Membrul Superior Final

DR. BORDEI PETRU DR.
ULMEANU DAN
ANATOMIA
DEscRrPTlvA A
MEMBRULUI
SUPERIOR
#fill'ffi:"
Dr. Iliescu Dan
Dr. Cambrea Marius
Cel mai ieftin xerox

(doar pentru studenții la medicină):
0724689925
EX PONTO
Constan;a 1996
Teh'i$redactare: Cambrea Marius
Stanca Rizvan
Dactilografiere: Maulti Leita
taus" 0-14
B
btl
I. lflv. ..----::
ISBN: 9f3.97466-4-O
@ EX.PONTO
Cel mai ieftin xerox
0724689925
CUPRINS
cuvANT ix.l,rxrn s
SCHELETUL IV1EMBRULUI SUPERIOR . 7
Centura membrului superior liber . 7
Clavicula 7
Scapula (omoplatul) 9
Scheletul brafului 14
Humerusul 14
Oasele antebrafului l8
Ulna(cubitusul)... 19
Radiusul 22
Oasele m6inii 26
Carpul 27
Metacarpul 31
Oasefe degetelor (falangele) 32
MU$CHITMEMBRULUISUPERIOR.... 34
Muqchii umlrului 34
Grupa musculard anterioari a umdrului 34
GrupamusculardmedialI a umdrulu i . . . . . 39
Grupamusculardposterioarl .... ....r. 41
Grupa musculard lateralI 48
Muqchii brafului 5l
Grupa muscularl anterioarl 5l
Grupa muscularl posterioarl 55
Muqchii antebrafului 58
Grupa musculard anterioarl 58
Grupa muscular[ lateralS 69
Grupamusculariposterioarl . . . . 73
Muqchii m0inii 8l
Mugchii eminenlei (lojei) tenare 8l
Mugchii regiunii palmare mijlocii 86
Mugchii eminen{ei (lojei) hipotenare . . 90
FASCIILE MEMBRULUI SUPERIOR. . . . 93
Fasciile umf,rului gi ale regiunii axilare 93
Fascia brahial6 96
Fascia antebrahial[ . . 97
Fasciile mdinii . 99
Tecile sinoviale aie membrului superior ta2
ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR . . . . t07
Articulatiile centurii membrului superior 107
115
Articulalia cotului t24
Articulaliile antebrafului sau radio-ulnare . . . 130
Articula{ia pumnului sau radio-carpiani . . t37
Articula{iile intercarpiene t40
Articula{iile carpo-metacarpiene . 146
Articulaliile degetelor 150
VASCULARTZATTA MEMBRULU SUPERTOR . . . . t57
Arterele membrului superior t57
Artera axilard t57
Artera brahial5 163
Artera radialtr 168
Artera ulnarb t73
Arcul palmar superficial r80
Arcul palmar profund t82
Venele membruluiarp".ior'................... 185
Venele profrrnde r85
Venele superficiale 186
Limfaticele membrului superior r90
Releaua limfatic6 superfi cialS 190
Ganglionii limfatici superfi ciali 191
Releaua limfatic[ profundd t9r
192
INERVATIA MEMBRULU SUPERIOR . . . . . . 194
Plexulbrahial ..... 194
Nerwl musculocutan 199
Nervul median 201
208
Nervul cutanat antebrahial medial 212
Nervul cutanat brahial medial 214
Nervul axilar . 214
Nervul radial . 215
Nervii vasculari. . . 221
Nervii motori 221
Nervii senzitivi 225
Bibliografie 225
U
S ch e letu I membru lu i s uperio r
SCHELETUL MEMBRULUI
SUPERIOR
(ossa membri superioris)
Membrul superior sau membrul toracic este specializat pentru prehensiune

El este format dintr-o por{iune care il leagd de trunchiul osos numit centura
qi tact.
scapulard (centura membrului superior) gi o porliune in continuarea precedentei
numitl membrul superior liber. Scheletul membrului superior liber este format la
rindul slu din trei segmente: scheletul bralului, antebralului Si mdinii.
CENTURA MEMBRULUI SUPERIOR

(cingulum membri superioris)
Centura membrului superior formeazd, scheletul um5rului. Ea frxeazd

membrul superior de toracele osos prin articula(ia scapulo-humeralI. Centura
membrului superior este formatl din doul oase: clavicula situati anterior gi scapula
(omoplatul) situatd posteri or.
CLAVICULA (clavicula)
Clavicula este un os lung, pereche qi asimetric situat la limita dintre torace qi

gdt. Este orientatl transversal, intre manubriul sternului gi acromion.
Clavicula prezintd doud curburi inegale, care ii dau forma literei "S" italic. Din
aceste doud curburi una este medial6, cu concavitatea posterior gi alta lateral[, mai
micd, cu concavitatea anterior. Clavicula este aplatizatd de sus in jos, aplatizare mai
accentuati in partea externd dec6t in cea internd, unde clavicula are o form[ neregulat
cilindric6.
Clavicula prezint6 dou[ fe[e, doui margini qi doud extremititi.
Anatomia descriptivd a membrului superior
Amprenta pt. m. trapez
Extremitatea lateraltr
a posterioard
Extremitatea medial6
Marginea anterioari
Fig. I - Clavicula - privitd crunial
Orientare. Se ageazd lateral extremitatea turtit6, anterior marginea concav5 a

acestei extremitdfl, iar ?n jos fala osului prevezutA cu un Sant.
Faya superioard este convexe in doud treimi interne qi pland in treimea
extemd. Netedd in porliunea ei mijlocie, unde se poate palpa sub piele, la cele doud
extremitA! fafa superioard este rugoasA gi servegte pentru inserlii musculare. La
partea medialS a acestei fe{e rugoziteflle dau inserlie mugchiului sterno-cleido-
mastoidian, iar la partea lateralS muqchilor deltoid pe versantul anterior qi trapez pe
versantul posterior.
Fala inferioard rlspunde primei coaste. Prezintd in por{iunea ei mijlocie gaura
nutritivl gi ganful care ne-a servit la orientarea osului, numit Sanlwl subclavicular in
care se inserd muqchiul subclavicular. Medial de qan! se gdseqte impresiunea
ligamentului costo-clavicular (impressio lig. costoclavicularis) pe care se inseri
ligamentul cu acelagi nurle. Lateral de gan{ se gisesc dou[ proeminenle rugoase:
tuberculul conoidian (tuberculum conoideum), situat aproape de marginea
posterioard a osului qi linia trapezoidalii (linea trapezoidea) situatd antero-lateral fald
de tubercul. Pe tubercul se inserd ligamentul coraco-clavicular conoidian, iar pe linia
trapezoidald. ligamentul coraco-clavi cular trapezoidian.
Marginea posterioard
Marginea
Fala acromiall Linia anterioara
trapezoidald
Tuberozitatea costala
ganful subclavicularului
nutritivA
Tuberculul
conoidian
Fig. 2 - Cluvicula - privitd caudal
Marginea anterioard este concavd in treimea laterali, unde dd inserfie

mugchiului deltoid qi convexd in doui treimi mediale, unde dd inserfie mugchiului
S eh e letu I membru lui sup erior
pectoral mare.
Marginea posterioard este $i ea concav-convexI, dar in sens invers decdt
marginea anterioare. in partea medial[ di inserfie fasciculului clavicular al
mugchiului sterno-cleido-mastoidian. in po4iunea lateralb a marginii posterioare se
inserl mugchiul trapez, iar in porfiunea mijlocie marginea posterioari are raporturi cu
mugchiul omohioidian, cu muqchii scaleni, cu artera gi vena subclaviculari gi cu
trunchiurile plexului brahial. Aceste raporturi sunt deosebit de importante, deoarece
in clderile pe umdr, clavicula poate fi fracturatd in porfiunea ei mijlocie. Fragmentele
fracturate potleza vasele subclaviculare gi trunchiurile plexului brahial. De asemenea
calusul poate comprima sau chiar include aceste forma{iuni, determin6nd complicalii
vasculare gi nervoase.
Extremitatea mediald sau sternald (extremitas sternalis) este partea cea mai
voluminoasS a osului. Prezint6 o fafd sternal6 (facies articularis sternalis) aproape
verticall destinatd articulErii cu rnanubriul sternului. Mai prezintd o suprafafd
articular[ orizontali, ?n continuarea precedentei, care se va articula cu primul cartilaj
costal. in partea posterioard a extremitdfii mediale a claviculei se inserd fasciculul
clavicular al mugchiului sterno-cleido-hioidian.
Extremitatea laterald sau acromiald (extremitas acromialis) este turtitd
cranio-caudal. Prezintd. in partea lateral[ o suprafafd articulari ovalari (facies
articularis acromialis) care se va articula cu o suprafald similarS de pe marginea
medial6 a acromionului.
Structuri. Clavicula este formati dintr-un inveliq de {esut osos compact mai
gros in porfiunea mijlocie qi care se sub(iaz6 progresiv spre extremitAti. Tesutul osos
compact inconjuri {esutul spongios care se rarefiazd spre partea mijlocie a osului,
unde poatesi apard o schi!6 de canal medular.
Explorare manuali. Clavicula, situati superficial, este u$or accesibili la
o'S"
inspec{ie qi mai ales [a palpare. La explorare se relnarci forma caracteristici de
italic culcat. Prin palpare se pot explora corpul claviculei (in special fala superioarf, qi
marginea anterioard), extremitatea sternali gi extremitatea acromiald. In treimea
lateral[ a marginii anterioare a claviculei se poate palpa uneori tuberculul deltoidian,
care apare in special la subiecfii musculoqi.
SCAPULA (scapula)
Scapula sau omoplatul este un os lat, pereche, asimetric, de formi

triunghiulari, situat la partea posterioard a toracelui. Pe schelet acest os se intinde
intre primul spaliu intercostal la nivelul ciruia se afl[ baza sa gi coasta a VIII-a, la
nivelul cdreia se aflI vdrful scapulei. Osul este aplicat pe torace, pe care il deplgeqte
insi lateral, lu6nd astfel parte la formarea um6rului gi delimitarea axilei.
Prezintl. doud fe{e, trei margini qi trei unghiuri.
Orientare. Se ageazi posterior fa\a prevdzutf, cu o puternicd spini, in sus
Anatomia descfiptivd a membrului superior
Fala articulard
pt. clavicul6
Unghiul superior
Incizura scapulei
Acromlon
Impresiunea
m. dintat anterior
Gdtul scapulei
Cavitatea glenoidalS
Fosa subscapulard
Marginea lateraltr
Marginea mediald
Impresiunea
m. dintat anterior
Unghiul inferior
Fig. 3 - Scapula - privitd anterior
marginea cea mai micl gi subtire, Iateral (gi pulin inainte) unghiul cel mai voluminos
(prevdzut cu o cavitate articulard).
Fa(a dorsald (facies dorsalis) privegte posterior gi lateral; de pe ea se
desprinde transversal, la unirea pdtrimii superioare cu trei pdtrimi inferioare, o
puternicd lamd osoasd numiti spina scapulei. Aceastl spin6 se intinde de la o
margine la alta a scapulei qi imparte fafa dorsalS intr-o fosi situati deasupra, fosa
saprwpinoosd (fossa supraspinata) gi alta situatb dedesubtul ei, fosa subspinoasd
(fossa subspinata), fose care dau inser.tie mugchilor cu acela$i nume. Fosa
subspinoasl este separatd de marginea laterald a osului printr-o creastl verticali in
afaracdreia se inserd mu$chii micul rotund (in partea slrperioard) gi marele rotund (in
partea inferioard).
Spina scapulei (spina scapulae). Ader6 de fala dorsal6 a scapulei. Se continui
in porliunea ei lateralS cu o prelungire liberd, neaderentd de fafa dorsal[ a scapulei,
numitl acromion.
Spina scapulei este aplatizatd in sens cranio-caudal gi are o formd
triunghiulard, prezerftdnd doud fele, superioard qi inferioard, pe care se inserl
muqchii supra- gi subspinos gi trei margini, dintre care una anterioard, prin care spina
aderi de fa{a dorsald a scapulei, alta laterald concav6, care priveqte articula}ia
scapulo-humeralS gi a treia dorsald,liberl.
10
S ch e let u I membru lui s up erio r
Marginea dorsald este groasA 9i rugoasi qi dI inserfie pe buza superioard
mugchiului trapez, iar pe cea inferioari mugchiului deltoid.
Marginea laterald formeazb, cu gdtul scapulei un $ant prin care pachetul
vasculo-nervos suprascapular trece din fosa supraspinoasd in fosa subspinoasd.
Acromionul (acromion) este o proeminen,td turtite de sus in jos, dar orientatd
in sens invers spinei, care poate fi palpatl sub piele. Prezintd douh fele qi trei margini.
Faga superioard, nercgulati, vine in raport cu tegumentele.
Fafaarticulrd Acromion
pt. claviculA
Procesul coracoidian
Marginea cranialtr
Unghiul superior
Cavitatea glenoidald
F'osa supraspinoasd
Spina scapulei Creasta scapulei
Suprafafa de inse4ie pt.

Suprafala triunghiular{ a spinei m. rotund mic
scapulei
Marginea laterald
Marginea mediall
Fosa subspinoasd
Unghiul inferior
Fig. 4 - Scapula - privitd posterior
Fa(a inferioard, netedd gi concav6, prive$te articulafia scapulo-humeralA.

Marginea externd serve$te pentru inserfia muqchiului deltoid.
Marginea posterioard continu5 marginea posterioare a spinei, iar marginea
internd prezinte o suprafalI articular[, ovalarA (facies articularis acromii) pentru
extremitatea lateral6 a claviculei.
Pe vdrful dcromionului se inseri ligamentul acromio-coracoidian.
La unirea acromionului cu buza inferioar[ a spinei scapulei se formeazS
unghial acromionului (angulus acromialis), care are o deosebitS importanlI practicS:
pomind de la el se pot face m6surdtorile pentru stabilirea eventualelor luxalii ale
centurii scapulare.
ll
Fala costuld (facies costalis) sau anterioard prezinti o concavitate, fosa

subscapulazi (fossa subscapularis), strib[tutd de 3 - 4 creste oblice. Pe fos6, ca gi pe
crestele oblice, se inserd mugchiul subscapular. Pe porliunea mediali a fe,tei se mai
inseri mugchiul din{at anterior la nivelul a doui suprafe{e rugoase, triunghiulare
(superioard gi inferioard).
Acromion
Tuberculul supraglenoidal
Incizura glenoidal6
Tuberculul glenoidal
Cavitatea glenoidall
Tuberculul subglenoidal
Cel mai ieftin xerox:

Marginea laterali
0724689925
Fig. S - Scsputo - msryi{glolg_

Margineu superioard(margo superior) sau c(rvicald. este subtire qi prezintd in
partea laterald. scobitura sau incizura scopulei (incisura scapulae) numitd $i incizura
coracoidd. Prin scobiturb trece nervul suprascapular. lncizura este transformatd intr-
un canal prin ligamentul coracoidian. Pe deasupra ligamentului trec artera gi venele
scapulare superioare. Medial de scobiturd, marginea superioari da inserlie
muqchiului omohioidian.
Marginea mediald (margo medialis), este orientatd spre coloana vertebralS qi
se mai numegte spinald sau vertebrald. Este formatd din doud segmente care fac ?ntre
ele un unghi obtuz cu descliiderea laterald: segmentul superior, situat in pdtrimea
superioard este oblic in sus gi in afard gi segnentul inferior, care ocupl trei pitrimi
inferioare, este aproape vertical. Pe aceastd margine se inserd mai mulli muqchi:
supra- qi subspinosul pe buza posterioard, ridicdtorul omoplatului (levator scapulae)
12
Sch e lelul membgulul{ip eri or
qi romboidulpe interstiliu gi marele dinfat (serratus anterior) pebuza anterioari.

Marginea laterald (margo lateralis) sau uxilard, este orientatl spre axil[, fiind
groas6, oblicd in jos gi iniuntru.
anghial inferior (angulus inferior) sau vdrful scapulei este format de unirea
marginii rnediale cu cea laterali. Pe el se inseri mugchii: subscapular, mare rotund,
mare dinfat gi uneori marele dorsal.
Unghiul superior (angulus superior) se formeazd la unirea marginii superioare
cu cea medial6. Este ugor rotunjit. Aici se inser6 mugchiul ridicitor al scapulei.
Unghiul lateral (angulus lateralis) este cel mai voluminos. Prezint[ de studiat
dou[ elemente: cavitatea glenoidald Si procesul coracoidian.
Cavitatea glenoidald (cavitas glenoidalis) este legat6 de restul scapulei printr-o
porfiune mai ingustl nurnit6 gdtul sau colul scapulei (collum scapulae). Cavitatea
este pulin profundd gi este oval[, cu axul mare vertical sau oblic. La cele doui
extremitili ale cavitAf i se gdsesc rugozitEli: cea inferioard este tuberculul
subglenoidal sau infraglenoidal (tuberculum infraglenoidale) pentru inserfia capului
lung al rnugchiului triceps, iar cea superioari este tuberculul supraglenoidal
(tuberculum supraglenoidale) pentru inserfia capului lung al mugchiului biceps
brahial.
Procesul coracoidian (processus coracoideus) este o prelungire recurbati in
formd de cioc de corb. Baza sa ocupd spa{iul dintre cavitatea glenoidald gi scobitura
scapulei.
Este format dintr-o porfiune verticald cu direcfia in sus gi inainte gi o porliune
orizontalf, in afard.
Por{iunea orizontald prezintd: un vdrf pe care se inserS tendonul comun al
capului scurt al bicepsului brahial gi al coraco-brahialului; o fagd superioard
(claviculard) pe carc se inser6 ligamentele coraco-claviculare conoidian gi
trapezoidian; o fa{d inferioard (humerali) pe sub care aluneci tendonul mugchiului
subscapular gi care priveqte articulafia scapulo-humerali; o margine externd
(acromialS) pe care se inser6 ligamentul acromio-coracoidian; o margine internd
(toracic[) pe care se inserS tendonul mugchiului mic pectoral.
Structuri. Fosele supra- qi subspinoasl sunt formate dintr-o lam[ din lesut
osos compact, adeseori foarte subfire. In marginile gi unghiurile scapulei, in special
cel [ateral, se gdsegte lesut osos spongios.
Scapula are mai multe gduri nutritive: in fosa supraspinoas[, in fosa
subspinoasi, la nivelul acromionului qi la nivelul procesului coracoidian.
Explorare manuall. Scapula permite explorarea urmdtoarelor repere osoase:
- Fafa anterioard sau fosa subscapulard este accesibil5 la explorare numai pe o
micd porfiune a intinderii sale.
- Fa{a posterioard oferd la palpare spina scapulei, pornind de la marginea
medial[ a scapulei gi pdni la acromion, unde se poate explora unghiul acromionului.
in porfiunea mijlocie a spinei scapulei se poate simli tuberculul trapezului. Spina
scapulei apare net la persoanele slabe, se palpeaz5 mai greu la cele grase, iar la cele
cu constitulie atleticd, in dreptul spinei se afl6 un gan! determinat de masele
intinderea ei.
- Marginea mediali (vertebralS) poate fi exploratd cu ugurin,ti mai ales la
persoanele slabe. Ea se ridicd foarte mult (scapula alata) in paralizia mugchilor dinlat
anterior gi trapez.
- Unghiul inferior este accesibil la palpare, in timp ce unghiul superior, unghiul
lateral (cu excep{ia procesului coracoidian) gi marginea superioard sunt practic
inabordabile.
- Procesul coracoidian, mai precis v6rful lui, este palpabil in porliunea
superioard a Sanlului delto-pectoral (spa{iul delto-pectoral sau foseta lui
MOHRENHEIM saufosa subcluviculard a lui GERDy),\a2,5 cm sub punctul unde
treimea laterald int6lnegte treimea miilocie a claviculei. in funclie de acest reper de
importn{[ clinicd in explorarea umdrului, se definesc deplas6rile captrlui humeral in
luxa{i i le antero-medial e ale articula{iei scapulo-humerale.
Scapula deqi este sublire, se fractureazd faarte rar, datoritd mobilitdlii sale gi
existen{ei unei bogate mase musculare care o acoperd.
SCTIELETUL MEMBRULUI SUPERIOR

LIBER
(skeleton membri superioris liberi)
SCHELETUL BRATULUI
HUMERUSUL (humerus)
Humerusul este un os lung, pereche gi asimetric care formeaz[ singur

scheletul bralului. Prezinti o diafizd gi doul epiftze, proxirnald gi distal6.
Orientare. Se aqeazd in sus extremitatea prevdzutd cu un cap sferic, medial
suprafala ei articulard, anterior ganlul profund gi alungit pe care aceasti extremitate il
prezintd.
Corpul (corpus humeri), este ugor risucit pe axul siu, fiind aproape cilindric in
por{iunea superioard gi prismatic triunghiular in por{iunea inferioar6, care reprezintb
zona de minimd rezistenlI a osului. Prezintd trei fele gi trei margini, bine diferenliate
in porliunea inferioard gi mult mai pu{in evidente in porliunea superioarS.
Fa(a antero-lateruld (facies anterior lateralis) prezintd ceva mai sus de
mijlocul ei o rugozitate in form[ de "V", numitd tuberozitatea deltoidiand
(tuberositas deltoidea) sau V-ul deltoidian pe care se inserd mugchiul deltoid (pe
Scheletul membrului superior
buza superioarS) qi mu$chiul brahial

Tuberculul mic
(pe buza infe-rioari). Sub
tuberozitate se afl[ un $ant pufin
Tuberculul mare
pronunfat, care pleaca de pe fafa
posterioare: este $anlal ne-rvului
$antul radial (sulcus nervi radialis) sau
intertubercular
$fln{ul de torsiune, prin care trec
nervul radial gi vasele brahiale pro-
Creasta tuberculului Creasta tuberculului fnnde. Deasupra tuberozitefli fa[a an-
mare mic tero-laterall este inconjuratd de ner-
Creasta vul axilar, care poate fi interesat in
m. dorsal mare
Marginea Iaterala fracfurile osului.
Fata antero-mediald (facies
anterior medialis) prezintd: gaura
nu-tritivd a osului; $anlul
intertuber-cular care coboari de Ia
epiftza slr-perioar6; o impresiune
rugoasd (tu-berozitate) pentru
inserlia rnug-chiului coracobrahial.
Gaura nutritivtr
Deasupra tube-rozitlfii, fala antero-
mediali vine in raport cu tendoanele
rnugchilor ma-rele dorsal qi marele
rotund, iar dede-subt fa,ta antero-
mediald este acope-rit5 de mugchiul
brahial.
Fa(a posterioard (facies pos-
Fosa coronoidianl
Epicondilul lateral terior) este strbbitutd oblic de Sanlul
nervului radial. Deasupra qan.tului se
inseri capul lateral, iar dedesubtul
Capitulul lui se inserd capul medial al
Fosa radiali muqchiului triceps brahial. Aceqti
mugchi se inser[ $i pe buzele
corespunzdtoare ale ganlului.
$an{ul interrnediar
Morginea anterioard este bine
Fig. 6 - Humerusul - privit anterior pronuntatd, fiind formatS din doul
por!iuni: superioar6, care forrneazd
buza externi a gan{ului ir-rtertuber-cular pe care se inser6 marele pectoral gi inferioard,
pe care se inser[ rnugchiul brahial. lnferior marginea auterioard se bifurcl cuprinzdnd
intre cele doul rarnuri foseta coronoidian6.
Marginea laterald (rnargo lateralis) Si marginea mediald (margo medialis)
sunt adevirate creste in jumdtatea lor inferioard, dar mai pulin conturate in partea lor
superioari. Ele dau inserfie septurilor intermusculare intern qi extern, care separd loja
anterioari a brafului de cea posterioard.
Eptliza sau extremilatea superioard, este uniti cu corpul prin colul
chir (collum chirurgicum) al osului. Cele mai frecvente fracturi ale
humerusului se intdlnesc la nivelul colului chirurgical. Tot aici are loc dezlipirea
traumatici a epifrzei, care se poate produce la copii qi tineri, deoarece epifiza
superioari gi diafiza se sudeaz[ abia la v6rsta de20-25 ani.
Epifiza proximal[ este for-
Capul humerusului mat[ din: cap, colul anatomic qi doi
tuberculi.
Colul anatom Tuberculul mare Capul humerusului (caput
humeri), este o suprafa![ articular[
Faleta intemd
netedl, rotunjitd reprezentAnd o
treime dintr-o sfer[. Privegte
medial in sus gi pulin posterior.
Axul s6u formeazi cu axul diafizei
un unghi de 1300. Capul
se arli-culeazd cu
humerusului
.,li I Tuberozitatea cavitatea glenoidalS a scapulei.
,iAT-delroidiana Colul anatomic (collum ana-
# tomicum) este un gan{ circular, care
t-rr, n. radial
separd capul de restul epifizei.
.+5
Tuberculul mare (tuber-
culum majus) sar trohiterul, este
situat pe partea lateralS a capului gi
:{
prezintd trei fefigoare pentru
inser{ii musculare. Pe feligoara
superioard se inser[ muqchiul
supraspinos, pe cea mijlocie
muqchiul subspinos, iar pe cea
inferioard mugchiul rotund mic.
Tuherculul mic (tuberculum
Cavitatea
olecraniani minus) sau trohinul, este situat pe
partea anterioard a epifizei. Pe el se
inserd mugchiul subscapular.
. Epicondilul
Epicondilul j- lateral $an(ul intertubercular (sul-
medial cus intertubercularis) sau culisa
Trohleea Capitulul
bicipitalii, este un qan! vertical care
pleaci de pe fafa anterioard a epi-
Fig. 7 - Humerusul - privit posterior fizei gi se termin[ pe fa{a antero-
mediall a dtafizei- El este limitat
de creasta tuberculului msre (crista tuberculi majoris) sau creasta subtrohiteriand,
situatd anterior Si creasta tuberculului mic (crista tuberculi minoris) sau creasta
subtrohiniand, situatd posterior. Prin qanf alunec[ tendonul capului lung al
mugchiului biceps brahial. Pe creasta tuberculului mare se inser6 muqchiul pectoral
mare, iar pe creasta tuberculului mic muqchiul rotund mare.
Ept/iza sau extremitatea inferioard, este turtitd qi recurbatd dinapoi inainte,
astfel cd diametrul transversal este cu mult mai mare ca cel antero-posterior. Din
aceasta cauzd se mai numegte Si paleta humerald. Epiftza distal6 prezintl, un condil
condilul hwmerusului (condylus humeri) prezint6,, la r0ndul lui, doud
categorii de fonnafiuni: suprafefe articulare gi fose.
Suprafegele articulore sunt destinate radiusului qi ulnei. Ele sunt reprezentate
de c[tre: trohleea humerusului, capitulul humerusului qi un gant intermediar.
Trohleea humerusului (trochlea humeri) are formi de scripete qi se va articula
cu scobitura trohleard a ulnei. Ea este formati din doud margini, doud versante
(extern mai mic gi intern mai mare) qi un gan{. $anful are un traiect spiroid de jos in
sus gi medio-lateral, imprimdnd direc{ia migcdrilor din articulafia cotului.
capitulul (capitulum humeri) sau micul cap humeral, este o proeminen,t[
rotunjitl situatl lateral de trohlee. in nomenclattra francezl, prin condii se intelege
numai capitulul. Are forma unui segment de sfer5, fiind o proeminenfi rotunjiti,
neted5, care privegte in jos gi mai ales anterior. Se articuleazS, cu foseta capului
radial.
$anlul intermediar condilo-trohleear separ6 trohleea de capitul. El este
articular, rispunz6nd marginii interne a fosetei de pe capul radiusului. $anful este
format dintr-un versant condilian gi un versant trohleean. Acesta din urmd se numegte
zona conoidd. $an{ul se prelungegte pe fala posterioarl a osului sub forma unui qan!
rugos care mirgineqte proeminen{a formatd de cdtre partea posterioar[ a versantului
extern al trohleei.
Fosele sunt in numlr de trei.
Fosa coronoidifind (fossa coronoidea) sau sapratrohleeard, este situat[
deasupra trohleei pe fafa anterioard a epiftzei. in ea pdtrunde v6rful procesului
coronoidian al ulnei in migcdrile de flexiune ale antebrafului pe bra{.
Fosa radiald (fossa radialis) sau supracondilard (supracapitulard) este situatd
deasupra capitulului gi este putin addncd. in ea pdtrunde circumferinfa capului
radiusului in migcbrile de flexiune ale antebra{ului pe bra!.
Fosa olecraniand (fossa olecrani) este ad6ncS, fiind situat[ deasupra trohleei,
pe fa{a posterioard a epifizei. in ea pdtrunde virful olecranului in migcdrile de
extensie ale antebrafului pe bra!.
Epicondilii sunt doud proeminen(e osoase, una mediall gi alta laterald, care
servesc pentru inse4ii musculare.
Epicondilul medial (epycondilus medialis) este o puternicl proeminen{d
triunghiulard, aplatizatd dinainte ?napoi, la nivelul sru terminAdu-se marginea
rnediall a diafizei. Se mai numeqte Si epitrohlee. Fala posterioard a epicondilului
prezintl, Sanlul nervului ulnar (sulcus nervi ulnaris), pe unde trece nervul omonim.
Pe epicondilul medial (pe fala anterioarl gi pe vArf) se inseri muqchii pronatori ai
antebra{ului, respectiv flexori ai antebrafului, m6inii gi degetelor (rotund pronator,
flexor rnedial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexor comun
superficial al degetelor). Tofi aceqti mugchi se nnmesc muschi epitrohleeni.
Epicondilul loteral (epycondilus lateralis) numit in nomenclatura francezd
epicondil, este mai mic ca cel medial, la nivelul siu tenninAndu-se marginea laterald
a diafrzei. Pe el se inser[ mugchii supinatori ai antebra(ului, respectiv extensori ai
antebrafului, rndinii gi degetelor (scur1 extensor radial al carpului, supinator, extensor
comrn al deg"telo l carpului, anconeu).
Acegti mufchi se numesc musclti epicondilieni.

