INSTALATII NAVALE DE BORD

Razvan Bidoae

Part 1 – Calculul instalatiilor cu tubulaturi

 Consideratii Generale
• Instalatiile navale reprezinta dotari specifice navelor cu rolul de a asigura navigatia in deplina siguranta si
indeplinirea functiunilor de exploatare.
• Instalatiile navale se clasifica:
• Instalatiile energetige – au rolul de generare si stocare (baterii) a energiei la bordul navei. Pentru aceasta se folosesc combustibilii
fosili, sintetici (amoniac, etc), bio-combustibili (methanol, etanol, etc.) si se genereaza energie mecanica, electrica sau termica.
Combustibili pot fi solizi, lichizi, gazosi, atomici. In mod experimental au aparut zmee si vele cu rolul de a ajuta la propulsia navei.
• Instalatii cu tubulaturi – au rolul de a transporta lichidele la bordul navei. Aceste instalatii se pot clasifica in:
• instalatii aferente instalatiilor energetice (alimentare cu combustibil, ungere, racire, evacuare gaze, reducere noxe - scrubber, filtrare – purificare, etc);
• Instalatii aferente corpului navei (ballast, santina, stins incendii, sanitare, frigorifice, conditionare)
• instalatii pentru nave specializate: nave tanc (marfa, stripping, gaz inert, spalare tancuri, etc) transport gaze lichefiate (marfa, lichefiere, racire, captare vapori, etc), nave
transport animale vii, pasagere, dragaj, etc.
• Instalatii de punte sau instalatii mecanice – au rolul de a asigura functionarea si siguranta navei, acestea sunt:
• Instalatia de ancorare – asigura stationarea navei in rada porturilor;
• Instalatia de acostare-legare – asigura legarea de cheu sau de o alta nava
• Instalatia de remorcare;
• Instalatia de salvare;
• Instalatia de guvernare – carme sau propulsoare azimutale (bow thruster nu este guvernare);
• Instalatia de incarcare descarcare (macarale, bigi, benzi rulante, etc);
• Instalatia de capace.
• Instalatiile electrice – au rolul de a produce, distribui si stoca energia electrica la bordul navei. Acestea se pot clasifica in:
• Generatoare energie electrica (principala si avarie);
• Distributie energie electrica (principala si avarie);
• Sistemele de stocare a energiei electrice (baterii pentru propulsie si UPS pentru pasagere - tranzitional)
• Instalatie de iluminat
• Instalatie de comanda, control, automatizare, supraveghere, etc.
• Instalatiile de navigatie sunt specifice urmaririi navigatiei navei. Acestea sunt: radio-comunicatie, radar, lumini navigatie, pozitionare
nava, traiectorie nava, inregistrare activitate nava VDR / SVDR = voyage data recorder (cutia neagra).
 Consideratii Generale
• Constructia instalatiilor este determinata de rolul lor la bord. Instalatiile a caror functionare afecteaza
siguranta si vitalitatea navei, vor avea constructia si parametrii functionali in concordanta cu ceritele
regulamentelor internationale. In cazul navigatiei pe mari si oceane – sea going – reglementarile sunt
impuse de International Maritime Orgamization – IMO – prin: SOLAS, MARPOL, Life-Saving Appliances,
Fire Fighting Systems, etc.; cerintele suplimentare a autoritatilor de pavilion. In cazul navigatiei pe rauri
si lacuri – inland navigation – reglementarile sunt impuse de EU – EMSA – European Committee For
Drawing Up Standards In The Field Of Inland Navigation – CESNI – prin setul de regului ES-TRIN (similar
cu SOLAS) AND (reglementary pentru transportul marfurilor periculoase), etc.; cerintele suplimentare a
autoritatilor de pavilion.
• Criteriile de rezistenta pentru instalatiile ce pot afecta siguranta navelor sunt date in Regulile
Societatilor de Clasificare, a caror aplicare creaza premizele unei exploatari sigure a navelor.
• Instalatiile ce asigura confortul la bordul navei sunt reglementate de proprietari navelor, cerintele
asociatiilor de profil (ILO, cerinte pavilion, sindicate, etc.), criterii economice.
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• Sunt instalatii prin care circula fluide de lucru si au o structura comuna, atat la instalatiile pentru corpul
navei, cat si la cele ale sistemelor energetice. Ele au in structura lor urmatoarele:
• masinile hidraulice sau pneumatice;
• tubulatura instalatiei;
• armaturile pentru comanda si controlul functionarii instalatiei.
• Masinile hidro-pneumatice sunt elementele care asigura transferul/conversia energiei intre fluidului de
lucru (p [H - sarcina], Q) si energia mecanica de la axul masinii (w, M). In functie de sensul in care are loc
conversia, masinile hidro-pneumatice pot fi:
• masini generatoare, in care energia mecanica de la intrarea in masina se transforma in energie hidraulica sau pneumatica,
realizandu-se conversia mecano-hidraulica;
• masini motoare, care primesc energia hidraulica sau pneumatica si produc energie mecanica, realizand conversia hidro-
mecanica. In tab.II.1 este sugerat modul in care se realizeaza conversia in cele trei tipuri de masini, find indicati parametrii
fluxurilor de energie care intra in procesul de conversie, precum si eficienta conversiei pentru fiecare tip de masina.
Parametrii energiei in procesul conversiei
TIPUL MASINII EFICIENTA CONVERSIEI
INTRARE MASINA IESIRE
CUPLU DEBIT ∙
GENERATOARE VITEZA GENERATOR SARCINA = =
∙
PUTERE = ∙ PUTERE = ∙
∆
DEBIT CUPLU ∙
MOTOARE SARCINA MOTOR VITEZA = =
PUTERE = ∙ PUTERE = ∙ ∙
∆
ℎ

