaza la a percepe dizabilitatea lor de
vedere ca pe o simpla provocare fizica, si nu o vad ca pe un motiv de a intra
in depresie. In nici un caz nu o vad ca pe o slabiciune sau pe ceva care sa le
umbreasca bucuriile de zi cu zi. Ele nu considera ca a fi orb e acelasi lucru cu
identitatea lor. Acest grup de persoane e la fel de puternic, magnific si capabil
de lucruri minunate, ca orice alt grup normal si sanatos din punct de vedere
fizic si mental.
Responsabilitatea de a ne schimba atitudinea e la latitudinea noastra, a
fiecaruia dintre noi. Asadar, data viitoare cand te gandesti : “Oh, saracul, este
orb!” gandeste-te cum poti schimba unele prejudecati adânc inradacinate si
care joaca un rol important in comportamentul tau, atunci cand interactionezi
cu astfel de persoane.
3. Nu au mereu nevoie de o supraveghere permanenta
Persoanele nevazatoare sunt mult mai constiente de mediul lor si au nevoie
de mai multa libertate de cata le este incredintata. Pot avea nevoie de la fel
de mult ajutor ca oricine altcineva care incearca sa se familiarizeze intr-un loc
nou si sa invete o noua tehnologie.

Cei care se confrunta cu deficiente de vedere nu depind in nici un fel de

ceilalti pentru viata lor. Ei pot duce o viata independenta. OrCam MyEye are o
contributie importanta in acest sens si suntem mandri de asta! Va
recomandam sa va adresati in acest fel tuturor persoanelor care se confrunta
cu dizabilitati de vedere. Daca vor avea nevoie de ajutor, va vor cere ei insisi.
Multe persoane nevazatoare sunt automat percepute ca fiind defavorizate.
Intrebati-le daca au nevoie de ajutor! Acceptati daca raspunsul va fi “Nu”.

4. Nu sunt super-senzoriale si pot sa nu aiba simturile mai dezvoltate.

Din cultura populara stim ca daca unul dintre simturile unei persoane nu mai
functioneaza, celelalte devin mai clare. Acest fapt nu e neaparat adevarat!
Desi persoanele nevazatoare se pot baza mai mult pe celelalte simturi ale lor,
isi pot dezvolta amintiri puternice sau pot fi ajutati mai mult de sunet, de
exemplu, nu au al saselea simt!
Cu toate acestea insa, exista dovezi ca persoanele nevazatoare folosesc un
proces numit “ecolocatie”, proces in care undele sonore sunt utilizate pentru a
determina localizarea si dimensiunea obiectelor dintr-o anumita zona.
Dr. Gavin Buckingham spune ca : “Fie isi vor pocni degetele sau musca limba
pentru a sari peste aceste unde sonore, o abilitate asociata adesea cu liliecii,
care folosesc ecolocatia atunci cand zboara.”

5. Le place sa li se vorbeasca normal

Nu trebuie sa ai retineri in a folosi in preajma lor un limbaj care contine cuvinte
ce descriu vizualul cum sunt: “Iata!” “Uite!”, “vezi”, “priveste”. De ce? Nu se
simt jigniti atunci cand aud astfel de cuvinte si s-ar putea simti mai ciudat daca
si-ar da seama ca incerci din rasputeri sa eviti un astfel de limbaj.

6. Interactioneaza la fel ca oricare dintre noi cu mediul

inconjurator
Da. Persoanelor cu dizabilitati de vedere le place sa exploreze locuri noi, sa
mearga la filme sau la concerte, sa incerce restaurante noi si chiar sa se
aventureze in lumea sportului, practicand racing, snowboarding, trekking sau
skydiving.
Sunt la fel de entuziasmati de mediul inconjurator, la fel cum suntem si noi.
Starea lor generala depinde de personalitate. Unii sunt introvertiti si prefera sa
isi petreaca timpul singuri, sau intr-un mediu pe care ei il considera sigur. Altii
sunt extrovertiti si proactivi si cauta diferite metode de a interactiona cu lumea
si mediul inconjurator.