Structurl. Corpul humerusului este format dintr-un cilindru de lesut osos
compact care inconjoar6 canalul medular. Contrar regulei generale conform clreia
,tesutul compact diminur progresiv in grosime spre extremitdlile osului, teaca
compactd a humerusului rdmdne ingrogatd spre extremitatea inferioarl a diafizei,
pentru cd aceastd por,tiune a osului este recurbatl gi suportl fo4e presionale
longitudinale. Epifizele sunt formate din lesut osos spongios, acoperit de o lam6
sublire de lesut compact. Traveele principale ale lesutului spongios se incrucigeazS
descriind arcade ogivale a ciror deschidere privegte spre canalul medular.
Explorare manuali. Capul humerusului di forma rotund[ a umdrului sub
mugchiul deltoid. in tuxalia scapulo-humerali, forma rotundi dispare qi apare
"umdrul in epolet". Explorarea capului humeral este destul de dificild, datoritd
mugchilor ce inconjoari articulafia scapulo-humeral[. Porliunea anterioard a capului
se palpeazd prin deltoid, bralul fiind aqezat in rotalie extern6, in timp ce porfiunea
inferioarl a capului se poate explora prin axi16, bralul fiind in abducfie forfatd.
Colul anatomic corespunde unei linii ce unegte vArful acromionului cu vArful
unghiului inferior al scapulei sau liniei ce unegte vdrful acromionului cu un punct
situat la o l51ime de deget inferior qi medial de vdrful procesului coracoidian
(DELORME), bra{ul fiind agezat de-a lungulcorpului.
Tuberculul mare se afl5 sub vdrful acromionului, pe linia ce unegte vflrful
acromionului cu epicondilul lateral al humerusului.
Tuberculul mic este situat sub articulalia acromio-claviculard. AtAt tuberculul
mic cAt gi cel mare se exploreazS. cu membrul superior at6rn6nd de-a lungul corpului.
La nivelul epifrzei distale a humerusului se pot palpa cu ugurinld epicondilul
medial, epicondilul lateral gi, deasupra acestuia, extremitatea inferioari a marginii
laterale adiafizei humerale, precum qi capitulul, care se poate simfi lateral de olecran
qi sub epicondilul lateral.
OASELE ANTEBRATULUI
Antebraful are doul oase paralele, unul situat in prelungirea degetului mic,
deci iniuntru, numit ulna, qi altul situat in prelungirea policelui, deci in afar[, numit
radius. Aceste doud oase se articuleazl prin epifizele lor, rdm6n6nd insd distan{ate la
nivelul diaizei prin spaliul interosos. Examinate pe scheletul articulat, se vede cd
radiusul depigeqte ulna prin epifiza lui inferioar6 gi este depIgit de aceasta prin
epifiza superioar[. Ca unnare, ulna precumpSnegte in formarea articula{iei cotului, iar
radiusul in formarea articula{iei radio-carpiene. De asemenea, volumul extremitililor
celor doud oase ale antebralului este diferit: epifiza superioard a ulnei este mai
voluminoasd dec6t a radiusului, iar inferior epifiza radiusului este mai voluminoas6
dec6t epifiza ulnei. Atunci cAnd membrul superior este situat de-a lungul corpului gi
antebraful in supinafie, cele doui oase sunt orientate de sus in jos gi diniuntru in
IU
Scheletul membrului saperior
afard qi formeazd cu humerusul un unghi obtuz deschis in afard.

Diafizele celor dou6 oase sunt prismatic triunghiulare, fiecare prezentind deci
trei fe,te qi trei margini. Diafizele se privesc printr-una din marginile lor, numitd
margine interosoasd, care delimiteazd spafiul interosos.
ULNA (ulna)
Ulna sau cubitusul este un os

Vdrful olecranului
Incizura trohlearf, lung, pereche qi asimetric, situat in
(partea olecraniantr) partea mediali a antebra.tului. Pre-
zintd un corp gi douf, epifize.
izura trohleartr
(partea coronoidl) Orientare. Se pune in sus ex-
Impresiunea m. tremitatea mai voluminoas6,
brahial anterior anterior scobitura acestei
lncizura radialtr
extremit6fi, iar. late-ral marginea cea
mai ascufiti a osu-lui.
Corpul (corpus ulnae) nu este
rectiliniu. El descrie o curbl usoara
Fala anterioari
cu concavitatea anterior. in plan
ver-tico-transversal descrie
('S" italic a
o
sinuozitate in cdrei
Marginea anterioar5
concavitate su-perioard este intern6,
Marginea laterald iar concavi-tatea inferioard este
Gaura nutritivl
extern6. Corpul este mai voluminos
superior, fi ind prismatic triunghiular
in trei pltrimi superioare gi
neregulat cilindric in p[trimea
inferioarS. Prezintd, trei fefe gi trei
Faya anterioard (facies ante-

rior). Prezintl gaura nutritivd pulin
deasupra mijlocului s6u. in partea
superioar[ unde este concavl, se
inserS muqchiul flexor comun pro-
Rugozitati pt. m
fund al degetelor, iar in partea infe-
pAtrat pronator rioarb unde este convex5. se insere
muqchiul pdtrat pronator.
Capul ulnei
Fala posterioard (facies pos-
terior) este sffAbAtutl ?n treimea
superioari de o linie oblicd in jos
Fig. 8 - Ulna - privitd anterior gi medial: Deasupra liniei oblice se
delimiteaz[ o suprafate triunghiulard pentru inserfia mugchiului anconeu. Dedesubtul

liniei oblice fa{a posterioari a ulnei este implrfitd la rdndul ei, printr-o linie verticald,
intr-o porliune mediald qi alta laterald. in po4iunea medial[ a fe,tei posterioare se
inseri mu$chiul extensor ulnar al
Vdrful olecranului
carpului. in po4iunea lateral[ se in-
seri superior mu$chiul supinator, iar
Incizura thohleard
(partea olecraniand) mai jos mugchii: lung abductor al
Incizura radiall
policelui, scurt extensor al policelui,
Incizura thohleard
Supr. de inse(ie (partea coronoidd) lung extensor al policelui qi exten-
pt- m. anconeu sorul propriu al indexului.
Creasta de inse4ie a Fata mediald (facies medialis)
ligmentului
este largd in por,tiunea superioard
unde este acoperitd de mugchiul fle-
xor comun profund al degetelor gi se
ingusteazl in partea inferioar[ unde
este acoperitl de piele.
Marginea anterioard (margo
anterior) este bine pronuntat[, incepe
Fata posterioard
(partea laterald)
la procesul coronoidian gi se termini
la procesul stiloidian. Pe ea se inserl
superior flexorul comun profund al
degetelor, iar inferior pltratul pro-
nator.
Marginea poslerioard (margo
posterior) proeminl sub piele. Pleacd
de pe olecran, descinde sub forma
unei creste sinuoase foarte
accentuatd in porfiunea mijlocie gi
dispare apoi in treimea inferioard a
diafizei. in doud treimi sau trei
pltrimi supe-rioare ea dd inserfie
rnugchilor: flexor comun profund al
degetelor, flexor ulnar al carpului gi
extensor ulnar al carpului.
$anlul n. ulnar
Marginea laterald sau inter-
Capul ulnei osoasd (margo interossea) d5 inser(ie
Procesul stiloidian
al ulnei
membranei interosoase, ce uneqte
cor-purile celor doui oase ale
Fig. 9 - Ulna - privitd lateral antebraplui. Superior se bifurcd qi
delimiteazd o suprafali triunghiulari in care este situatd incizura radial[ a epifizei
proximale. Ramura de bifurcalie posterioard poartd numele de creasta muschiului
supinator (crista m. supinatoris) pentru inser,tia muqchiului omonim.
Extremitated sau eptliztt superioard este formatl din doul proeminenle
osoase: una verticall situati posterior numitd procesul olecranian (olecranon) gi alta
sfzontalI gi anter ). Cele
S c he letul membru lui s up eri or
doud proeminen{e formeazd intre ele un unghi drept qi circumscriu o cavitate

articular[ ce privegte anterior, numiti scobitura trohleard (incisura trochlearis) sau
marea cavitate sigmoidd ce se articuleazd cu trohleea humerusului. Ea este formatd
de fala anterioard a olecranului gi fala superioard a coronoidei, cele doud suprafefe
articulare fiind separate de cdtre o creast[ transversali. Scobitura trohleard prezintd o
creastd antero-posterioard ce corespunde qan-lului de pe trohleea humerusului.
Procesul olecrsnian prezintl: o fa{d posterioard, convex6, rugoasS, tri-
unghiularI, cu vArful inferior; o fayd
anterioard articulard, care contribuie
Olecranul la formarea scobiturii trohleare; o fald
inferioard sau buza prin care olecranul
se continud cu corpul osului; ofaqd su-
Suprafala de inse(ie
;;;m. anooncu
pt.
pI. ;;;;
anconeu perioard sau vhrful, rugoasd posterior
Creasra de inse4ie pt. (unde se inseri tricepsul, care se inserd
ligamentului lateral extern qi pe fala posterioar[ a olecranului) gi
netedd anterior; aceast[ faf6 se prelun-

gegte anterior form6nd o proeminen{[
recurbatS numit6 ciocul olecranului'.
:l Fata posterioara doud fege laterale, una externd gi alta
(partea lateraltr) intern6, pe care se inseri ligamentele
Creasta
longitudinald
laterale intern gi extem ale articulaliei
Fata
Fala posterioard
cotului. Fafa laterali internd dd inse(ie
Marginea mediald
(partea medialf,) in partea sa posterioari mugchiului
flexor ulnar al carpului, iar fa[a laterald'
externS dI inser{ie mugchiului anconeu.
posterioarA
Marsinea lateraltr
Procesul coronoidian are forma
unei piramide patrunghiulare, prezen-
t6nd un v6rf, o baz6. qi patru fele. Vdr-
ful, sittat anterior, se numeqte ciocul
procesului coronoidian qi este uqor
inflectat in sus. Baza este implantati pe
fafa anterioard a ulnei, dedesubtul qi
inaintea olecranului. Cele patru fefe ale
procesului coronoidian sunt: faqa supe-
rioard, articulard, aparline scobiturii
fala inferioard este rugoas6
trohleare;
gi pe ea se inserd muqchiul brahial;
Capul ulnei rugozitblile de pe fala inferioari
Procesul stiloidian formeazd tuberozitatea ulnei
al ulnei (tuberositas ulnae); fala internd este
Fig. 10 - Ulna - privitd posterior rugoasi gi dA inserfie fasciculelor
anterior gi mijlociu ale ligamentului
lateral intern al articulafiei cbtului; se observl aproape intotdeauna la partea mijlocie
a acestei fete tuberculul conoidian pe care se inserS fasciculul mijlociu al acestui
lisament: fata externd orezintd o suprafald articulard elipticd cu marele ax antero-
Anatomia a membrului
posterior, concave ?n afar6, numite incizura rudiald (incisura radialis) sa.|_ mica
cavitate sigmoidd a ulnei care. se va articula cu circumferin{a capului radiusului.
Marginea sa posterioar5, asculitd, dd inse4ie ligamentului inelar al articulafiei radio-
ulnare superioare gi fasciculului mijlociu al ligamentului lateral extern al articulaliei
cotului.
Ertremitatea sau epiliza inferioard prezintd, doui forma{iuni: capul gi procesul
stiloidian.
Capul (caput ulnae) are forma unui segment de cilindru. Suprafata laterald a
capului este articulard (circumferentia articularis), pentru incizura ulnari a radiusului.
Fafa lui inferioarl este u$or convexd gi corespunde ligamentului triunghiular al
articula{iei pumnului.
Procesul stiloidian (processus styloideus) este situat pe partea mediala a
capului. Este o prelungire conici cu vdrful in jos, pe v6rf inserdndu-se ligamentul
lateral intern al articulaliei pumnului.
intre cap qi procesul stiloidian se formeazd pe fa{a posterioard a osului un $ant
prin care trece tendonul muqchiului extensor ulnar al carpului, iar inferior o incizurl
in care se inserl ligamentul triunghiular al capului.
Structuri. Corpul ulnei este format dintr-o teacd de lesut compact care
inconjoar[ canalul medular. Extremitblile sunt constituite dintr-un invelig compact
sublire care acoperl lesutul spongios.
Explorare manualfl. Ulna permite la nivelul diafizei palparea marginii
posterioare, care poate fi simlitd pe toatl lungimea ei. La nivelul epifizei distale se
exploreaz[ atAt capul cAt gi procesul stiloidian al ulnei, care se gdsesc in partea
mediald a felei posterioare a gdtului mdinii. La nivelul epifizei proximale se simte
olecranul, vizibil gi la inspec{ie pe fala posterioari a cotului, mai ales in flexia
antebrafului pe bra!.
Olecranul impreuni cu epicondilul medial gi epicondilul lateral de pe epifiza
distali a humerusului constituie trei puncte ce se gdsesc pe aceeagi linie in extensie gi
formeazd un triunghi in flexia antebrafului pe bra!, repere ce prezinti importanll
practicl in aprecierea luxa{iilor qi a fracturilor de la nivelul cotului.
RADIUSUL (radius)
Radiusul este un os lung, pereche qi asimetric situat la partea laterald a

antebra{ului. Prezinti un corp qi doud epifize.
Orientare. Se ageazl in jos extremitatea cea mai voluminoasd, posterior felele
sale prevlzute cu ganluri, lateral procesul descendent al acestei extremitili.
Corpul (corpus radii) descrie o curbi in aqa fel incdt el este concav antero-
medial. Cregte progresiv in volum de sus in jos. Este prismatic triunghiular
prezentdnd trei fele gi trei margini.
S ch eletu I me mbru la i sup erio r
Faga anterioard (facies anterior) este ingustd in porliunea superioara l[rgindu-

se spre extremitatea inferioard. Pe ea se gbseqte gaura nutritivd pulin deasupra
mijlocului sdu. in portiunea superioard a felei anterioare unde este ugor concav6, se
inseri mugchiul flexor lung al policelui, iar in cea infe/ioar6 muqchiul pdtrat
pronator.
Fa(a p oster io ar d (facies posterior) este rotunjiti in porfiunea superioarS, unde
corespunde mugchiului supinator. Este
pland qi u$or concavi in restul intinderii
Capul radiusului
unde se inser6 riruqchii lung abductor qi
scurt extensor ai policelui.
radiusului
Fala luterald (facies lateralis) este
convexd gi rotunjitl. Prezintd la partea
radiatd mijlsgie o rugozitate pentru mugchiul ro-
tund pronator. Deasupra rugozitdlii se in-

serd mugchiul supinator gi vine in raport
Marsinea anterioar[ intim cu ramura profundd a nervului
segmentul oblic) radial, rapoft de o rnare impofianld prac-
tic[, deoarece fracturile osului la acest
nutntlva
nivel pot interesa nervul.
Tuberculul interosos Marginea anterioard (margo ante-
Marginea anterioarl rior) este pronunlatd in partea superioard
I j$!
(segmentul vertical) qi dispare in treimea inferioarS. Ea se in-
lmpresiunea pt.
m. rotund pronator tinde de la extremitatea tuberozitAfii
f;i.--r\4arginea medialS radiu-sului pdna la baza procesului
stiloidian. Pe ea se inserd fasciculul radial
ffalaanterioara
al flexorului comun superficial al
degetelor.
Margineu posterioard (margo pos-
terior). Existd numai in porliunea
mijlocie.
Marginea mediald sa:u interosoasd
(margo interossea) este ascu{itd qi se ter-
Extremitatea
tinferioarf, a radiusului rnind in par\ea inferioard a corpului,
bifur-cAndu-se qi delimitAnd astfel o
suprafald triunghiulard. La baza acestui
triunghi se gdseqte scobitura sau incizura
ulnard a radiusului. Marginea mediald
Procesul stiloidian al unea pt. prezintb la 4-5 cm sub tuberozitatea
radiusului m. lung supinator radialS o proe-minenfd rugoas6, alungitS
numitd tuber-culul interosos, determinat
Fig. 11 - Radiusul - privit anterior
de inserfia ra-dial[ a principalelor
fascicule ale membranei interosoase (ROUVIERE qi GRANEL), care se inserd pe
marginea mediali a radiusului.
Extremitatea salu epi/iza superioard este compus[ din trei elemente: capul,
co lul Si tub ero zit at eu r adius ului.
23
Anatomia descriplivd a membrului superior
Capul (caput radium)

Capul radiusului este un segment de cilindru
plin, avAnd inll(imea de 7-8
Gdtul radiusului mm. De regul[ inlllimea ca-
pului radial este mai mare in
Tuberozitatea radiusului partea mediald decdt in par-
tea laterali. Fa{a lui supe-
rioard prezinte o depresiune
flJdlmiti,fo s et a c ap u I ui r a dia I
sav cupu.;oara tadiusului,
care corespunde capitulului
humerusului. Circumferinfa
capului (circumferentia arti-
Tuberculul interosos Marginea posterioari cularis) corespunde scobi-
turii radiale de pe uln[.
Fata laterald Colul (collum radii)
cu o lungime de aproximativ
I cm, este po{iunea ingustl
care leag[ capul de corp,
fiind oblic indreptat de sus
in jos gi latero-medial,
formind cu capul radiusului
un unghi deschis lateral.
Tuberozitatea radiu-
sului sau tuberozitetea bici-
pitald (tuberositas radii),
este o proeminenti ovoidall
$anful mm. lung $i scurl
extensor radial al situat[ sub col. Pe ea se in-
.. t,.:
serd mugchiul biceps
$an1ul mm. extensor $an{ul mm. lung
comun al degetelor gi
brahial.
abductor $i scurt
extensor index extensor ai policelui Extremitatea sau epi-
Procesul stiloidian /izo inferioard este compa-
Incizura radiusului al radiusului ratl cu o piramidd patrun-
Tuberculul lui LISTER ghiulari trunchiati prezen-
tind patru fele qi obazd..
Fig. 12 - Rodiusul - privit posterior
Faya mediald, triun-
ghiular[, concavd antero-posterior, este limitati prin cele dou[ ramuri de bifurcafie
ale marginii interne a corpului osului. Inser,tia membranei interosoase se prelungeste
p" ,u*rru posterioar[ a marginii interne. in partea superioard fa{a mediali este
iugoasa qi da inse4ie fasciculelor profunde ale pdtratului pronator. in partea sa
inferioard se aflA scobitaru ulnard (incisura ulnaris) sau mica cavitate sigmoidd a
radiusului, alungiti qi concavd antero-posterior, care se va articula cu capul
cubitusului.
Faga laterald priveqte in afard qi inapoi, fiind in continuarea felei externe a
corpului osului. Aceastd falI este strdbltutd de doui $anturl verticale prin care ftc
Scheletul membrului saperior
tendoanele lungului abductor gi scurtului extensor ai policelui.

