PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE
CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE
Nivel : 3

Domeniul : comerț

CALIFICAREA : COMERCIANT –VÂNZATOR

Îndrumator.

Candidat,

PROMOTIA 2021
 Tema:
PROMOVAREA SORTIMENTULUI DE STIMULENTE ȘI
CONDIMENRLOR

CUPRINS

Argumentul…………………………………………………..
CAPITOLUL 1……………………………………………….
1.1. Condimentele naturale…………………………………………
1.2. Condimente acide………………………………………………
1.3. Sarea de bucătărie……………………………………………….
 ARGUMENT

Promovarea, ca expresie a actiunilor, mijloacelor si metodelor utilizate in orientarea,

informarea, atragerea si convingerea clientilor sa cumpere produsul in scopul satisfacerii
dorintelor lor, dar si asigurarii rentabilitatii intreprinderii producatoare, este o necesitate
pentru infaptuirea obiectivelor strategice si tactice ale intreprinderii, pentru inviorarea ciclului
de viata al produsului, ca si pentru anihilarea efectelor actiunilor ce duc la scaderea
vanzarilor.

Promovarea, considerata ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori actiune

de marketing, ori forma de comunicare, urmareste depasirea unui nivel al vanzarilor prin
captarea atentiei si atragerea cumparatorilor potentiali, de catre punctele de vanzare,
informarea, convingerea, formarea si mentinerea unei clientele atrasa de produs si
intreprinderea producatoare.
Condimentele sunt produse fără valoare nutritivă, care se adaugă în produsele
alimentare în cantităţi mici pentru a le conferi caracteristici gustative /gust, miros, aromă)
superioare, stimulând astfel secreţiile gastrice, pofta de mancare şi digestia.
Condimentele nu pot fi folosite pentru a acoperi defectele de fabricaţie care apar pe parcursul
circulaţiei tehnoice sau ca urmare a începerii ori avansării proceselor de alterare a produselor
alimentare.
Efectul condimentelor este determinat de prezenţa în compoziţia lor a unor substanţe
chimice cu proprietăţi condimentare: uleiuri eterice, esteri, aldehide, cetone, alcooli superiori,
hidrocarburi terpenice, răşini, glucozide etc.
Condimentele se clasifică după natura, originea şi caracteristicile organoleptice în
următoarele grupe:
- condimente naturale propriu-zise: flori, fructe, frunze, rizomi, seminţe, scoarţe;
- plante condimentare: pătrunjel, mărar, cimbru, leuştean etc. se utilizează în stare proaspătă,
deshidratate şi congelate. au rol condimentar frunzele, seminţele, rizomii şi alte părţi ale
plantelor; ele servesc şi ca materie primă pentru extragerea unor substanţe condimentare;
- condimente acide;
- condimente saline (sarea de bucătărie);
- produsele condimentare industriale (muştarul de masă, sosurile condimentare);
- uleiurile eterice şi oleo-rezinele
Lucrarea ,este structurată pe doua capitole, si mai multe subcapitole ,are ca obiectiv
prezentarea etapelor de promovare a stimulentelor si condimentelor. Această lucrare începe cu
prezentarea elementelor de promovare din comerț.
 CAPITOLUL 1
PROMOVAREA CONDIMENRLOR

1.1. Condimentele naturale

Pot fi clasificate după provenienţă. Principalele condimente naturale şi zonele climatice în care se
obţin sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
Principalele condimente naturale

Indigene Tropicale Mediteraneene

Piperul
Muştarul Enibaharul
Coriandrul Cuişoarele
Caperele
Chimenul Scorţişoara
Dafinul
Anasonul Ghimbirul
Şofranul
Feniculul Curcuma
Ienupărul Nucşoara
Vanilia

Părţile cu valoare condimentară ale plantelor condimentare sunt recoltate în stadiile de dezvoltare
şi de maturitate optime, sunt sortate, deshidratate sau conservate prin alte procedee (marinare) şi
ambalate. Părţile utile ale condimentelor pot fi:
- flori şi muguri florali: caperele, şofranul, cuişoarele;
- fructe: anasonul, chimionul, coriandrul, enibaharul, piperul, ienupărul;
- frunze: dafinul;
- rizomi: curcuma, ghimbirul, obligeana;
- seminţe: muştarul, nucşoara;
- scoarţă: scorţişoara.
Principalel caracteristici ale condimentelor naturale, cu utilizare mai largă sunt prezentate în tabelul 1.
Aprecierea calităţii condimentelor naturale se face prin:
- analiză senzorială urmărindu-se: aspectul, forma, culoarea, consistenţa, mirosul, gustul şi aroma care
trebuie să fie specifice fiecărui condiment;
- examen microscopic pentru verificarea structurii ţesutului vegetal, în scoşpull identificării
eventualelor falsificări, prin substituire;
- verificarea caracteristicilor fizico-chimice: conţinutul de apă, de uleiuri eterice sau alte substanţe
chimice naturale din compoziţie, aciditatea totală, cenuşa insolubilă în HCl 10%, conţinutul de
impurităţi, celuloză etc.

