Analiza economico-financiară 12.10.

2020

ANALIZĂ
ECONOMICO-FINANCIARĂ

CURS 1

OBIECTUL ȘI METODOLOGIA ANALIZEI

ECONOMICO--FINANCIARE
ECONOMICO

2020 - 2021

ANALIZĂ
ECONOMICO-FINANCIARĂ

1. OBIECTUL ȘI METODOLOGIA ANALIZEI

ECONOMICO-FINANCIARE
1.1. Definirea analizei economico-financiare
1.2. Analiza economico-financiară - instrument al
managementului întreprinderii
1.3. Metode utilizate în analiza economico-financiare

1
Analiza economico-financiară 12.10.2020

1.1. Definirea analizei economico-financiare [1],[4]

Întreprinderea este principalul organism economic.

Întreprinderea este concepută de tot mai mulți cercetători,

teoreticieni și practicieni ca un sistem, un conglomerat de
elemente interdependente care interacționează și
funcționează ca un tot unitar.

Noţiunea de sistem are un caracter relativ, în sensul că

orice sistem poate fi descompus în subsisteme şi la
rândul său, în raport cu un sistem mai complex, poate fi
privit ca subsistem al acestuia (fig.1).

1.1. Definirea analizei economico-financiare [1]

Fig.1. Sistemul
complex

Cea mai sugestivă imagine a sistemului este aceea a unei „cutii

negre” (black-box), realizată de Norbert Wiener (întemeietorul
ciberneticii), care închide un ansamblu de elemente legate între ele
prin relaţii bine stabilite (fig.2).
X Y
CUTIE Fig.2. Conceptul de
NEAGRĂ cutie neagră

2
Analiza economico-financiară 12.10.2020

1.1. Definirea analizei economico-financiare [1]

Prima definiţie a sistemului a fost dată de către Aristotel,

care afirma că „întregul este mai mult decât suma
părţilor”.
Conform unei definiţii mai pragmatice, un sistem este
un ansamblu de elemente organizate. Ansamblul de
elemente dintr-un sistem poate fi reprezentat în două
moduri: modul clasic și cel sistemic.

Fig.3.
Ansamblul de
elemenete dintr-
un sistem

1.1. Definirea analizei economico-financiare [1]

Atunci când în cadrul sistemului apare necesitatea de

reglare (feedback), sistemul devine sistem cibernetic.

Fig.4. Sistemul
cibernetic

Sistemele cibernetice reprezintă o clasă de sisteme, care au

înglobat în structura lor un sistem de decizie/reglare, care le
conferă proprietatea de autoreglare, putând astfel reacţiona la
acţiunea factorilor perturbatori, fie ei de natură internă sau
externă, păstrându-şi autocontrolul pe diferite perioade de
timp.

3
Analiza economico-financiară 12.10.2020

1.1. Definirea analizei economico-financiare [5]

Din punct de vedere al teoriei sistemelor cibernetice, orice

întreprindere se comportă ca un sistem complex cu acțiune
dinamică și probabilistică, în care importanța resurselor
informaționale devine covârșitoare. Astfel, Analiza economico-
financiară capătă și ea o puternică tentă informațională.

Analiza activității economico-financiare este disciplina care

cercetează rezultatele activității economice, pe baza datelor
obținute în activitatea verigilor organizatorice ale economiei,
factorii care le-au determinat și căile de îmbunătățire a acestora
din punct de vedere al eficienței consumului de resurse, în
concordanță cu scopul activității respective.

1.1. Definirea analizei economico-financiare [2][3]

Analiza economico-financiară este o disciplină ştiinţifică

care ca obiect de studiu metodologia de cunoaştere a
fenomenelor economico-financiare, factorii şi cauzele care
le-au determinat, precum şi căile de sporire continuă a
eficienţei economice a activităţii firmelor.

Analiza economico – financiară reprezintă o activitate

complexă care, cu ajutorul unui ansamblu de concepte,
instrumente, metode şi tehnici, prin tratarea informaţiilor
interne şi externe, permite aprecierea stării financiare, a
performanţelor şi a potenţialului economico – financiar al
unei firme.

4
Analiza economico-financiară 12.10.2020

1.3. Metode utilizate în analiza economico-financiare [3]

Metodologia analizei economico-financiare cuprinde

ansamblul de metode şi procedee folosite pentru cercetarea
activităţii întreprinderii şi formarea rezultatelor activităţii
economice.
Metodele şi procedeele pot fi grupate în:
1) metode ale analizei calitative care urmăresc
cunoaşterea în esenţă a fenomenului, a legăturilor
cauzale;
2) metode ale analizei cantitative care urmăresc
stabilirea mărimii elementelor, a factorilor care
explică fenomenul, asupra cărora vom insista.