Fala laterald se prelungegte in jos cu, o proeminenld osoas6 cilindricd numitd
procesul stiloidian al radiusului (processus stiloideus) ce coboar6 cu 1-1,5 cm mai
jos dec6t procesul stiloidian al ulnei. Labaza stiloidei se inserl tendonul mugchiului
brahio-radial, iar pe virful procesului se inserd ligamentul lateral extern al articulaliei
pumnului.
Faqa posterioard prezintd, creste verticale care delimiteazd patru ganluri prin
care alunecd tendoanele mugchilor extensori de pe fala posterioari a antebrafului.
Una din aceste creste este mai proeminentd gi mai voluminoasS, fiind numitd
tuberculul lui LISTER. Lateral de acest tubercul alunecd tendoanele lungului gi
scurtului extensori radiali ai carpului (in primul gan!) gi tendonul lungului extensor al
policelui (in al doilea qanf). Medial de tubercul, in celelalte doui ganluri alunec[
tendoanele mugchilor extensor comun al degetelor qi extensor propriu al indexului.
Fa(a superioard a epifizei distale face corp comun cu osul.
Fala anterioard este concav[ de sus in jos qi d[ inser{ie mugchiului pltrat
pronator.
Baza sau fa{a articulard carpiund (facies articularis carpea) are forma unui
triunghi al cdrui vArf se prelungegte lateral de procesul stiloidian. Baza este
subdivizati printr-o creastd antero-posterioar6, interscafo-ulnar6, in douS fefe
secundare: una laterald triunghiulard ce se articuleazd cu scafoidul gi alta medialS,
patrulaterd, care se articuleazd cu semilunarul.
Structuri. Teaca de fesut compact care acoperd canalul medular nu se intinde
decdt pe trei p[trimi superioare ale diafizei. Extrernit[file sale sunt formate din ]esut
spongios acoperit de o lami sublire de (esut compact, Jesutul compact diafizar
coboarl pe extremitatea inferioarS, mai mult anterior decit posterior. Aceastd
dispozilie explicd direcfia oblici in sus qi inapoi a traiectului de fracturd a
extremit[fi i inferioare.
Explorare manuali. Radiusul poate fi explorat prin palpare numai la
extremitSfi, deoarece in rest este acoperit de mugChi. Marginea anterioarS a radiusului
se simte numai in porjiunea ei inferioar5. Capul radiusului se poate palpa sub
epicondilul lateral al humerusului, cAnd se executd migciri de rotafie a antebratului
(pronafie gi supinalie). in paftea laterald a g6tului m6inii se exploreazi, prin inspeclie
gi palpare, procesul stiloidian, care se afldla aproape 1-1,5 cm sub nivelul procesului
stiloidian al ulnei.
lnterliniul humero-antebrahial (humero-ulnar gi humero-radial) se afld la
aproximativ 2,5 cm sub linia ce unegte epicondilul medial cu epicondilul lateral al
humerusului gi care corespunde plicii cotului. Imediat sub porliunea mijlocie a
interliniului humero-antebrahial se afld articulalia radio-ulnard proximalS.
lnterliniul radio-carpian corespunde unei linii curbe cu concavitatea orientatd
in jos, ale cdrei extremitdli corespund proceselor stiloidiene ale ulnei 9i radiusului. Pe
aceast[ Iinie, la unirea celor trei pltrimi laterale cu pltrimea medial6, se glsegte
articulatia radio-ulnari distal5.
OASELE MAINII
Semilunarul
Metacarpianul V
Metacarpianul IV
Metacarpianul III
t4etacarpianul Il
Falanga I-a
Falanga a II-a
Falanga a III-a
oase,e mdini i' :"": ::,:'::;' ;: :,:::::r,,"in tre i srupe : c arp u t,

metac er ul
p qi g "::::
o as e I e d e e t e I o, r sau fa I a n g e I e.
S cheletul membrului superior
Semilunarul
Osul cu cdrlig
Metacarpianul V Metacarpianul I
ilf:
Metacarpianul
Metacarpianul III r$
x
@F
q /,
'rii'
Fig. 14 - Oasele mdinii - privite dorsal
CARPUL
(carpus)
Carpul este format din opt oase scurte (ossa carpi) dispuse pe doud rdnduri; un
rAnd superior, proximal sau antebralrial qi incepdnd de la police in direclia
degetului mic se gAsesc patru oase: scafoidul, semilunarul, piramidalul qi
pisiformul; in al doilea rfrnd, inferior, distal sau carpian se gisesc in aceeaqi ordine
'2't
Anolomia descriptivd a membrului superior
alte patru oase: trapezul, trapezoidul, capitatal Si osul cu chrfig. in ansamblul lor
formeazl un masiv osos numit masivul carpian, care are forml semicilindrici, mai
lat decdt inalt, prezentAnd patru fe,te.
Fala anterioard este concavd formdnd qangul carpian, transformat intr-un
Semilunarul
Piramidalul
Osul capitat
&tisr"'"r
ry Osul cu crirlig
Fig. I5 - Ousele carpului - privite palmar
Piramidalul Tuberculul scafoidian
Osul capitat
t-
canar de ."ti,u"urur tT" !*,r?,,'0""'::'.:::: i" l,^,"r"nexor,or degeteror
gi
invelite de teci sinoviale gi nervul median. $an{ul carpian este mlrginit lateral de
tuberculul scafoidului gi trapezului, iar medial de pisiform gi c6rligul osului cu cdrlig.
FaYa posteriourd este convexd in toate sensurile qi vine in raport cu tendoanele
extensorilor.
Fa{a superioard (antebrahialS), de asemenea convex6, formeazd condilul
carpian care se va articula cu oasele antebrafului.
Fala inferioard (metacarpiani), neregulati, se va articula cu oasele
metacarpiene.
Oasele carpiene au o formd aproximativ cubic6, prezent6nd $ase fete, dintre
care doud fefe nearticulare: anterioard (volard sau palmard) gi posterioard (dorsald) gi
patru articulare cu oasele vecine: superioard, inferioarl, externl (radialS) qi internl
t6
S ch e letu I me mbru lu i sup eri or
(ulnard). Fac excep{ie numai oasele de la extreme care au numai cate o fa{6 lateral[
(externd sau internd) articulari.
SCAFOIDUL (os scaphoideum)

Scafoidul este cel mai lateral os al rAndului intdi fiind alungit de sus in jos qi
dinduntru in afar6. A fost comparat cu o b6rcu!tr din cauza concavit[1ii pe care o
prezintd. Scafoidul mai prezintl pe fata lui palmarl tuberculul scafoidului
(tuberculum ossis scaphoideum), pe care se inserd ligamentul lateral-extern al
articulaliei pumnului qi retinaculul flexorilor. Scafoidul se articuleazd superior cu
radiusul, inferior cu trapezul gi trapezoidul, medial cu semilunarul gi cu osul capitat.
Pe fa{a sa extemd se afl[ un ;ant pentru artera radiale (POIRIER).
SEMILUNARUL (os lunatum)

Semilunarul igi datoreqte numele formei sale. El se articuleazf, superior cu
radiusul, inferior cu osul capitat qi osul cu cirlig, lateral cu scafoidul gi medial cu
piramidalul.
PIRAMIDALUL (os triquetrum)

Piramidalul igi datoreqte numele formei sale de piramid6 patrunghiularS. El se
articuleazd superior cu capul ulnei (prin intermediul ligamentului triunghiular),
inferior cu osul cu cArlig, lateral cu semilunarul. Fa{a anterioari a osului prezintd o
fefiqoarS articulard pentru pisiform. Fala posterioarl prezinta o proeminenfd rugoasi
transversal[, creastd piramidalului, pe care se inseri ligamentul lateral intern al
articulaliei pumnului.
PISIFORMUL (os pisiforma)

Pisiformul este un os lenticular situat inaintea piramidalului cu care se
articuleazd. Lateral prezintd, un gan! pufin profund pentru artera ulnar[. Pe fala sa
anterioard se inser6 muqchii flexor ulnar al carpului qi adductor al degetului mic qi
retinaculul flexorilor. Pe partea sa internd se inserd ligamentul lateral intern al
articulafiei pumnului.
TRAPEZUL (os trapezium)

Trapezul este cel mai extern os din rdndul al doilea. Fata lui anterioare
prezintd, sn tan{ (in care alunec[ tendonul muqchiului palmar) qi tuberculul
trapezului (tuberculum ossis trapezii) care limiteazi in afari acest qan{. Trapezul se
articuleazd superior cu scafoidul. Fala lui inferioard are formd de ga qi se articuleazd
cu metacarpianul I, iar fala mediali se articuleazd cu trapezoidul gi metacarpianul II.
TRAPEZOIDUL (os trapezoideum)
Trapezoidul este foarte neregulat. El se articuleazd, superior cu scafoidul,

inferior cu metacarpianul II, lateral cu trapezul gi medial cu osul capitat.
OSUL CAPITAT (os capitatum)

Osul capitat numit gi osul mare, este cel mai voluminos os al carpului.
Alungit de sus in jos, axul s[u corespunde axului mlinii. Prezintd un cap, un col gi un
corp. Osul capitat se articuleaz[ superior cu semilunarul, inferior cu metacarpienele
[, III qi ,lV, lateral cu scafoidul gi trapezoidul, medial cu osul cu cArlig. Fafa
posterioard se prelungegte in jos ut procesul osului capitat.
OSUL CU CARLIG (os hamatum)

Osul cu cflrlig are forma unei piramide triunghiulare de pe a cirei fa[d palmard.
pleac[ un cdrlig (hamulus ossis hamati) sau procesul uncdorm. Acest proces este
aplatizat din afard induntru. Fata sa externS, concav6, limiteazd intern ganlul carpian,
iar fa[a sa internd prezirtd, un $ant pentru ramura profundd a nervului ulnar gi pentru
artera cubito-palmarl (ROUVIERE). in partea infero-internd a c6rligului se inserd
muqchii scurtul flexor qi opozantul degetului mare.
Structura oaselor carpiene. Sunt formate din lesut spongios acoperit de o
laml subiire de lesut compact.
Explorare manuali. Carpienele nu sunt toate accesibile la palpare. in timp ce
scafoidul, piramidalul, pisiformul, trapezul, osul capitat gi csul cu cdrlig pot fi
explorate; semilunarul gi trapezoidul sunt inabordabi le.
Scafoidul poate fi sim{it pe fa{a anterioard a gAtului mAinii (mAna fiind iri
extensie), la aproximativ un lat de deget medial qi inferior fali de procesul stiloidian
al radiusului, deasupra eminenlei tenare. Osul scafoid mai poate fi palpat gi in
por,tiunea superioard a tabacherei anatomice, mai ales cdnd mdna se afld in adducfie.
Piramidalul se palpeazd pe fala posterioari a g6tului mdinii sub procesul
stiloidian al ulnei.
Pisiformul se simte cu ugurinlI pe fala anterioard a gdtului mdinii, sub capul
ulnei, deasupra eminen{ei hipotenare.
Scheletul membrului supefior
Trapezul poate fi explorat prin palpare in por{iunea inferioari a tabacherei

anatomice.
Osul capitat se palpeazi pe fata dorsalS a mAinii. Pe mdna in flexie se urci de-a
Iungul metacarpianului al III-lea spre g6tul mdinii. La un moment dat se intdlnegte o
uqoarl depresiune ce corespunde porfiunii mijlocii a colului osului capitat, care se
afli pe o linie transversal[ ce unegte, pe fafa dorsal[, extremitelle plicii inferioare de
pe fafa anterioard a gdtului mAinii. Deasupra colului se giseqte capul osului capitat.
Osul cu cArlig, mai precis cArligul acestuia, se simte cu oarecare dificultate la
nivelul eminenlei hipotenare, la aproximativ I cm sub osul pisiform.
METACARPUL
(metacarpus)
Metacarpul constituie scheletul palmei qi dosului mainii. Este format din cinci
oase lungi numite metacarpiene (ossa metacarpalia). Numerotarea lor se face iatero-
medial, de la I la V. Ele se articuleazi superior cu oasele celui de al doilea rAnd de
carpiene, iar inferior cu primele falange ale degetelor. Prezintd caractere generale,
comune pentru toate metacarpienele gi caractere particulare pentru fiecare dintre ele,
care permit si le deosebim unele de altele.
Caracterele generaleale metacarpienelor.
Metacarpienele sunt oase lungi gi pereche. Prezintdun corp, obazd qi un cap.
Corpul (corpus) este prismatic triunghiular fiind curb cu concavitatea anterior.
Prezintd o fala dorsal[, o fa]a laterald gi o fala mediali. Felele lateral6 gi medialS sunt
in raport cu spafiile interosoase qi pe ele se inserl muqchii interosoqi. Corpul prezintd
qi trei margini: laterall gi medial6, mai accentuate in jumdtatea inferioari qi o
margine anterioarS concav6.
Baza (basis) sau extremitatea superioard este cuboidald. Prezintd o fafd
superioard pentru oasele carpiene, o fa!5 lateralS gi una medialS, articulare cu
metacarpienele vecine, o fa15 dorsald gi una palmar6, ale cdror rugozitSli dau inser,tie
la mugchi gi ligamente.
Capul (caput) sa;u extremitatea inferioard este rotunjit gi se articuleazd
inferior cu falanga proxirnald. Pe felele rnediald gi lateralS prezintd o depresiune
deasupra cdreia se glsegte un tubercul pentru inserlia ligamentului lateral al
articulafiei metacarpo-falan giene.
Caracterele proprii ale metacarpienelor.
Metacarpianul I este cel mai scurt qi cel mai gros fiind aplatizat dinainte
inapoi. Baza are formd de qa qi se articuleazd ctt trapezul, dar nu se articuleazl cu
metacarpianul II neavdnd suprafele articulare laterale.
Metacarpianul II este cel mai lung. Baza se articuleazd cu trapezul,
trapezoidul qi osul capitat, respectiv cu metacarpianul III. Nu prezintd fateta
articulari lateralS. Pe fala dorsall prezintd in partea laterald" o amprentl triunghiularl
JI
Analomia descriptivd a membrului superior
pentru inserlia mugchiului lung extensor al carpului. Unghiul superior al acestei

suprafete de inserfie prezintd o proeminenfS ascu{itd (numitd procesul stiloidian al
celui de al doilea metacarpian) pe care se inseri muqchiul lung extensor radial al
carpului.
Metacarpianul III prezinti la nivelul bazei sale ufi proces stiloidian
(processus styloideus) indreptat lateral, la baza c[ruia se inserd muEchiul scurt
extensor radial al carpului. Se articuleazl cu osul capitat, respectiv cu metacarpienele
II gi [V, prezentdnd doul suprafefe articulare: mediald qi laterali.
Metacarpianul IV se articuleazd prin baza sa cu osul capitat gi cu osul cu
cdrlig, respectiv cu metacarpienele III qi V.
Metacarpianul V se articuleazl prin baza sa cu osul cu cflrlig, respectiv cu
metacarpianul IV. La partea internd a bazei prezintd, un tubercul pentru inser.tia
muqchiului extensor ulnar al carpului. Nu prezint6 faleta articular[ lateral6.
Structura metacarpienelor. Corpul lor este constituit dintr-o teaci groasd de
,tesut compact care circumscrie un scurt canal medular. Extremitd{ile spongioase sunt
acoperite de fesut osos compact.
Explorare manuall. Metacarpienele permit inspecfia gi palparea capului
(extremitdtii distale) cdnd degetele sunt in flexie.
OASELE DEGBTELOR
(ossa digitorum manus)
Degetele sunt in numlr de cinci, numerotate latero-medial de la I la V. Fiecare

deget are cite un nume: police (pollex) sau degetul mare) indice (index) sau
ardtdtor, medius (digitus medius), inelar (digitus anularis) Si degetul nic (digitus
minimus) sat auric ular.
Oasele care formeazl degetele se numesc falange. Se gisesc in total 14
falange, fiecare deget av6nd trei falange, afard de police care are numai doui falange.
Sunt numite prima, a doua gi a treia falang6, dinspre metacarp spre extremitatea
degetului sau falangd, falangind, falangetd"
Falanga proximald (phalanx proximalis) are caracterele unui os lung ce
prezintl un corp, obazd gi un cap.
Corpul (corpus phalangis) turtit antero-posterior are o fafl anterioari sau
palmard, plani sau ugor concavd qi una dorsali, convex6.
Baza (basis phalangis) prezinti o cavitate glenoidi ce se articuleaz[ cu capul
metacarpianului gi doi tuberculi laterali pentru inserfia ligamentelor laterale ale
articula(iei.
S ch eletu I membru lui sup erior
Capul sau extremitatea inferioari (caput

phalangis) prezintd, o trohlee pentru falanga mijlocie. Pe
fe,tele laterald, qi mediald se observ[ o depresiune
deasupra cireia se afl[ un tubercul determinat de inserfia
Metacarpian
ligamentului lateral corespunzdtor.
Falanga mijlocie (phalangs media) are qi ea corp,
Tuberculul bazS qi cap.
ligamentului
Corpul este asemdnitor cu cel al falangei pro-
ximale, dar mai scurt.
Capul Baza sau exkemitatea superioar[ prezintd, o
metacarpianului
suprafald articulard cu douS versante separate printr-o
micl creast6, pentru capul falangei proximale. Fiecare
versant este reprezentat de o faleti concav6.
Capul prezintd., ca qi cel al falangei proximale o
trohlee pentru falanga distal6.
Falanga distald (phalanx distalis) are un corp
foarte redus, convex posterior gi plan anterior. Baza
seam[nd cu cea a falangei mijlocii.
Falanga distal[ se termini cu o tuberozitate
dispus[ ca o potcoav[ (tuberositas phalangis distalis) ce
cores-punde unghiei.
Falangele degetului mare. Prima este asemdn6-
toare falangei celorlalte degete, dar prin unele caractere
se aseam[n6 deasemeni cu o falanginS. A doud este
asemd-nltoare falangetei. Ambele sunt mai masive ca
falangele corespunzitoare celorlalte degete.
Structura falangelor. Corpul falangelor este for-
Fig. 17 degetelor mat dintr-un strat gros de lesut compact care inconjoard
- oasele
un canal medular pulin dezvoltat. Extremit[tile sunt
formate din lesut spongios acoperit de o coaj6 de lesut compact. Extremitatea
inferioard a celei de a treia falange este formatd numai din lesut osos compact.
Explorare manualfl. La falange se poate explora prin inspeclie gi palpare
capul falangei proximale qi a falangei mijlocii, degetele fiind in flexie.
Oasele sesamoide. Sunt oase mici de forma grdunlelor de susan, unele situate
in grosimea unor tendoane, altele in vecindtatea unor articulafii ale m6inii. La mdnd,
exist[ un num[r variabil de sesamoide, toate situate pe fafa palmarS. Doui sunt
constante gi iqi au sediul pe fa[a palmard a articulaliei metacarpo-falangiene a
policelui: unul medial rotunjit gi altul lateral ovalar. Fiecare dintre ele are o fald
posterioarl plan[, articulari gi o fafa anterioard sau palmarS, convex6, pe care se
inserd muqchii eminenlei tenare.
Se pot int6lni sesamoide gi la nivelul articulafiilor metacarpo-falangiene ale
indexului gi degetului mic Ai mult mai rar la nivelul mediusului, inelarului gi la
nivelul articulafiei interfalangiene a policelui.
JJ
Anatomia desciptivd a membrului superior
MU$CHII MEMBRULUI SUPERIOR

(musculi membri superioris)
Mugchii membrului superior se impart in patru grupe:
1. mugchii umdrului;
2. mugchii brafului;
3. muqchii antebrafului;
4. mugchii mdinii.
MU$CHII UMARULUI
(musculi cinguli membri superioris)
Descriem o datd cu muqchii um5rului tofi acei muqchi care contribuie la

formarea perefilor'rygunii q4ihlg, una din regiunile um[rului. Astfel vom descrie in
aceastd grupl muqchii 4iqk{.gffiip_t*-pSqtortr_li Si_gglg!"e -dssa-l. Aceqti muqchi se
intind de la scheletul trunchiului la scheletul membrului superior, pe care il
mobilizeazd in cursul diverselor miqcdri. De asemenea, acegti mugchi eu aseeaqi
GRUPA MUSCULARA ANTERIOARA A

UMARULUI
Aceastd grupl este formati ain -ug"tif*-u."tJ;;il

GilGiltfi la i fh6,c faViiltrilN?n
\, *
I
r.\..A-*,_J_.-*-
nhl*-j
o an nro tu r
-_-_-'
j-
M ug c hii me mbru lui sup erio r
Muschiul pectoral mare (m. pectoralis major)
-,v-l ,J. J.,
Este un mugchi larg, aplatizal si triunghiular, glai sublire*rnedial)Ei mai gros
sa,f#ffi
in porliunea cgrg tisc-
ru@ac din
muschii mic oectoral si subclavicular.
' Inser{iL,ffi'A se inseri dupl o linie curbd cu ,-concavitatea lateralS. prin
't^---J
patru f'ascicule: fg)
fasciculul superior sau clavicular (pars clavicqlaris) carer se. inserl pe .
1.
doul treimi mediale ale marginii anterioare a claviculei; ; i: r',^ aJ, o i J,vr,*h ('i3:t
." 4 .,-2. fasciculul sternal (pars sternalis) care se inserd pe jumdtatea
c-or€spunzatoare a fe{ei anterioare a sternului; r:>.---
L, ' - * J. fasciculul condro-costal (pars chondrocostalis) care se inserd p.i(_tgIgD
distincte i coaste ti pe S4ilq|el93g!!al9 corespunzdtoare; digitaliile 4
lltg]gJ :
ri 5 mdi voluminoase decdt celelalte; fasciculele sternal gi condro-
costal formeazi impreundfasciculul mijlociu sau sterno-costal (pars sternocostalis);
4. fasciculul abdominal (pars abdominalis) care se insera pe partea
anterioard a tecii muschiului drent abdominal.
Capul lung al bicepsului
Capul scurt al biccpsului
Dorsalul mare
Spa{iul delto-pectoral
Pectoralul mare cu fasciculele sale:

.!\ a.subclavicular
,:'l'f !rrr, r, r * b , c. sternal gi condro-costal
Fasciculul abdominal al pectoralului mare
Fig. 18 - Muschiul pectorul mare

clavicuiih
Insertiile clavicular$ si toracice ge fac in general
gi
-
fr]GoU,
scru€' I%EsPua rh..lifi"i, iciale dg odgine sternala. ale cdror
tendinoase mai lungi, se pot incruci3lneori pe- ljry median{{aintea sternului, cu
cele de partea opus5. tl55lgk p. tg.fi]-*t:le_cgs,kleiqi pe Coaste)se fac prinJameh..
' aceastd lungd inserlie de origine, fasciculele musculare converg in

De la
afard qi se unesc printr-un tendon comun lat de aproximativ 5 cm, care se inserd pe
J5
e"rn^n art"rAt
dl fuwUft"t"'dl.'ttr
creasta tuberculului
,ffi..-
anterioard qi alta posterioard. Lama tendinoasd anterioard continui fasciculele
descendente care vin de pe -clavicul[ gi de pe partea superioard a stemului. Lama
tendinoasd posterioard continul celelalte fascicule ale marelui pectoral.
Cele dou[ lame sunt unit in
continuareafasciculelormijlociialemugchiului.Elesunt@
ur! strat subtire de ,tesut celulo-adipos pdnl in vecin[tatea insertiei humerale
%
a
o;dlame ;d6m;sc intr-un tendon comun.
Fasciculul clavicular al
pectoralului mare
Fasciculele sterno-
costo-condrale ale
Pectoralul mic
pectoralului mare
Fig. 19 - Schema inserliei muschilor pectorali Si,4din\atului anterior

n"po.turi.ffi ste acoperita Mascia pectoralului
iul platisr4api piele. La femeie este aco
depdrteazd de peretele toracic, fqrog&d, cu

aflit terior al axi formeazd
anterioar[ a alg.llea :u vine ?n raport cu
ea i cu iird 6rmriaz{ipatjut sau-(riunghiul detto-
. La acest nivel ie gdsesc:'i,-gla*efalicA 1in
drumul sdu spre vena axilar6), ramura acrordqlE -a-all*eJgl*tpraco=acrorniale $i
g€lgiol@LPeviuiicorespTfr?6@-vrbclaviculard,@Eln-€ffi 'ediaDvine
in raport c@lg sternyl- coasteJg 9i cg.1[_ajglg-c-os[a!9 qi muqchii abdqminall-Pe
fa{a posterioari a tendonului pectoralului mare, intre acesta gi biceps, se afl[ o bursl
seroasd: barsa pectoralului mdre.
-::
Ac(iune. Cdnd ia punct fix pe torqg:, muEchiul eIt'e un pulernic pulernlc adductor
:-----_-€. aoouctor,
mai ales; cind estm
este di *-<-r:. bratul rj-dieat.
--",!'--,'',"-.---- Cdnd
Cand I bffifEG-I5ing,
bratulffil-Angd
bratul este lAnsd
. ## _.-_
:l::..**=-.;-,*
*ru-li imPrimbm56lnffiis
nprimd
i mpri rpI4[ie
o lUtSeafgJn.Iptrgtie medial6,
med ducindu-l
i al6, ducind u-l si
9i
-1.+4-,.***+--:*-
-1+=j_
putin
pulin
utln anGii6r]Teffi
anterior.
antenor. L)ecr ft
este
:. un muschi oronato
-2"-^ffi
in ac(iunea de clfdrare),fiindJ@
VascuIaiizati*.oy.Br'ffil*","estevascularizatprinraururt
Vasculariza{ie.6{t4rig6hiul pectoral mare este vascularizat prin IaUUn
afisniala care provin Oirqfgg" t9*gpmial6, .t-glggt€_lg!gte!* tgmcicaiatema
Ma;chii membrului superior
-
Fasciculul clavicular al
pectoralului mare
Subclavicularul
Marele pectoral
Primul fascicul costal
Pectoralul mic Marele pectoral
Al Il-lea fascicul
Marele pectoral
Fascicul stemal
Pectoralul mare
Marele pectoral
AI III-lea fascicul costal
Marele pectoral
Capul lung al
Al IVJea fascicul costal
bicepsului
Capul scurt
bicepsului Marele pectoral
Al V-lea fascicul costal
Dinfatul anterior
Fig. 20 - Muschii sabclavicular Si pectorul mic; inserliile pectorillalui mare
si din ramurile de diviziune ale arterelor intercostale.

