Psiholog, Andreea Mandia

Autocunoaştere şi dezvoltare personală

presupune

Dezvoltarea abilităţilor de autocunoaştere şi intercunoaştere

Optimizarea încrederii în sine şi în ceilalţi
Pregătirea pentru succes
Achiziţionarea unor competenţe şi atitudini necesare dezvoltării personale
Creşterea interesului pentru schimbare, învăţare, dezvoltare
Înţelegerea schimbării ca parte a creşterii şi dezvoltării
Participarea activă la propria educaţie şi la integrarea în viaţa socială
Facilitarea accesului la oferta de educaţie, formare şi dezvoltare profesională, la
oportunităţile de carieră

Decalogul dezvoltării personale

1. Toţi elevii au nevoie de programe de dezvoltare personală.

2. Programele de dezvoltare personală sunt centrate pe ceea ce învaţă elevul şi
pe cum învaţă acesta.
3. Echipa este esenţială în progresul demersului axat pe dezvoltare.
4. Se desfăşoară după un curriculum bine proiectat.
5. La baza lor se află formarea şi dezvoltarea capacităţii de autoacceptare,
autoînţelegere, autocunoaştere şi autodezvoltare.
6. Elevul are nevoie pentru a se dezvolta de încurajare.
7. Finalităţile sunt mai degrabă atitudini.
8. Se bazează şi respectă principiile legate de psihologia copilului, psihologia
dezvoltării şi învăţare.
9. Acceptarea necondiţionată şi gândirea pozitivă favorizează dezvoltarea
personală.

1
Psiholog, Andreea Mandia

10. Autocunoaşterea, stima de sine sunt premise ale dezvoltării personale.

Program formativ de jocuri\Dezvoltare personala:

1."Tehnici de miscare si dans"

Activitatea urmareste cresterea constientizarii corporale a copiilor, deblocarea emotionala
a acestora, dezvoltarea sensibilitatii.
Sarcina: copiii trebuie sa realizeze diferite tipuri de mers si miscari, conform sarcinii
cerute de profesor.
Exemple (in ordinea efectuarii):
1. pe un fond muzical relaxant fiecare copil sa-si miste, dupa cum simte, mai intai fiecare
parte a corpului si apoi corpul in ansamblu, realizand un dans al lui, care sa-l reprezinte.
2. copiii sa-si imagineze ca merg pe diferite suprafete\contexte (pe gheata, pe nisipuri
miscatoare, nisip fierbinte, prin ploaie, prin apa, prin zapada etc.); sa asocieze miscarile
cu o mimica adecvata starilor emotionale pe care le pot trai in astfel de situatii.
3. folosind jocul de rol, copiii sa imite mersul\miscarea (postura, mimica) unor diferite
animale (cocos, pisica, cangur, maimuta, sarpe, broasca, peste etc).

2."Baloane vesele si triste"

Activitatea vizeaza stimularea copiilor pe directia unei exprimari emotionale deschise,
autentice, spontane si descoperirea abilitatilor empatice, antrenarea conduitelor prosociale
si de socializare, dezvoltarea spontaneitatii si exersarea potentialului creativ al copiilor.
Sarcina. Dupa ce se umfla cateva baloane cu ajutorul copiilor, acestia vor desena pe
baloane stari si trairi emotionale preferate: bucurie, tristete, furie, mirare, indoiala, rusine
etc. Asadar, copiii trebuie sa identifice diferite stari emotionale, sa confere etichete
verbale acestor stari si sa interpreteze in fata celorlalti un rol ales sau dat.
Baloanele se vor arunca in aer. Copiii le vor prinde pe rand si se vor identifica cu ele,
experimentand toate trairile.
Metode si mijloace de realizare:
-jocul de rol;

2
Psiholog, Andreea Mandia

-expunerea;
-autoanaliza.

3."Pictura sentimentelor"
Activitatea isi propune relaxarea copiilor, prin angajare tactil-chinestezica si facilitarea
exprimarii sentimentelor acestora.
Sarcina: sub indrumarea profesorului, copiii trebuie sa realizeze o dactilo-pictura
(pictura cu degetele), reprezentand diferite stari emotionale.
Exemple de stari emotionale exprimate: veselie, tristete, manie, suparare, indoiala,
mirare, ingrijorare, frica, ura, rusine\vinovatie etc.
Copiii sunt invitati apoi sa exprime exact ceea ce simt in acest moment (un alt desen),
folosind culorile pe care le considera cele mai potrivite.
Culorile alese, fluiditatea miscarii, tonurile si consistenta petelor de culoare ofera indicii
interesante privind afectivitatea, dar si calitatea cognitiilor.
Metode si mijloace de realizare:
-conversatia;
-exercitiul;
-munca independenta.