GENERATOR M OTOR
TRANSMISII = = ∙ = ∙

∆ , ∆
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• Principiul prin care se realizeaza conversia determina constructia masinii. In general, pentru conversie sunt ulizate
doua principii:
• Principiul hidrodinamic, care realizeaza conversia in masina intr-un sens sau in altul, prin modificarea in principal a energiei cinetice (viteza) a
fluidului care trece prin masina. Masinile generatoare care folosesc principiul hidrodinamic se numesc pompe in cazul lichidelor si ventilatoare
in cazul gazele.
• Principiul hidrostatic (sau volumic), care realizeaza conversia fluidului prin modificarea in principal a energiei potentiale (presiunii) a fluidului
care trece prin masina. Masinile generatoare care folosesc principiul hidrostatic se numesc pompe volumice in cazul lichidelor si compresoare
cand fluidele de lucru sunt gazele.

• Masinile dinamice realizeaza Dp mici si debite mari; se folosesc de obicei pentru transfer de lichide/gaze. Masinile
statice/volumice realizeaza Dp mari si debite mici; se folosesc de obicei pentru actionari de forta (hidraulice,
pneumatice).
PRINCIPIUL FLUID
GENERATOARE MOTOARE TRANSMISII
FUNCTIONAL LICHID GAZ
L POMPE CENTRIFUGE SI POMPE RADIALE TURBINE FRANCIS CUPLAJE HIDRODINAMICE
CENTRIFUGAL VENTILATOARE CENTRIFUGE SI
G TURBINE RADIALE -
VENTILATOARE RADIALE
HIDRODINAMIC

L POMPE AXIALE TURBINE KAPLAN -

PROPULSIV TURBINE EOLIENE, TURBINE
G VENTILATOARE AXIALE -
ABUR/ GAZ
L POMPE DIAGONALE TRURBINE DERIAZ (DIAGONALE) -
MIXT
G VENTILATOARE DIAGONALE - -
L EJECTOARE LICHID/LICHID SAU LICHID/GAZ TURBINE
- CU CUPE -
CU JET
G EJECTOARE GAZ/GAZ SAU GAZ/LICHID - -
TURBIONAR L POMPE TURBIONARE - -
L POMPE VOLUMICE MOTOARE HIDROSTATICE TRANSMISII HIDROSTATICE
STATIC
HIDRO

MASINI
VOLUMICE MOTOARE PNEUMATICE
G COMPRESOARE VOLUMICE TRANSMISII PNEUMATICE VOLUMICE
VOLUMICE
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• In cazul masinilor cu principiu dinamic acestea se pot imparti dupa principiul utilizat:
• In cazul cand conversia se bazeaza pe forta centrifuge, masinile se vor numi masini centrifuge sau masini radiale. La aceste
masini, elementul principal il reprezinta rotorul paletat, care interactioneza cu fluidul imprimandu-i o miscare complexa, a
carei componenta radiala catre exteriorul rotorului. La iesirea din rotor, fluidul cu energia cinetica marita, este preluat de
statorul masinii unde o parte din energia primita se transforma in energie potentiala – Dp .

• In cazul conversiei ce se bazeaza pe forta de impingere masinile se vor numi masini axiale. La aceste masini, elementul
principal il reprezinta rotorul sub forma de elice, care interactioneza cu fluidul imprimandu-i o miscare axiala. La iesirea din
rotor, pe langa component axiala, fluidul capata si o viteza de rotatie ce este preluata de statorul masinii unde o parte se
transforma in energie potentiala – Dp .
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• Tubulatura instalatiilor navale, reprezinta suportul material prin care circula fluidele de lucru. Ea trebuie
sa fie compatibila cu natura fluidului de lucru, sa corespunda parametrilor fizici ai acestuia (presiune,
temperatura, vascozitate) si sa poata fi realizata, prelucrata si imbinata prin tehnologii simple.
Tubulatura leaga masinile hidraulice de consumatori si transmite acestora energia hidraulica obtinuta in
masina. Tubulatura unei instalatii se caracterizeaza prin: diametrul, lungimea si configuratia instalatiei.
Constructia tubulaturii navale precum si materialele din care este realizata sunt reglementate prin
Norme ale Societatilor de Clasificatie.
• Tubulatura folosita in instalatiile navale este impartita in 3 categorii functie de tipul lichidului,
temperature acestuia si presiunea din sistem:
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• Materialele utilizate pentru tevi poate fi:
• Otel
• Cupru, alama, bronz
• Aliaje cupru-nichel
• Otel inox
• Fonta cu grafit nodular
• Aliaje aluminiu
• Plastic (se pot utiliza doar pentru lichide neinflamabile si pentru tevi de Clasa III)
Societatile de clasificare indica modul de calcul al grosimea peretelui tevii; daca rezista la presiunea din
instalatie, temperatura, raza de indoire, etc. Astfel, grosimea peretelui se verifica cu relatia:

unde: ; in care: p – presiunea lichidului; D – diametrul exterior al tevii;