Inerva{ie. Este inervat prin dpui filete. nervoase ce
2 l1glgj!re
pectorrlilo (cr, cu, ca, Dr).
Mugchiul pectoral mic (m. pectoralis minor)

- iib)
Este un mu$chi, $.rhtire aplatizat inftro-medial
", t!11j,1ft{o-gg4!
gi $r
In s e rf i iX*ferior. se i n sera p ri n @}lt!:elg 1! lSl

"Ie_p"
lip"@aproape.decartilajelecostale.Fiecaredigita1ie
r. ilrs16 anGmGfror 9i iupero-inferior.ttnap:opierea cartilajului costal;inserlia
perqsLu!-rgsertig*i,g9sIelgtrttra**
lefacep@e,iarf
Oje4elffe sc*_U1lg!e ll!r:o- lqlql-lUUsculalL ale cdrei fibre se indreaptl ponverffit
rupoio,, Iaterai qi [o. p;;6iio. Ele se termind printr-un tenacn$@ipe
marginea medial6 a porliunii orizontale a proqgidqlq"o.?ggl{1l-L"jpy.lei, extinzAndu-
se qi in porfiunea mijlocie a felei sale superioare.
intre tendonul pectoralului mic gi coracoidl se aflI bursa seroasd a
p e cto r al ul ui mic. D eci mUqchiul ral mic este un muschi toraco-scaoular.
peste acoperitd delpectoralui mare @
--._Suporturi.
posterioarE acoperd in ;tele- soatiile intercostale si muschiul dintat
=::"#
aI o-reaads.iie-axiln*. {gg193 gp--efq:f"{g!+ este s-ep_ar_atd, de
.ry"rybi1t subclavicular, printr-un spatiu triu gg jtZu medial, spaliul clavi-

p e c t o r a l, agqpgqt-Ss..f4s g_i.4-p,]ay ileclo1pld,-
fascia brahial-asi de pieleu tggglii.q:]35, p'ln
GE,4.D_Y.
Actiune. Cdnd tuegg Utq s*p-g-cp9-d_99racp:( I i
coboarb umlrul, participdnd lfntscafelde*hasculare a scapul_gi. Canclg4gutix--
Hl_e_p-e*g_ql1t
".glg-4elX.{rl4coagtelqpil$inejllpir@r.
Vasculariza(ie" Mugchiul pecforal mic este vascularlzgl 4e $ Igdjcul
a(glte!_prt49!pe-l- gi care abordeazd mugchiul
in treimea mijlocie a felei sale posterioare. El mai primegte rcmUf| artgigh -dll
tolagrgg-141e-14-a" ditlgacc4cromiala $i di, 4erelei$9."ostul".
'' Inervafiaprovine din StEl""toBlj]glC"-9,-z.gd**
MuEchiul sabcluvicular (m. sabclavius)

r1r
Este un muqchifugil fuziform. situat dedesubtul claviculei.
Inser{ii. Ia nagtere printr-un tendon eonip*-pe {"19-:!L9ftg11[-3*J_Ifgrglui_
ca4ilglqgq-kl"5i pe porliunea invecinatA a f-e{ei superioare a primei coaste. Tendonul
iie origine este -cq$inu_at._d-e- -fib.1e c-{1_n-gagq.cu o direc{ie oblicd postero-lateral gi pulin
superior. Ele se terminl, in partea mijlocie a fe,tei inferioare a claviculei, excavat[
intr-un qan! nurnit Sanyul subclavicularzlri.llns_e(gpgglayicu!"qJFe face qieilialf-rU1
implantarea directd a fibrelor cbrnoase gi prin sffir.f,rbr*t"ndinoase,\6I(lateraL'
inserfia se face p_1!1 fasclcglele tendinoase lungi, care se intind pinl la intervalul
cuprins intrqligarnentele conoid 9i qapezgid. -)
RaforTilfi.-E-ste1'ejraiail!9-pri1a coastd prin*vg-sêle subclaviculare gi
fasciculele plexului brahial. Este invelit de*g.-&_r*qlg bine reprezentatd, care impreund
cufafaiffi;idara".,a.claviculei'@,qi199.fibro.a-si'mu9ehiului
subclavicular. Fascia subclavicularului se continud inferior cu fascia clavi-pectoralS.
Acfiune. Muqchiul cohoarl clryicula si o datd cu ea umdrul
VascuIariza{iaprovinedin@Jarteramugchiului
subclavicular) qi din toracir,a-iuts{4.
Inervalia este datd de nervul muschigluisuhglayiqulaLryg.go*laJglalplterjor
pldexullri -b-rahi ql (9:gpd,
MUS ch i i membru lui superio r
GRUPA MUSCULARA MEDIAT,A A'UNIARUIUI'
Cuprinde un singur muqchi:
Mugchiul dinlat anteiior (seruatus anterior)

Numit qi marele dingat,mugchiul dinfat anterior este Jarg, aplatizat, subfire,
patrulate{, mai larg anterior decAt posterior, gdsindu-se aplicat pe peretele lateral al
toracelui. El se intinde, inconjurdnd toracele, de pe primele 10 coaste la marginea
spinal6 a scapulei.
Dinlatul anterior
Subscapularul (po(iunea superioard)
Pectoralul mic Prima coastl cu tuberculul lui LISFRANC
Dorsalul mare
Pectoralul mare

Capul scurt al bicepsului
Coracobrahialul
Rotulrdul mare
Dinlatul anterior
(por!iunea rnijlocie)
Din[atul anterior
(po(iunea inferioar[)
Fig. 2l - MuSchiul dinlat mare
Inserfii: . Acestea se fixeaz5

prin fibre tendinoase scurte Sipriribler"t$:coeiste, lateral qi posterior inserliilor
pectoralilor. Aceste digitalii sunt dispuse dupd o linie dinlatd gi curb6, concavd
posterior. Muqchiului i se disting trei porliuni care se deosebesc una de alta prin
direcfia diferitd a fibrelor musculare, fiind separate uneori prin interstifii celulare.
Jhlt ffi se inSdri anteribi'p€ mar$inea taterdli'a pritnei
coaste (inserfie inconstanti); pe fafa lateral5 a celei de a doua coaste gi pe o arcadd
aponevroticd intermediard intre cele doui inse(ii osoase. Fibrele acestei por{iuni se
indreapti posterior qi+pufin superior qi se terminl prin fibre tendinoase scurte pe o
mic[ falet[ triunghiulard, lungd qi ingust6, care este situatd in unghiul supero-medial
al fe{ei anterioare a scapulei.
A doua portjune, mijlocie, este formatd din trei digitalii care se inser[ pe fafa
laterall a coastelor 2, 3, 4, dupi o linie oblicd inferior gi anterior. Fasciculele
musculare care continud aceste trei digitatii se reunesc intr-o lam6 musculard
continud care se ftxeazi, posterior prin fibre tendinoase scurte pe aproape toatl
lungimea buzei anterioare a marginii spinale a scapulei.
A treia porliilne, inferioard, se inserd pe fala laterald. a coastelor 5 - 10 prin
6 digitalii apropiate, dar distincte, care se interp[trund cu digitafiile de inserlie ale
muqchiului oblic extern al abdomenului. Aceste digitalii se continu[ cu fibre
musculare cdrnoase care converg spre unghiul inferior al scapulei gi se inserd pe o
micb faletd triunghiulard, alungitd supero-inferior, situatd in partea infero-mediald a
felei anterioare a scapulei.
Raporturi. Fala lui profundi este agezati pe coaste gi pe spafiile intercostale.
Mugchiul este separat de peretele toracic printr-un vast spa{iu celular care joacd rolul
unei mari burse seroase de alunecare. in acest spaliu celular "toraco-seratic" se
produc miqclrile scapulei pe torace (GILLIS). Fafa lui superficiali formeazd in
porliunea ei superioard peretole medial al axilei, iar in por{iunea inferioard este
subcutanat[.
Acfiune. Din{atul anterior menfine scapula aplicati pe torace. Cdnd ia punct
fix pe peretele toracic, el trage scapula antero-lateral, imprimdndu-i o migcare de
rotalie care depirteazd marginea medialS a scapulei de coloana vertebralf,, duc6nd in
sus unghiul lateral al scapulei. Aceastd miqcare de rotalie se datoregte predominant
contrac{iei pirlii inferioare a mugchiului. Cdnd mugohiul ia punct fix pe scapula
imobilizati, el ridicl coastele gi devine inspirator, prin contracfia porliunilor sale
superioard gi inferioari. Prin porfiunea sa mijlocie este expirator, dar acliunea sa de
ansamblu este predominant inspiratorie. Executd gi migciri de antepulsie qi rota{ie
laterald a membrului superior.
Vasculariza{ia este asiguratd de trei artere principale, care abordeazd
mugchiul pe fala lui laterald. Artera superioar[ este un ram al arterei axilare, care
merge pe marginea superioari a mugchiului, pAnI la inse(iile sale costale anterioare.
Artera rnijlocie este un colateral al precedentei gi se indreaptd spre inserliile
superioare. Artera inferioari este reprezentatd de toracica laterald,, care
vascularizeazb in special porliunile proximalS gi distall a mugchiului. Pentru fafa sa
profund6, costald, mugchiul primeqte un numdr de 6 artere care provin din arterele
intercostaleprin ramgrile lor perforante. Primegte ramuri gi din scapulara posterioarS.
Inerva(ie. Mugchiul din{at anterior este inervat de nervul toracic lung al
plexului brahial (C:, Co). Este un ram nervos care se desprinde precoce gi inso,tegte
plexul brahial in defileul scalenic gi in fanta costo-claviculari. El este vertical gi se
proiecteazd pe linia axilarl mijlocie. Se mai numegte Si respirator accesor ul lui
CHARLES BELL, degi funcfia respiratorie a din{atului anterior este minim6.
Muschii membrului supertor
GRUPA.MUSCULARA POST{ERIOARA
Cuprinde mu$chii peretelui posterior al axilei, care sunt in raport imediat cu

scapula. Unul dintre ei, subscapularul, este pe fala anterioard a acestui os, iar ceilalti,
in num[r de 5, se gdsesc plasa{i inapoia scapulei.
Muschial subscapular (m. subscapalaris)

Este un mugchi gros, triuhghiular, larg in partea sa mediali gi ingust in partea
sa laterali, este situat inaintea scapulei gi a articulafiei scapulo-humerale, intinzdndu-
se de la fosa subscapular6 la extremitatea superioar6 a humerusului.
Subscapularul
Patrulaterul birondo-
humero-tricipital
Triunghiul birondotricipi
Rotundul mare
Dorsalul mare
'
Fig. 22 - Schema insertjei muscltiului sabscapular (vedere anterioarii)
Inser(ii. 'Medial muqchiul se inserd 'pe toatl suprafafa fefei anterioare a

"
scapulei, cu excep{ia regiunii vecine articulafiei scapulo-humerale ca qi a ingustelor
suprafefe de inserfie a dinlatului anterior, situate de-a lungul marginii spinale a
scapulei. Insellia se face prin lame aponevrotice pe crestele fosei subscapulare qi prin
fibre cdrnoase in intervalul dintre creste. Fasciculele musculare se indreaptd
convergent spre unghiul lateral al scapulei gi formeazd un tendon ingust gi gros, care
vine in raport cu fala anterioari a capsulei articulafiei scapulo-humerale. Tendonul se
termin[ pe tuberculul mic al humeiusulUi, putdnd si dea scurte fibre tendinoase in
partea superioard a crestei subtrohiniene!
4t
Analomia descriptivd a ntembrului superior
Raporturi. Fa{a sa posterioar6 acoperd fosa subscapular[. Fa{a anterioar[ se

aplicl pa(ial pe torace, in rest desprinzdndu-se de acesta gi ia,parte la formarea
peretelui posterior al axilei, venind in raport cu con{inutul acesteia. Tendonul are
raport posterior cu capsula articulafiei scapulo-humerale, de care este despdr{it prin
bursa subscapulard. Anterior, tendonul este incrucigat de capul scurt al bicepsului gi
de coraco-brahial, de care este desp[rfit printr-o bursl seroasl independentl de
articulafie. O a treia bursi, subcoracoidian$ se afl6 situatd intre marginea superioari
a subscapularului gi fala anterioar6 a segmentului.vertical al procesului coracoid.
Acfiune. Este un rotator medial al humerusului gi adductoi, c6nd bra{ul este
ridicat. Contribuie la menfinerea in contact a suprafefelor osoase ale articula(iei
scapulo-humerale.
Vascularizafie. Muqchiul primeqte 6 - 8 ramuri arteriale pe fafa anterioard qi
2 - 3 ramuri pe fala sa posterioard. Aceste ramuri provin in special din artera
scapularlinferioard,
- dar gi din arterele gcapular[ posterioarl.gi tordcicl lateral[.
Inerva{ia este asigurat[ frin doun ramuri: superior'(Cu) qf infeiioi 1O,;,
ambele ffiffi Poate primi un ram
nervos gi din nervul axilar.
Musckial supraspinos (m. supraspinatus)

Este gros, are o formd de piramid6 triunghiulard gi se intinde din fosa
supraspinoas[, pe care o ocup5, p6nd la extremitatea superioard a humerusului.
Tendonul
Supraspinosul supraspinosului
Rotundul mic
lnfraspinosul humero-tricipital
Rotundul mare
Triunghiul birondo-
tricipital
Capul lung al
tricepsului brahial
Dorsalul mare
Fig. 23 - Schema inseryiei muschilor din planul muscular profund al

regiunii posterioare a umdrului
,Inse-4ii. f-edral se iq,qerS_prin fibre c4rnoase pe,trei patripri mediale. aleJosei

suprasprnoase Sr rn partea medial6 a fasciei care il acoperd. MuEchiul se indreaptd
lateral. trece dedesubtul articulatiei acromio-claviculare si a li lui acromio-
Muschii membrului superior
coracoidian gi deasupra articulafiei scapulo-humerale. Se termind printr-un tendon

foarte aderent la capsula articularS, pe faleta articulari superioarfi de pe.tuberculul
mare al humerusului.
Raporturi. Mugchiul este acoperit de trapez qi acoperd fosa supraspinoas[ gi
capsula articulafiei umirului.
Ac{iune. Supraspinosul este abductor al braf,ului, ajutind deltoidul in
acliunea sa, in a c[rui paralizie il poate inlocui pa(ial. Inser6ndu-se pe capsuli, o
fereqte sd fie prinsd intre suprafelele articulare in miqcirile din afticulalia umdrului.
Vascularizalia este asigurati prin ramuri arteriale, care provin din arterele
suprascapul ard. (arter a fo se i suprasp inoase) gi scapulard posterioari.
Inervafid este dati de nervul suprascaDulaf; ram colateral al plexului brahial
(Cs, Co).
& . infraspinatus)
Muqchiul infraspinos sau subspinos este aplatizat, triunghiular, mai larg in

partea medialI qi mai ingust in partea laterald,. El se intinde de la fosa infraspinoasl la
tuberculul mare al humerusului.
EsciiltF Acest mugchi iqi are;ffiiffiif i#ffi&re..c6inew8 ln:fosa;
inftaspinoasfl medial de creasta care m{rg.negte srryrafe{ele de. inserelie a muqchilor
mare qi mic pectoral, cu exceplia undi'ione din veciniltatea colului scapulei; pe
treimea mediali a fasciei supraspinoase; pe septul fibros care-l separd de mugchii
rotunzi; pe lama tendinoasd de inse(ie a fasciculelor posterioare ale deltoidului gi
prin intermediul acestei lame se inserd pe bnza inferioard a marginii posterioare a
spinei scapulei.
De la aceste diverse inser(ii, fibrele converg spre extremitatea superioard a
humerusului, trec posterior articulaliei scapulo-humerale gi se inseri pe fa.teta
rq{l.ggg.a tuberculului mare printr-un tendon aplatizat care apare spre mijlocul fosei
infraspinoase, de-a lungul marginii superioare a acestui muqchi. Acest tendon este
mai mult sau mai pu{in acoperit pdn[ in vecindtatea inserliei sale humerale, de doud
fascicule cdrnoase convergente: unul superior, care se desprinde de pe marginea
posterioari a spinei scapulei gi altul inferior, format de fibrele inferioare ale
mugchiului.
Raporturi. Muqchiul este acoperit de trapez, deltoid gi piele. Lateral
corespunde marelui qi micului pectoral. Acoperd fosa infraspinoasl qi articulalia
scapulo-humeral5. Tendonul siu este mai pulin aderent Ia capsuli decdt tendonul
supraspinosului, aderenla existAnd numai in vecindtatea inserliei muqchiului. in afara
zonei de aderenfd, tendonul este separat de capsula articulard printr-o pdturi
celuloas6 in care se poate dezvolta uneori o bursl seroasd. Frecvent se poate observa
o a doua bursl seroasS intre muqchiul infraspinos gi partea laterald, ldrgitd, a spinei
scapulei.
Apliuug.-Infraspinosul
<rFffifF. 0ste un rotator lateral gi abductor al brafului. Este un
tensor al capsulei articulafiei umlrului, menlin0nd in contact suprafelele articulare.
Anatomia descriptivd a membrutui superior
Vasculariza{ia este asigurat6 prin ramuri arteriale care provin din toate cele
trei ar8ere scapulare, dar in special din artera suprascapularil, care se termini in fosa
infraspinoasd, pe fafa profundi a muqchiului.
Inervafia este datd, de nervul suprascapular, care trece din fosa
supraspinoas[ in fosa infraspinoasi inconjurdnd marginea laterali a spinei scapulei.
Riddcinile de inervalie provin din Cs qi pufin din Co.
Deltoidul
Patrulaterul birondo-humerotricipital
:jlir.*i
Capul lateral al tricepsului
Supraspinosul
Triunghiul birondo-
tricipital
Rotundul mic
Infraspinosul
Capul al tricepsului
Romboidul
Rotundul mare
Dorsalul mare
Fig. 24 - Muqchii supraspinos, infraspinos, rotund mic Si rotund mare
Mugchiul rotund mic (m. teres minor) :
Este aplatizat, alungit, situat imediat dedesubtul infraspinosului gi posterior

articulaf iei scapulo-humerale.
Inser(ii. Inserfia de origine se face prin fibre cdrnoase pe o suprafa{d osoasd
alungitd, ingust[, situat[ in partea lateral[ a fosei infraspinoase, de-a lungul jumetetii
superioare a marginii axilare a scapulei; pe partea inferioar[ a fasciei care il acoperd;
pe septuri fibroase care-l separl de infraspinos in partea medialI gi de marele roturd
in partea inferioar[. De la aceste origini, rotundul mic se indreaptd supero-lateral
mergind pe marginea inferioard a infraspinosului, trece posterior articulafiei scapulo-
humerale qi se termin6 pe fafeta inferioar[ a tuberculului mare humeral. Tendonul s[u
are aceleaqi rapoarte cu capsula articulard ca qi muqchiul infraspinos, cu care este
uneori strAns unit.
Raporturi. Este acoperit de muqchiul deltoid qi acoperb capul lung al
tricepsului. La origine este situat imediat l6ngd rotundul mare, de care apoi se
Mu$chii membrului superior
depdrteazil, form6nd un spafiu triunghiular.

Acfiune. Este rotator lateral qi adductor al humerusului.
Vasculariza{ia provine din artera suprascapulari.
Inervafia este asiguratd de un ram din nervul axilar'(C5 gi uneori C6).
Muschiul rotund,mare (m. teres major)

Este un muqchi altmgit, aplatizat gi gros, situat dedesubtul rotundului mic,
care se intinde de la unghiul inferior al scapulei la ganful intertubercular al
humerusului.
Inserfii. Se inseri prin fibre c[rnoase astfel: pe o suprafafd patrulaterd situatd
la partea infero-lateralS a fosei infraspinoase, in afara inse4iei infraspinosului gi
dedesubtul suprafelei de inser,tie a rotundului mic; pe fascia care il acoper6; pe
septurile fibroase ce-l separS de infraspinos gi rotundul mic.
Rotundul mare se indreapti supero-lateral qi anterior gi se plaseazd
dedesubtul muqchiului subscapular, de care este separat de un spafiu care cregte in
ldrgime pe misuri ce se apropie de inserfia humerald. Se fixeaz5 printr-un tendon
larg qi aplatizat pe creasta tuberculului mic al humerusului, tendonul sdu fiind situat
inapoia tendonului dorsalului mare, de care este desplrfit printr-o bursd seroasl
(bursa m. Iatissimi dorsi subtendinea), marginile lor inferioare fiind unite. Mai poate
prezenta o bursi seroasd posterioari, inconstanti, care il separd de por,tiunea
corespunzlt aare a humerusului.
Raporturi. Marginea sa inferioar[, impreund cu marginea inferioard a
marelui dorsal, formeazd marginea posterioari a bazei axilei. Marginea superioard
este separati de rotundul mic spre inserlia lor humeralS prin toatd grosimea
humerusului. Ei formeazd, astfel cele doud margini ale unui spaliu triunghiular, numit
spa(iul omo-humeral, a cilrui bazd este la colul chirurgical al humerusului gi vArful
pe.marginea axilard a scapulei. Capul lung al tricepsului brahial imparte acest spa{iu
in dou6 porfiuni:
I . I ateral, p atr ulater ul biro n do- h umero-tric ipital (patrulaterul lui VELPEAU), prin
care trec nervul axilar gi artera circumflexd humerald posterioar[;
2. medial, triunghiul birondolricipital (omo-tricipital), prin care trece artera
circumflexl a scapulei.
Fafa posterioard este acoperitd de latissim gi piele. Latissmul va inconjura
marginea inferioard a rotundului mare qi se va dispune pe fala lui anterioard. Pe fafa
lui anterioard trec de asemenea vasele axilare qi mugchiul coraco-brahial.
Acfiune. Cdnd ia punctul fix pe torace, rotundul mare este rotator medial gi
adductor al brafultri, imprim6ndu-i in acelaqi timp bralului gi o ugoari migcare de
retropulsie. Cind ia punct fix pe humerus, duce scapula supere.anterior:
Vasculariza{ia este dati de ramuri arteriale care provin din artera
subscaPularr'
afia: este asiguiat[
'de nervul toraco-dorsal, fiind dependent[ de
r[ddcinile Cs, Cu.
4J
Muschiul dorsul mare sau latissim (m. lutissimus dorsi)

Este un mugchi foarte larg, apl*iz*qi sub{ire. El acoperd parteaposterioarl
gi inferioar[ a,trunchiului qi contribuie la formarea peretelui posterior al axilei. Se
intinde din regiunile dorsall, lombard qi sacratd la gan]ul intertubercular.
f Inserlii. Inferior se inserd astfel:
printr-o lamd tendinoas[ triunghiularS,
sublire superior gi groas[ inferior, pe
procesele spinoase gi ligamentul supra-
spinos corespunzdtor ultimelor ;ase ver-
tebre dorsale gi celor cinci vertebre lom-
bare, pe creasta sacrat[ mediand qi pe
treimea posterioar[ a buzei laterale a
crestei iliace. Aceast[ fascie este numiti
toraco-lombard (fascia thoracolumbalis)
qi se inser[ pe fa[a laterald, a ultimelor
patru coaste, prin patru langhete cdr-
noase, care se interpltrund cu digitaliile
corespunz6toare ale muqchiului oblic
extern.
De la aceste diverse inserfii,
fibrele superioare se indreaptl orizontal
in afard, cele mijlocii ascendent, iar cele
inferioare aproape vertical ?n sus. Ele se
unesc intr-o lami muscular6 subfire,
aplatizatd antero-posterior, care acoperd
unghiul inferior al scapulei, de unde se
Fig. 25 - Schema inserliilor muscltialui dor- poate desprinde uneori un fascicul acce-
sul mure sor. Muqchiul inconjoar[ apoi marginea
inferioard a rotundului mare, trece
anterior acestuia qi in acelagi timp suferd o torsiune in aqa fel cI marginea sa
inferioard devine superioar[. Acest traiect in spirali constituie o adaptare la acliunile
mecanice ale mugchiului. Plasat anterior rotundului mare, mugchiul dorsal mare este
situat dedesubtul subscapularului, dar in acelagi plan cu el. in acest segment al siu el
formeazd impreund cu rotundul mare, situat posterior gi cu subscapularul, situat
deasupra, peretele posterior al axilei. CRUVEILHIER a ardtat cd in vecin6tatea
inserfiei humerale, rotundul mare dep[qeqte intotdeauna inferior dorsalul mar,:.
Marele dorsal se termind printr-un tendon aplatizat in fundul qanfului intertubercular
al humerusului, anterior rotundului mare de care este separat printr-o bursd seroasd gi
postero-medial fa\d de tendonul pectoralului mare. O arcadd fibroasd, scurtd gi
groasd, unegte aproape ?ntotdeauna tendonul dorsalului mare de capul lung al
tricepsului. Din tendonul dorsalului mare se desprinde un fascicul tensor al fasciei
brahiale, ce se termini in partea supero-medialI a brafului (ALBINUS).
Raporturi. in regiunea spatelui, fala sa posterioard ine in raport cu pielea gi
MuSchii membrului superior
superior cu mu$chiul trapez. Fa(a lui anterioara acoperd mugchii din planul doi ai
spatelui. Marginea lateruld vine in rapoft cu oblicul extern, de care este separat in
por{iunea inferioar[ prin trigonul lombar al lui J. L. PETIT, delimitat intre acegti doi
muqchi gi creasta iliacd gi avAnd plangeul format de oblicul intern. in axilS dorsalul
mare vine in raport cu rotundul mare.
Deitoidul
Inlraspinosul
'f rapezul ArcatiS flbroasi
Romboidul Rotundul mtc
Rolundul mare
!.
Dorsalul mare
Oblicul extern
F'ascia Ionrbarf,*:f--
Triunghiul lui J L. PEl]T L-'
t
Fig. 26 - Muschiul clorsal mare
Acfiune. CAnd punctul fix este pe coloana vertebral6. duce brapl postero-
medial, irnprimAndu-i in acelagi timp o mi$care de rotalie medialS qi de extensie qi
coboara braful ridicat. Cind punctul fix este pe humerus, ridicd coastele, fiind un
mu$chi inspirator.
Vasculariza{ia este asiguratA de afterele intercostale prin ramurile lor
dorsale sau musculo-cutanate qi prin perforantele posterioare. Superior primegte
ramuri gi din artera scapulard posterioar6.
4t
Anatomia descriptivd a membrului supefior
Inerva{ia este asiguratd de nervul toraco-dorsal al plexului brahial, prin trei

ramuri nervoase care provin din rddlcinile C6, C7, C3 care abordeazd mugchiul prin
fala sa profundi.
GRUPA .MI}SCULARA LATERALA
Acest grup este reprezentat de un singur mugchi: deltoidul.
Deltoidul (m. deltoideus)

Este situat in partea laterald a umErului. Este un muqchi voluminos, gros, cu
o form[ semiconici (triunghiulard), cu baza superior gi vdrful inferior. El uneqte
centura scapularl cu fafa laterala" a humerusului.
Fasciculul clavicular
Fasciculul acromial
Fig. 27 - Schema inserliilor muschiului deltoid (vedere anterioard)

Inser{ii. in partea superioar[ deltoidul se inserl dupi o linie curbd cu
concavitatea medial: pe treimea laterald a marginii anterioare a claviculei qi in
porliunea invecinat[ a felei superioare a acdstui os, prin fibre tendinoase qi c[rnoase;
pe vArful gi marginea lateral[ a acromionului (prin mici lame tendinoase); pe
versantul inferior al marginii posterioare a spinei scapulei printr-o lam[ aponevrotici
groasl gi scurtS, de form[ triunghiular[, pe care se inser[ gi fasciculele superioare ale
infraspinosului.
Lamele tendinoase de origine acromiald dau inserlie pe cele doud fe,te ale lor
la fibre cArnoase gi fiecare din aceste lame formeazd cu fibrele musculare un fascicul
peniform. De la origine, fasciculele musculare anterioare (claviculare) sunt oblice
antero-posterior, cele mijlocii (acromiale) sunt verticale, iar cele posterioare
(scapulare) sunt oblice postero-anterior. Aceste fascicule formeazd o masi groasd
care acoperi articulafia scapulo-humerald, ca qi mugchii periarticulari, in vecindtatea
termindrii lor pe capul humeral. Deltoidul se ingusteazd spre partea mijlocie a felei
laterale a humerusului, unde se inser[ pe tuberozitalea deltoidiand printr-o masl
tendinoasl ce poate fi descompus[ in trei tendoane:
1. unul anterior, care corespunde por{iunii claviculare qi se fixeazd pe ramura
anterioari a tuberozitd{ii deltoidiene;
2. al doilea, posterior, care continul fibrele venite de spina scapulei qi se inseri pe
ramura posterioard a tuberozit[1ii;
3. al treilea, mijlociu, continu6 fasciculele acromiale gi se inserd intre tendoanele
precedente, de care este intim unit.
Dintre fasciculele anterioare ale deltoidului, cele mai superficiale se frxeazd.
de-a lungul ramurii anterioare a tuberozitdfii deltoidiene, pe septul intermuscular
lateral al brafului. Acesta este reprezentat la acest nivel de o lam[ fibroas[ care di
inserlie de partea opusd la fibre din muqchiul brahial. Inserlia deltoidului pe humerus
se face sub cea a pectoralului mare, ceea ce are importan{d in deplasarea capetelor
osoase intr-o fracturd a diafizei humerale deasupra tuberozitilii deltoidiene.
Fragmentul osos inferior se va deplasa in sus fiind tras de mugchiul deltoid, iar
fragmentul osos superior va fi tras medial de pectoralul mare.
Fasciculul clavicular
Fasciculul acromial
Fasciiulul posterior (spinos)
Fig. 28 - Schema inserliilor muschialui deltoid (vedere poslerioard)
Raporturi. Fafa superficiald a mugchiului este acoperit[ de fascie gi piele.