Condimente naturale – caracteristici – utilizare

Condimentul Conţinutul în uleiuri Compuşi

(denumirea Partea utilizabilă eterice, glicozizi condimen-tari Utilizare
ştiinţifică) etc., % specifici
1. CONDIMENTE INDIGENE
industria de
Anasonul fructe mature, uscate,
panificaţie,
(Pimpinella anusum lungi, de culoare roşie 2,0-4,0 anetol
aromatizarea
L) verzuie
băuturilor alcoolice
industria cărnii, de
fructe mature, uscate, panificaţie,
Chimenul (Carum
lungi de 4-6 mm, de 4,0-7,0 d-carvona aromatizarea
carvi L)
culoare cenuşie-cafenie brânzeturilor,
lichiorurilor etc.
fructe mature, uscate, aromatizarea
Chimionul
sferice, cu diametrul de băuturilor alcoolice
(Cuminum 2.1-2,2 ulei eteric
cca.3 mm, de culoare şi a preparatelor
cyminum L)
galben-brună culinare
aromatizarea
fructe mature, uscate,
Coriandrul preparatelor din
sferice, cu diametrul de
(Coriandrum 1,5-3,0 linalol pinen carne, a produselor
cca.3 mm, de culoare
sativum L) zaharoase şi a
galben-brună
băuturilor alcoolice
fructe uscate, lungi de 7- industria de
Fenicul, Anason
9 mm şi late de 3-4 mm, anetol panificaţie,
mare (Foeniculum 2,0-3,0
de culoare verde-brună camfen aromatizarea
vulgare Mill)
sau galben-verzuie băuturilor alcoolice
fructe uscate, de formă aromatizarea
pinen
Ienupărul (Ienuperis globulară, cu diametrul băuturilor alcoolice,
1,0-3,0 candinen
comunis L) de6-8 mmde culoare a preparatelor din
camfen
brună carne
seminţe mature, uscate, la prepararea
Muştarul alb sferice, cu diametrul de marinatelor,
2,0-2,1 sinalbină
(Sinapis alba L) 2-2,5 mm, de culoare murăturilor şi a
galbenă pastei de muştar
Muştarul negru seminţe mature, uscate, 2,4-2,8 sinigrină la prepararea
(Sinapis nigra L) sferice, cu diametrul de produselor din
1-1,5 mm, de culoare peşte, din carne, la
 fabricarea pastei de
roşie-brună
muştar
condimentarea
seminţe uscate, de
brânzei telemea,
Negrilica (Nigella culoare neagră, mici şi
- uleiuri eterice aromatizarea
sativa) foarte uşoare (1 g=340-
produselor de
350 seminţe)
panificaţie
2. CONDIMENTE TROPICALE
industria de
panificaţie, a
Cuişoarele muguri florali uscaţi,
conservelor, a
(Caryphylus greutatea a 100 cuişoare 5,0-20,0 eugenol
produselor
aromaticus L) = 6-11 g
zaharoase,a
băuturilor alcoolice
industria cărnii, de
fructe uscate de mărimea
Enibaharul panificaţie. a
unui bob de mazăre (5-8
(Pymenta 4,0-5,0 eugenol băuturilor alcoolice,
mm), de culoare brună
officinalis) la fabricarea pastei
(nuanţă roşcată)
de muştar
hidrocarburi industria cărnii, de
seminţe uscate, decojite,
aromatice şi panificaţie, a
Nucşoara (Myristica lungime 15-30 mm,
4,0-15,0 terpenice, băuturilor alcoolice,
fragrans) grosimea 10-20 mm,
aldehide, acid la fabricarea pastei
culoarea galbenă-brună
miristic de muştar
industria cărnii, la
boabe întregi neajunse la fabricarea
maturitate, uscate, cu ulei eteric, preparatelor
Piperul (Piper
suprafaţa încreţită, cca.10,0 piperină, culinare, industria
nigrum)
culoarea cenuşie-brună, piperidină peştelui, a
diametrul 4-5 mm conservelor
sterilizate
boabe întregi, mature,
decorticate, uscate, cu
suprafaţa netedă,
Piperul alb
albicioasă-gălbuie sau
galbenă-verzuie,
diametrul 3-5 mm
Scorţişoara coaja lăstarilor lungi, industria băuturilor,
aldehidă
(Cinamomum fermentată, răsucită, 1,4-1,5 în patiserie,
cinamică
ceylonicum, Ness) uscată cofetărie
Vanilia (Vanilia fructe recoltate înainte de cca. 3,7 ulei eteric. în cofetărie,
plantifolia, Andr) maturitate, uscate, vanilină industria produselor
flexibile, lungi de 12-25 zaharoase, a
cm şi cu lăţinea de cca.10 băuturilor alcoolice,
 aromatizarea
mm, de culoare megru-
deserturilor, a
brună
îngheţatei
3. CONDIMENTE NETROPICALE
industria
muguri florali, sortaţi conservelor de
Caperele (Capparis după mărime; după peşte, la
cca. 0,5 rutină
herbacea W) macerare (o lună) sunt condimentarea
conservaţi în oţet preparatelor
culinare
ulei eteric de
industria băuturilor
Şofranul (Crocus şofran,
stigmatele florii uscate 0,4-1,3 alcoolice şi
sativus L) picrocrocină,
cofetărie
crocină
industria peştelui, a
frunze lungi de 5-6 cmşi cărnii, a conservelor
Dafinul (Laurus cineol
late de 2-3 cm, uscate, 2,0-4,0 şi la fabricarea
nobilis L) eugenol
lucioase, verzi. preparatelor
culinare