7. Si ele viseaza atunci cand dorm!

Visele lor reprezinta pur si simplu modul in care isi traiesc viata de zi cu zi. Un
amestec bogat de repere senzoriale. Intr-un studiu danez efectuat in 2014, pe
un esantion de 50 de adulti nevazatori, 18% dintre participanti (atat orbi din
nastere, cat si cu debut ulterior) au raportat degustari in cel putin un vis,
comparativ cu 7% dintre participantii cu deficiente de vedere. Aproape 30%
dintre persoanele nevazatoare au raportat miros in cel putin un vis. Iar
aproape 70% dintre participanti au raportat o senzatie de atingere si 86% auz.
Cu toatea acestea, emotiile si temele viselor lor sunt similare cu cele ale
persoanelor care au o vedere normala.

8. Percep culorile in feluri unice

Unele persoane care se confrunta cu dizabilitati de vedere mai tarziu in viata,
se raporteaza la a percepe culorile la fel ca si persoanele cu vedere normala.
Pentru cei care nu pot avea o experienta complexa cu diferite culori,
raportarea la acestea prin asocierea cu anumite concepte reprezinta o solutie.
De exemplu, focul asociat cu galbenul sau cerul cu albastru. Persoanele cu
dizabilitati de vedere asociaza culorile si cu anumite forme ale energiei:
albastru=rece, alb=inghetat, rosu=fierbinte.
Uneori, ele pot distinge doar culorile luminoase, avand dificultati in a distinge
albastrul inchis de negru sau maro, sau rozul deschis de alb. Totusi, culorile
au un inteles pentru toti, iar persoanele cu dizabilitati sau nevazatoare il
inteleg.

9. Sunt deschisi la curiozitati despre viata lor de

nevazatori
Poate ca uneori nu stim cum sa ne comportam cu persoanele nevazatoare
sau dorim sa ii intelegem mai bine. Prin urmare, este in regula daca ii
intrebam despre experientele vietii lor de zi cu zi. Cheia e sa nu fim curiosi, ci
doar sa avem bunavointa de a invata si aprecia unicitatea, de a fi o persoana
cu dizabilitati de vedere. Cum am spus mai sus, multe astfel de persoane nu
se considera victime, ci ne pot oferi informatii interesante despre viata lor.
Trebuie doar sa ii intrebam.
10. Succesul lor depinde de cum ii privim noi
Psihologii sustin ca succesul in viata, educatia si locul de munca al
persoanelor care se confrunta cu dizabilitati de vedere depind de asteptarile
celor din jurul lor. Dar si de gradul de atitudine pozitiva de care au parte. Cu
cat noi credem ca ei sunt capabili, cu atat mai mult vor fi. Autorespectul, stima
de sine si imaginea de sine se formeaza partial prin interactiunea sociala.
In final, sa ne amintim ca orbirea nu e un defect sau un stigmat. Este o
caracteristica, iar cuvintele lui Helen Keller descriu perfect acest lucru: “I can
see, and that is why I can be happy, in what you call the dark, but which to me
is golden. I can see a God-made world, not a manmade world.”

Mic ghid al interacțiunii sociale

Nu e așa de complicat cum pare. Ne comportăm firesc și normal. Îi tratăm exact ca pe toți ceilalți
din jurul nostru, de la egal la egal. Asta înseamnă că nu le oferim o atenție exagerată, pentru că
nu vrem să facem pe nimeni să se simtă inconfortabil.

Ceea ce ne conduce la următoarea etapă. Și anume, înainte de a le oferi ajutorul din oficiu, ar fi
excelent să îi întrebăm în prealabil dacă au nevoie într-adevăr de noi. Pentru că, de cele mai
multe ori, ajutorul este cerut în mod direct atunci când este necesar.

Desigur, asta nu trebuie să se traducă în a le ignora sau a ne preface că nu sunt lângă noi. Ci, din
contră, trebuie să avem un comportament firesc. În traducere liberă, asta înseamnă un
comportamentul natural, fără exagerări, fără sforțări. Pentru că, după cum bine știm, astfel de
artificii se cam simt în general.

Ads
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Cum ne comportăm cu o persoană cu dizabilități – Ghid
practic

Deficiențe de vedere
 Din nou, regula cea sfântă, nu intrăm în spațiul personal;
 Ne prezentăm pe noi și pe cei din jur;
 Putem utiliza cuvinte precum "vezi", "ne revedem", le folosesc și ei;
 În mers, suntem cu un pas înaintea persoanei nevăzătoare;
 Dacă există obstacol, încetinim pasul & explicăm obstacolul;
 Nota Bene: nu ridicăm tonul în discuții. Dacă nu vede, nu înseamnă că nu aude;
 Dacă au animale însoțitoare/ghizi, nu inițiem noi contactul cu ele fără un acord prealabil.