Fa[a profundd corespunde articulaliei scapulo-humerale gi mugchilor periarticulari:
infraspinosul, micul rotund, marele rotund gi capul lung al tricepsului brahial pe fafa
posterioar[ a articulaliei; supraspinosul, bicepsul brahial, coracobrahialul qi
49
iul delto-pectoral
ul mare
Capul lung al tricepsului
Fig. 29 - MuScltiul deltoid (vedere laterald)
pectoralul mare, pe fala anterioare a articula{iei. Fafa profundd a deltoidului este

separat6 de articulafia scapulo-humeralE qi tendoanele periarticulare printr-o burs6
seroasA mare, bursa deltoidiand (bursa deltoidea), care se prelungette sub bolta
acromio-coracoidianl cu bursa subacromiald (bursa subacromialis), situatl intre
acromion gi ligamentul acromio-coracoidian.
Bursa deltoidianS, simpld sau septati, comunic[ uneori cu cavitatea articulard
a um[rului travers6nd tendonul muqchiului supraspinos. Marginea anterioarl a
mugchiului formeazd cu marginea supero-laterali a pectoralului mare spaliul delto-
pectoral, iar marginea posterioard incrucigeazd mugchii infraspinos, rotund mare,
rotund mic qi capul lung al tricepsului.
Ac{iune. Fasciculele anterioare sunt proiectoare anterior qi rotatorii mediale
a bra.tului. Fasciculele scapulare (posterioare) sunt proiectoare posterior gi rotatorii
laterale a bralului. Fasciculele mijlocii sunt aMuctorii. CAnd se contract[ simultan,
cele trei fascicule produc abduclia brafului pdni la orizontalS. in paralizia deltoidului,
braful atdrnd de-a lungul trunchiului, umdrul este cdzut, lu0nd aspectul de "umdr ln
epolet", iar capsula articula{iei este relaxatd, ceea ce poate duce la luxalii qi
subluxafii ale humerusului in articulafia scapulo-humerali.
*"$Vascularizafia este asiguratd in special de ramuri arteriale din
circumfelexele brahiale posterioar[ qi anterioari. Fasciculul sdu clavicular primeqte gi
ramuri din ramul acromial al arterei toraco-acromiale.
Inervtr{ia provine din nervul axilar'(C5, C6).
M u$ c hii me mbrulu i sup erior
,'"i
?:,
(musculii brachii)
Muqchii brafului sunt repartizali in doud grupe: una anterioare, care cuprinde
mugchii flexori qi alta posterioar[ care cuprinde mugchii extensori. Cele dou[ grupe
musculare sunt separate de un perete osteo-aponevrotic format in mijloc de humerus
gi de fiecare parte a acestuia de cStre o lam[ transversal[, septurile intermusculare
medial Si laleral, care se intind de la marginile mediald gi laterald ale humerusului la
por,tiunile corespunzdtoare ale felei profunde a fasciei brahiale.
Cuprinde trei mughi dispugi pe doud planuri: bicepsul brahial in plan

superficialEi coracobrahialul gi brahiaful in plan profund.
(m. biceps bruchii)
Este un mugchi alungit, firaiform, situat anterior coraoobrahialului gi a

brahialului, pe care ii acoper6. La origine este format din dou[ p6(i distincte: capul
lung qi capul scurt. Aceste capete igi au originea pe scapuld., se unesc intr-un corp
muscular unic care merge pe fala anterioari a bralului gi se termind pe extremitatea
superioari a radiusulur.
fficaputbreve)
printr-un tendon comun cu al coracobrahialului (tendon coracobicipital).
(caput longum) sau porliunea laterald al
scapulei gi pe cadrul glenoidian printr-un tendon cilindric. Tendonul capului scurt se
continul cu un corp muscular situat mai int6i lateral gi apoi anterior
coracobrahialului. Capul lung traverseazd" mai int6i articula{ia scapulo-humerali,
unde este invelit de o teaci sinovialS (vagina synovialis intertubercularis), iese din
articulalie gi coboard in qanful intertubercular (culisa bicipital6). La acest nivel este
acoperit ?n partea superioarl de ligamentul humeral transvers al lui GORDON
BRODIE, iar in partea inferioard de muqchiul pectoral mare. Cele doud capete
musculare se unesc spre partea mijlocie a bra{ului intr-un mugchi unic ce coboard
cot anterior brahialului
(tuberozitatea
bicipitala). Tendonul este separat
Tendonul de tubero-zitatea radialS printr-o
coracobrahialului
Tendonul capului scurt
bursi se-roasd (bursa
al bicepsului
bicipitoradialis). Din partea
Tendonul capului lung medial[ a acestui tendon se
al bicepsului desprinde o lam[ tendinoasd, ex-
pansiunea aponevroticd a bicep-
sului (aponeurosis m. bicipitis
brachii) sailfascia trapezoidald a
lui PIROGOV, care se confundd
cu aponevroza mu$chilor epicon-
dilieni.
Raporturi. La umlr ten-
doanele bicepsului se afld, in
Expansiune axild: capul lung intre capul
aponevrotica
humeru-sului qi capsuld, iar capul
Tendonul distal al
bicepsului
scurt fiind situat lateral
in raport cu
coracobra-hialului,
Fig. 30 - Schems inserliilor muS-
chiului biceps brahial
Infrascapularul
Infrascapularul
Deltoidul Coracobrahialul
Pectoralul mare Dinlatul anterior

Rotundul mare
Dorsalul mare
Capul Iung al bicepsului
Tendonul distal al bicepsului

Expansiunea aponevroticd a bicepsului
Fig. 3l - Muschiul biceps brahial

peretele posterior al axilei. La bra\ este acoperit anterior de fascia brahialS, .tesut
celular subcutanat qi piele, iar posterior lui se afl6 mugchiul brahial. intre cei doi
mugchi se afl6 nervul musculocutan. Lateral este in raport cu mugchii brahioradial gi
deltoid, iar medial vine in raport cu pachetul vasculo-nervos brahial, al cdrui satelit
este. La nivelul cotului intrd in unghiul format de mugchii epicondilieni mediali gi
epicondilieni laterali, participAnd la delimitarea celor doud ganluri bicipitale: medial
gi lateral. Medial de muqchi se afl6 vasele brahiale, iar lateral nervul radial gi artera
recurentd radiald.
Acfiune. Este un flexor al antebratului pe bp!. in pozilie de pronafie a
antebralului are funcfie de supinator. Prin capul scurt are o acliune de adduclie a
bralului (ca gi coracobrahialul), iar prin capul lung este abductor.
Vasculariza{ic este asiguratd de ramuri care provin din artera brahial6, capul
Iung al bicepsului primind ramuri gi din artera circumflex[ anterioar[.
Inervalia provine din nervul musculocutafii 1
Musehiul coraeobrahia{ (m. corucobrahiulis)

Este un rnugchi alungit qi aplatizat antero-posterior, situat la partea
superioari gi medialf, a bralului. Se intinde de la procesul coracoid lafala mediali a
humerusului.
Irse(ii.#superier se inser[ po
Tendonul capului
vdrfu I procesului coracoididh, printr-ufr
scurt al bicepsului tgnd@:leomun cu capul scurt al bicep-
stilfr. Muqchiul se indreaptd inferior gi
ugor lateral, traverseazd axila posterior
Coracobrahialul
marelui pectoral gi anterior tendonului
subscapularului, de care este separat
printr-o burs6 seroasi. Posterior lui se
afld de asernenea tendoanele dorsalului
rnare gi rotundului mare. La braf se.*'
terrrind printr"un tendon scurt *;
aplatitat pe o suprafafd osoas[ rugoa$
situatb pe fafa mediah a humerusului,
pufin deasupra mijlocului sdu qi
anterior rnarginii mediale a osului.
Tuberozitatea ulnarl Coraco-brahialul prezintl spre mijlocul
sdu un interstiliu prin care trece nervul
musculocutan, de unde gi numele de
mugchi perforat pe care i-l da
CASSERIUS.
Raporturi. Situat in axil6, vine
Fig. 32 - Sclrcma inserliilor muscltilor cora- in raport medial cu pachetul vasculo-
cobraltial Si brultial nervos axilar, iar lateral cu capul scurt
Anotomia descriptivd a membrului supefior
al bicepsului. Este perforat de nervul musculocutan. intre coracobrahial gi mugchiul

subclavicular se afle o bursd seroasi (bursa coracobrahialis).
ffi qi proiector srterio'rral bratului.
Vascularizatia este asigurati de ramuri arteriale care provin din artera
brirl*icH.
.brahialis)
Numit qi bruhial anterior, este un mugchi larg aplatizat gi gros, sjituat sub
coradotiahial, posterior bicepsului gi anterior pirlii inferioare a humerusului qi a
articula{iei cotului. Se intinde de la humerus la extremitatea superioard a ulnei.
Pectoralul mic
Infrascapularul
Capul lung al bicepsului lnfrascapularul

Pectoralul mare
Coracobrahialul
lung al tricepsului
Expansiunea aponevrotic[ a bicepsului
Fig. 33 - Muschii coracobrahial Si

brahisl
*
Mugchii membrulai sapertor
inserfiile deltoidului gi
coracobrahialului; pe fala anterioar[ a septurilor
intermusculare medial qi lateral. Pe septul intermuscular lateral se inserd superior
numai de-a lungul deltoidului, iar inferior mugchiul este separat de acesl sept prin
brahioradial.
Fasciculele brahialului coboar[ convergent gi mugchiul trece anterior
capsulei articula{iei cotului, pe care o parte din ele se inserdr$ffiffiffiprintr-un
tendon larg, aplatizat antero-posterior, la partea infero-mediala arW,Sffi*&ffiFf
ffiLacotbrahialuld[oexpansiunetendinoasd,uneori
amestecati cu fibre musculare, care incrucigeazd ganful bicipital lateral gi se termind
pe fascia antebrahiall (BOLTE qi MARTf$.
Raporturi. Anterior este acoperit de biceps, intre cei doi mugchi fiind nervul
musculocutan. Medial se afl[ pachetul vasculo-nervos al brafului gi muqchiul rotund
-Lateral vine in raport cu mugchii brahioradial
pronator. gi lung extensor radial al
carpului. intre brahial gi brahioradial se afli nervul radial, artera brahialS profund[ Ei
recurenta radiald anterioard. Posterior brahialului se afll humerusul $i fata anterioard
a articulatiei cotului.
ffi l antebra{ulr pe bral gi un tensor al
capsulei articulatiei, cstului.
Vascularizatia este dati.de ramuri arteriale din artera bnalliall.
Este reprezentatb de un singur mugchi: mugchiul triceps brahial.
'm. triceps brachii)
Acest muqchi se intinde de la scapuld gi humerus la olecran, fiind format din

i sau capete: unu[Jpfig'qi dou[ scurte,,le-teral qi medial.
(caput longum) sau lunga porliune a tricepsului
gi pe extremitatea superioar[ a
ff
ffi
marginii axilare a acestui os. Se inserl qi pe bureletul (labrumul) glenoidian din
vecinltate. Aceastd inserfie se face printr-un tendon aplatizat care poate fi dedublat in
doud lame superficiale:' una posterioard, scurtd qi alta anterioarS, lungd. Corpul
muscular al capului lung coboar[ spre fala posterioari a bra(ului rdsucindu-se in jurul
axei sale, astfel ?ncdt fasciculele sale anterioare devin posterioare gi invers. Capul
lung al tricepsului trayerseazi spa{iul omo:humeral, cuprins intre humerus, marele gi
micul rotund gi trece posterior celorlalte doud capete.
))
*
Ano:lomia descriptivd' a membrului superiot
Dorsalul mare
Tendonul distal al tricepsului
' Expansiune aponevroticd
Fig. 34 - Schema inserliilor copetelu lung Si lateral ale muschiului triceps

mmffif (caput laterale) sau
vastul ldteral, ffiHilFprin fibre cernoa-
se
$l pfln inoase pe toatd
intinderea segmentului din fa\a
posterioari a hume-rusului situat
Jendonul capului superior fi lateral de ganful nervului
lung al radial. Fasciculele musculare ale capului
Capul lateral al
lateral coboar[ oblic infero-me-dial, trec
tricepsului posterior ganfului nervului radi-al, pe
care-l transformd astfel intr-un ca-nal
osteo-muscular prin care trec: nervul
radial, artera brahiall profund[ gi cele
Capul medial al
tricepsului
doud vene satelite. Aceste fibre se
\ frxeazd pe iala profundd a unei lame
I )
tendinoase care medial se confundb"cu
t
i lama capului lung al tricepsului.
I
l
{ fffi (caput media.le)
\ sau vastal
i
I
t
I
\ ffi
Fig. 35 - Schema inse4iei capului medial
1
\ al tricepsului
5il
Mugchii membrului superior
ffifficu exceptia acelei po(iuni din sept pe care se g[sesc nervul ulnar gi artera
colateral[ internd superioar[ cu venele sale satelite. Prin fibre tendinoase, capul
medial se inseri pe toati suprafa{a fe(ei posterioare a humerusului situatl dedesubtul
ganfului nervului radial. Corpul s6u muscular, acoperit de capul lung qi capul lateral,
coboari vertical pentru fibrele mijlocii, oblic infero-medial pentru cele laterale qi
oblic infero-medial pentru cele mediale. Fibrele sale inferioare se pot termina direct
pe marginile olecranului. Capul medial poate da pe marginea lateral[ a olecranului, o
expansiune,**9Jtg?:-1-"-ulg:".pf lq:,,"*-?":-"13"*conSului'
un tendon comun ffiffi
pdni la I cm inapoia vdrfului), pe fa{a posterioar[ qi.ffi
ffi(Peoinil{imede2cm)'
Infraspinosul
Rotundul mic
Triunghiul birondo+ricipital
Dorsalul mare humero-tricipital
Capul medial al tricepsului
Fig. 36 - Muschiul triceps brahial
Raporturi. Posterior lui se aflI mugchiul deltoid, iar deasupra acestuia este
acoperit de planurile superficiale. Anterior, intre mugchi qi humerus, se afle nervul
radial cu vasele brahiale profunde. Medial se gdsegte nervul ulnar. Capul lung al
tricepsului participi la delimitarea patrulaterului birondo-humero-tricipital gi a
triunghiului birondo-tricipital. intre fasciculele tendonului tricepsului se afl6 o bursd
seroasd introtendinoosd olecroniand (bursa intratendinea olecrani), iar anterior
tendonului, intre el qi olecran, se afl6 bursa seroasd subtendinaasd alecraniand
Anatomia descriptivd a membralui superior
gAofiun€. W ox*eryc*,ral,antebraprtrui'p6 bn* gi tensor al capsulei articulare

a articulafieicotului. Prin capul lung este extensor qi adductor al brafului.
Vasculariza{ia este asigurat[ de ramuri arteriale care provin din artera
brahiali profundd. Capul lung al tricepsului primegte gi ramuri din arterele
subscapularl gi ci.rcumflexd posterioard.
,Idorta$&rcviEE difi.nervul:.ffrdit. Oln nervul capului lateral se desprinde
un filet pentru mugchiul anconeu.
MU$CHII ANTEBRATULUI
(musculi antebrachii)
Se impart in trei grupe: anterioard, posterioar[ gi lateralS.
Aceastd grupd este plasatl anterior qi medial scheletelui antebra{ului, fiind

format[ din muqchi flexori ai mdinii gi degetelor gi din pdtratul pronator. Acegti
mugchi in num6r de opt sunt dispugi pe patru planuri suprapuse, care dinspre
suprafafd spre profunzime sunt:
1. p{mul p[an este format din patru mugchi, care dinspre lateral spre medial
sunt: rotund pronator, flexpr radial al carpului, palmar lung qi flexor ulnar al
carpului;
2. al doilea plan este format din flqrqJul s"uperficipl al degetelor;
3. al,treil? plan este format din flexorul-profmdaldeg,eleior (situat medial)
gi flexorul lung al policelui (situat lateral);
4. al patrulea plan este fonnat de pltratul pronator.
Tofi aceqti mugchi au porfiunile lor musculare spre partea proximald a
antebra{ului, iar tendoanele spre partea distald. in primele doud planuri toli muqchii
au inser{ia de origine pe epicondilul medial qi de aceea se numesc mugchi
epicondilieni mediali sau epitro hleeni.
Maschiul rotund pronator (m. pronutor teres)

Este un mugchi gros, aplatizat latero-medial in partea superioard gi antero-
posterior in partea inferioard. Rotundul pronator este cel mai lateral muqchi
epicondilian medial superficial qi se intinde de la epicondilul medial la radius.
Inser{ii. Inserfia de origine se face prin dou6 fascicule: humeral gi
coronoidian.
5E
1. Fusciculul (capul) hu-

meral (caput humerale) sau epicon-
dilian medial (epitrohleear), se in-
ser[ pe marginea superioari qi fala
Capul humeral anterioard a epicondilului medial,
al rotundului
put6nd prezenta fibre care se inserd
Supinatorul
Capul ulnar
gi pe septul intermuscular medial gi
I
al rotundului marginea mediald a humerusului.
pronator 2. Fasciculul (capul) ulnar
!
(caput ulnae) sau coronoidian, pro-
fund gi sub{ire, se inseri pe fala me-
dial6 a procesului coronoidian al
ulnei, medial brahialului gi lateral qi
dedesubtul flexorului superficial al
interosoastr degetelor. Fasciculul coronoidian
poate lipsi uneori, fiind inlocuit de o
bandeletl fibroasi pe care se inserd
fibre din flexorul superficial. Printre
cele doud fascicule ale rotundului
Patratul pronator pronator trece nervul median, care
este separat de artera ulnard prin
fasciculul coronoidian.
Muqchiul, dup[ fuzionarea
o:-T"3,t^".'^"*'
Fig. 37 - scttema inseryiilor muscttitor rotuntl
oDllc lnrero-lateral' ::":|ii:::j:
::1?: lllcrucl$eaza
pronator, supinator si pdtrat pronator
' fle-xorul superficial, pStrunde
posterior mugchilor laterali ai antebrafului qi se inseri pe partea mijlocie a fe{ei
laterale a radiusului.
Raporturi. Marginea lateralS a rotundului pronator formeazd cu
bralrioradialul triunghiul cotului (fossa cubiti), iu care pitrunde bicepsul. intre
biceps gi rotund pronator se delimiteazd ganlul bicipital rnedial in care se afld vasele
brahiale.
Ac{iune. Este un pronator al m6inii gi prin fasciculul humeral, flexor al
antebrafului pe bra!.
Vasculariza{ia este asiguratd de ramuri arteriale din aftera brahial6 pentru
capul humeral qi ramuri arteriale din artera ulnari gi trunchiul interosos pentru capul
ulnar.
Inerva{ia provine din nervulmedian.
-\ -. \' \ \.
Muqchiul flexor radiul al carpului (m. tlexor carpi

radiulis)
Este un mugchi fuziform, aplatizat antero-posterior, cdrnos in partea proxi-
mall qi tendinos in partea distal5. El este situat medial rotundului pronator qi se
Anatomia descriptivd a merrrb_tului sapetior
intinde de la epicondilul medial la al doilea

metacarpian. Se mai numegte Si marele palmar.
Inserfii. Superior se inserd pe fata
anterioard a epicondilului medial, pe fascia care
Rotundul il acoperS gi pe septurile fibroase care il separd
pronator de rotundul pronator in partea lateralL, palmarul
lung in partea mediall gi flexorul superficial in
partea posterioarS. Corpul muscular, spre partea
Flexorul radial
al carpului mijlocie a antebralului, se continud cu un tendon
lung care incrucigeazd in unghi foarte asculit
lung marginea laterald, a flexorului superficial gi apoi
fa{a anterioari a flexorului lung al policelui.
Flexorul ulnar
al carpului
Tendonul se angajeazi apoi pe sub retinaculul
flexorilor in partea lateralS a canalului carpian,
trec6nd lateral tendoanelor flexorilor, de care
este separat printr-un sept fibros. Se termind
printr-o expansiune fibroasd care se inserl pe
baza metacarpianului doi. Poate trimite o
expansiune scurtd gi subgire qi pe baza
metacarpianului trei.
Raporturi. La antebra! fala anterioari a
mugchiului corespunde planurilor superficiale.
Fala posterioarS acoperi mugchii flexor
superficial al degetelor gi flexorul lung al
policelui. in treimea distall a antebrafului,
tendonul flexorului radial al carpului contribuie
la delimitarea ganfului pulsului impreund cu
Fig. 38 - Schems inserliilor muS- tendonul brahioradialului, la nivelul c[ruia se
chilor din planul saper- palpeazd pulsul la artera radial6. Lateral de
iicial al loiei anterioare a tendon se afl6 artera radial6, iar medial nervul
antebralului median. in canalul carpian, tendonul se afla in
ganful trapezului, unde prezintd o bursd seroas6.
Ac{iune. Este,flexor al mdinii pe antebra! gi,flexor slab al antebrafului pe
bra!. Este de asemenea pronator qi abductor al mdinii.
Vascularizafia este asiguratl de ramuri arteriale care provin din arterele
irlnari gi recurentl ulnmi antefiomd.
Inerva{ia provine din nervul median.
Mugchiul palmar lung (m. palmaris longus)
Numit qi micul palmar, este un mugchi ingust, fuziform, c[rnos in treimea

superioarl gi tendinos in doud treimi inferioare. Este situat medial flexorului, radial al
carpului. gi uneori poate lipsi (dou6 din zece cazuri} Se ?ntinde de la epicondilul
Muschil membru lui sup erio r
Bicepsul
Brahialul
Expansiunea aponevrotici a bicepsului
Brahio-radialul ulnar al rotundului pronator
Lungul extensor radial al carpului

pansrune aponevrotlca
Supinatorul
Scurtul extensor radial al carpului
Rotundul pronator
radial al carpului
Palmarul lung
Flexorul superficial al degetelor
ulnar al carpului
Lungul abductor al policelui
Fig. 39 - Muqchii anteriori Si

laterali ai antebrutului
medial la retinaculul flexorilor.