În funcţie de condiment, pentru stabilirea calităţii se mai urmăresc: masa a 100 boabe (piper), a 100
muguri florali (cuişoare), procentul de boabe seci (piper), proba plutirii (la cuişoare), se verifică
dimensiunile, capacitatea de condimentare (metoda diluţiei) etc.

1.2. Condimente acide

Cele mai reprezentative condimente acide sunt: oţetul alimentar, sarea de lămâie (acid citric sau
tartric) şi acidul lactic.
Oţetul alimentar poate fi de:
- fermentaţie;
- distilare.
Oţetul de fermentaţie se obţine prin fermentaţia acetică a vinurilor degradate, a vinului pichet (se
obţine prin refermentarea tescovinei după adăugarea de zahăr şi apă), prin fermentarea acetică a
borhoturilor de fructe sau a altor soluţii alcoolice.
Pentru fermentaţie se utilizează generatoare (vase din lemn în care se află talaj de fag sau coceni de
porumb) cu sistem de aerare. Fermentaţia acetică este produsă de bacteriile acetice. Fermentaţia
acetică se desfăşoară la temperatura de 25-32°Cconform reacţiei:
CH3-CH2-OH + O2 → CH3COOH + H2O + 117 kcal
În ţara noastră se fabrică prin fermentaţie, în mod curent, oţet de vin, pe scară mai redusă oţet de
mere şi oţet de mere şi miere de albine.
Oţetul de distilare se obţine prin diluarea cu apă a acidului acetic pur care rezultă fie prin fermentaţia
acetică a unor soluţii diluate de alcool şi de distilare, fie din distilarea uscată a lemnului.
Oţetul de fermentaţie este superior celui de distilare datorită aromei şi gustului. Se deosebeşte şi
prin conţinutul de substanţe extractive mai mare de 0,4%.
Defectele care se pot întâlni la oţet (în special la cel de fermentaţie) sun: prezenţa sedimentului, a
unor corpuri străine sau impurităţi, a tulburelilor, prezenţa anquilulelor sau a gustului străin (de talaj,
doagă, mucegai, puternic înţepător).