K – coeficient functie de materialul tevii si temperatura fluidului;
e – coefficient ce tine cont de modul de obtinere a tevii;
b – coefficient ce tine cont de raza de indoire a tevii;
c – coefficient ce tine cont de coroziunea ce apare in teava functie de lichidul ce trece prin aceasta;
a – coefficient ce tine cont de materialul tevii.
Societatile de clasificare indica de asemenea si grosimea minima a peretelui tevii care este data functie de
diametrul exterior al tevii si materialul din care este construita teava.
Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
Nominal
Diameter
Standardizarea tevilor se face functie de
domeniul unde se utilizeaza.
DN
(mm)
In momentul actual exista o standardizare
bazata pe ‘diametrul nominal’ si ‘seria’ – spre
exemplu EN 10255.
6 Cea de a doua standardizare este pentru tevile
8
cu rezistenta ridicata (spre exemplu EN10217)
10
15
pentru fiecare ‘diametru nominal’ se indica
20
‘grosimea peretelui tevii’.
25
32
40
50
65
80
100
125
150
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• Armaturile, au rolul de a dirija, manevra sau regla circulatia fluidului prin instalatii. Dupa functiunile
indeplinite acestea pot fi:
• armaturi de trecere, care permit trecerea sau blocarea circulatiei fluidului in instalatii;
• armaturi de retinere, relizeaza blocarea automata a circulatiei fluidului numai intr-un sens;
• armaturi de trecere-retinere, permit trecerea sau blocarea fluidului intr-un singur sens, celalalt fiind blocat automat;
• armaturi de distributie, realizeaza distributia fluidului de lucru catre mai multi consumatori;
• armaturile de siguranta, mentin automat unul din parametrii fluidului de lucru sub o valoare maxima; (presiune)
• armaturi de reglare, mentin automat valoarea unui parametru al fluidului de lucru, in limite impuse de conditiile functionale
ale instalatiei (presiunea, vascozitatea).
 Instalatii cu tubulaturi aferente corpului navei
Parametrii masinilor hidraulice la functionarea in instalatii.
• Parametrii care definesc functional o instalatie cu tubulaturi sunt:
• Debitul, definit prin cantitatea de fluid care trece prin unstalatie in unitatea de timp, poate fi considerat prin:
• debitul volumetric.... Q [m3/sec] sau [m3/h] ER
• (debitul masic........M [kg/sec])
• Sarcina, reprezinta energia specifica pe care fluidul o primeste, (in cazul masinilor generatoare) sau o cedeaza (in cazul masinilor EA
motoare), la trecerea prin masina. Componentele ei rezulta din bilantul energetic al fluidului.
• Pentru o pompa care face legatura intre punctele de transfer 1 si 2 (puncte localizate pe suprafetele libere a lichidelor din fiecare
tanc), printr-o tubulatura, care implica pierderile de sarcina h pe aspiratie si h refulare, energia primita de fluid in pompa va fi:
= − unde: - energia fluidului la iesirea din pompa; - energia fluidului la intrarea in pompa;

• Notand energia totala necesara circulatiei fluidului prin instalatie, din bilantul energetic rezulta: = . Prin calculul energiei lichidului , cand se cunoaste debitul si
structura constructiva a insalatiei, se poate determina sarcina pompei. Considerand energia totala a fluidului raportata la unitatea de volum, data prin ecuatia lui Bernoulli,
rezulta energia specifica sub forma: = + +ρ sau = + + [ ];

• Pentru instalatia de mai sus, vom avea: = + + si = + +

• Sarcina pompei devine: = − = − + − + − (exprimata functie de parametrii lichidului inainte si dupa masina hidraulica)

Relatia poate fi interpretata astfel: energia transmisa prin pompa lichidului, se manifesta prin: componenta dinamica, care reprezinta cresterea energiei
cinetice, in pompa (intre refulare si aspiratie, termenul I), componenta statica data prin cresterea energiei potentiale exprimata prin presiune, (termenul al
II−lea ), componenta geodezica, exprimata prin diferenta de nivel, intre refulare si aspiratie, (termenul al III−lea). Daca definim sarcina pompei in raport cu
energiile specifice ale lichidului intre cele doua puncte de cuplare la aspiratie si la refulare, vom avea: = + + ; = + +
• Dar = −ℎ ; = +ℎ
• Sarcina pompei devine : = − = − + ℎ + ℎ = ⁄2 − + − + − + ℎ + ℎ (functie de parametrii lichidului la capetele instalatiei)