4."Teatrul sentimentelor"
Jocul isi propune dezvoltarea capacitatii empatice, prin antrenarea copiilor in exercitii
simple de expresivitate corporala (mima, pantomima) constientizandu-si emotiile,
stimularea unei atitudini deschise, empatice, cooperante prin implicarea activa si
constanta in activitate.
Sarcina: se porneste de la ideea ca, in teatru, corpul omenesc reprezinta un instrument de
lucru. Ca niste adevarati actori, copiii vor invata sa se exprime atat prin cuvant, cat si prin
gest (mima-pantomima). Astfel ca ei vor descrie, vor exprima cu ajutorul corpului (cap,
trunchi, brate-maini, picioare) cate o emotie\sentiment\stare (tristete, bucurie, teama,
ingrijorare, plictiseala, furie, fericire, dragoste). Se va puncta ideea ca toate elementele
corpului participa a exprimarea emotiilor si e foarte important ca emotiile exprimate sa
fie in concordanta cu ceea ce simtim. Ulterior, se vor explica\ enumera motivele

3
Psiholog, Andreea Mandia

personale care conduc la trairea anumitor stari emotionale.

Se va pune mare accent pe antrenarea copiilor in activitate prin expresivitate,
spontaneitate si bucurie\libertate in exprimare.
Metode si tehnici de lucru:
-exercitiul;
-tehnici corporale;
-tehnici expresiv creative.
5." Cutia pentru suparari, cutia pentru bucurii"
Sarcina: copiii sunt solicitati sa-si aminteasca, verbalizand, diferite situatii traite ce
contin o anumita incarcatura emotionala. Apoi, ei vor experimenta diferite trairi
emotionale asociate, exprimandu-le deschis in fata celorlalti. La final, copiii ei trebuie sa
gaseasca o rezolvare creativa frustrarilor, tensiunilor, elementelor de agresivitate
identificate.
Se vor construi doua cutii sau doua palarii (coifuri). Pe rand, fiecare copil isi va exprima
verbal o bucurie si o suparare apoi o vor simboliza grafic prin desen. Desenele astfel
realizate vor fi puse de copii in cele doua cutii, in functie de ceea ce exprima. In final, vor
hotari impreuna cu privire la ce se va intampla cu cele doua cutii.
Metode si mijloace de realizare:
-lucrul cu metafora;
-tehnicile expresiv-creative.

6. Eu şi oglinda mea – fiecare elev va nota pe o hârtie titlul “Ce-mi place la mine?” şi
cinci atribute/calităţi personale, foile sunt puse deoparte. Fiecare elev îşi va prinde o altă
foaie de hârtie pe spate, cerând pe urmă colegilor să noteze pe foia de hârtie prinsă la
spate câte un lucru/calitate pentru care îl apreciază. În final fiecare elev trebuie să aibă cel
puţin 4 calităţi scrise pe foia de pe spatele lor, dar nu mai mult de 5. Elevii se vor aşeza
pe urmă în bancă şi vor compara foia de pe spate cu cea completată de ei. Discutaţi în ce
măsură se suprapun caracteristicile/calităţile personale identificate de ei cu ceea ce
apreciază alţii la persoana lor.

7. Povestea Leului Leo

4
Psiholog, Andreea Mandia

Leul Leo, regele animalelor, stăpânul de necontestat, se plimbă prin savană.