Inserjii. Superior se inserd pe fala anterioard a epicondilului medial, pe
fascia care il acoperi gi pe septurile fibroase care-l separ[ de flexorul radial al
carpului situat lateral, de flexorul ulnar al carpului situat medial gi de flexorul
superficial situat posterior. Corpul muscular, scurt $i fuziform, coboard ufor oblic
lateral, anterior flexorului superficial gi se continu[ spre mijlocul antebra{ului cu un
tendon aplatizat gi subfire. Tendonul se termine in evantai inaintea retinaculului
flexorilor, pe care se insere cateva fascicule, in timp ce celelalte fascicule se continud
cu fascia palmar6 superficiald.
Acfiune. Flexor slab al mdinii pe antebral qi al antebralului pe bra!.
Vasculariza{ia este asiguratA de ramuri arteriale care provin din artera ulnari
gi artera recurentd ulnar[ anterioarS.
6I
Anulomia descriptivd a membrului superior
Mugchiulflexor ulnar al corpului (m. Jlexor carpi ulnaris)

Numit qi cubitalul anterior, este un muqchi larg, gros, situat medial
palmarului lung, pe partea rngdiali a antetraful*il Se intinde de la epicondilul medial
qi ulnd la pisiform.
Inser{ii. Superior se inser[ prirr doui capete: humeral qi ulnar.
Capul humeral (caput humeralis) vdrful gi marginea inferioard a
epicondilului medial qi pe septul fibros*eare*&Fe5 de mugchiul palmar lung.
Capul ulnar (caput ulnare) se ii Speritr't' fie' mirrginea rtrediirlS a
olecranului, pe procesul coronoidian, dedesubtul inser{iei fasciculului mijlociu al
ligamentului lateral medial al articulafiei cotului (inserfie inconstantd) gi pe dou[
treimi superioare ale marginii posterioare a plnei, printr-o lami tendinoasd largi gi
groas6. Cele dou[ capete sunt unite la nivelul extremitAfllor lor superioare printr-o
arcadd fibroasd care delimiteazd impreund ganful epitrohleo-olecranian, un orificiu
prin care trece nervul ulnar. Fibrele c[rnoase formeazil o masl muscularI, groasl qi
largd, care in partea superioard a antebrafului ocupi toati partea mediali a acestuia.
Fala profundd a mugchiului, concav6, acoper[ partea rnedial[ a flexorului profund al
degetelor. Flexorul ulnar al carpului coboar[ vertical pe partea mediald a
antebrafului, de-a lungul palmarului lung gi flexorului comun superficial, care se
g6sesc ?n afara lui. Se termind printr-un tendon puternic care se inserd in partea
mijlocie a fefei anterioare a pisiformului. Cdteva fascicule tendinoase se continud cu
ligamentele piso-unciform gi piso-metacarpian ale articulaliei carpului. Poate da qi o
expansiune care se indreapti lateral pentru a se insera pe retinaculul flexorilor, unele
fibre ale acestei expansiuni ajung6nd pAnd la fascia eminenlei tenare.
Raporturi. Raporturile importante sunt cu vasele ulnare gi nervul ulnar, pe
care le acoperi prin fafa sa profundI, mtrqchiul flexor ulnar al carpului fiind satelit al
acestui pachet vasculo-nervos.
Ac{iune. Este flexor al mdinii pe antebra{ qi adductor al mAinii. Este de
asemenea flexor slab al antebrafului pe braf prin capul humeral.
Vasculariza(ia este asiguratd de ramuri arteriale din artera ulnar6.
Inervafia provitre din nervul ulnar.
Muschiul flexor superfrcial ill degetelor (m. tlexor

digitorum supefficialis)
Este un muqchi aplatizat, larg gi gros, situat anterior flexorului profurid gi
Iungului flexor af degettilui mare. El se intinde de la humerus si de la oasele
antebra{ului la ultimele patru degete.
Inser{ii. Superior se inseri prin doud capete: unul humero-ulnar gi altul
radial.
Capul humero-ulnar (caput humeroulnare) sau principal, se inser6 pe fafa
6)
hluqchii menbrului superiar
Capul
epicon-dilian
c6ptl' Capul
coronoidian epicondilian
Arcada
radio-ulnarl
radial Capul coronoidian
Planul super-
ficial al
flexorului
superficial
al degetelor
Tendonul intermediar
al planului profund
(lI si V)
Planul pro-
fund al
flexorului
superficial
al degetelor
.Tendoanele planului
silv)
$:lft.iut(lII
Retinaculul flexorilor
planului Fig. 41 - Schemo inserliilor planului pro-

Fig. 40 - Schema inseryiilor
sa-
saperlicial al flexorului fund d flexorului sapetrtcial al
perlicial al degetelor degetelor
alterioarl a epicondilului medial, pe procesul coronoid, medial inser{iilor
brahialului gi a fasciculului coronoidian al rotundului pronator gi pe septul fibros
intermuscular care separd fasciculul s6u epicondilian medial de muqchii
epicondilieni mediali superficiali care il acoperA (rotundul pronator, flexorul radial
al carpului, palmarul lung gi flexorul ulnar al carpului).
Capul radiat (caput radiale) sa';_ accesor, se inserd prin fibre scurte
tendinoase pe po4iunea oblici a marginii anterioare a radiusului, pe o lungime de 5
- 6 cm sub tuberozitatea radiusului.
Cele doud capete se unesc, form6nd o arcadA pe sub care se angaieaze
nervul median qi artera ulnari. Masa musculari rezultatd din unirea celor dou[
capete se imparte in patru fascicule musculare, dispuse doud cdte doui pe dou5
$hl-\ $ q
Anatomia desoiptivd a mcmbrului superior
planuri: superficial gi profund. Cele doui fascicule profunde sunt adesea digastrice.
In acest caz ele sunt formate dintr-un p6ntece muscular superior, comun celor doud
fascicule. Acest pflntece muscular se termin[ spre partea mijlocie a antebrafului
printr-un tendon intermediar, din care vor lua nagtere apoi dou[ fascicule cirnoase,
unul pentru index gi cel[lalt pentru degetul mic.
Cele patru fascicule musculare se continud cu patru tendoane cilindrice.
Tendoanele mediusului gi inelarului acoperd pe cele destinate indexului qi degetului
mic. Ele traverseazi canalul carpian, nivel la care tendoanele profunde incep sd se
indepdrteze unul de cel[lalt. La mdn6, cele patru tendoane etajate pe doul planuri
Mezotendon
Fig. 42 - Tendoanele
rilor degetelor (ten-
don perforant $i ten-
don perforat)
pdnd la acest nivel, se indeplrteazd tnul de celdlalt indreptdndu-se spre degetul
corespunzltor, plasdndu-se pe un singur plan. Fiecare dintre ele acoperd tendonul
corespunzitor al flexorului profund, parcurgdnd astfel toat[ fatp palmard a mdinii. La
nivelul articulafiei metacarpo-falangiene, fiecare tendon se curbeazd av6nd
concavitatea posterior in raport cu fala anterioarl a tendonului flexorului profund.
Apoi, fiecare tendon se imparte in doul bandelete laterale care inconjoari, fiecare de
partea sa, tendonul corespunzdtor al flexorului profund. Ele se unesc posterior
acestuia, formdnd un qan! in care se afli fa{a posterioard a tendonului flexorului
profund qi devin astfel superficiale. Cele dou[ bandelete se reintdlnesc gi rlmdn unite
pe o lungime scurt4 inaintea articula{iei dintre prima gi cea de a doua falangd,, nivel la
care cele doui bandelete schimbl intre ele cdteva fibre tendinoase. Aceastl
incruciqare tendinoasd se numegte chiasma tendinosum CAMPERL Apoi, cele doul
bandelete se indep[rteazd din nou una de cealaltd qi se inseri in partea mijlocie a
marginilor laterale ale celei de a doua falange. Deci, fiecare tendon al flexorului
superficial formeazd la nivelul degetului un inel, prin care trece tendonul
corespunzitor al flexorului profund. De aici, rezulti denumirea de tendoarue
Rotundul pronator
lhumero-ulnar
Supinatorul
Rotundul pronator
Capul radial
Lungul flexor al policelui
Pdtratul pronator
Adductorul degetului mic

Scurtul abductor al policelui
Scurtul flexor al degetului mic
Scurtul flexor al policelui
Fig.4j - Muschiulflexor su-

petftcial al degetelor
perforilnte qi tendoane perforate.

Raporturi. La antebra! mu$chiul are inapoia sa flexorul profund al degetelor,
intre cei doi mugchi glsindu-se nervul ulnar gi artera ulnar[. Anterior mu$chiul este
acoperit de planul muscular superficial gi piele. La gdtul mdinii alunecarea
tendoanelor prin canalul carpian este favorizati de o sinoviali. Rapoartele la nivelul
fefei palmare a mAinii au fost descrise mai sus. La nivelul degetelor, cele dou6
tendoane, superficial qi profund, sunt mentinute pe fafa anterioarl a falangelor printr-
o lamd conjunctiv[ (vaginae fibrosae digitorum manus), care formeaz[ un tunel
fibros, ce se inserl pe marginile falangelor. La fiecare deget se formeazd deci cite un
canal osteo-fibros pentru tendoanele respective, nivel la care acestea sunt fixate pe
fafa anterioari a falangei prin mezotendoane (vinculum tendinum).
Acfiune. Muqchiul f\ecteazil cea de a doua falangl pe prima, aceasta pe
metacarpian (deci, degetul pe m6nd), m6na pe antebra! qi antebra{ul pe bra}. Este un
{adductor al m6inii gi apropie degetele dep[rtate.
Vascularizalia este asigurat[ prin ramuri arteriale care provin din artera
radial6.
Andtomia descriptivd a membrului superior
Inerva(ia provine din nervul median
Mugchiul flexor proftrntt,(m. flexor digitorum profundus)
Numit qi flexorul perforant, este un mugchi voluminos, aplatizat antero-

posterior, larg qi gros in partea lui superioard, impdrlit in partea inferioari in patru
fascicule care se termind fiecare prin c6te un tendon. Se intinde de la partea antero-
medialE a antebralului la fala palmar[ a ultimelor patru degete qi ocup[ dou6 treimi
mediale ale planului mugchilor flexori
profunzi.
Inser{ii. In partea superioari se in-
serl prin fibre cdrnoase pe trei pdtrimi supe-
rioare ale fe{elor mediald qi anterioar6 ale ul-
nei, pe fa{a medialS a procesului coronoid al
ulnei, dedesubtul ligamentului lateral medial
l al articulafiei cotului qi in partea anterioard a
acestui proces, dedesubtul inserliei brahia-
lului. De asemenea se mai inserd pe fascia
care acoperd mugchiul, pe fala anterioard a
membranei interosoase qi pe marginea
l.ungul flexor al Flexorul medialS a radiusului, sub tuberozitatea radiu-
poiiceiui profund al sului, prin cAteva fibre care se intirid de la
degetslor
aceasti margine la membrarra interosoas[.
De la aceste origini, muqchiui se indreapti
I
inferior qi se imparte in patru fascicule.
Aceste fascicule clmoase trec anterior pltra-
I
tului pronator, de la nivelul ciruia se
[\ continul cu patru tendoane. Tentloanele sunt

dispuse intr-un singur plan, se angajeazi.prin
canalul carpian gi ajung la palm6, unde se
indepbr-teaz[ unele de altele, indreptAndu-se
spre degetul corespunzdtor. La nivelul
degetelor, fiecare tendon trece prin inelul
format prin dedublarea tendonului flexorului
superficial (tendon perforat). Tendonul
flexorului pro-fund se ldrgeqte terminal gi se
inserd pe fafa anterioari a bazei celei de a
Fig. 44 - Schema insergiilor maschilor treia falange. Tendoanele flexorului profund
Jlexor profund al degetelor Si alunec[ la nivelul carpului gi a degetelor cu
lungflexor al policelui
ajutorul unor teci seroase, care dubleazi
tecile osteo-fibroase.
Raporturi. La antebraf muqchiul este acoperit de flexorul superficial qi
flexorul ulnar al carpului qi st6 pe uln5, membrana interosoasd gi pe pitratul pronator.
intre flexorul superficial qi cel profund se glsesc pachetele vasculo-nervoase median
6-
Expansiunea gi ulnar. Lateral de mugchi, se aflA

aponevroticA a bicepsului' flexorul lung al policelui. La nivelul
Bicepsul
gdtului mAinii $i al f€tei palmare a
Brahialul mdinii, are acelea$i rapoarte ca gi
flexorul superficial al degetelor. La
mAnd cele patru tendoane dau inserlie
Supinatorul mufchilor lombricali.
Acfiune. Flecteaz5 a treia fa-
langd pe a doua, a doua pe prima, pri-
Capul radial al flexorului ma pe metacarpian (degetul pi mane)
superficial gi mdna pe antebrat.
Flexorul profund al
degetelor
Vasculariza{ia este asiguratl
de ramuri arteriale care provin din ar-
tera interosoasi anterioarS.
Inervalia provine din nervul
Flexor lungul al policelui median (prin nervul interosos) care
ineweazd, cele douS fascicule laterale
ale muqchiului 9i din nervul ulnar,
care inerveazl cele doul fascicule
mediale ale mugchiului.
Patratul pronator
Mugchiul flexor lung

ul policelui (m. flexor policis
longus)
Este un mugchi voluminos,

lung, aplatizat, situat pe acala$i plan
cu flexorul profund gi lateral fald de
Fig. 45 - Muschii flexor profund al dege- acesta. Se intinde de la radius la fata
telor qiflexor lung al policelui
palmard a policelui.
Inser{ii. Superior se inserd prin fibre c[rnoase pe fa\a anterioarl a radiusului
(de la tuberozitatea radiu-sului la pStratul pronator) gi pe fala laterald. a procesului
coronoid, printr-un fascicul sublire, inconstant, unit cu coarda oblicd a lui
WEITBRECHT. El poate primi uneori pe marginea sa medial6 un fascicul mic, care
se desprinde din flexorul superficial sau de pe fala medial5 a procesului coronoid
1-\
)b (GANTZER). Fasciculele sale musculare coboarA pe fala anterioard a radiusului qi

*t"r. rotundului pronator qi se continul cu un tendon lung, care apare foarte sus, pe
marginea mediald a mugchiului. Tendonul traverseazd canalul carpian (po(iunea
lateralS a acestuia), se reflectd pe trapez qi se indreaptS infero-lateral, trecAnd printre
cele doud fascicule ale scurtului flexor al policelui. Se inserd terminal pe fala
anterioard abazei falangei unghiale a policelui.
Raporturi. La antebra! mugchiul este situat pe membrana interosoasi gi pe
."dtm,fitrd rt,r.
.---.---.-_-_---
raport cu capul radial al flexorului superficial al degetelor, iar marginea sa medialS

vine in raport cu flexorul profund al degetelor, de care este separat printr-un
intersti{iu prin care trece pachetul vasculo-neryos interosos anterior. Raporturile in
canalul carpian gi la mdni au fost descrise mai sus. La deget, tendonul intrl intr-un
tunel osteo-fibros, aseminltor cu al celorlalte degete.
Ac{iune. Flecteazdfalanga distali pe cea proximall, degetul pe m0n[, mdna
pe antebraf, determinAnd gi o ugoard abduclie a acesteia.
Vasculariza{ia este asiguratl de ramuri arteriale care provin in principal din
artera radiald qi accesor din artera interosoas[ anterioar[.
Mugchiul pdtrut pronator (m. pronator quadratus)

Este un mugchi aplatizat, patrulater, intins transversal de la radius la ulna,
fiind situat in partea inferioard a antebrafului, inaintea celor doui oase qi a
membranei interosoase.
Inserfii. Medial se inserl prin fibre
?'-
ljclrnoase gi printr-o lamd tendinoasi la nivelul
\
trahialut I Rdtrimii inferioare a marginii mediale gi a felei
f anterioare a ulnei. Fasciculele se indreaptd
_Brahio_radia',C transversal in afard qi se termind la nivelul
I pltrimii inferioare a fe{ei anterioare qi a marginii
Bicepsul laterale a radiusului. Inserfia se intinde profund
f 'pe
.-:-_+ -.., suprafala medial6, triunghiulard, cuprinsd
,..:-., .. - -
LUngut extensor
intre cele doui ramuri de bifurcafie ale marginii
iadiil at carpului mediale a osului, deasupra articulaliei radio-
ulnare inferioare.
Scurtul extensor
radiar al carpului Raporturi. Mugchiul se giseqte sub
flexorul lung al policelui, flexorul profund al
degetelor gi flexorul ulnar al carpului. Posterior
lui se aflI cele doud oase ale antebratului gi
Membrana articulatia radio-ulnard inferioar6.
lnterosoase
al m6inii gi
Acfiune. Este un pronator
an[ebrafului, intervenind secunciar gi in
supina{ie.
Vasculariza{ia este asiguratd de ramuri
patratut pronato, arteriale care provin din arterele radiald, ulnar[
' gi interosoasi anterioard.
Inerva{ia provine din nervul median
prin ramul sdu interosos anterior.
Fig. 46 - Maschiul pdtrat prunatn Si grupa
muscalard laterald a antebratului
t.
\ GRIIPA MIISCIII,ARA I,ITNNAT.,AII
Acest grup cuprinde patru mu$chi suprapuqi situafi in afara scheletului

antebrafului, care dinspre superficial spre profunzime sunt urmitorii:.brahioradialul,
lungul extensor radial al carpului, scurtul extensor al carpului qi supinatorul:
Aceqti mu$chi se inserA pe epicondilul lateral, fbcdnd parte din mu$chii
epicondilieni laterali.
Muschiul brahioradisl (m. brachioradialis)

Numit qi mugchiul lung supinator sau humero-stilo-radial, este aplatizat,
clrnos in doui treimi superioare ale sale qi tendinos in treimea inferioard a
antebralului, intinzAndu-se de la humerus la extremitatea inferioarl a radiusului.
Inser{ii. Superior se inserl prin fibre cirnoase
pe marginea laterald a humerusului, deasupra inserfiei
lungului extensor radial al carpului, pdni la qanful
nervului radial gi pe septul intermuscular lateral al
brafului.
Fibrele musculare se adun[ pe o lami aplatizatd
Lungul extensor latero-medial, care se intinde de la origine p0n6 la
radial al
carpului
articulafia cotului. Sub aceastS articulafie, muqchiul se
Scurtul aplatizeazd antero-posterior gi in traseul siu descendent
extensor radial acoperd extensorii radiali, extremitatea inferioarl a
al carpului
rotundului pronator qi fala lateral[ a radiusului. La
Extensorul ulnar mijlocul antebra(ului se continul cu un tendon aplatizat
al carpului care se va insera pe procesul stiloid al radiusului, la
nivelul porfiunii superioare a culisei lungului abductor
gi scurtului extensor al policelui.
Raporturi. i, partea inferioard a bra{ului,
brahioradialul qi lungul extensor radial al carpului sunt
separali de biceps gi brahial, plasafi medial lor, printr-un
intersti(iu celular profund, Sanqul laterul al plicii
cotului sau Sanlului bicipital lsteral. Prin partea
profund[ a acestui qan! trec nervul radial, artera
recurentd radiald anterioard Ei ramul anterior al arterei
brahiale profunde. La nivelul antebralului muqchiul este
in raport cu artera radiald, cu cele dou6 vene satelite ale
Fig. 47 - Sclrema inserliilor mugchilor din gru-

pa musculard laterald a antebrulului
acesteia qi cu ramul superficial al nervului radial, mugchiul fiind satelitul pachetului

vasculo-nervos radial. in partea inferioard a antebrafului, brahioradialul, limiteazd
impreuni cu muqchiul flexor radial al carpului, care este situat medial, Sanlul
pulsului, prin care trece artera radial[ ce poate fi comprimatl. la acest nivel pe
planurile profunde, ludndu-se pulsul la radiali.
Acfiune. Mugchiul este un flexor puternic al antebralului pe braf. El este
supinator numai atunci cdnd antrebraful este in pronafie completi gi devine pronator
cdnd antebra,tul este in supinafie completd.
Vasculariza{ia provine din arterele brahialS profundS, radiali gi recurent[
radial[ anterioar[.
Inervafia provine din ramul profund al nervului radial.
Mugchial lung extensor radiul al carpului (m. extensor

carpi radialis longus)
Numit Si primul (langul) radial extern, el se intinde de la marginea lateral6
a humerusuluj la cel de al doilea metacarpian.
Brahioradialul
Lungul extensor radial al carpului Expansiunea aponevroticd a bicepsului
Saurtul extensor radial al carpulu Flexorul radial al carputui
Rotundul pronator
Palmarul lung
Flexorul ulnar al carpului
Abductorul lung al policelui
Flexorul lung al policelui
Procesul stiloid al radiusului
Fig. 48 - Grupele musculare an-

terioard ;i laterald ale
antebrutului
Inserfii. Superior se inserl prin fibre c[rnoase pe extremitatea inferioar6 a
marginii laterale a humerusului (pe o in[lfime de aproximativ 3 cm), pe septul
intermuscular lateral qi prin cAteva fascicule pe masa tendinoasd a muqchilor
epicondilieni laterali. Corpul muscular se continu[ de la jum6tatea antebrafului cu un
tendon aplatizat care se va insera pe o amprent[ rugoasd situatd in partea lateralS a
felei dorsale abazei celui de al doilea metacarpian.
Raporturi. Muqchiul acoperl articulafia cotului, scurtul radial al carpului gi
articulalia radio-carpian5, fiind acoperit de brahioradial. In pdtrimea inferioarb a
antebrafului, tendoanele celor doi mugchi radiali, p6n[ la acest nivel suprapuse qi
unite printr-un lesut celular dens, se juxtapun qi merg pe extremitatea inferioarl a
radiusului, ajungdnd in culisa osteo-fibroasd a radialilor (tabachera anatomici),
tendonul lungului extensor radial al carpului fiind situat lateral tendonului scurtului
extensor. In partea distal[ tendonul mugchiului este incrucigat superficial de
tendoanele lungului abductor, scurtului extensor gi lungului extensor ai policelui.
Ac{iune. Mugchiul este extensor gi abductor al mAinii. .Datoritl direc]iei
fibrelor sale este gi un flexor al antebrafului pe braf gi supinator.
Vasculariza{ia provine din arterele radiall gi recurenta radiald anterioarS.
Inervalia este datd de ramul profund al nervului radial.
Mugchiul scurt extensor radial al carpului (m. extensor

carpi rudialis brevis)
Numit qi scurtul (al doileu) radial extern, este un muqchi mai ,scurt decAt
precedentul, aplatizat, c[rnos in partea superioard qi tendinos distal, situat lateral
mugchiului supinator, intinzdndu-se de la epicondilul lateral la al treilea metacarpian.
Inser{ii. in partea superioari se inseri pe epicondilul lateral al humerusului
printr-un tendon comun mugchilor epicondilieni laterali, imediat sub inserlia
muqchiului supinator gi pe septul tendinos care-l separi de extensorul comun. De la
jumltatea antebrafului corpul muscular se continui cu un tendon aplatizat care se
inserd distal pe baza procesului stiloid al celui de al treilea metacarpian'
Raporturi. Extensorul scurt acoperd prin fala sa profundS, care este uqor
concavd, mugchiul supinator, extremitatea inferioard a muqchiului rotund pronator 9i
radiusul. Muqchiul este acoperit de lungul extensor radial al carpului de care se
desparte numai in apropierea inser{iei distale. Tendonul scurtului extensor alunecb pe
fala laterall, a radiusului, indrept6ndu-se uqor postero-lateral. Se angaleazd apoi in
culisa osteo-fibroasd a radialilor, impreunS cu tendonul lungului extensor, fa!6 de
care se situeazd medial, fiind incruciqat pe fala anterioari de tendoanele lungului
abductor, scurtului extensor qi lungului extensor ai policelui. De cele mai multe ori,
deasupra inserfiei terminale, prezintd o mie[ bursi seroas[, plasatd intre tendon 9i
planul osos.
Acliune. Acest mugchi este extensor qi abductor al mAinii.
Vascularizalia provine din arterele radial[ gi recurenta radial[ anterioarl gi
uneori din artera brahiald profundd.
Inerva{ia utigrtute d" tu*ul
"r1" 71
Muschiul supinator (m. supinator)

Numit Si scurtul supinator, este un mugchi larg, ce acoperd partea laterald a
cotului 9i por(iunea superioarl a antebrafului. El se intinde de la epicondilul lateral gi
ulnd la radius.
Ramul posterior al
nervului radial Ramul posterior al
nervului radial
Capul superficial al
supinatorului
Capul superficial al
supinatorului
.+
Fig. 49 - Maschiul supinator: A - vedere posterioard; B - vedere anterioard
Inserlii. Superior, mu$chiul

se inserl pe epicondilul lateral prin fibre care se
etajeazd in evantai
(inser6ndu-se gi pe ligamentul lateral al articula(iei cotului), pe
creasta mugchiului supinator de pe fala posterioar[ a ulnei gi pe suprafa{a rugoasi de
sub incizura radial6 a ulnei (prin intermediul unei lame aponevrotice de care aderd
foarte strdns gi fibre tendinoase verticale ale extensorului degetelor). Distal muqchiul
se inser[ pe fala lateralf, qi marginea anterioari a radiusului, putdnd lua inserfii gi pe
fa{a anterioard a acestui os.
Unii autori descriu mugchiului supinator dou[ fascicule: unul superftcial Si
cel5lalt profund, care in partea superioari ar avea aceeagi inserlie. Difer[ numai
inser{ia distal[ a celor doui fascicule. Fasciculul superficial se termini in partea
superioari a marginii anterioare a radiusului. Fibrele cu origine epicondiliand ale
fasciculului profund se inseri pe colul radiusului, deasupra tuberozitAfii radiale, iar
fibrele cu origine ulnarl, se inserl pe rugozit[1ile felelor anterioarl gi lateral[ ale
radiusului, lateral tuberozitdtii radiale, precum gi pe o suprafa{i rugoasi ingustS, care
continud inferior suprafafa de inserlie precedenti, prelungindu-se pe fatp laterald a
radiusului, pu{in inapoia inserfiei fasciculului superficial. Cele doud fascicule ale
mugchiului supinator sunt separate printr-un interstifiu celular strib[tut de ramul

posterior al nervului radial.
Raporturi. Mugchiul supinator este situat profund, fiind acoperit de ceilalli
muqchi ai regiunii laterale a antebrafului, precum gi de mugchii planului superficial al
regiunii posterioare a antebrafului. Prin fala sa profundd mugchiul supinator acoperd
articula{ia cotului.
Ac{iune. Este cel mai puternic supinator al antebratului.
Vascularizafia este asigurat[ de ramuri colaterale ale arterelor recurente
radiale anterioarl gi posterioard gi din artera interosoasd posterioari.
Inerva{ia provine din ramul terminal profund al nervului radial.
!lGRrrp rynrsctrr R-posrnRro n-ll

Muqchii din aceastd grupi sunt situali posterior oaselor antebra{ului, fiind
dispuqi pe doul planuri: superficial qi profund.
* Planul superJicial este format din patru muqchi care diverg de la epicondilul
lateral la ulni gi mdn6. Aceqti mugchi, dinspre lateral spre medial sunt: extensorul
degetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului gi anconeul.
{ Planul profund cuprinde de asemeni patru muqchi, etajafi supero-inferior gi
latero-medial astfel: lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui, lungul
extensor al policelui gi extensorul indexului. Aceqti muqchi sunt situali imediat
posterior oaselor antebrafului pe care igi au originea, formind la inceput o masd
musculard comun6, nedivizatd, care apoi se imparte in cei patru muqchi.
Muschiul extensor al degetelor (m. extensor digitorum.