1.3. Sarea de bucătărie

Sortimentul este alcătuit din sare iodată extrafină, fină, măruntă, uruială şi bulgări. Aceste
sortimente se diferenţiază între ele prin granulaţie şi se obţin prin îndepărtarea impurităţilor (pământ,
nisip etc.) pe care le prezintă sarea extrafină din mine. Purificarea sării se realizează prin dizolvarea în
apă şi recristalizarea clorurii de sodiu prin suprasaturare. Se supun purificării sortimentele superioare:
sarea iodată, fină şi extrafină. Celelalte sortimente comportă numai operaţiunile de măcinare până la
granulaţia specifică.
Sarea de bucătărie este alcătuită în cea mai mare parte din clorură de sodiu (97-99%). Mai conţine în
afară de clorură de sodiu şi o serie de impurităţi care influenţează proprietăţile fizice şi organoleptice
ale sării.
Dintre sărurile de impurificare sunt prezente în cantităţi mai mari: sulfatul şi clorura de calciu 1,4%;
sulfatul şi clorura de magneziu 1,1%; sulfatul de sodiu 0,4%, clorura de potasiu şi sărurile ferice.
Conţinutul de apă reprezintă circa 0,1-0,2%.
Impurităţile chimice din sare determină creşterea higroscopicităţii sale. Sărurile de magneziu imprimă
un gust amar, sărurile de potasiu gust astringent, iar sulfatul de magneziu efect laxativ.
Impurităţile sării de bucătărie influenţează direct şi calitatea produselor conservate.
Conţinutul ridicat de săruri de magneziu şi calciu îngreunează procesul de maturare al cărnii şi peştelui
sărate, oxizii ferici provoacă diferite defecte (pete brune) şi accelerează procesul de râncezire al
slăninii şi al altor produse cu un conţinut ridicat de grăsime.
Ambalarea, păstrarea şi transportul trebuie să împiedice umezirea sării pentru evitarea aglomerării şi
pierderii caracteristicilor de calitate. Se recomandă să se păstreze la o umiditate relativă a aerului de
75% şi să fie ferită de apă.

1.4. Boiaua de ardei

Se obţine prin uscarea şi măcinarea ardeiului dulce sau iute din varietatea Capsicum annum. Se
folosesc mai mult soiurile: Spaniol, Seghedin dulce, Dulce de Banat, Iute de Arad şi altele. Sunt
apreciate soiurile de ardei cu un conţinut ridicat de pigmenţi şi dulci (Spaniol şi Dulce de Banat).
 Boiaua de ardei se foloseşte atât pentru condimentare, imprimând produselor un gust specific
de ardei, uneori de iute pronunţat cât şi pentru colorarea produselor alimentare şi a preparatelor
culinare.
Pentru fabricarea boielei de ardei se folosesc, în funcţie de tip, fructele întregi, părţi din fructe sau
amestecul lor în anumite proporţii. Dintre operaţiunile tehnologice, uscarea care se face până la o
umiditate de 9-10% are cea mai mare influenţă asupra calităţii. Utilizarea unui regim termic neadecvat
determină închiderea culorii atât din cauza oxidării pigmenţilor cât şi datorită formării unor noi
compuşi de culoare închisă, prin caramelizarea glucidelor sau reacţiei de îmbrunare neenzimatică.
Boiaua de ardei se fabrică în varinata dulce şi iute. Conţine apă 10-12%, substanţe solubile în eter
15-20%, cenuşă totală 6,5-8%, cenuşă insolubilă în HCl 0,5%, capsicina 0,01-0,05% şi substanţe
colorante.