Deodată întâlni un iepure sălbatic. Ridicându-se la înălţimea forţei sale dominatoare îl
întrebă pe acesta: „Cine este regele animalelor?„ Iepurele, înlemnit de groază, răspunde:
„Tu, măria ta!„ Atunci Leo, binedispus, zâmbi iepurelui fâsticit şi cu un gest mărinimos
al labei sale porunci : „ Poţi pleca!”
Leo întâlni apoi o gazelă şi jocul se repetă. Din nou scosese un răget la bietul
animal, din nou i se confirmă cât este el de atotputernic şi din nou repetă binedispus:
„ Poţi pleca!”.
Situaţia se repetă de mai multe ori, cu un cerb, cu o girafă. Toate aceste animale
erau mai mici, respectiv mai slabe decât leul, lucru recunoscut de acestea. Leul deveni
din ce în ce mai îndrăzneţ. În cele din urmă întâlni un rinocer. În mod normal ar trebui să-
l ocolească, dar acum el văzu astfel situaţia . Şi de această dată leul, cu privirea-i sigură,
mersul grav, subliniindu-şi mândria şi maiestuoasa sa cutezanţa răcni: „Cine este regele
animalelor?” Firesc ar fi fost ca rinocerul să nu-l bage în seamă, dar azi, intimidat datorită
siguranţei cu care păşea leul şi a tonului ridicat, răspunse:”Desigur dumneata, stăpâne!”
Mergând mai departe, leul întâlni un elefant. În închipuirea sa de moment. Leul se
considera că arată mult mai mare decât el. Şi de această dată el îşi urlă întrebarea
cunoscută. Dar elefantul avea o cu totul altă părere despre sine. În consecinţă elefantul
ripostă. Îsi ridică un picior, pe care îl sprijini uşor pe capul leului, aşa încât acesta se
afundă în nisip până în gât, după care îşi văzu mai departe de drum fără să se uite înapoi.
Dezorientat şi încercând să se elibereze, leul strigă după uriaşul care se depărta tacticos:
„Dar mai îmi este permis să pun întrebarea?”
a. Analiza conceptelor pe baza textului:
Toţi ne formăm o imagine despre propria noastră persoană.
Acestă imagine rezultă ca urmare a faptului că ne comparăm cu ceilalţi. Conştient
sau nu, de fiecare dată stabilim dacă celălalt este mai puternic, mai deştept, mai bun, mai
instruit , mai scund sau la fel de înalt ca noi.
În acţiunile noastre ne bazăm pe această imagine.
Dacă apreciem că interlocutorul nostru ne este superior, ne comportăm cu totul
diferit decât în situaţia în care îl considerăm ca fiind un partener egal. Interesant este
faptul că în demersul nostru nu luăm în considerare realitatea, ci părerea proprie, întrucât

5
Psiholog, Andreea Mandia

pentru noi aprecierea unei situaţii are valoarea realităţii. Atât timp cât leul se consaidera
ca fiind cel mai mare, el acţiona în consecinţă. Imediat însă după ce s-a lămurit cât de mic
este în comparaţie cu elefantul, şi-a schimbat şi părerea despre sine.
Imaginea despre sine nu coincide întotdeauna cu realitatea. Atunci când există
o mare discrepanţă între imaginea despre sine şi realitate, comunicarea are de suferit.
Atunci când comuncarea are de suferit, este lezat şi sentimentul stimei de sine.
Dacă elevii vor reuşi să transforme anumite gânduri negative în unele pozitive, ei
vor fi în stare să-şi îmbunătăţească propria imagine de sine. Elevii cu o imagine de sine
mai bună vor fi în stare să abordeze în mod constructiv problemele cu care sunt
confruntaţi acasă, la şcoală sau în altă parte.
Imaginea de sine este modul în care fiecare dintre noi se vede pe sine. Ea este
formată din atitudinile, din percepţiile şi din ideile noastre despre noi înşine. Fiecare
elev (şi fiecare persoană din lume) are o imagine de sine unică, de aceea fiecare elev este
unic. Niciodată doi oameni nu vor vedea lucrurile în exact acelaşi fel. În acelaşi fel,
fiecare elev are o imagine de sine unică, bazată parţial pe experienţe pe care le-a
împărtăşit cu alţii. Putem să participăm cu toţii la o activitate, dar nu vom avea cu toţii
aceleaşi sentimente în timp ce activitatea are loc.
De asemenea, imaginea de sine ajută fiecare persoană să-şi păstreze stabilitatea şi
consistenţa (respectiv caracterul necontradictoriu al relaţiei dintre felul de a fi şi acţiune).
De exemplu, dacă cred că sunt o persoană bună, multe din acţiuni vor purta această
amprentă pozitivă, deoarece voi avea o imagine pozitivă despre mine. Dimpotrivă, dacă
imaginea mea despre mine ar fi rea sau dacă m-aş considera inferior, reacţiile mele vor fi
în consecinţă, probabil ostile.
Stima de sine se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înşine, cât de “buni”ne
considerăm comparativ cu propriile expectanţe sau cu alţii. Stima de sine reprezintă
dimensiunea evaluativă şi afectivă a imaginii de sine. O stimă de sine pozitivă şi realistă
dezvoltă capacitatea de a lua decizii responsabile şi abilitatea de a face faţă presiunii
grupului.