Este un mugchi larg, c[rnos in partea sa it in patru
tendoane lungi in partea sa inferioari. El este cel mai lateral mugchi al planului
superficial posterior gi se intinde de la epicondilul lateral la ultimele patru degete.
Inser,tii. Superior se inseri pe fa{a posterioari a epicondilului lateral (printr-
un tendon comun cu al mugchilor epicondilieni laterali), pe fala profundd a fasciei
care il acoperd gi pe septurile fibroase care il separ[ de scurtul extensor radial al
carpului in partea laterald, de extensorul degetului mic in partea medial[ 9i de
supinator in partea anterioar[. Fibrele sale formeazd tn corp muscular larg qi
aplatizat, care coboard pe fa{a posterioard a antebrafului qi se imparte in patru
fascicule, care se continul cu patru tendoane. Aceste tendoane trec. printr-o teaci
osteo-fibroasi de pe fala posterioarl a radiusului, impreund cu tendonul extensorului
propriu al indexului, dupd care devin divergente, indrept6ndu-se spre ultimele patru
degete. Pe fa{a dottule u *einii, t"nd.
73
fibroase transversale sau oblice. La nivelul

primei falange, tendoanele primesc expan-
siunile tendinoase largi ale mugchilor inter-
oso$i $i ale lombricalilor cu care formeazS
Anconeul fascia dorsald a degetelor. Fiecare tendon se
terminl pe cele trei falange astfel:
Extensorul degetelor - tendonul dd nagtere de pe fafa sa
profunde, la nivelul articulafiei metacarpo-
falangiene, la o expansiune fibroasd, subfire,
Extensorul
degetului mic scurte qi larg[, care se ataSeazd, pe baza
primei falange gi care aderd intim la partea
Extensorul ulnar
al carpului inferioarl a capsulei articulare (MONTANT
qiBAUMAN);
- pe fafa dorsald a primei falange
tendonul dd nagtere la trei langhete: una
Tendonul celui de-al ll-lea mijlocie care se fixeazd pe fala posterioard a
lombrical extremitatii superioare a celei de a doua
falange gi doud laterale, care se reunesc pe
fafa dorsal6 a celei de a doua falange qi se
inser[ pe extremitatea superioard a fe.tei
posterioare a celei de a treia falange. Aceste
langhete sunt aderente la capsula articulafiei,
care precede inser,tia lor osoas6. Fafa pro-
fundd a celor trei langhete la nivelul
aderenlei lor cu capsula articulard, prezintd
un strat gros de fibrocartilaj. Tendoanele
.. dorsali 2 -5i.3
degetelor 3, 4 gi 5 sunt legate ?ntre ele pe
Fig. 50 - Schemo inseryiilor ma$chilor fala dorsalI a metacarpienelor prin pun{i /i-
din planul superlicial al gru- broase transversale (connexus intertendi-
pei muscuhre posterioare a neus).
\ antebra(ului Raporturi. Fala posterioari a muq-
chiului este acoperitd Ia nivelul antebrafului
de piele gi de fascia antebrahial[, la g6tul m6inii de retinaculul extensorilor, iar la
mAnI de fascia dorsalS a m6inii. Extensorul degetelor acoperd prin fala sa anterioari
muqchiul supinator qi muqchii planului profund al antebrafului, articula{ia radio-
carpian[, muqchii interosogi dorsali gi falangele. Marginea lateraltr a muqchiului vine
in raport cu scurtul extensor radial al carpului, iar marginea sa mediald cu extensorul
degetuluimic.
Acfiune. Este un extensor al falangei distale pe cea mijlocie, a acesteia pe
cea proximali, a falangei proximale pe metacarp (deci a degetului pe m6ni) gi a
mdinii pe antebraf. Muqchiul este un adductor al m6inii qi abductor al degetelor.
Vasculariza{ia este asigurat[ din ramuri arteriale care provin din artera
recurentd radiali posterioard gi din artera interosoasd posterioar[.
Inerva{ia provine din ramul profund al nervului radial.
t4
M uS c h ii membru lai s up erio r

Extensorul ulnar al carpului Extensorul scurt al policelui
Extensorul indexului
Extensorul degetului mic
Extensorul lung al policelui
Primul inteosos dorsal
Extensorul degetelor
Fig. 51 - Tendoanele extensorului degetelor
Muschiul extensor al degetului mic (m. extensor digiti

minimi)
Este un mu$chi subtire qi fuziform, situat medial extensorului degetelor care
se intinde de la epicondilul lateral la cel de al cincilea deget.
Inserfii. Superior se inseri pe epicondilul lateral, pe fascia care il acoperA $i
pe septurile fibroase care il separ5 de extensorul degetelor situat lateral, de supinator
situat anterior gi de extensorul ulnar al carpului situat medial. Corpul muscular este
alungit gi se continud pulin deasupra pumnului cu un tendon aplatizat. Tendonul trece
posterior capului ulnei gi irlterliniului radio-ulnar, intr-o culisi osteo-fibroasi proprie.
in vecin6tatea articulatiei metacarpo-falangiene tendonul se uneqte cu tendonul
extensorului degetelor qi se termind impreund cu acesta pe falangele degetului mic.
Raporturi. Medial vine in raport cu extensorul ulnar al carpului, iar lateral
cu extensorul degetelor. Anterior qi posterior are aceleaqi rapoarte ca gi extensorul
degetelor.
* Ac{iune. Este un extensor al degetului mic pe mAnS gi al miinii pe antt'ebra!.
Vascularizafia este asiguratl din ramuri care provin din artera interosoasd
't,
posterioari gi din recurenta radiald posterioarl.

Inervafia provine din ramulprofund al nervului radial.
Tricepsul brahial
Brahioradialul
Arcada fibroasd a flexorului

ulnar a[ carpului
Extensorul ulnar al carpului

Extensorul scurt al policelui
Extensorul lung al policelui
Fig. 52 - Muschii planului superlicial din grupa muscalard

posterioard a antebralului
MuSchiul extensor alnar al corpului (m. extensor carpi

ulnaris)
Numit qi muqchiul cubital posterior, este alungit gi fuziform, situat medial de
extensorul propriu al degetului mic. Se intinde de la epicondilul lateral la al cincilea
Inser{ii. Superior se inserd pe epicondilul lateral, pe margi4pa posterioar[ a

ulnei (de la extremitatea inferioard a anconeului pAnI la treimea inferioar[ a osului)
qi pe septurile fibroase care-l separd de extensorul degetului mic in partea lateral[ gi
de supinator, situat anterior. Corpul muscular coboar, oblic infero medial gi se
continud pu{in deasupra pumnului cu un tendon, care trece posterior extremitalii
M uS chii me mbru lui s uperior
inferioare a ulnei, intr-o culis[ osteo-fibroasl proprie situat[ intre capul ulnei qi
procesul siu stiloid. Tendonul se termin[ pe tuberculul medial al extremiti{ii
superioare a celui de al cincilea metacarpian.
Raporturi. Fa,ta sa posterioar[ este acoperiti de fascia antebrahialI gi.piele.
Prin fafa sa anterioarl vine in raport cu muqchiul supinator, mugchii planului pfofund
gi cu ulna. Marginea laterall corespunde extensorului degetului.mic, iar marginea
mediala corespunde proximal anconeului, iar distat ulnei, care-l separl de mugchiulr,,,
flexor ulnar al carpului-
Ac{iune. Este un extensor gi adductor al mdinii.,
Vaseularizafia este asiguratd de ramuri arteriale ale arterei ulilare.
Mugchiul anconeu (m. anconaeus)

Este un mugchi scurt, triunghiular, situat pe fata posterioar[ a cotului gi se
intinde de la epicondilul lateral la partea superioari a ulnei.
Inser{ii. Proximal se inseri printr-un tendon distinct situat posterior
tendonului comuh al celorlalli mugchi Epicondilieni laterali, pe vArful gi partea
posterioara a epicondilului lateral. Fibrele c[rnoase, care continui tendonul se
indreaptl infero-medial, cele superioare fiind aproape transversale, iar cele inferioare
fiind Cu at6t mai oblice cu c6t sunt mai jos situate. Ele se inserd pe fa{a laterail a
olecranului qi pe toati intinderea suprafelei triunghiulare din treimea superioarl a
fe[ei posterioare a ulnei.
Raporturi. Fa[a sa posterioari este acoperita de fascie gi piele, iar fala'
anterioarS vine in raport cu articula[ia cotului gi cu mugchiul supinator. Margirlea
superioard este in raport cu tricepsul (capul medial), iar marginea inferioari cu
extensorul ulnar al carpului. Sub inser{ia sa proximal[ se afl6 bursa seroasi a
anconeului.
Acliune. Este un extensor al antebrafului gi un stabilizator al rota{iei ulnei.
Vasculariza{ia este asiguratd de ramuri arteriale care provin din artera
recurent[ radial[ posterioari.
Inervalia provine din nervul radial printr-un ram care inerveaz[ 9i capul
medial al tricepsului.
Mugchiul abductor lung al policelui (m. abductor pollicis

longus)
Aplatizat gi fuziform, este mugchiul cel mai voluminos, cel mai sus situat gi
cel mai lateral din cei patru mugchi profunzi ai felei posterioare a antebrafului.. Se
iniinde de la oasele antebrafului la primul metacarpian.
Inser(ii. Superior se inserepe fata posterioare

a ulnei gi radiusului, imediat dedesubtul supina-
torului, pe membrana interosoase intre cele doue
inserlii osoase gi pe ligamentul oblic radio-ulnar.
Corpul muscular coboare oblic infero-lateral gi pufin
dedesubtul pumnului se continud cu un tendon care
incruciqeaz[ oblic tendoanele celor doi extensori
radiali ai carpului, de care este separat printr-o bursi
Abductorul lung
al policelui
seroasd. Tendonul trece apoi printr-o culis6 osteo-
fibroasd de pe fafa lateralS a extremitdfii inferioare a
radiusului qi se inser[ pe marginea laterald a
Extensorul scurt
al policelui extremitdfii superigare a primului metacarpian.
Extensorul lungul Tendonul kimite o expansiune fibroasi fasciei
policelui
eminentei tenare.
Extensorul
indexului Raporturi. Proximal este acoperit de muqchii
planului superficial, iar distal devine superficial gi
rendonut este acoperit de fascia antebrahiali gi piele. Muqchiul
extensorului acoperd oasele antebrafului. Marginea lui laterald este
comun al in raport cu supinatorul, iar marginea mediali cu
;:flT'il"- scurtul extensor al policelui.

Ac{iune. Este abductor al policelui gi al
mdinii. Pregdtegte miqcarea de opozilie.
Vasculariza(ia este asigurati de ramuri din
arterele interosoase posterioard qi anterioari.
Inerva{ia provine din ramul profund al
nervului radial.
Fig. 53 - Schema inserliilor muS-
chilor din planul profund
al grupei musculare pos-
terioare a antebratului
Muschiul extensor scurt ul policelui (m. extensor pollicig

brevis)
Este un muqchi sublire situat dedesubtul lungului abductor al policelui, cu

care este mai mult sau mai pulin unit. Se intinde de la antebra! la prima falaltgd, a
policelui.
Inserfii. Superior se inserd pe uln5. radius gi membrana interosoasl, imediat
sub inserlia lungului abductor. Inser{ia ulnari este inconstantd. El coboarl pe
marginea rnedial gi dedesubtul lungului abductor, avdnd aceeaqi direclie qi rapoarte
cu acesta, trec6nd prin aceeagi culisi osteo-fibroasd gi formeazl impreund relieful ce
delimiteazd lateral "tabachera aratomic6". Distal se inseri pe fala dorsal[ a bazei
primei falange a policelui
Ac{iune. Este extensor gi abductor al primului metacarpian qi al policelui.
Mugchii mcmbmlai superior
Vasculariza{ia este asigurati de ramuri arteriale ale arterelor interosoase

posterioarl gi anterioari.
Inerva{ia provine din ramul profund al nervului radial.
Muschiul extensor lung al policelui (m. extensor pollicis

longus)
Este un mugchi fuziform, situat infero-medial scurtului extensor, intinz6ndu-
mijlocie a ulnei la a doua falangd, a policelui.
se de la partea
Inserfii. Superior se inser[ la nivelul treimii mijlocii a felei posterioare a
ulnei, infero-medial inser,tiei scurtului extensor, pe fala anterioar[ a membranei
interosoase gi pe septurile fibroase care il separ[ de extensorul ulnar al carpului gi de
Tricepsul brahial
Brahioradialul
Muqchii epicondilieni laterali Lungul extensor radial al carpului
Supinatorul
Extensorul lung al policelui Extensorul scurt al policelui
Radiusul
Retinaculul extensorilor
Fig. 54 - Muschii planului profund al grupei musculare

posterioare a antebralului
Analomia a mcmbrulai
extensorul indexului. Corpul muscular coboar[ oblic infero-lateral, atagat marginii

inferioare a scurtului extensor. Pufin deasupra pumnului, corpul muscular se continud
cu un tendon lung care se ?ndepLrteazl, de tendonul scurtului extensor gi trece printr-o
culisd osteo-fibroas[ situatl pe fala posterioar6 a extremitI{ii inferioare a radiusului.
in continuare tendonul merge pe marginea mediald a primului metacarpian,
incrucigind oblic tendoanele extensorilor radiali ai carpului, alunec6 pefaladorsald a
policelui gi se inseri pe extremitatea proximal[ a fe{ei dorsale a celei de a doua
falange.
Raporturi. La antebra{ are aceleagi raporturi ca gi ceilalli doi mugchi
anterior descrigi. La gAtul m6inii, intre tendoanele lungului abductor gi scurtului
extensor situate lateral pi tendonul lungului extensor situat medial, se delimiteazl.tn
triunghi care corespunde la suprafa![ unei depresiuni numiti "tabachera
anatomicd". Superficial, in tabachera anatomici se afld vena cefalic6 a policelui, iar
profund, pe planul osos, se g6sesc tendonele extensorilor radiali ai carpului qi artera
radiali cu venele satelite.
Ac{iune. Extinde a doua falangd pe prima, prima pe metacarpian gi
metacarpianul pe carp. Asupra policelui ?n abducfie are o miqcare de adduclie.
Vasculariza{ia este asigurat[ de ramuri arteriale din arterele interosoase
posterioari gi anterioar[.
Muschiul extensor al:indexului (m. extensor indicis)

Este un mugchi sublire, fuziform, alungit de-a lungul marginii infero-mediale
a lungului extensor al policelui. Se intinde de la uln6 la index.
Inser{ii. Superior se inserd pe fa{a posterioarl a ulnei, medial gi dedesubtul
inserliei lungului extensor al policelui, pe porliunea invecinatd a membranei
interosoase gi pe septul fibros care-l separl de lungul extensor. Linia sa de inserlie se
intinde de la partea mijlocie a ulnei pdni la 3 cm deasupra capului acestui os. Corpul
muscular coboari oblic infero-lateral, continu6ndu-se cu un tendon lung care se
angajeazd, inapoia extremitdtii inferioare a radiusului, trecdnd printr-o culisd osteo-
fibroasd impreunl cu tendoanele extensorilor degetelor. Tendonul alunecd apoi pe
fafa dorsalS a mAinii, de-a lungul marginii mediale a tendonului extensorului
degetelor destinat indexului, se unegte cu acesta la nivelul articula{iei metacarpo-
falangiene.
Raporturi. La nivelul antebrafului este acoperit de muqchii superficiali, iar
la m6nd de fascie gi piele. Prin fala lui anterioarl acoper6 ulna, articulalia radio-
carpiani, partea laterali a carpului qi primul metacarpian.
Ac{iune. Extinde a doua falangd a indexului pe prima, prima pe metacarpian
gi mAna pe antebraf.
Vascularizafia este asigurati de ramuri arteriale provenite din arterele
interosoase, anterioarb qi posterioarl.
Muschii membrului supertor
MU$CHrr nnArNu
(musculi manus)
Mdna prezinti un aparat muscular complex cu ajutorul clruia se pot executa

migclri extrem de fine. Pe fa{a posterioar[ m6na prezint[ mimai tendoanele
mugchilor posteriori ai antebrafului, porfiuni clrnoase musculare exist6nd numai pe
fa(a palmar[ gi in spafiile interosoase.
Mugchii mdinii se impart in frei;grupq
l. o grqpd taterutd reprezentaiI de inugchii degetului mare, care formeazd
eminenla tenard;
2. o grupLrygdicld, reprezentat[ de mugchii degetului mic, care formeazi
eminen(a hipotenard;
L9gi grlgLkliloeie formatd din tendoanele muqchilor_flexori, de mugchii
lombric-al i interosogi.
Denumirea acestor mugchi se face in raport cu axul vertical al mdinii dus prin
cel de al treilea metacarpian care este gi axul de simetrie pentru inser{ia interosogilor.
MU$CHII EMINENTEI (LOJEI) TENARE

(thenar)
Acest grup este format din patru mugchi situali in partea lateral[ a mdinii. Ei
se suprapun gi dinspre suprafa{i spre profunzime sunt reprezenta{i de: scurtul
abductor al policelui, ollelantul policelui, scurtul flexor,al, polioelui gi adductorul
policelui. Se consideri a fi dispuqi pe trei planuri: din primul plan face parte scurtul
abductor, din planul doi opozantul (situat lateral) qi scurtul flexor (situat medial), iar
din planul trei adductorul. Unii autori, in special cei francezi, considerd mugchii
eminene,tei tenare dispugi pe patru planuri: primul plan este format din scurtul
abductor, planul doi format din opozant gi fasciculul superf,rcial al scurtului flexor,
planul trei reprezentat de fasciculul profund al scurtului flexor gi planul patru format
de adductor. Printre cele dou[ fascicule ale scurtului flexor trece tendonul flexorului
lung al policelui.

Fasciculul carpian al adductorului
policelui
Fasciculul metacarpian al
adductorului.policelui"
Tendonul primului interosos palmar
Fig. 55 - Scltema inserliilor muscularc ale muscltilor abductor scafi Si

addactor ai policelui
(m. abdwctor pollicis

brevis)
Este un mu$chi aplatizat, subtire gi de forml triunghiulard, care se intinde de

la primul rAnd de oase carpiene la prima falangd a policelui.
Inser{ii qi raporturi. Proximal, scurtul abductor se inseri pe tuberculul
scafoidului gi in po(iunea supero-laterald a fefei anterioare a retinaculului fi-exorilor,
deasupra opozantului. El primeqte frecvent un fascicul tendinos din lungul abductor.
Muqchiul se indreaptd infero-lateral, acoperd opozantul gi scurtul flexor gi se termind
printr-un scurt tendon care trimite o expansiune tendonului lungului extensor, pe
tuberculul extern al extremit[fii superioare a primei falange a policelui"
Ac(iune. Este'abductor gi iotator lateral al policelui.
Vasculariza(ia este datd de ramuri coiaterale ale arterei radiale (transversd
anterioard a carpului qi principalS a policelui).
Inervafia este asigurald de ramul tenarian al nervului median.
Ma$ chii me mbru lui sup erior
lui (m. opponens pollicis)

Este un mugchi aplatizat, triunghiular, situat lateral de fasciculul superficial
al scurtului flexor qi se intinde de la al doilea rdnd de oase carpiene la primul
metacarpian.
Inser{ii gi raporturi. Proximal se inserd pe tuberculul lateral al trapezului gi
in partea laterald a fe{ei anterioare a retinaculului flexorilor, de unde se indreapti
oblic infero-lateral, acoperind primul metacarpian gi se termind pe partea lateralS a
fe{ei antero-laterale a acestui os, pe toatl intinderea sa.
Ac{iune. Duce primul metacarpian anterior qi medial, rotinduJ qi opundndu-l
celorlalte patru degete.
Vasculariza{ia este asigurati de ramuri din artera radial6.
Inervalia este asigurati de ramul tenarian al nervului median.
Opozantul policelui

'fendonul flexorului lung lnterosoqii palmari
al policelui
Abductorul gi scurtul
flexor ai degetului mic
nterosoqii dorsali
Fasciculul capsular
Fascicuiul osos
Fascicule superficiale
Fig" 56 - Schema inser{iilor musculare ale opozantului, scurtului

flexor Si muschilor interosoSi
(m. flexor polticis brevis)

Este un muqchi de forml triunghiulari, bifurcat in partea superioard, situat
anterior de porfiunealaterald a adductorului policelui. Se intinde de la nivelul celui
de al doilea rdnd de oase carpiene la prima falangd a policelui.
Inser,tii qi raporturi. Proximal, mu$chiul se inseri prin doui fascicule:

superficial gi profund. Fasciculul superficial se inserd pe tuberculuf trapezului gi pe
marginea inferioarl a retinaculului flexorilor. Fasciculul profund se inserS pe fala
anterioari a trapezoidului qi a osului mare. Cele doud fascicule se unesc gi formeaz[
in jumdtatea superioar[ un ganf cu concavitatea medial6, in care se afli tendonul
lungului flexor al policelui. Acest qan! dispare in jumdtatea inferioard a mugchiului,
care este in intregime situat[ lateral de tendonul lungului flexor. Distal scurtul flexor
se termin[ pe sesamoidul lateral gi pe tuberculul lateral al primei falange a policelui.
Ac{iune. Duce policele antero-medial, fiind deci mai ales adductor.
Vasculariza{ia este asigurati de ramuri din artera radial6.
Inerva{ia. Fasciculul superficial este inervat de ramul tenarian al nervului
median, iar fasciculul profund de ramul terminal profund al nervului ulnar.
Abductorul lung gi extensorul scurt

Abductoru[
degetului mic
Opozantul
Fasciculul superfi cial al Scurtul flexor al
scurtului flexor degetului mic
Flexorul lung al policelui,
Scurtul abductor 0pozantul

Fasciculul carpian al degetului mic
adductorului policelui
Fasciculul metacarpian Abductorul
al adductorului degetuiui mic
policelui Scurtul flexor al
degetului mic
Fasciculul profund al
scurtului flexor al policelui
Fig. 57 - MuSchii eminenelelor tenarii Si ltipotenard
(m. udductor pollicis)
Este un mu$chi aplatizat, triunghiular, care se intinde de la masivul carpian gi

metacarpienele doi gi trei la prima falangi a policelui.
Inser{ii gi raporturi. Mugchiul este format din doul fascicule: rnul oblic sau
carpian gi cel[lalt transversal sau metacarpian.
Fasciculul carpian se insere pe fata anterioare a trapezoidului gi a osului
mare gi uneori chiar gi pe trapez. Are fibre care se inseri gi pe ligamentele care
acoperd qanful carpian anterior. Acest fascicul se indreapti infero-lateral.
Fasciculul metacarpian are insertii multiple qi variate: pe baza celui de al
Fasciculul carpian al
adductorului policelui
Primul interosos palmar
Fasciculul metacarpian al adductorului policelui
Fasciculul carpian al adductorului policelui
terminar
LT**ilTffi 3'#,fr :1""''
Fig. 58 - Schema inse4iilor mu;cltilor adductor al policelui
primului interosos palmar
Si
doilea metacarpian, sub inserfia flexorului radial al carpului gi in porfiunea proximalI

a marginii anterimre a,acestui os; pe baza qi pe toat6 marginea anterioare a celui de
al treilea metacarpian; pe fala anterioard a capsulei articulare a celei de a doua, atreia
gi a patra articula{ie metacarpo-falangiand (aceastd inserfie este inconstant[); pe
fascia palmar6 profundi la nivelul celui de al treilea spatiu interosos. Acest fascicul
se indreapti infero-lateral pentru a se continua cu un tendon comun cu al fasciculului
carpian. Muqchiul poate prezenta o arcadi intinsl intre baza gi marginea anterioarl a
celui de al treilea metacarpian, care unegte cele doud fascicule. Tendonul terminal
comun se inserd pe sesamoidul medial gi procesul medial al bazei falangei proximale
a policelui. Uneori existd mai multe interstifii celulare, in num[r variabil qi mai mult
sau mai pu{in evidente, care impart mugchiul adductor al policelui in mai multe
fascicule. Prin interstiliul care separd cele doui fascicule ale mugchiului, trec ramul
profund al arterei radiale pentru a forma arcada palmard profundi gi ramul profund al
nervului ulnar.
Ac{iune. Este un puternic adductor al policelui.
Vasculariza{ia provine din artera radialI qi din arcada palmari profund[.
Inerva{ia este asigurati de ramul profund al nervului ulnar.
MU$CHII REGIUNII PALMARE MIJLOCI
Muschii interosoSi (mm. intero ss ei)
Acegti muqchi ocupd spafiile intermetacarpiene gi dupd situalia lor se impart

in interosogi palmari gi dorsali.
Mugchii interosoSi dorsali (mm. interossei dorsales)

Sunt mugchi scur{i, prismatici, triunghiulari. in numir de patru, ei ocupd cele
patru spafii intermetacarpiene. Sunt numi{i primul, al doilea, al treilea qi al patrulea,
de la police spre degetul mic qi se intind de la metacarpiene la prima falangd gi la
tendonul extensorului degetului corespunzltor.
Fasciculul superfi cial al

primului interosos dorsal
Al IV-lea interosos dorsal
Fasciculul pr-o_fund al primului
interosos dorsal
Fasciculul terminal superfi cial Fasciculul terminal capsular

al celui de-al IVlea interosos pa.lmar gi osos profund
dorsal
Fasciculul terminal
superficial
Fasciculul terminal superfi cial
a[ celui de-al III-lea interosos
'' palmar Fasciculul terminal superficial al
celui de-al IIJea interosos palmar
Fig. 59 - Scltema inser{iilor musculqre ale interosoSilor dorsali