1.5. Produsele condimentare şi oleo-rezinele

Se obţin prin prelucrarea produselor ce conţin substanţe cu rol condimentar. Ele pot fi rezultatul
aplicării unor biotehnologii de fabricare, se pot obţine prin extragerea şi concentrarea substanţelor
active din diferite surse sau prin prelucrarea industrială a condimentelor, împreună cu o serie mare de
ingrediente.
Principalele produse din această grupă sunt: muştarul de masă, sosurile condimentare,
concentratele aromatice şi condimentare (Delicat, Felicia), uleiurile eterice şi oleo-rezinele.
Muştarul de masă (pasta de muştar) este un produs condimentar care se prepară din boabele de
muştar (Sinapis alba sau Sinapis nigra) măcinate, cu adaos de oţet, vin, sare de bucătărie, făină de
grâu, zahăr, substanţe colorante şi alte condimente conform reţetelor de fabricaţie.
Sortimentul este alcătuit din muştar extra sau superior, în variantele iute sau dulce, muştar obişnuit,
muştar cu hrean şi cu adaos de alte ingrediente.
Muştarul de masă are apă 75-80%, zahăr 2,5-15%, clorură de sodiu 2%, aciditatea d4e 1,5-3,5% acid
acetic. Conţinutul de zahăr este mai ridicat la muştarul extra dulce (15%) şi redus la muştarul superior
(2,5%).
Muştarul de masă se ambalează în borcane de sticlă sau materiale plastice de capacităţi între 150-420
g şi forme variate. Pentru promovarea produselor, producătorii folosesc ambalaje de prezentare care,
după utilizarea conţinutului pot fi folosite fie pentru păstrarea produselor, fie pentru alte utilităţi
gospodăreşti.
Muştarul este conservat prin pasteurizare şi substanţe antiseptice sau chiar prin sterilizare.
Termenul de valabilitate este cuprins între 60 şi 360 zile în funcţie de procedeul de conservare.
Sosurile condimentare sunt obţinute în diferite variante, pe bază de bulion sau pastă de tomate, ardei,
gogoşari, plante condimentare (ţelină, hrean, pătrunjel, ceapă, usturoi), morcovi, concentrate sau
izolate de soia, boia de ardei, condimente naturale, ulei, oţet, zahăr, sare. Cele mai răspândite sunt
sosurile Ketchup pe bază de bulion sau pastă de tomate.
Condimentarea sosurilor se face:
- cu extracte de condimente obţinute cu acid acetic la rece (extragere 2 săptămâni);
- cu extracţie în oţet la fierbere;
- prin extragerea directă a substanţelor condimentare în bulionul sau pasta de tomate care fierb, fără
înglobarea componentelor insolubile (fierberea condimentelor în săculeţi de pânză);
- cu uleiuri eterice şi oleo-rezine.
Produsele “Delicat” se obţin din pulberi de legume deshidratate (morcovi, păstârnac, pătrunjel, ardei
iute), zahăr, glucoză, sare, condimente naturale, amelioratori de aromă (glutamat monosodic,
ribonucleotide, hidrolizate proteice, extracte naturale din carne). Se utilizează pentru condimentarea şi
aromatizarea supelor, ciorbelor, sosurilor concentrate, pentru condimentarea şi îmbunătăţirea aromei
preparatelor culinare, de toate categoriile, inclusiv pentru intensificarea aromei de carne la fripturi.
Se prezintă ambalat în plicuri din folii complexe, recipiente metalice de capacităţi cuprinse între 100
şi 500 g iar cele brichetate ambalate în ambalaje din materiale impermeabile la vapori de apă, de
capacităţi mici.
Produsul condimentar Felicia este indigen. Reţeta cuprinde: sare, glutamat de sodiu, dextroză,
legume deshidratate (morcov, ceapă, păstârnac, pătrunjel, ţelină) şi vitamine (B1 şi B2). Se utilizează
pentru î’mbunătăţirea caracteristicilor gustative ale preparatelor culinare.
Este un produs natural fără conservant, ambalat în plicuri din folie complexă de 100 g şi trebuie
păstrat, ca toate produsele deshidratate, la temperaturi răcoroase şi umiditate relativă a aerului mică
(sub 70%).
Uleiurile eterice şi oleo-rezinele condimentare. Aceste condimente cuprind principiile active ale
condimentelor naturale. Datorită capacităţii lor mari de aromatizare şi condimentare (în unele cazuri o
cantitate de 1 geste suficientă pentru câteva zeci de kg de materie primă), sunt folosite în special de
intreprinderile de industrie alimentară.
 CAPITOLUL 2.