Obs. : Se citeşte istorioara iar elevii trebuie să o interpreteze.

6
Psiholog, Andreea Mandia

8. Aplicaţie:
Întocmiţi o listă cu cel puţin cinci activităţi care vă fac plăcere să le faceţi,
precizând şi motivele care le-ar determina:

Îmi place să ………………………….pentru că…………………………………….

Dacă veţi analiza cu simţ critic motivele până la cele din urmă consecinţe, veţi constata
că absolut tot ceea ce facem întreprindem în ideea de a menţine sentimentul stimei de
sine, de a-l conserva sau de a-l îmbunătăţi. Aceasta înseamnă că tot ceea ce facem sau
neglijăm să facem, vizează în ultimă instanţă faptul de a apărea într-o lumină favorabilă
în ochii celor din jur. Căci numai datorită unor reacţii pozitive ale celor din jur (feedback
pozitiv), şi noi, la rândul nostru, ne vedem într-o lumină favorabilă. Semenii noştri
reprezintă pentru noi o oglindă şi această funcţie este realizată numai prin comunicare.

9. Cine sunt eu?

Completează următoarele fraze:

Oamenii de care îmi pasă cel masi mult sunt………………………………………

Mă simt mândru de mine pentru că…………………………………………………
Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt................................................................
Îmi place mult să........................................................................................................
Îmi doresc să...............................................................................................................
Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este...............................................
Mi-ar plăcea să devin.................................................................................................
Îmi propun să.............................................................................................................
Prefer să .....................................................decât să...................................................
Ştiu că pot să..............................................................................................................

7
Psiholog, Andreea Mandia

10. ”Cine sunt eu?”

a) Fiecare copil îşi scrie numele cu litere mari de tipar, pe coli format A 4 după
care îşi decorează numele şi spaţiul rămas liber între ele cu simboluri ale unor lucruri şi
activităţi care le plac (prieteni, membri ai familiei, jocuri preferate, haine, cărţi,
mâncăruri preferate etc.).
Desenul va fi prezentat în faţa clasei sugerându-se celorlalţi elevi să pună întrebări
celui ce şi-a prezentat desenul.
b) Proba ”Cine sunt eu?” se poate transforma dintr-un instrument de
autocunoaştere într-unul de educare a capacităţii de intercunoaştere, procedându-se astfel:
se citeşte una dintre autocaracterizări, atrăgând atenţia elevului care a scris-o să nu se
demaşte prin nimic; apoi se cere celorlalţi elevi să noteze pe o foaie de hârtie numele
elevului a cărui caracterizare cred că le-a fost citită. După ce se adună răspunsurile, se
vede în ce măsură aprecierile celorlalţi au fost corecte sau nu.

11. Puncte tari – Puncte slabe

1. Profesorul noteaza pe tablă puncte tari şi puncte slabe sub forma unui tabel asemănător
cu cel din fişa de lucru şi va explica elevilor conţinutul acestor componente. Apoi,
accentueaza importanţa cunoaşterii punctelor tari şi punctelor slabe pentru a face faţă
problemelor cu care se confruntă fiecare dintre ei. Se atrage atenţia asupra faptului că
fiecare persoană are puncte tari şi puncte slabe în raport cu o anumită sarcină sau
problemă pe care trebuie să o rezolve şi că acestea diferă de la o persoană la alta.
Li se cere elevilor să dea exemple de situaţii pentru care trebuie să găsească o soluţie, să
depăşească un obstacol; apoi, profesorul alege una din situaţiile menţionate de către elevi
şi le solicita să dea exemple de puncte tari şi puncte slabe ale colegilor pentru situaţia
dată.
2. Împarte elevilor fişele de lucru şi le cere să lucreze individual pentru a analiza situaţia
problematică aleasă, punctele tari şi punctele slabe ale propriei persoane în raport cu acea
situaţie.