Din analiza relatiei rezulta ca termenii I, II, III, depind de conditiile de cuplare si ei pot fi stabiliti prin datele de proiectare ale instalatiei. Ultimul termen, h,
introduce efectul pierderilor de energie in instalatie si influenteza energia care trebuie furnizata de pompa. Deci, problema proiectarii, din punct de vedere
hidraulic a unei instalatii, consta in calculul pierderilor de sarcina h, care impreuna cu componentele sarcinii date prin conditiile de cuplare permit alegera
pompei, si calculul consumului de energie al acesteia.
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
Avand debitul si conditiile de cuplare, date in tema de proiectare, se determina prin calcul pierderile de sarcina, h , si apoi se defineste
sarcina pompei.
In practica, nu toti termenii care compun sarcina au valori semnificative; pentru unele tipuri de instalatii putandu-se ivi urmatoarele
situatii:
• si sunt mici si au valori apropiate. Cazul se intalneste la transferul intre tancuri cu suprafete mari, cand primul temenul devine neglijabil. In acest caz, = − +
+ ℎ;
• daca intre punctele de cuplare presiunea este aceeasi, (cazul tancurilor care comunica cu atmosfera): = = , sarcina instalatiei este: = +ℎ
• daca diferenta de nivel este neglijabila ( ≈ 0) sau lichidul vehiculat are o densitate foarte mica, termenul ρ ≈ 0 si = ℎ, caz in care, sarcina instalatiei si deci cea ceruta
pompei va corespunde compensarii pierderilor hidraulice h (cazul instalatiei de ventilatie).

In cazul in care pompa este amplasata deasupra nivelului lichidului de transfer, apare problema indeplinirii conditiei de auto-aspiratie, care
consta in posibilitatea pompei de a-si ridica lichidul de la nivelul inferior rotorului, pana la rotor unde primeste energia necesara
transferului. Indeplinirea acestei conditii este esentiala pentru functionarea pompelor, de aceea, va fi analizata sub doua aspecte:
- amorsarea functionarii pompei;
- functionarea fara cavitatie.

Primul caz apare frecvent la instalatiile care au pompele deasupra nivelului apei (santina, balast, etc.) la pornirea initiala sau in timpul exploatarii (patrunde
aer in tubulatura de aspiratie si este transferat rotorului pompei). In acest caz, fortele centrifuge transmise aerului din rotor sunt prea mici pentru a reliza o
sarcina suficienta ridicarii nivelului de apa in rotor. Pentru a amorsa functionrea trebuie umplut rotorul si tubulatura de aspiratie cu lichid, operatie care poarta
denumirea de amorsare a pompei. Umplerea pompei se realizează prin crearea unei depresiuni in pompa, asa incat umplerea rotorului se face pe seama
presiunii atmosferice care impinge apa in rotorul pompei. Nici o pompă nu poate aspira liber apa de la o înălțime mai mare de 10 mCA.
Prin sarcina vacuumetrica a unei pompe Hv se intelege presiunea minima care poate sa apara la intrarea in rotor la care pompa functioneaza normal
(caracteristica depinde de forma constructiva a palelor rotorului, diametrul rotorului si turatia rotorului). Pompele reale trebuie să aibă la intrarea în rotor o
presiune mai mare decât cea a lichidului saturat, ps , la care începe fierberea lichidului la temperatura ambienta. Apariția vaporilor întrerupe continuitatea
curgerii iar pompa cavitează și nu mai debitează.
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
Pentru a pune în evidență factorii care influențează funcționarea pe aspirație a unei pompei se va determina sarcinii vacuumetrice pe
baza ecuația lui Bernoulli între O (localizat pe suprafata libera a lichidului din tanc) și A (localizat la intrarea in rotorului pompei):

rv 2A
= + + +ℎ sau p0 - p A = + rgz A + h A
2
sarcina totală a lichidului care circulă prin tubulatura de aspirație

Prin definitie sarcina vacuumetrica este: = − = + +ℎ

Bilanțul energetic, pe aspirație, va fi satisfăcut dacă: ≥
Sarcina vacuumetrica se determina pe standul de probe si se gaseste in
diagramele pompelor.
H
Daca se cunosc debitul, configurația și
dimensiunile tubulaturii pe aspirație, se
poate determina înalțimea maxima la
care se poate amplasa pompa, pentru a HP
funcționa fără cavitație. Aceasta va fi:
1
= − −ℎ
2
HV O

Q
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
Un alt mod de a aprecia funcționarea pompelor pe aspirație, consideră în locul sarcinii pe aspirație a pompei marimea: NPSH (Net Positive
Suction Head) sau NPSHR (Net Positive Suction Head – required) care reprezinta sarcina (energia) minima ce trebuie sa existe la intrarea
lichidului in rotorul pompei ca sa nu apara fenomene cavitationale in acesta. NPSH se determina pe standul de probe de producatorul
pompei, prin masurare momentului cand apare cavitatia si este data in diagramele pompei. In cataloagele de pompe se poate intalni sub
notatiile NPSH, NPSHR si NPSH3 (care indica o rezerva de 3% pana la aparitia cavitatiei). NPSH este o caracteristica a pompei.
In mod similar se defineste si NPSHA (Net Positive Suction Head – available) care este o masura care indica cat de aproape este fluidul de a
fierbe la temperatura ambianta, la intrarea in rotorul pompei (punctul A). NPSHA reprezintă diferența dintre energia totală a lichidului la
intrarea în rotorul pompei (a) și energia corespunzătoare presiunii la care începe cavitația pS(b):

(a) (b) (I) (I + II) (II)