1.3. Metode utilizate în analiza economico-financiare [3][5]

Principalele metode cantitative utilizate în analiza

economico - financiară sunt:
a) metoda substituţiilor în lanţ
b) metoda balanţieră
c) metoda indicatorilor, indicilor, ratelor, mediilor
d) metoda analizei regresionale (corelaţiei)
e) metoda ABC (curba lui Pareto) – va fi tratată la seminar
f) metoda calculului matriceal
g) metode ale cercetării operaționale

5
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Metoda indicatorilor, indicilor, ratelor, mediilor [6],[7],[8],[9],[10],[11]

Indicatorul statistic reprezintă expresia numerică

concretă sau dimensiunea unei colectivități sau fenomen.
Poate fi definit ca „rezultat numeric al unei numărări, al
unei măsuri statistice a fenomenelor și proceselor de masă
sau al unui model de calcul statistic pe baza datelor
înregistrate”.

Indicatorul reprezintă instrumentul operaţional

fundamental al analizei.
Acești indicatori sunt exprimați sub formă de valori
absolute, medii etc.

Cu toată diversitatea indicatorii pot fi grupaţi în:

 Indicatori ai resurselor (umane, financiare, materiale, etc.) ;
 Indicatori ai consumului (indicatori ai cheltuielilor, etc.);
 Indicatori de rezultate (profit, cifra de afaceri, etc.);
 Indicatori de eficienţă (productivitatea muncii,
rentabilitatea economică).

A. Indicatorii care reflectă comparaţia în timp şi exprimaţi în

mărimi absolute (exemplul 1):
 abaterea absolută faţă de o bază fixă
 abaterea absolută faţă de o bază mobilă
B. Indicatorii care reflectă comparaţia în spaţiu şi exprimaţii în
mărimi absolute (exemplul 2):
 cifra de afaceri corespunzătoare societăţii A
 cifra de afaceri corespunzătoare societăţii xn

6
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Exemplul 1. Abaterea absolută a cifrei de afaceri faţă de o bază fixă

(CA din anul 2016) și față de o bază mobilă (CA din anul anterior).
Reprezentați grafic evoluţia cifrei de afacerii conform tabelului de
mai jos.
CA i/0 = CAi – CA0
unde:
i = 0, 1, 2,…,n;
CAi – cifra de afaceri corespunzătoare anului i
CA0 – cifra de afaceri corespunzătoare anului considerat ca an de bază (referinţă)

Abaterea faţa de o bază Abaterea faţă de o bază

Anul CA fixă (spor) mobilă
(CA 2016 – CA0) (CA din anul anterior)
2016 200.000 200.000-200.000=0 200.000-150.000=50.000
2017 150.000 150.000-200.000= -50.000 150.000-500.000=350.000
2018 500.000
2019 700.000 700.000
În anul 2017 CA a înregistrat o scădere cu 50.000 lei, faţă de anul 2016, iar în anul
2019 faţă de 2016, o creștere cu 500.000 lei.

Exemplul 2.

Indicele
Indicele creşteri
Societatea Indicele
CA(y) Baza în lanţ Baza fixă cu bază [%]
X cu bază fixă
mobilă

CA Xn  X ( n 1) CA Xn  X 0

CA CA
I Xn / X 0
I Xn / X ( n 1) I CAX / X 0
200.000- 200.000/
A. 200.000 0 1 0
200.000 = 0 200.000=1
(250000-
250.000/ 250.000/
200000)/
B. 250.000 50.000 50.000 200.000= 200.000=
200000*
100= 25
300.000- 300.000/
C. 300.000 250.000 = 100.000 250.000=

500.000-
D. 500.000 200.000 =
300.000
E. 700.000

7
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Indicatorii tendinței centrale reprezintă o

categorie deosebit de importantă de indicatori
statistici utilizați în analiza variabilelor numerice.
O clasificare a indicatorilor tendinței centrale se
poate face, în funcție de modul de determinare a
lor, în:
indicatori (mărimi) medii de calcul: media
aritmetică, armonică, pătratică, geometrică etc.;
indicatori medii de poziție: modul (valoarea
modală), mediana.

Indicatorii fundamentali ai tendinței centrale sunt:

media aritmetică, modul și mediana, dar în anumite
cazuri speciale putem apela și la alte tipuri de medii.