8
 Psiholog, Andreea Mandia

3. Fiecare elev va prezenta colegului de bancă modul în care a analizat situaţia şi isi vor
oferi reciproc feeedback şi eventual sugestii pentru completarea analizei.
4. Se discuta cu întreaga clasă rolul pe care îl are analiza punctelor tari şi punctelor slabe
în procesul de autocunoaştere.

Punctele mele tari sunt: Punctele mele slabe sunt:

.............................................................
............................................................
.............................................................
............................................................
.............................................................
...................................................
..............................................................
..............................................................
..............................................................
...............................................................
............................................................ .............
..............................................................

12.
Jumătate din elevi îşi scriu numele pe o bucată de hârtie, o mototolesc şi o aruncă
în mijlocul sălii. Ceilalţi elevi ridică un bilet, caută persoana a cărui nume este notat pe
bilet şi discută cu aceasta. Fiecare elev va trebui să afle cinci lucruri (bune şi rele) despre
colegul lui.
Fiecare elev împarte lucrurile descoperite despre sine, cu ajutorul colegului, în
puncte tari şi puncte slabe. Se completează fişa de lucru: Se cere unor elevi voluntari să
citească cele notate pe fişă. Se discută modul în care au grupat caracteristicile lor în
puncte tari şi puncte slabe. De asemenea, se discută modul în care şi-au pus în valoare
punctele tari în situaţiile prezentate pe fişă, dar şi situaţii în care punctele slabe au dus la
eşec.
Se identifică interesele (îmi place mult să ...) şi abilităţile (pot să ...) care îi
caracterizează, trecându-se pe tablă cât mai multe intereser ale elevilor.
Se discută cu elevii despre cum se simt când reuşesc să realizeze o anumită
sarcină („Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este ...”), ce cred despre ei
când cineva îi lauda pentru abilităţile lor sau le scoate în evidenţă punctele tari, ori cele
slabe.

9
 Psiholog, Andreea Mandia

Se introduce conceptul de atitudine faţă de sine (modul în care ne vedem pe noi

înşine, „cine sunt eu şi ce pot să fac”).

Îmi place mult să ................................ ...............................

Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este………………………… ..…….
Mi-ar plăcea să devin……………………………………………. ..............................
Îmi propun să ...............................................
Ştiu că pot să ...............................................
Prefer să ....................................................... decât să……………………………….. .....

13. EU ÎN “OGLINDĂ”
Etape:
 Se distribuie foile de lucru „ EU ÎN OGLINDĂ” şi se explică faptul că activitatea
va fi centrată pe problema identităţii. Identitatea unei persoane include mai multe aspecte
diferite: fizice, intelectuale, spirituale, emoţionale, sociale.
 Se cere elevilor să se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru
fiecare dintre categoriile de pe foaia de lucru.
Discuţii: „Există vreo relaţie între aceste categorii?”, „Dacă aţi încerca să descrieţi cuiva
cum sunteţi , în ce fel aţi face-o?”
Definirea conceptelor de „imagine de sine”, „stimă de sine”

14 Analiza SWAT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

10
Psiholog, Andreea Mandia

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

15. Tipuri de emoţii

Vom discuta despre două tipuri de durere: durere fizică, în cazul căreia se poate folosi
plasturele, şi durere emoţională, în care sentimentele sunt cele afectate”.
 Citesc următoarele situaţii şi rog copiii să spună pe rând, cum se simt şi să
identifice dacă este vorba despre o durere fizică sau despre una emoţională
 Mergi pe bicicletă, cazi şi te juleşti la genunchi.(fizică)
 Îţi moare animalul preferat.(emoţională/ tristeţe)
 Bunicul tău este bolnav.(emoţională/ îngrijorare)
 Reciţi o poezie la o serbare. (emoţională/ nervozitate)
 Te joci pe terenul de joacă şi te loveşti la mână.(fizică)
 Prietenul tău cade şi se loveşte destul de rău.(durere fizică pentru el; emoţională/
îngrijorare pentru tine).
Scriu pe tablă următoarele titluri: EMOŢII PE CARE VĂ PLACE SĂ LE AVEŢI şi
EMOŢII PE CARE NU VĂ PLACE SĂ LE AVEŢI. Dau fiecărui copil un cartonaş cu
situaţii emoţionale şi solicit câţiva voluntari să le citească şi să reacţioneze la ele.
Insist pe faptul că emoţiile care ne fac plăcere sunt asociate cu lucruri bune, în timp ce
emoţiile care nu ne plac sunt asociate cu situaţii nefericite.
Pe măsură ce fiecare elev îşi împărtăşeşte emoţia şi o categorizează, o trec pe tablă, sub
titlul potrivit.