Produsele stimulente

2.1. PRODUSELE-STIMULENTE
Stimulentele sunt produse de origine vegetala folosite sub forma de bauturi, cu scopul de a
stimula sistemul nervos, de a activa pulsul si a creste tensiunea arteriala. Rolul stimulativ se
datoreaza alcaloizilor si substantelor aromatizante din continutul stimulentelor. Folosite in
cantitati moderate au rol de stimulatori, dar consumul in cantitati mari produce dezechilibre
sistemului nervos.
2.2.CAFEAUA
Cafeaeste o băutură de culoare neagră ceconține cofeină care se obține din boabe de
cafeaprăjite și măcinate conținând vitamina PP (acid nicotinic sau niacină). Boabele de cafea
suntfructele unor plante din familia Rubiaceae cudouă varietăți mai importante Coffeaarabica
și Coffea canephora, prima având boabede calitate superioară. Calitatea cafelei einfluențată și
de locul de cultivare, depozitare șiprăjire a boabelor de cafea
SCURT ISTORIC Istoria cafelei dateaza de mai mult de 1000 de ani si este la fel de bogata
ca si cele peste 800 de substante aromate volatile ce emana din cafeaua prajita. Arborele de
cafea creste in regiunile tropicale si subtropicalei. Altitudinea la care este intalnit se situeaza
intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva si in zone mai inalte (2000m), cafeua
recoltata aici, fiind denumita Grown (cafea de altitudine) a carei calitate este foarte buna, cu
aroma putenica si extrem de apreciata de cultivatori.
Prima referinta despre cafea–din surse inregistrate –dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe
secole inainte existau unele legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri
stimulatoare. Conform legendelor, ciobanii etiopieni au fost primii care au observat
efectele.Cuvantul “cafea”provine din cuvantul italian“caffe”si a fost introdus in Europa prin
cuvantul in limba turca“kahve”care deriva la randul sau din cuvantul arab“qahweh”(care
inseamna stimulant).Originea termenului arab este incerta, dar se presupune ca ar deriva din
numele regiunii etiopiene Kaffa unde cafeaua era cultivata.
TIPURILE DE CAFEACafeaua arabica Cafeaua robusta Cafeaua liberica Cafeaua
Maragogype
 Cafeaua arabica verzuie - albastruie.Aceasta are- originara din Africa, este aroma si gustul
mult mai cea mai apreciata si mai rafinate decat alte specii. raspandita specie de cafea. Se
cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa.De fapt ea este cea mai cultivata specie si
este deosebit de pretuita pentru fructele sale de calitate superioara, de forma alungita si
culoare
Cafeaua robusta- originara din bazinul Congo, creste mai rapid si estemult rezistenta acolo
unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile
climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.Cafeaua
robusta are un gust neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in
gama de cafea solubila.
Cafeaua Maragogype- Boabele de cafea ale acestui arbustsunt de calitate acest arbore de
cafea a fost superioara si medie, iar descoperit invecinatatea culoarea lor este verzuie orasului
Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultatprin incrucisarea dintre speciile
arabica si liberica, exceptand dimensiunileboabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica,
randamentul acestui arbust estetotusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia,
Guatemala,Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java).
Cafeaua liberica- originara din Africa, Liberia - se cultiva exclusiv in campiile subtropicale
ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa
intre 20 si 25°C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna
la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.
Schema procesului tehnologic defabricare a cafelei Apa Boabe de cafea Solvent Sortare
Fermentare Spalare Uscare Prajire Decafeinizare Depozitare Macinare
Initial fructele • sunt culese, in Fermentarea general de mana si sunt sortate in Dupa
fermentare • se spala cu functie de cat sunt Boabele sunt cantitati mari de de coapte apa curata
pentru fermentate si culoarea pe care indepartarearezid au dobandit-o. pentru a se uurilor de
Pulpa este indeparta stratul fermentare indepartata mucilaginos ramas in urma separarii de
pulpa. Culegere si Spalarea sortare
Uscare si • In urma spalarii rezulta anumite cantitati de ape reziduale. Boabele sortare se
usuca si sesorteaza din nou • Urmatoarea etapa este prajirea boabelor verzi de cafea. Cafeaua
se prajesteintotdeauna inainte de consum. Prajirea influente aza gustul cafelei
datoritaschimbarilor atat fizice cat si chimice care se produc. Boabele isi pierd din umiditate
sidensitatea lor se schimba, densitatea influenteazaPrajirea intensitatea aromei. In
general,prajirea incepe cand boabele ajung la o temperatura de peste 200° C., insa
deoareceboabele difera din punct de vedere al densitatii si umiditatii aceasta temperatura
poatevaria. In timpul prajirii boabele isi schimba culoarea in maro (diferite nuante).
DecafeinizareUneori printre operatii se Depozitare Macinarenumara si decafeinizarea
Odata prajite • Pentru a se putea care se poate face prin boabele trebuie consuma, cafeaua mai
multemetode dar depozitate astfel trebuie macinata.deobicei se executa prin imersarea
boabelor in incat sa isi mentina Macinarea se poate apa fierbinte sau aromaproaspata. facein
fabrica, incuajutorul aburilor, apoi Aerul, umiditatea, unitatile in care se se foloseste un
solvent caldura si lumina comercializeaza saupentru a dizolva uleiurile sunt factorii de acasa.
Macinarea se care contincafeina. mediu faceprin actiunea Cafeina astfel extrasa cuimportanta
mare unor lame la se vinde, adesea, in mentinerea viteze mari sau prin companiilor aromei.
zdrobire farmaceuticeCOMPOZITIA CHIMICA A CAFELEICompozitia chimica a cafelei
consta in: apa 2-3%; substante azotate: 5%; substanta grase: 8-15%; zaharuri: -
zaharoza:6.5%; glucoza: 0.7%; fructoza:0.3%.; acid nicotinic:10-17%; acid glutamic:
17.6%; cafeina: 0.9-2%; acizi aminati; acizi organici; acizi claragenici; compusi sulfurici;
saruri minerale: 2.8 mg Ca; 1.8 mg Fe; 9 mg P; 40mg Na; 10mg K; 8mg Mg;
Cafeina-este un alcaloid din grupa purinelor care se gaseste in cafea, ceai,nuci de cola, cacao,