= + − ; folosind ecuatia = + + + ℎ => = − − −ℎ
NPSAA este o caracteristica a lichidului ce este vehiculat (I) si a tubulaturii de aspiratie (II).
In formule, pS reprezinta presiunea vaporilor saturati a lichidului vehiculat, corespunzatoare temperaturii cu care acesta intra in pompa.
Cavitatia la o pompa apare cand NPSHA este mai mic decat NPSH. Recomandat este ca NPSHA sa fie mai mare ca NPSH cu cel putin 0.5 [m].
Astfel, ca o anumita pompa sa functioneze fara cavitatie, pe o anumita tubulutara de aspiratie si sa vehiculeze un anumit lichid, la limita
(NHSP = NPSHA) trebuie ca: − = + +ℎ
In cataloagele de pompe sarcina NPSH este data in [m] si pentru a o folosi in relatia de mai sus, ce are restul de termini exprimati in [Pa], va
trebuie sa fie inmultita cu rg.
Legatura dintre NPSH si sarcina vacuumetrica a unei anumite pompe cand se pompeaza un anumit lichid se determina exprimand termanii
+ ℎ din expresia lui , astfel: = + − −
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
In majoritatea cataloagelor de pompe, sarcina totala a pompei si
NPSH sunt exprimate in [m]. Aceasta exprimare are avantajul ca
sarcina si NPSH sunt valori independente de lichidul vehiculat
(densitatea lichidului influenteaza inaltimea la care o pompa poate
H functiona).
[m] Exprimarea: ‘presiunea pompei’ este corecta abia dupa ce se
cunoaste lichidul ce trece prin pompa. Legatura dintre presiune si
sarcina este:
= 9,81
10000
In care: p este exprimat in [bar]
H este exprimat in [m]
r este exprimat in [kg/m3]
In cataloage de pompe Romane de obicei sarcina pompei si NPSH se
exprima in [mH2O – metrii coloana de apa] si reprezinta acelasi
lucru.

NPSHR
[m]
Temperatura Preiunea vaporilor saturati Preiunea vaporilor saturati
[°C] [kPa] [m]
0 0.61 0.062
3 0.8 0.082
5 0.9 0.092
8 1.1 0.112
10 1.2 0.122
12 1.4 0.143
14 1.6 0.163
16 1.8 0.184
18 2.1 0.214
19 2.2 0.225 Presiunea atmosferica p0
20 2.3 0.235
21 2.5 0.255 [kPa] [bar] [m] [atm] [psi] [mmHg]
22 2.6 0.266 100 1 9.80665 0.98692 14.504 750.062
23 2.8 0.286
24 3.0 0.307
25 3.2 0.327
26 3.4 0.348
27 3.6 0.368
28 3.8 0.389
29 4.0 0.410
30 4.2 0.430 Unitati masura debit
32 4.8 0.492 [m3/h] [l/s] [USgal/min] [IMgal/min]
35 5.6 0.574
1 0.27778 4.40286 3.66615
40 7.4 0.761
50 12.3 1.269
60 19.9 2.064
70 31.2 3.254
80 47.3 4.963
90 70.1 7.405
100 101.3 10.778
 Aplicatii
1. Sa se determine energia lichidului la intrarea in pompa stiind ca:
- viteza apei este de 2.7 m/s
- presiunea absoluta este de 0.7 bar
- pozitia pe verticala a pompei 3 m deasupra supafetei liberea a lichidului din rezervor
- fluidul este motorina cu densitatea de 0.87 t/m3

2. Sa se dermine presiunea minima de debitare a unei pompe de stins incendiu daca se cunosc :
- Pierderile de presiune pe aspiratie 2.4 mCA
- Pozitia pompei pe verticala –2.4 m (sub nivelul suprafetei libere)
- Pozitia hidrantului pe verticala 15 m (desupra nivelului apei)
- Pierderile de presiune pe refulare 1.75 bar
- Presiunea apei la hidrant 2.7 bar.

3. Determinati consumul de energie al motorului de antrenare a unei pompe de transfer combustibil (densitatea 925 kg/m3) stiind ca:
- Randamentul pompei este de 47%
- Pozitia suprafetei libere in tancul de stocaj este -3.4 m
- Pozitia suprafetei libere in tancul de transfer este de -0.75 m
- Pierderile de sarcina pe aspiratie 3.2 mCA
- Pierderile de sarcina pe refulare 0.25 bar
- Suprapresiunea in tancul de stocaj 125 kPa
- Debitul pompei 7.5 m3/h

4. Sa se determine de la ce inaltime maxima poate aspira o pompa cu sarcina vacuumetrica de 6.8 mCA stiind ca :
- Debitul pompei 15 m3/h; diametrul interior al tululaturii de aspiratie 100 mm.
- Lichidul vehiculat este apa de mare;
- Pierderile de sarcina pe aspiratie 1.75 mCA

5. Referitor la problema 4 determinati NPSH pentru cazul cand pompa este amplasata la 2.7m deasupar suprafetei libere a lichidului. Se va considera
presiunea vaporilor saturati de 265 Pa
 p2 , v2 , E2

Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi

2

hr

Calculul hidraulic are ca scop stabilirea parametrilor hidraulici ai instalaţiei şi corelarea lor cu cei ai maşinii, pentru z2 z
pr ,vr

îndeplinirea condiţiilor funcţionale impuse. Sarcina totala necesara circulatiei fluidului in regim permanent este: PC
pa ,va
1
= ⁄2 ⋅ − + − + +⏟
ℎ p1 , v1 , E1
ha zr
za
z1
I I
Primii trei termeni ai ecuatiei sunt determinati de conditiile de cuplare (CC) iar ultimul termen, h, reprezinta Fig. II.1 Elementele care definesc sarcina pompei
energia pierduta la circulatia fluidului prin instalatie.
Determinarea lui h reprezinta obiectivul calculului hidraulic a unei instalatii.
La calculul unei instalaltii sunt cunoscute: dimensiunile, configuratia instalatiei si debitul. (p1, p2, v1, v2, z1, z2, d1, d2). Calculul pierderilor de
sarcina, h, se face utilizand relatiile din hidrodinamica referitoare la curgerea prin conducte. Pierderile totale de sarcina la curgerea printr-o
conducta se compune din pierderi locale (coturi, armaturi, etc.: schimbarea directiei fluidului si accelerarea/decelerarea acestuia) si
pierderile prin frecarea apei de peretii tevilor, vor fi:

ℎ= +∑

-reprezinta pierderile prin frecari. ( = Re, coeficientul de frecare, Re = , = -rugozitatea relativa, -vascozitatea cinematica)
l 64
I- regim laminar l=
Re

0 ,25
e æk 64 ö
II-regim de tranzitie l = 0 ,11ç + ÷
èd Re ø

0 ,316
III-regim turbulent de automodelare; l=
I II III Re 0 ,25

Re cr Re am Re
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Metoda pierderilor locale echivalente, se utilizeaza atunci cand ponderea pierderilor locale este mare (multe coturi si valve) fata de
pierderile prin frecari de pe portiunile drepte ale instalatiei (lungime totala mica). In acest caz, pierderile prin frecari se vor echivala cu
pierderi locale fictive. Echivalarea se face egaland pierderile prin frecari ale tubulaturii drepte existente cu o pierdere locala fictiva :
= , iar relatia devine ℎ = +∑
Metoda lungimilor echivalente, inlocuieste pierderile locale cu pierderi prin frecari pe portiuni drepte de tub de acelasi diametru, de
lungimi fictive , care au aceleasi pierderi hidraulice ca si pierderile locale. Vom avea: = , de unde = , iar pierderea totala
devine: ℎ = .

In urma calcului hidraulic sarcina unei instalatii este: Hi = CC + A .

Hi Unde :

A este: +∑ sau +∑ sau

CC reprezinta: Conditiile de Cuplare
h – pierderile
pe instalatie
CC

Q
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Particularitatile calculului hidraulic. In practica, tubulatura instalatiilor poate avea si alta sectiune decat cea circulara, ceea ce modifica
spectrul curgerii si necesita metode adecvate pentru calculul hidraulic. Cele mai uzuale abordari au la baza echivalarea sectiunii necirculare
a tubulaturii reale cu o tubulatura circulara echivalenta. Tubulatura echivalente trebuie sa introduca aceleasi pirerderi de sarcina.
Spre exemplificare se va considera tubulatura cu sectiune dreptunghiulara. Considerand doua tronsoane cu lungimi unitare, avand sectiune
dreptunghiulara pentru tubulatura reala si circulara pentru tubulatura echivalenta, . Prin definitie diametrul hidraulic a unei sectiuni
cu forma oarecare este = unde: A este aria sectiunii si P este perimetrul sectiunii. (In mod similar se defineste raza hidraulica a unei
sectiuni = . Astfel =4 .)

In cazul unei sectiuni dreptunghiulare =

Metoda vitezelor echivalente. In egalarea pierderilor prin frecari pe cele doua tronsoane: ℎ = , pentru sectiunea circulara, si
ℎ = pentru cea dreptunghiulara. Egaland ℎ = ℎ si admitand = si = , diametrul echivalent dupa viteza este:
2
=
+
Metoda debitelor eivalente. Daca echivalarea se face considerand egalitatea debitelor prin cele doua tubulaturi, inlocuid viteza functie de
debit = (pentru sectiunea circulara = si pentru section dreptunghiulara = ) rezulta:

ℎ = , ℎ = ; egaland ℎ = ℎ si considerand ca = si = diametrul echivalent dupa debit:

= 1.265
+
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Calculul hidraulic al tubulaturilor complexe. Instalatiile navale sunt formate din tuburi de diferite lungimi si diametre, configurate dupa o
schema care satisface conditiile functionale cerute instalatiei, care in final formeaza o instalatie complexa. Calculul parametrilor functionali
ai masinii hidraulice intr-o instalatie complexa se face mai simplu daca acesta este redusa din punct de vedere hidraulic la o instalatie
simpla a carei caracteristica se poate reprezenta usor. Pornind de la observatia ca o instalatie complexa este formata din portiuni de tuburi
cuplate in serie sau in paralel, se vor reprezenta caracteristicile reduse in cazul celor doua moduri de cuplare:
l1, d1, Q l2, d2, Q
Cuplarea in serie a doua tubulaturi cu geometria definita este: Q h1 h2 Q=ct
a) Cuplarea in serie
In acest caz, debitul prin tuburile inseriate este acelasi, iar pierderile de sarcina se aduna.
om avea: ℎ = + , pentru = = →
ℎ = + →ℎ = - caracteristica celor doua tuburi cuplate in serie, unde = + .