Cartonaşele cu situaţii emoţionale:

 Ţi s-a rupt un dinte.
 Ai învăţat să faci exerciţii cu fracţii
 Prietenul tău s-a lovit.
 Ai pierdut o carte.

11
Psiholog, Andreea Mandia

 D-na dirigintă te-a pedepsit pentru că ai minţit.

 Bunicii tăi au venit din alt oraş să te viziteze.
 Fratele sau sora ta este bolnavă.
 Ţi-ai pierdut haina.
 A trebuit să rămâi în clasă în timpul pauzei.
 Ţi-ai făcut un nou prieten.
 Nu ai reuşit să mergi la film

Discuţii
Jocul nr.1
Întrebări referitoare la conţinut:
1. Care credeţi că este diferenţa dintre durerea fizică şi cea emoţională?
2. V-a fost greu să deosebiţi aceste două tipuri de durere? De ce lururi ne-am folosit
în cadrul acestui joc, care v-ar putea ajuta să vă reamintiţi diferenţa dintre ele?
Întrebări de personalizare
1. Ce fel de durere trăiţi mai des: fizică sau emoţională?
2. Aţi trăit vreodată un moment în care aţi simţit ambele tipuri de durere, în acelaşi
timp?
Ce puteţi să faceţi pentru a vă simţi mai bine data viitoare când veţi trăi o durere fizică
sau una emoţională?
Această ultimă întrebare de personalizare introduce ideea importantă că poţi să faci ceva
atunci când simţi o durere. Prin intermediul discuţiilor, elevii vor fi ajutaţi să înţeleagă că
pot să vorbească cu cineva despre ceea ce simt, să se implice într-o altă activitate, să
deseneze sau să scrie o poveste despre ceea ce simt, să lovească o pernă pentru a se
descărca când sunt nervoşi, etc.
Jocul nr. 2
Întrebări referitoare la conţinut:
1. A fost greu să distingeţi între emoţiile plăcute şi cele neplăcute?
2. A fost vreo situaţie trecută la categoria celor plăcute, dar care vouă vi s-a părut
neplăcută? Dar invers?
Întrebări de personalizare:

12
Psiholog, Andreea Mandia

1. Ce fel de emoţii aţi prefera să aveţi: plăcute sau neplăcute?

2. Ce credeţi că puteţi face pentru a trăi mai multe emoţii plăcute?
Această activitate reîntăreşte vocabularul despre emoţii şi ajută elevii să recunoască atât
emoţiile plăcute, cât şi pe cele neplăcute. Este important să se accentueze faptul că
emoţiile plăcute sunt preferabile, iar asupra emoţiilor neplăcute putem avea un oarecare
control, spunându-ne că problemele se pot rezolva, şi, pentru că acum ne simţim rău nu
înseamnă că ne vom simţi aşa mereu

UNDE TE DOARE?

 Mergi pe bicicletă, cazi şi te juleşti la genunchi.(fizică)

 Îţi moare animalul preferat.(emoţională/ tristeţe)
 Bunicul tău este bolnav.(emoţională/ îngrijorare)
 Reciţi o poezie la o serbare. (emoţională/ nervozitate)
 Te joci pe terenul de joacă şi te loveşti la mână.(fizică)
 Prietenul tău cade şi se loveşte destul de rău.(durere fizică pentru el; emoţională/
îngrijorare pentru tine).

CARTONASE CU SITUATII EMOTIONALE:

Ţi s-a rupt un dinte.
Ai învăţat să faci exerciţii cu fracţii
Prietenul tău s-a lovit.
Ai pierdut o carte.
D-na dirigintă te-a pedepsit pentru că ai minţit.
Bunicii tăi au venit din alt oraş să te viziteze.
Fratele sau sora ta este bolnavă.
Ţi-ai pierdut haina.
A trebuit să rămâi în clasă în timpul pauzei.
Ţi-ai făcut un nou prieten.
Nu ai reuşit să mergi la film.