Media aritmetică

8
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Media aritmetică ponderată

Media aritmetică ponderată

9
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Mediana

Mediana (Me) – reprezintă acea valoare a

caracteristicii situată în mijlocul seriei după ce termenii
seriei au fost aranjați crescător sau descrescător. Deci
valoarea mediană este aceea care împarte seria statistică
în două părţi egale.

Cazul seriei simple

• număr impar de termeni: 1 5 9 12 16 20 25 ⇒ Me =12
• număr par de termeni: 1 5 8 12 16 20 ⇒ Me = (8+12) /
2 = 10

Mediana

Cazul seriei statistice cu intervale:

Pentru calculul Me se urmăresc etapele:
• cumularea crescătoare a frecvențelor
• determinarea locului Me cu relația:  ni  1
2
- calculul medianei cu formula:

unde:
X0 – limita inferioară a intervalului median
h – mărimea intervalului
∑npMe= suma frecvențelor cumulate, precedente
intervalului median

10
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Valoarea modală

Reprezintă acea valoare a caracteristicii, care are cea mai mare

frecvență de apariție.
Se calculează numai în distribuție de frecvență. Pentru o
repartiție de frecvență pe variate M0 se identifică pe calea simplei
examinări a șirului de frecvențe. M0 = 2
Pentru o serie de frecvență pe intervale, determinarea M0 se face
pe etape:
• determinarea intervalului modal, fiind intervalul de variație al
caracteristicii cu frecvență maximă
• estimarea valorii modale cu relația:
X0 = limita inferioară a intervalului modal
Δ1 = diferența dintre frecvența intervalului modal și frecvența intervalului
precedent
Δ2= diferența dintre frecvența intervalului modal și frecvența intervalului
următor
h = mărimea intervalului.

Indicatorii variației (sau ai împrăștierii)

Indicatori simpli ai variației

11
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Indicatorii variației (sau ai împrăștierii)

Indicatori simpli ai variației

Indicatorii variației (sau ai împrăștierii)

Indicatori sintetici ai variației

12
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Indicatorii variației (sau ai împrăștierii)

Indicatori sintetici ai variației

Indicatorii variației (sau ai împrăștierii)

Indicatori sintetici ai variației

13
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Indicatorii variației (sau ai împrăștierii)

Indicatori sintetici ai variației

Aplicații
Se consideră veniturile nete ale angajaților dintr-o secție a unei
întreprinderi, conform tabelului de mai jos. Să se calculeze indicatorii
simpli și sintetici ai variației.

Număr Centru
Grupe de angajați
după venitul net
angajați interval xi*ni xi  x xi  x ni (xi -x )2ni
ni xi
0 1 2 3 4 5 6

800-1000 220 900 198000 595 130900 77885500

1000-1200 311
1200-1400 180
1400-1600 105
1600-1800 136
1800-2000 203
2000-2200 154
2200-2400 33
2400-2600 58
TOTAL 1400 - 2.092.800 - 577.490 308.603.000

14
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Aplicații

Aplicații

15
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Aplicații

Aplicații

16
Analiza economico-financiară 12.10.2020

Bibliografie

[1] Amariei O.I. (2014), Contribuţii privind modelarea, simularea

şi optimizarea fluxurilor de producție utilizând programe
dedicate, Editura Politehnica Timişoara, Teze de doctorat ale
UPT, Seria 8, Nr. 62, Editura Politehnica
[2] Burja C. (2010), Analiza economico-financiară , Alba-Iulia
[3] Miculeac M.E. (2015), Analiză financiară. Noțiuni teoretice și
studii de caz, Lugoj
[4] Păun M., Hartulari C., Bădescu A.; Analiza, diagnoza şi
evaluarea sistemelor din economie, Editura ASE, 2001.
[5] Spătaru L. (2004), Analiza economico-financiară a firmei.
Instrument al managementului întreprinderilor, Editura
Economică, București

Bibliografie

[6] Bircea I., Analiză economico-financiară, Curs

[7] Ghiță, S.I. (2006) Statistică, Ed. Meteor Press, București;
[8]Mihoc Gh. (acad.), Micu N., Elemente de teoria probabilităților
și statistică, Editura Didactică și Pedagogică, București
[9] Țițan E.(2002) Statistică. Teorie și aplicații în sectorul terțiar,
Ed. Meteor Press, București;
[10] Ţiţan E., Ghiţă S., Băcescu-Cărbunaru A., Bazele statisticii, Ed.
Meteora Press, Bucureşti
[11] Țițan E., Ghiță S.I., Trandaș C., Statistică economică, curs ASE
București;

17