Tinand cont ca ℎ = +∑ si calculand viteza din ecuatia debitului ( = ) h

se obtine = . Avand in vedere ca ℎ = , astfel se obtine pentru s expresia:

= +∑
hs=h1+h2=
2 2
(s1+s2)Q=ssQ
h12
h1
hs

h1 h2
O Q
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Cuplarea in paralel a doua tuburi 1 si 2, amplasate in acelasi plan si avand punctul de ramificatie O
1
Q1 l1, d1 Q1
Q=Q1+Q2
O
Q2
l2, d2 Q2
2
⁄ ⁄
vom avea: ℎ = → = si ℎ = → = . Caracteristica tubulaturii rezultante, care cuplate in punctul O, are
⁄ ⁄
acelasi efect la trecerea debitului = + = + .

In punctul de cuplare presiunile pe cele doua ramuri sunt egale: h

h1 h2
ℎ = ℎ = ℎ si, = ℎ + ,
2
h2=spQ
sau: ℎ = , unde = + = = Q1

Q2

Qp=Q1+
=Q2
O Q
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
In exemplele prezentate s-a presupus ca tubulatura complexa este amplasata in plan orizontal. Daca apar diferente pe verticala, trebuie
considerata sarcina geodezica. In cazul instalatiei: 1
Q1
zA
Q1
Q=Q1+Q2 2
O Q2
Ramura 1 va fi alimentata cand ℎ ≥ .

In acest caz caracteristica instalatiei este:

Pe baza exemplelor prezentate se poate trasa caracteristica rezultanta pentru orice instalatie complexa, cupland tronsoanele in serie sau in
paralel, dupa schema functionala, pornind de la capetele instalatiei, unde aceasta se cupleaza la consumatori.
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi Diametrul
Metode de calculul a pierderilor de sarcina in instalatii cu tubulaturi. d1
interior
d2
mm mm Debitul
1. Calculul hidraulic se poate face direct, prin determinarea pierderilor de 150 volumetric
sarcina si calculul sarcinii masinii hidraulice adecvate instalatiei cu (175)
Qh[m /h] la
12 C
geometria data si conditiile de cuplare cunoscute. 25 200
1" Qh1 Qh2
2. Calculul hidraulic se poate face indirect, cand se da sarcina masinii si se (225)
calculeaza parametrii la care functioneaza pompa in instalatia respectiva. 32 250
h1-h2
2 "
1/4 (275) l
In ambele cazuri trebuie determinata pierderea de sarcina h care se calculeaza 25 300 30 mm H2O/m
11/2 " (325)
direct sau folosind metoda pierderilor locale echivalente sau a lungimilor 350 0,3
50 0,1
echivalente. 25 (375) 0,5 100
0,2
2" 400
200 0,3
Pentru calculul pierderilor echivalente se pot folosi si nomograme pentru 450 1
300 0,5
calculul hidraulic. Acestea se construiesc pentru instalatii prin care circula apa, 2 " 25
1/2
500 2 500
3 1
produse lichide vascoase (produse petoliere), aerul la joasa presiune (in 550
3 1000
600
instalatiile de ventilatie) sau inalta presiune (aburul). 3" 80 2
10 2000 3
150 3000
Se intra cu perechile de valori: d1, Qh1 sau d2, Qh2 si se determina panta 100 800 20 5000
5
4"
hidraulica i, cu care se calculeaza pierderile totale de sarcina: htot=i·lc ; unde Corespondenta
30
10000
10
900 50
lungimea de calcul l se compune din lungimea efectiva l si lungimea 125
1000
marimilor
20
5" d1 si Qh1 20000
100 30
echivalenta a pierderilor locale ∆ : l = ∆ζ; astfel lc=lef+lech 1100 d2 si Qh2 30000
150 200 50
6" 1200 50000
300
(175) 100000 100
1400 500
200 200000 200
1600 1000
(225) 1800
250
2000
(275)
300
 Calculul hidraulic a instalatiilor
200 5,0 6,0

m
4,5

m
160

50
4,0
3,5

60
cu tubulaturi
100

70
90

mm
80 3,0

80

100
70

di=
60 2,5
50

125
In cazul cand cand se doreste o anumita panta hidraulica atunci: in 40

15 0
2,0
nomograma se intra cu doi din cei trei parametrii directi: Q [m3/h]; d[mm]; m /s

175
30 1,8

200
v[m/s] si se determina panta hidraulica si al treilea parametru. De ex., daca se

Pierderea specificc de presiune l=Dh/l, [mm H2O/m]

1,6

225
250
intra cu debitul si diametrul rezulta panta i si viteza v. Nomograma permite 20 1,4

275
300
16
alegerea diametrului care corespunde unei pante hidraulice impuse, situatie 1,2

350
intalnita cand instalatia se dimensioneaza pentru a corespunde unei masini 10
hidraulice sau pneumatice. 9
8 1,2
7
6 1,0
5 0,9
4 0,8