13
Psiholog, Andreea Mandia

16. Harta toleranţei mele

 În centrul unei foi de hârtie fiecare îşi scrie numele, după care poziţionează în jur
persoanele cu care sunt de obicei tolerante(cu culoare albastră) şi persoanele cu
care nu sunt tolerante(cu culoare roşie)
 Fiecare hartă este discutată, fiind analizate cauzele situaţiilor de intoleranţă
prezentate.
 Elevii îşi pot face sugestii unii altora pentru a aduce schimbări pozitive în
comportament

17. Ma cunosc suficient?

Scop: Cunoastere si autocunoastere prin intermediul colegilor
Durata: 50 min.
Competente specifice: Elaborarea profilului personal al elevilor prin identificarea
trasaturilor de personalitate specifice
Metode si tehnici: Aplicarea unor instrumente de evaluare a abilitatilor si
intereselor personale; corelarea rezultatelor si stabilirea
profilului individual.
Desfasurarea activitatii:
Consilierul scolar explica elevilor ca vor sustine o proba de autocunoastere prin
intermediul colegilor. Va scrie pe tabla o lista cu mai multe trasaturi personalizate
pozitive si negative, care pot caracteriza pe orice tanar. Elevii o vor scrie pe caiete:
- prietenos – dusmanos;
- inteligent – mediocru;
- vesel – trist;
- politicos – nepoliticos;
- glumet – sobru;
- harnic – lenes;
- apropiat – retras;

14
Psiholog, Andreea Mandia

- atragator – respingator;
- talentat – netalentat;
- discret – iscoditor;
- celebru – obscur;
- distins – grosolan;
- bland – aspru;
- fericit – nefericit.
Fiecare elev trebuie sa-si aleaga trei trasaturi pozitive si negative care considera
ca i se potrivesc. Acestea vor fi notate in caiet.
Prof consilier scolar citeste catalogul si elevii noteaza pe o foaie de hartie cate trei
trasaturi pozitive si trei negative care considera ca se potrivesc cel mai bine fiecarui
coleg. Biletele sunt anonime.
Dupa ce au fost stranse toate biletele, se trece la totalizarea atributelor si la
ierarhizarea lor, de la cele cu frecventa mare la cele cu frecventa redusa. Parerile care
reprezinta totalitatea vor fi considerate semnificative. Apoi se compara cu lista pe care a
facut-o fiecare elev despre sine, la inceputul orei. Fiecare elev are posibilitatea sa
constate concordanta sau discordanta dintre parerea lui si aprecierile colegilor.
Consilierul scolar va comenta cateva situatii care pot aparea si va spune elevilor
ca proba nu s-a incheiat aici, ea conduce spre interpretari si analize mult mai profunde din
partea fiecarui elev. Fiecare elev isi va analiza propriile aprecieri si pe cele ale colegilor,
iar daca discordanta este prea mare, el trebuie sa-si puna intrebarea: Ma cunosc suficient?
Va realiza ca este cazul sa tina cont si de parerile colegilor si sa se autoanalizeze mai
mult. Elevul trebuie sa-si analizeze comportamentul pe care l-a avut pana in acel moment
si sa-si dea seama cand si unde a gresit.
Daca se obtin prea multe biletele necompletate, elevul in cauza trebuie sa-si puna
intrebarea daca nu cumva este o fire prea inchisa, nu s-a lasat cunoscut, inteles suficient
de colegi. Trebuie sa ia masurile de rigoare.
In final prof le poate cere elevilor, pentru a verifica notabilitatea probei, dar si
capacitatea de auto- si inter-cunoastere a elevilor, sa ridice mana cei care au fost in
concordanta cu colegii si cei care nu au fost.
Concluzia va fi: elevii se cunosc sau nu se cunosc suficient.

15
Psiholog, Andreea Mandia

18. Interviul

Elevii sunt rugati sa-si gaseasca un partener. participantii se “intervieveaza”

reciproc (cuplurile pot fi mixte) - asupra acelor chestiuni pe care celalalt doreste ori este
dispus sa le aduca la cunostinta grupului (nume, vârsta, zodiac, aspiratii, ocupatii în timp
liber, etc.). Fiecare este atent la partener - eventual îsi noteaza - astfel încât, dupa ce au
fost culese elementele principale, sa poata sa le prezinte restului participantilor. Fiecare
isi prezinta partenerul ijn fata grupului

19. Biletele cu secrete

Obiective
 intercunoastere, comunicare
 relationare in cadrul grupului
Fiecare participant primeste cate un biletel pe care primeste intructiunea de a scrie cate
ceva despre propria persoana, mai exact un "secret", un lucru pe care ceilati membri ai
grupului sa nu il cunoasca, dar pe care sa fie de acord sa il impartaseasca.
Biletelele sunt stranse intr-o cutie sau plic, dupa care sunt desfacute pe rand, de catre
profesor.
Sarcina fiecaruia va fi sa identifice cui ii apartine fiecare informatie,. Jocul se intrerupe
cand se reuseste asocierea fiecarei afirmatii cu persoana careia ii apartine

20. Ştiu să fiu un bun coleg?

