OMFP 1802

Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ

82. -
(1) În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi
evaluarea
Tipărit de Ceaparu Ionel la 31.01.2023.
Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
22/274
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
(2) În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se reflectă
şi se
evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reguli de evaluare se
aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie.
(3) În înţelesul prezentelor reglementări:
a) valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea
acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare;
b) valoarea de inventar a unui activ reprezintă valoarea contabilă a activului, stabilită cu ocazia evaluării la
inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere.
83. -
(1) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se
face
potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.
(2) În scopul efectuării inventarierii, conducerea entităţii trebuie să stabilească proceduri proprii, cu
respectarea
prevederilor legale.
(3) În vederea desfăşurării în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere şi evaluare, în comisiile de
inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare, tehnică şi economică, cunoscătoare a
domeniului de activitate.
84. -
(1) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se va ţine
seama
de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
(2) Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în minus între valoarea
de
inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente
menţinându-se la valoarea lor de intrare.
85. -
(1) Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de
inventar,
stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizaţi, potrivit legii. Fac obiectul evaluării şi
imobilizările în curs de execuţie.
(2) Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar
se
efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în
cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru
depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.
(3) În cazul imobilizărilor corporale şi necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere, evaluatorii
autorizaţi, potrivit legii, sau personalul entităţii pot utiliza diferite metode de evaluare (de exemplu: metode
bazate pe fluxuri de numerar).
86. -
(1) Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale şi necorporale, în afara constatării
faptice
cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe şi interne de informaţii.
(2) La sursele externe de informaţii se încadrează aspecte precum:
- pe parcursul perioadei, valoarea de piaţă a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de
aşteptat
ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entităţii, sau astfel de
modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic
în care
entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.
(3) Din sursele interne de informaţii se exemplifică următoarele elemente:
- există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;
Tipărit de Ceaparu Ionel la 31.01.2023.
Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
23/274
- pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entităţii, sau astfel de
modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce priveşte gradul sau modul în care imobilizarea
este
utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată. Astfel de modificări includ: situaţiile în care imobilizarea devine
neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a activităţii căreia îi este dedicată imobilizarea,
precum şi planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată anterior;
- raportările interne pun la dispoziţie indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale unei
imobilizări sunt
sau vor fi mai slabe decât cele scontate.
Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziţie de raportările interne, includ:
- fluxul de numerar necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare, pentru exploatarea sau
întreţinerea
imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut iniţial în buget;
- rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget;
- o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o creştere semnificativă a
pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc.
(4) Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază constatările
comisiei
de inventariere. Pot exista şi unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare
pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus. La această evaluare se ţine cont
de
surse externe şi interne de informaţii.
(5) În categoria surselor externe de informaţii se pot încadra următoarele:
- valoarea de piaţă a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei;
- în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra entităţii sau se estimează
că
astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, comercial, economic sau
juridic în
care entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.
(6) Dintre sursele interne de informaţii se exemplifică următoarele:
- pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil asupra entităţii, sau astfel
de
modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce priveşte gradul sau modul în care imobilizarea este
utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei
pentru a
îmbunătăţi şi a creşte performanţa imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparţine
imobilizarea;
- raportările interne dovedesc faptul că performanţa economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună
decât
s-a prevăzut iniţial etc.
87. - Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin amortizarea şi
ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data
reevaluării,
mai puţin orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate.
88. -
(1) Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate.
Ajustări
pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a
stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea
realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.
(2) Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.
(3) În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de
vânzare
estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate
pentru
finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.
89. -
(1) Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de
plată.
Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a
creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.
Tipărit de Ceaparu Ionel la 31.01.2023.
Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
24/274
(2) Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.
(3) Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie
de
cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la
data
încheierii exerciţiului financiar. În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se
diminuează
cu ajustările pentru pierdere de valoare.
90. -
(1) Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, acreditivele,
ipotecile,
precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţ în conformitate cu prevederile legale.
(2) Disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează în bilanţ la cursul de schimb
valutar
comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
(3) Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie,
bonurilor
cantităţi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziţii şi altele asemenea se face la valoarea
lor
nominală.
În cazul unor bunuri de această natură depreciate sau fără utilizare se constituie ajustări pentru pierdere de
valoare.
91. -
(1) Titlurile pe termen scurt (acţiuni şi alte investiţii financiare) admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată
se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare, iar cele netranzacţionate la costul istoric
mai
puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.
(2) Titlurile pe termen lung (acţiuni şi alte investiţii financiare) se evaluează la costul istoric, mai puţin
eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.
92. - Pentru elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi
valoarea
contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.
93. - Capitalurile proprii rămân evidenţiate la valorile din contabilitate.
94. - La fiecare dată a bilanţului:
a) Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt
acreditivele şi
depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale
utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii
exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al
pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în
valută,
sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii
exerciţiului
financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
b) Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte
venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar
prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri)
trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării
tranzacţiei.
d) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă (de exemplu,
imobilizările corporale reevaluate) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale la această valoare.