3 0,7

0,6
2
0,5
1,6

0,4
1

125
0,9
0,8 0,5

150
0,7

175
0,6

200
0,5 0,4

225
250
0,4 0,3

mm
5

275
300

350
0,3 0,3

di=
400
0,2

450
0,2 5

m
500

m
0,16
0,2

600
m/
0,1 s
0,1 8
10 16 20 30 40 50 60 7080100 160200 300 400500600 800 1000
Debitul de apa Gh, tf/h
 600
25
550

0 ata
32

i 20
40 500

rulu
50

abu
450
65

nea
Temperatura aburului , C

siu
400

Pre
80
100 350
125
300
Abu
250 r satu
mm rat
or ,
in t e ri 200

[ m N/h]
0,015 t r ul
me
Dia
150
f apa

0,0175 100
150 100 80 60 50 40 30 20 15 10 8 6 5 4 3 2 kgf/ m3 1 0,8 0,6 0,50,4 0,3 0,2 0,150,120,10
Regim turbulent

0,02

0,025
f lv

0,03
0,035
0,04
0,045
0,05
0,055

Re
gim f lv
lam
ina 700 500 400300 200150 100 80 60 50 40 30 30 30 10 98 7 6 5 4 3 2 1,5 1 0,5 0,4
r Viteza de curgere w [m/s]

Pierderea unitara de sarcina i [mm.col.H2O/m]

Nomograma pentru calculul coeficientului Nomograma pentru calculul vitezei aburului
de frecare vascoasa flv, la curgerea lichidelor Nomograma pentru dimensionarea conductelor
vascoase de aer comprimat in regim izoterm
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Metode de calculul a pierderilor de sarcina in instalatii cu tubulaturi.
Pierderile de sarcina pe tubulaturi se poate face si prin metode analitice. O astfel de metoda este data de equatia Hazen–Williams care
a fost propusa in 1906 si inca este utilizata in momentul actual. Metoda se bazeaza pe relatia de Chézy:
= ℎ unde: v – viteza fluidului
C – factor de proportinalitate ce depinde de viteza si este dificil de estimat
R – raza hidraulica; = (A – aria; P – perimetrul) pentru tevi circulare = ⁄
h – caderea de sarcina
Din cauza factorului C formula lui Chézy nu si-a gasit utilizare practica. Astfel Hazen–Williams propun o relatie empirica in care se elimina
. .
acest neajuns: = in care k este un coefficient de conversie (k = 1.318 US unitati, k = 0.849 SI unitati). Transformand
formula se ajunge la:
.
Material C –valoare minima C- valoare maxima
ℎ = 10.67 . . in care:
h – pierderile de sarcina in mCA; Fonta 130 130
Q – debitul prin conducta in m3/s; Fonta – vechime 10 ani 107 113
d – diametrul interior al tevii in m; Fonta – vechime 20 ani 89 100
L – lungimea tevii in m; Fonta – vechime 30 ani 75 90
C – coeficientul de rugozitate
Fonta – vechime 40 ani 64 83
IMO indica pentru calculul de dimensionare a instalatiilor cand se foloseste Cupru 130 140
metoda Hazen-Wiliams sa se foloseasca urmatoarele valori pentru C:
Otel 90 110
- teava neagra sau zincata C = 100
- teava de cupru, alama, bronz C = 150 Otel zincat 120 120
- teava din otel inox C = 150 PVC, polietilena 140 140
 Aplicatii
5. Sa se determine coeficientul de frecare l pentru o teava cu diametrul interior de 128.4 mm stiind ca debitul ce trece prin aceasta este de 165 m3/h,
rugozitatea relativa D = 1.05 mm viscozitatea cinematica a lichidului n=1.31x106, folosind diagrama de mai jos.

Rezolvare:

Viteza apei prin teava este 3.54 m/s

Re = 3.47 x 105
l = 0.0347
 Aplicatii
6. Care sunt pierderile locale pe traseul 1 (Sz) daca pentru un debit Q1 = 25 m3/h se obtine o 1
pierdere de sarcina de 51,4 kPa. Calculati pierderea de sarcina pentru tronsonul echivalent cunoscand: Q1 l1, d1 Q1
- Debitul total Q = 32 m3/h Q=Q1+Q2
- Diametrul interior d1 = 64 mm; d2 = 48 mm O
- Lungimea tronsonului l1 -= 37.5 m; coeficientul de frecare l = 0.0278; Q2
Q2
l2, d2
- Daca tronsonul 1 ar fi blocat atunci pierderea de sarcina pe tronsonul 2 ar fi de 69,69 kPa
2

Rezolvare:

- v1 = 2.16 m/s

- Sz = 5.75

- S1 = 1.066 x 109

- S2 = 0.882 x 109

- Sechv = 0.4918 x109

- hechv = 38.86 kPa

7. Pe baza nomogramei din slidul 27 sa se determine pierderea de sarcina pentru o tubulatura cu lungime 84 m, diametrul interior 180 mm si debitul de 200
m3/h. Daca, suplimentar exista si pierderi locale egale cu 7.65, ce pierdere de sarcina ar exista pe tubulatura?