I. Ierarhizează valorile de mai jos în ordinea descrescătoare a gradului în care
caracterizează clasa din care faci parte:

Valori Sistemul de valori al clasei mele

Notă .....................................................................
Distracţie .....................................................................

16
 Psiholog, Andreea Mandia

Învăţare ......................................................................
Respect .......................................................................
Punctualitate ..............................................................……..
Sinceritate ........................................................................
Înţelegere ........................................................................
Competiţie .........................................................................
Ajutor reciproc ..........................................................................
Interes personal ..........................................................................
Curiozitate ..........................................................................
Solidaritate ..........................................................................
Încredere ..........................................................................
Prietenie ..........................................................................
Libertate de exprimare ...........................................................................

Eşti mulţumit de sistemul de valori construit?

Dacă nu, ce valori ai dori să aibă o pondere mai mare în grupul tău? De ce?
Ai purtat vreodata vreo discuţie cu colegii despre aceste aspecte care te
nemulţumesc? Care au fost urmările?
II. Numeşte 3 motive pentru care eşti mândru de colectivul din care faci parte:
....................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
.................................................................
III. Numeşte 3 motive care te îndreptăţesc să nu fi mulţumit de colectivul din care
faci
parte: ..................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..............................................................................

17
Psiholog, Andreea Mandia

21. Portret chinezesc (joc de intercunoaştere)

După Pierre Desproges şi Claude Gaudin

1. Dacă m-aş imagina un ANIMAL aş alege …………………………….

pentru că …………………………………….…………………………

2. Dacă m-aş imagina un INSTRUMENT MUZICAL aş alege….............

pentru că ……………………………………………………………….

3. Dacă m-aş imagina o CULOARE aş alege …………….……………...

pentru că ……………………………………………………………….

4. Dacă m-aş imagina un SECOL aş alege……………………..................

pentru că ……………………………………………………………….

5. Dacă m-aş imagina un TITLU DE FILM aş alege……………………..

pentru că ……………………………………………………………….

6. Dacă m-aş imagina o ŢARĂ aş alege …………………………………

pentru că ……………………………………………………………….

7. Dacă m-aş imagina o PLANTĂ aş alege.………………………………

pentru că ……………………………………………………………….

18
Psiholog, Andreea Mandia

7. Dacă m-aş imagina o EMISIUNE TV aş alege ………………………..

pentru că ……………………………………………………………….

22 Aparatul de facut complimente:

Un elev va fi solicitat să fie “aparatul de făcut complimente”, un altul,”aparatul de
făcut reproşuri”. Câţiva elevi din clasă vor fi invitaţi să părăsească încăperea pentru
câteva minute, spunându-li-se că atunci când vor intra în clasă vor juca un rol. Cei trei
elevi care au părăsit încăperea vor primi la intrarea în clasă câte o banderolă, vor trece
prin faţa aparatelor de făcut complimente şi respectiv de făcut reproşuri şi vor ”încasa”
câte un compliment nemeritat şi un reproş binemeritat. Clasa va “înregistra” reacţia
elevilor, urmând ca după terminarea jocului să fie discutată reacţia acestora.
Unul dintre ei va primi banderola : “ Neîngrijit” şi complimentul: “Ce curat şi
îngrijit eşti astăzi!“ ca şi reproşul: “ Nu te-ai prea preocupat de tine! Eşti cam neglijent!”
Alt elev va primi banderola: “Vorbareţ/ Flecar” ; Aparatul-complimente îi va spune: “
Eşti aşa discret şi de încredere; un adevărat prieten!” iar aparatul-reproşuri: “ De ce
bârfeşti atâta, nu ai cu ce să ieşi în evidenţa altfel???”

Material realizat de prof consilier scolar Caliniuc Alina

Colegiul National “Mihail Sadoveanu” Pascani

19