etc. Este un stimulant al metabolismului si al sistemului nervos central si un diuretic usor.
Este, la nivel global, cea mai consumata substanta psihoactiva.. fiind legala spre deosebire de
altele. Se utilizeaza pentru a reduceoboseala si a sporii atentia
În2005, Brazilia era producătorul cel mai mare cu 2,179 mil. To. boabe de cafea verde, ce
reprezintă ca. 28,2 % din producția mondială, care în 2005 a însumat 7,72 Mil. To. O treime
din producția braziliană a fost consumată în America de SuFranțaSUA Germania
Kg,pe cap de locuitor anual14121086420T IPURILE DE CAFEAEspresso Cappucino
Caffe latte
Americano Caffe Mocha (Mochachino Caffe latte
Efectele cafelei asupra organismuluivariaza de la opersoana la alta. Cantitatile necesare pentru
a produce aceste efectesunt incerte depinzand de masa corporala si de toleranta la
cafeina.Consumul de cafea nu reduce nevoia de somn dar reduce senzatiade oboseala si creste
capacitatea de efort fizic si psihic. Desi pentruoameni cafeina nu reprezinta un pericol pentru
sanatate in cazulconsumului moderat, asupra unor animale are efect toxic (caini,
cai,papagali).Se presupune ca un consum regulat de cafea ar puteareduce riscul de cancer la
san, boala Alzheimer, Parkinson, bolicardiovasculare, diabet zaharat tip 2 sau ciroza ficatului
Contineantioxidanti care previn formarea radicalilor liberi care duc ladistrugerea celulelor.
Consumul excesiv de cafea poate duce la odeficienta de magneziu si unele boli ale
stomacului.Renuntarea la cafea poate duce la simptome cumar fi : dureri de cap, iritabilitate,
inabilitate de concentrare,dureri de stomac.Supradoza cantitati mari consumate
dealungulunor perioade mari de timp pot cauza iritabilitate, nervozitate,anxietate, depresie,
tremur, insomni e si palpitatii ale inimii.Deoarece cafeina creste cantitatea de acid gastric in
stomac,supradoza poate duce la aparitia ulcerului.O doza mica de cafea in combinatie cu
uneleanalgezice (aspirina) poate creste eficienta medicamentuluicu pana la 40%.
CURIOZITATI Mirosul cafelei se afla printre primele zecemirosuri cel mai usor de
recunoscut.Peste 1,5 miliarde de cesti de cafea suntconsumate in fiecare zi in intreaga
lume.Cafeaua este cea mai comercializata marfa lanivel mondial, dupa titei
2.3.CEAIUL
Ceaiul este o băutură găsește in cafea, maté și obținută prin infuzarea nucile de cola),tanin și
uleiuri frunzelor uscate ale volatile. plantei Camellia sinensis (L.). În funcție de gradul de
oxidare a frunzelor, cele patru tipuri principale de ceai sunt: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul
oolong și ceaiul negru. Compoziția chimică a ceaiului variază în funcție de recoltă, condiții
pedoclimatice și metoda de prelucrare; dintre componenți amintim: teina (alcaloid asemănător
cu cel care se
Planta de ceai iși are originile în partea de sud-est a Asiei, în regiunea formată din nord- estul
Indiei, nordul Burmei (Myanmar) și provincia Yunnan (China). Ceaiul a fost întrebuințat
pentru prima oara de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se atât la prepararea băuturilor
cât și a mâncărurilor.Ceaiul fiind de mare importanță pentru civilizațiile asiatice, s-au născut
legende despre descoperirea sa.O legenda populară chineza spune că impăratul Shennong a
descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apă fierbinte la umbra unui copac, în anul
2737 î.Hr. Câteva frunze se scuturară în bolul impăratului, făcând culoarea apei să se
schimbe. Curios din fire, Shennong luă o sorbitură si fu plăcut surprins de aroma și de
proprietățile revigorante ale băuturii
C ULTIVAREA șI RECOLTAREA CEAIULUI Asia: Bangladesh, China, India, Indonezia,
Japonia, Malaezia, Nepal, Sri Lanka, Taiwan, Vietnam; înAfrica: Camerun, Mauritius,
Kenya, Ruanda, Zimbabwe; în America de Sud: Argentina, Brazilia; în regiunea Mării
Caspice și a Mării Negre: Georgia, Turcia.CLASIFICAREA CEAIULUI SE FACE DUPA
MAIMULTE CRITERII b)dupa tehnologia dea)dupa dimensiunea frunzelor fabricatie  ceaiul
negru (fermentat); frunze intregi;  ceaiul semifermentat; frunze rupte ;  ceaiul verde
(nefermentat); frunze strivite sau sub  ceaiul aromeat (parfumat); forma de praf.  ceaiul
instant
Ceaiul albCeaiul verdeCeaiul oolongCeaiul negru
Ceaiul alb- Mugurii și frunzele foarte tinere, acoperite cu puf alb, trec prin două etape:
tratarea termică pentru oprirea fermentării și deshidratarea. Frunzele nu sunt lăsate să se
veștejească, nu sunt rulate și nici lăsate la oxidat, păstrându-se cât mai multe dintre
caracteristicile inițiale. Pentru că este produs în cantități mici, prețul său este mare.
VARIETĂțILE DE CEAI ALB Bai Mu Dan/ Pai Mu Tan (Bujorul alb Bai Hao Gong Mei
Yin Zhen Ceylon White (Sprâncenele (Ceai alb de onoarei) (Ace de Ceylon argint Shou Mei
(Sprancenele vietii lungi si nobile
Bai Mu Dan/ Pai Mu Tan Bai Hao Yin Zhen
Gong Mei Ceylon White
Ceaiul verde-Frunzele sunt culese, lăsate la veștejit, apoi sunt tratate uscat (în tigăi, dupa
metoda chinezească) sau la abur fierbinte la maxim 2 zile după cules pentru împiedicarea
oxidării. Frunzele pot fi modelate în formă de perle, de spirale sau lăsat în stare liberăCeaiuri
aromatizate Ceaiuri chinezești Ceaiuri japonezeDiversitatea ceaiului verde
CEAIURI CHINEZEșTI Longjing (Fântâna Dragonului) Gunpowder (Praf de pușca Bi Luo
Chun (Melcul verde de primăvară)
CEAIURI JAPONEZE Sencha Tamaryokucha Matcha Kukicha Gyokuro (Picătura de Bancha
rouă
C EAIURI AROMATIZATE Jasmine Ceai vietnamezOsmathus cu lotus
Ceaiul oolong- mai mult de unul Dupa ce frunzele sau de celalalt in sunt culese, lasate functie
de perioada la stafidit si cat a stat la oxidat rulate, timp de 2-3 zile (sau mai mult) sunt intinse
pentru oxidare. Ceaiul oolong (sau wulong) este un tip intermediar intre ceaiul verde si cel
negru, apropiindu- se ca proprietati
Ceaiul negru-Frunzele sunt lăsate să se oxideze complet, procesul durând între 2
săptămânani și o lună, după ce au fost parcurse etapele de veștejire și rulare. Apoi, intervine
procesul de stopare a oxidării, de eliminare a umezelii și sortarea frunzelor în funcție de
gradul de fărâmițare.
Ceai chinezesc Lapsang Dian KeemunSouchong Hong Ceai indian Assam Nilgiri Ceylo

2.4. CACAO este denumirea semințelor produse de arborele de cacao (Theobroma cacao)
care după uscare se macină sub formă de pulbere. Cacaua este un produs de export important
a numeroase țări în curs de dezvoltare. Cacao este materia primă principală pentru obținerea
de ciocolată. Denumirea de cacao provine din limba aztecă cacahuatl, denumire care a fost
preluată de spanioli.

BIBLIOGRAFIE
1. Balaure Virgil (coord.), Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
2. Cătoiu Iacob (coord.), Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti,
2002
3. Cruceru, Ana Francisca, Tehnici promoționale, Editura Uranus, Bucureşti,
2009
4. Dura, Codruța, Cucu, Ioan, Niță, Dorina, Marketing. Manual pentru
învățământul la distanță, Atelierul de Multiplicare și Minitipografie al
Universității din Petroșani, 2011
5. Foltean, Florin, Lădar, Lucian, Marketing, Editura Mirton, Timișoara, 2007
6. Kotler Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 2008
7. Mecu, Dragoș, Gabriel, Bărbulescu, Alina, Costina, Strategii de marketing și
metode de protecție a consumatorilor în economia de piață socială, Editura Alfa,
București, 2012
8. Meghişan, Gheorghe, Nistorescu, Tudor, Crăciun, Liviu, Marketing, Editura
Universitaria, Craiova, 2009
9. Munteanu, Vasile, Marketing. Business to Business, Editura Sedcom Libris,
Iași, 2010
10. Olaru, Silvia, Marketing. Teorie și aplicații, Editura Lumina Lex, București,
2006