Inserfii $i raporturi. Fiecare mu$chi se inserA prin doud grupe de fibre pe
diafiza a doud metacarpiene care limiteazd spatiul interosos corespunz[tor: un prim
grup, mai intins, ocupl totalitatea felei laterale a metacarpianului mai apropiat de
Mu$ehii membrului sapenor
axul mdinii dus prin cel de al treilea metacarpian, al doilea grup de fibre, mai limitat,
se inseri pe jum[tatea dorsalS a fe{ei laterale a metacarpianului mai indep[rtat de
axul mdinii. De la aceste inser{ii, fibrele rnusculare converg la partea distalI a
spafiului intermetacarpian gi se continud cu un tendon aplatizat transversal, situat pe
versantul lateral palmar al capului metacarpianului pe care muqchiul a luat inser{ia
principal6, posterior ligamentului transvers profund intermetacarpian (ligamentul lui
POIRIER). Terminarea sa se face prin trei fascicule principale: un fascicul capsular
palmar, un fascicul osos profund qi un fascicul superficial.
Fasciculul capsular palmar se desprinde din tendonul muqchiului interosos,
din porfiuneapalmard a acestuia gi se indreaptd.lateral qi anterior, termindndu-se la
partea di stal6 a capsul ei articul are metacarpo-falangiene.
Fasciculul osos profund, scurt gi sublire, se inserl pe tuberculul lateral al
bazei falangei proximale, care corespunde metacarpianului pe care s-a ftcut inser{ia
principal[ (total6).
Fasciculul superJicial se prezintl ca o lami fibroasd continu[, care participd
la formarea aponevrozei comune a aparatului extensor al degetelor. Fibrele sale
proximale transverse se proiecteazd pe treimea proximalS a unei falange,
inconjurAnd fa,ta sa lateral5, in direcfia tendonului muqchiului extensor al degetelor,
pe care ele se inser6. Cdteva dintre aceste fibre trec pe fala dorsald a tendonului, la
nivelul bazei primei falange, se intilnesc cu cele de partea opus[, formAnd
"invelitoarea interosoqilor" (aponevroza dorsald a degetelor). Fibrele oblice mijlocii
superJiciale se proiecteazd pe treimea mijlocie a falangei proximale qi se termin[ pe
marginea laterall a tendonului extensorului, la nivelul diviziunii sale. Fibrele oblice
distale superJiciale se proiecteazd, pe fa\a laterald a articulaliei interfalangiene
proximale gi se termin[ prin intermediul bandeletelor laterale ale tendonului
extensorului, cu care ele se confundi, la bazafalangei distale.
in felul acesta degetul mijlociu (medius) are doi interosogi dorsali, dar nu va
mai avea nici un interosos palmar.
Primul interosos dorsal este cel mai puternic qi cel mai gros. Lui i se descriu
dou6 capete: unul superficial, care se inseri pe primul metacarpian qi alful profund,
care se inserd pe cel de al doilea metacarpian (LANDSMEER). Primul, dupd o
miqcare de torsiune, se termind pe aponevroza dorsalI a degetelor in timp ce capul
profund are aderente foarte strdnse cu capsula articulatiei metacarpo-falangiene a
indexului.
Magchii interosogi palmari (rum. interossei palmares)

Au aceeagi formd gi traiect dar sunt mai mici decdt interosogii dorsali. in
numSr de trei, ei ocupd porfiunea palmard a spafiilor intermetacarpiene. Uneori poate
exista gi un al patrulea (primul) interosos palmar, dar foarte rudimentar.
Inser{ii qi raporturi. Se inserl pe diafiza metacarpienelor, pe jumltatea
palmard a fe{ei laterale a metacarpianului mai indepdrtat de axul mdinii. Cdnd existd
primul interosos, acesta se inserd numai pe extremitatea superioard a primului
Anatomia descriptivd a mcmbrului superior
Al IV-lea interosos palmar

Arcad6 fibroasl
Al lV-lea interosos dorsal
Al III-lea interosos palmar
III-Iea interosos dorsal
Primul interosos palmar
Al Il-lea interosos dorsal
Primul interosos dorsal
ll-lea interosos palmar
*'lft:t
Fig. 60 - Muschii interosoSi palmar Si dorsal
mctacarpian (uneori qi pe extremitatea superioard a celui de al doilea metacarpian) qi

pe o arcadd fibroasd intinsd intrebaza primului metacarpian $i trapez.
Interosogii palmari coboar6 spre articulafia metacarpo-falangiand cores-
punzetoare, anterior interosoqilor dorsali gi se termin[ prin dou6 fascicule: un
fascicul capsular palmar sau profund qi un fascicul superficial, situat pe versantul
lateral al capului metacarpianului de unde provine mu$chiul. Cele doul fascicule au o
dispozilie identicd cu cea a muqchilor interosoqi dorsali. Fafa dorsalb a mugchilor
corespunde interosoqilor dorsali, iar fa\a palmarl tendoanelor flexorilor qi
lombricalilor gi arcadei palmare profunde.
Acliunea mugchilor interosoqi. Ei sunt flexori ai primei falange pe
metacarpian qi extensori ai celorlalte falange. lnterosogii dorsali indepirteazd de axul
m6inii degetele pe care ei se inserd, iar interosogii palmari apropie de axul mdinii
degetele pe care se inser6.
La nivelul primului interosos dorsal capul superficial, datoritd direcliei sale,
determind o abduclie a indexului atunci cAnd falanga este in extensie pe metacarpian.
Totodatl fibrele sale proximale au o acliune de flexie, capul profund fiind in mod
particular responsabil de flexia falangei pe metacarpian (MASQUELET).
Vasculariza{ia muqchilor interosoqi este asiguratl de ramuri colaterale ale
arcadei palmare profunde (arterele metacarpiene sau interosoase palmare qi dorsale).
Inerva{ia muqchilor interosogi provine din ramul terminal profund al
nervului ulnar.
mry
88
Mugchii lomhricali (mm. lumbricales)

Sunt mici fascicule musculare, ftrzif€r@, anexate tendoanelor flexorului
profund al degetelor gi situate pe fata palmarl a mdinii intre aceste tendoane.
Lombricalii sunt in numlr de patru qi se numlrl latero-medial. Av6nd o lungime de
aproximativ 5 cm ei se termini pe tendoanele extensorilor ultimilor patru degete.
Flexorul profund al degetelor

flexorilor
degetului mic
flexor al degetului mic
Opozantul degetului mic
lombricali
Fig. 61 - Schema inserliilor mascltilor lombriculi Si a muSchilor

eminenlei hipotenare
Inserfii qi raporturi. Primii doi lombricali se inser[ numai pe marginea

radiali gi pulin pe fala anterioar6 a tendonului flexorului profund corespunzbtor.
Ultimii doi lombricali se inserd pe marginile laterale qi pe fafa anterioar[ a celor doud
tendoane ale flexorului profund intre care sunt plasafi. De la originea lor, lombricalii
iau o directie divergenti qi ajung pe fa{a laterald a articula{iei metacarpo-falangiene
corespunzltoare. La acest nivel, fasciculul cirnos se continud cu o langhetd
tendinoasd, aplatizatd qi sublire. Aceasta se uneqte cu expansiunea fibroasi a
interosogilor gi se termin[ pe marginea laterald a tendonului extensorilor ultimilor
patru degete.
Ac{iune. Lombricalii sunt f'lexori ai primei falange gi extind celelalte doui
falange, dar ac{iunea lor este slab6.
Scurtul flexor al degetului"mie

Scurtul flexor al pol Al II-lea lombrical
Adductorui policelu Al lV-lea lornbrical
Primul lombrical
Flexorul lung al AI III-Iea lombrical
policelui
superfi cial al degetelor
Flexorul profund
Flexorul superficial al degcteior al degetelor
Teaca digitalS Flexorul profund

al degetelor
Flexorul pro{irnd
ai degetelor
Fig. 62 - MuEchii lambricali qi mu$cltii eminenlelor tenurli yi hipotenurd
Vasculariza{ia provine din arcada palmard profun-dd.

Inen-a{ia. Primii doi lombricali sunt inervati de nervul median iar ultirnii
doi lombricali de ramul profund terminal al nervului ulnar.
MU$CHII EMINENTEI (LOJEI) HIPOTENARE

(hypothenar)
Muqchii lojei hipotenare sunt centrali pe cel de al cincilea metacarpian gi

sunt destinali pentru imobilizarea qi stabilizarea degetului mic. Sunt in num[r de
patru mu;chi, dispuqi pe trei planuri: in primul plan se gAse$te mu$chiul palmar
scuft; in planul doi sunt doi mugchi: flexorul scurt al degetului mic, situat lateral gi
abductorul degetului mic, situat medial; ?n planul trei se afl[ mugchiul opozant al
degetului mic.
Mu$ch ii me mbru lu i s uperior
Muschiul pal'mar scurt (m. palmuris brevis)

Numit qi palmarul cutanat, se prezint[ ca o IamI musculard sublire,
patrulaterS, situati in {esutul celular subcutanat. Este un mugchi pielos, separat de
ceilalli muqchi ai eminenfei hipotenare prin fascia palmard superficiald.
Inser{ii gi raporturi. Este format din fibre musculare paralele, orientate
latero-medial qi uqor supero-inferior, care se inser[ pe porfiunea mediali a fasciei
palmare gi pe fafa profundi a dermului, de-a lungul marginii mediale a eminen(ei
hipotenare. Mugchiul acoperi artera ulnar6.
Acfiune. Pliseazl pielea eminenlei hipotenare gi se mai numegte Si mugchiul
sacagiului.
Vasculariza(ia provine din ramuri ale arterei ulnare.
Inerva(ia este asigurat[ de un filet colateral din ramul terminal superficial al
nervului ulnar.
Opozantul policelui
degetului mic $'
Adductorul policelui
Scurtul abductor
al policelui
Fig 63 - MuSchii eminenlelor hipotenard Si tenard
Mugchiul abductor al degetului mic (m. abductor digiti

minimi)
Este un muqchi alungit, aplatizat, situat in partea medial[ qi superficialI a
eminenlei hipotenare. Se intinde de la pisiform la prima falang6 a degetului mic.
Inser{ie gi raporturi. Se inser[ pe pisiform qi pe retinaculul flexorilor, se
indreaptl spre marginea mediald a m6inii gi ,se termind pe procesul medial al bazei
primei falange a degetului mic Ai pe sesamoidul medial al articula{iei metacarpo-
9t
falangiene. Tendonul slu distal emite o expansiune care se indreaptS pe fa,ta dorsalS a
degetului gi care se terminS. pe tendonul mugchiului extensor al degetului mic.
Ac{iune. Mugchiul este abductor qi flexor al degetului mic.
Vasculariza{ia provine din arcadele palmare.
Inervalia este asigurati de ramul terminal profund al nervului ulnar.
Mugchiul scurt Jlexor al degetul.ui mic (m. Jlexor digiti

minimi brevis)
Este un mugchi fuziform, sublire, care se irrtinde de la al doilea r6nd de oase
carpiene la prima falangi a degetului mic. Uneori poate lipsi.
Inser{ii qi raporturi. Se inseri pe retinaculul flexorilor, pe procesul
unciform al osului cu cArlig qi pe o arcadd fibroasd piso-unciformd. Muqchiul se
indreaptd medial pentru a se insera distal pe sesamoidul medial al articulafiei
metacarpo-falangiene, pe marginea medial5 a primei falange qi pe tendonul
extensorului degetului mic.
Ac(iune. Este flexor al falangei proximale pe metacarpian qi prin
expansiunea sa dorsald, extensor al falangelor mijlocie gi distali.
Vasculariza{ia provinp din arcadele palmare.
Inervafia este asigurat6 de ramul terminal profund al nervului ulnar.
Mugchiul opozant al degetalui mie (m. opponens digiti

minimi)
Este un mugchi scurt, aplatizat, triun-ghiulat situat anterior de al cincilea
metacarpian.
Inser{ii qi raporturi. Se inserd pe retinaculul flexorilor, pe procesul
unciform al osului cu cirlig qi pe arcada fibroasi piso-unciform6. Se indreaptl
inferior spre marginea medial5 a mdinii gi se termin6 pe toatd intinderea marginii
mediale qi pe fafa antero-mediall a celui de al cincilea metacarpian.
Ac(iune. Proiecteazd degetul mic anterior gi lateral.
Vasculariza{ia provine din arcada palmari profundl.
Inerva{ia este asiguratd de ramul terminal profund al nervului ulnar.
Fasciile membrului superior
FASCIILE MEMBRULUI SUPERIOR
Fasciile (aponevrozele) membrului superior cuprind:

a. o fascie superJiciald, care acoperd muqchii pe toatd lungimea membrului
superior, fiind in continuitate la nivelul ridicinii membrului superior cu fascia
superficial[ a mugchilor toracelui gi g6tului;
b.lame (septuri) aponevrotice, care se desprind de pe fa{a profundl a fasciei
superficiale gi p[trund in profunzime. Aceste lame acoperd fala profundl a mugchilor
superficiali qi intecuiesc mugchii profunzi, separAnd intre ele grupele musculare. intre
lame se formeazd spafii celulare, care separl planurile musculare qi prin care trec
vase qi nervi.
FASCIILE UMARULUI $I ALE REGIUNII

AXILARE
ln cadrul acestor fascii se descriu;fasciile musculare Sifasciile bazeifosei

axilare.
FASCIILE MUSCULARE
Fascia pectoralului mare (fascia pectomlis) se inserd pe marginea

anterioar[ a claviculei gi pe fa{a anterioari a sternului, de unde se indreaptl lateral
acoperind fafa anterioari a acestui mugchi. Fascia este separali de tegument printr-un
,tesut celular lax, in care la femeie se afl[ glanda mamard. in partea supero-lateral6
acoperd spafiul delto-pectoral, iar superior se continud cu fascia cervicali
superficial[. La nivelul marginii inferioare a mugchiului, fascia se imparte in doud
foi{e:
a. o foild profundd, care acoperd. fala posterioari a muqchiului, intregind
astfel intecuirea marelui pectoral;
b. o foild superficiald, care merge spre marginea inferioari a mugchiului
mare dorsal, cu a cdrui fascie se continuS, dublAnd tegumentul gi lesutul subcutanat,
93
luAnd numele defascia axilard saufascia bazei axilei.

Fascia dinyatului onterior este o laml fibro-celuloas[ fini, sublire, pufin
rezistentd, care acoperl in intregime fafa anterioarl a mugchiului.
Fascia deltoidutui. Muqchiul deltoid este acoperit pe ambele fefe de o lami
fibroasb find. Foila superficiali este destul de aderenti la mugchi prin numeroase
septuri pe care le trimite printre fasciculele cdrnoase. Fascia deltoidului se continui
inferior cu fascia brahiali, posterior cu fascia subspinosului, anterior acoperl spaliul
delto-pectoral gi se reunegte cu fascia marelui pectoral.
Fascia maschiului supraspinos. Este mai groasi in partea medialI gi mai
sublire in partea lateral[. Acoperind mugchiul supraspinos formeazd cu fosa
supraspinoasl o loj[ osteo-aponevrotic[, care confine acest mugchi. Ea se uneqte
Iateral cu seroasa subdeltoidianl gi cu ligamentul acromio-coracoidian.
Fascia mugchilor subspinos, mic rotund Si mare rotund. Ca gi precedenta,
aceastd fascie este mai groasi in partea mediall, prezent6nd fibre incrucigate in toate
sensurile. Fascia este aderentd la mugchii pe care ii acoper6, care iau inserfie qi pe
fafa profund5. a fasciei. Ea se subliazd progresiv dinspre medial spre lateral.
Fascia marelui dorsal. Aceast[ fascie se continui cu fascia marelui rotund.
Ea este dublati anterior de foila superficiald a fasciei bazei axilei.
Fascia subscapularului este o larnl fibroasd, sublire, care se intinde de la o
margine la alta a fosei subscapulare.
Fascia subclavicularului acoperd, fala inferioard a muqchiului in intregime,
intinz6ndu-se de la o margine la alta a claviculei, formdnd cu fa(a inferioari a
claviculei o lojl osteo-fibroas[ in care se afl6 muqchiul subclavicular. Fascia are
aspectul unui sem ici lindru.
Fasciu muSchiului mic pectoral (clavi-coraco-pectoro-axilard). Se inserd pe
fascia mugchiului subclavicular gi pe coracoidd gi coboard acoperind spafiul clavi-
pectoral, pdnl la marginea superioarl a micului pectoral. Aceast[ priml porfiune se
numeqte fascia clavi-coraco-pectorald (fascia clavipectoralis), fiind traversatd de
vena cefalicd, artera acromio-toracicd qi vasele gi nervii marelui pectoral. Ajunsf, la
marginea superioarl a micului pectoral, fascia se dedubleazl ddnd o foifl care trece
inaintea micului pectoral gi o foifi care trece posterior acestui mugchi. Cele doud
foip se unesc la marginea inferioari a micului pectoral, form6nd astfel teaca micului
pectoral. De la marginea inferioarl a micului pectoral fascia coboari pdnd, la baza
fosei axilare, formAnd ligamentul saspensor al axilei (GERDY) saufascia pectoro-
axilard. Cele doul foi,te aponevrotice ale acestui ligament sunt separate uneori printr-
un intersti{iu celular sau chiar printr-o masa adipoasi destul de groasS. Foila
anterioard aderd in partea sa inferioari la foila profundd a fasciei marelui pectoral gi
se fixeaz[ la pielea bazei axilei, posterior acestui rnugchi. Foi{a posterioard se
continud cu fascia profundd abazei axilei. Ea emite expansiuni fibroase verticale gi
oblice care se vor fixa pe foila profundi a tegumentului fosei axilare.
{s rfib
FASCIA B AZEI FOSEI AXILARE
Baza fosei axilare, limitatl de marginile inferioare ale celor patru pereli ai
axilei, este inchisd de cdtre doud lame aponevrotice, una superficialS gi cealaltd
profundi (CHARPY qi SOULIE).
Fascia superJiciald este discontinuE, fiind format6 din tracturi aponevrotice
subliri care se intind de la marginea inferioard a marelui pectoral la marginea
inferioarl a marelui dorsal qi marelui rotund. Ea reprezintd la baza axilei, fascia
superficiald a membrului superior care acoperd anterior marele pectoral, iar posterior
marele dorsal.
Clavicula
Muschiul subclavicular
Nervul axilar Artera acromiotoracica
Scapula Nervii pectoralului mare
Artera axilarl Rddf,dlcina laterali a rnedianului

Nervul radial Edlcina mediald a medianului
Deltoidul ul cutanat ar'ltehrahial
mare
Subspinosul Vena axilari
mrc
Nervul ulnar
ia pectoralului rnare
Subscapularul ul cutanat brahial
ascia pectoralului mare
(foi1a superficiall)
Rotundul mic
Fascia pectoralului mare
(foi1a profunda)
Rotundul mare
Fascia profundd a bazei
axilei
Ligamentul suspensor
Dorsalul mare
Fascia superficiald a bazei axitei
Fig. 64 - Sec{iune verticald Si antero-posterioard prin regiunea axilard

Fascia profundd acoperi toatd baza axilei gi ea continud posterior foila
profundd a ligamentului suspensor. Este o lamd patrulateri care, dupd ce acoperd
bazaaxilei, trece anterior muqchilor rotund mare qi dorsal mare gi se inserd pe toati
intinderea marginii axilare a scapulei. in afara acestei margini ea aderi qi la fala
anterioarl a tendonului capului lung al tricepsului. Partea posterioari a fasciei nu
este fuzionat6 cu fasciile marelui dorsal gi marelui rotund (CHARPY qi SOULIE) qi
LEBLANC o descrie ca o formaliune particular6 pe care o numeqte ligament
saspensor posterior. Marginea infero-mediah a fasciei profunde incrucigeazS fascia
dinfatulLri mare, de care este distinct6 qi separatd prin (esut grisos in care se afl[
vasele mamare laterale qi ganglioni limfatici.
95
Lateral fascia profundi vine in raport cu mu$chiul coracobrahial, capul scurt

al bicepsului gi pachetul vasculo-nervos situat postero-medial acestui muqchi. Fascia
se uneqte cu fasciile celor doi mugchi. Posterior acestor mugchi, fascia rim6ne
independentd de pachetul vasculo-nervos qi descrie la acest nivel o curbd care se
intinde de la teaca coracobrahialului la extremitatea superioar[ a marginii axilare a
Foita anterioartr a fasciei superficiale
Foifa profundf, a fasciei
Pectoralul mare
Tendonul comun al coracobrahia-
lului qi capului scurt al bicepsului
Dorsalul mare
Rotundul mare
Pachetul vasculo-nervos axilar
Arcul axilar
Fascia profundd a bazei axilei
Fascia din{atului anterior

Marginea laterali a
Dintatul anterior
scapulei
scapu,eiqiac,rui"I!;ii;,!i!#r{tr,^*"!,'::{:,:;:7,!ii"o,âpachetului
vasculo*nervos al axilei. Aceastd po{iune a fasciei se nume$te arc axilar, nivel la
care fascia axilard este ingroqati. in rest, fascia axilar[ este mai subtire, in special in
porliunea sa mijlocie unde prezintdfosa ovald, pentru vena cefalica.
FASCIA BRAHIALA GASCIA BRACHII)
inconjurl bra{ul ca un mangon, fiind mai subtire superior gi anterior gi mai

groasd in partea inferioari qi posterioari. Superior continud fasciile umlrului qi bazei
axilei, iar distal ia inserfie pe olecran gi pe epicondili gi se continui cu fascia
antebrahial[. Fascia brahiali prezintd orificii pentru trecerea nervilor gi vaselor,
dintre aceste orificii, cel mai mare fiind cel al venei bazilice. De pe suprafala
profund6 a fasciei se desprind doui lame fibroase, rezistente, orientate transversal:
septurile intermusculare medial gi lateral.
Septul intermuscular lateral (septum intermusculare brachii laterale) se
inserd pe creasta tuberculului mare, pe ramura anterioard a tuberozitilii deltoidiene,
pe marginea lateral[ a humerusului gi pe epicondilul lateral. Deasupra extremitetii
inferioare a ganfului nervului radial septul intermuscular lateral prezintd o prelungire
posterioari care separi deltoidul de capul lateral al tricepsului. Partea anterioari a
septului situata pe versantul anterior al tuberozitdfii deltoidiene, constituie o

intersec{ie fibroasi largS gi groasS, situati intre deltoid gi brahial, pe care se inser[
fibre din acegti doi muqchi.
Dedesubtul extremitdtii inferioare a gan{ului nervului radial, septul
intermuscular lateral este format, in cea mai mare parte a sa dintr-un strat subfire de
{esut celular lax, care separ[ capul medial al tricepsului de brahioradial gi lungul
extensor radial al carpului, nivel la care fibrele tendinoase ale celor trei mugchi
formeazd impreuni un sept tendinos ingust.
Septul intermuscular medial (septum intermusculare brachii mediale) se
inseri pe creasta tuberculului mic, pe marginea medialS a humerusului qi pe
epicondilul medial. Este mai larg, mai gros gi mai rezistent decAt cel lateral, in
special in partea sa inferioard. El se intinde transversal de marginea mediali a
humerusului pAnI la fascia brahiald, inaintea porfiunii din capul medial al tricepsului
care depiqegte medial humerusul gi se continui superior cu inveligul fibro-celular al
fefei anterioare a capului lung al tricepsului. O bandeleta fibroasi sublire, descrisd de
STRUTHERS sub numele de ligament brahiul medial, se intinde de la extremitatea
superioard a septului la trohin, trecdnd posterior coracobrahialului qi anterior de
tendoanele dorsalului mare qi rotundului mare.
Cele doud septuri intermusculare formeazS impreun[ cu humerusul un sept
osteo-fibros care imparte bra{ul in douS loji rnusculare: una anterioari qi alta
posterioari. Cele doud loji comunici una cu cealalt6 prin numeroase orificii
stdrbdtute de vasele gi nervii care trec dintr-o lojd in alta. Cele mai irnportante orificii
sunt: unul pe septul intermuscular medial prin care trec nervul ulnar qi artera
colateralS ulnard superioari din artera brahiald; altul pe septul intermuscular lateral,
situat in vecinitatea extremititii inferioare a qanfului nervului radial, prin care trec
nervul radial qi artera brahialS profundi.
Fascia brahiali mai dd naftere la incd doud expansiuni care acoperd fala
profundd a muqchiului biceps gi a mugchilor coracobrahial gi brahial. Aceste
expansiuni fibroase formeazd perefii unui spa{iu prismatic triunghiular limitat astfel:
anterior, foi{a profundl a fasciei coracobrahialului gi bicepsului; posterior, inveligul
fascial al brahialului qi septul intermuscular medial; medial, fascia brahial6.
CRUVEILLHIER a numit acest spafiu, prin care se angajeazd pachetul vasculo-
nervos al bra{ului, canul brahial.
FASCIA ANTEBRAHIALA (FASCIA

ANTEBRACHII)
inconjuri antebra{ul ca un manfon, fascia fiind mai groasd posterior dec6t

anterior. Superior este in continuarea fasciei brahiale, inserdndu-se pe cei doi condili
humerali, iar inferior se ingroaqS qi se continud cu retinaculul flexorilor (anterior) gi
extensorilor (posterior). Fascia pare a fi intreruptd la nivelul marginii posterioare a
9/
Analomia a membrului
ulnei, de care adere foarte str6ns. Fa{a profundl a fasciei antebrahiale d[ inse(ie la
nivelul cotului unor fibre musculare ale mugchilor epicondilieni mediali gi laterali. Ea
se ingroagi la acest nivel gi mai ales in partea supero-medial[ unde este intaritd de
fascia fibroasd a bicepsului. De pe plrlile laterale ale felei profunde a fasciei pleacd
numeroase prelungiri fibroase care acoperd rnugchii antebrafului.
Foi{a profundd a tecii flexorului superficial al degetelor este mai groasd gi
mai rezistenti in jumdtatea sa inferioarS, fiind numitd Sifascia profundd a regiunii
anterioare a antebralului. Aceastd fascie se continu[ in dou[ treimi superioare ale
antebrafului cu foila profundi a flexorului ulnar al carpului qi devine mai densl in
pdtrimea inferioard a antebrafului, unde se prelungeqte: pe de o parte, medial de
flexorul superficial gi pe sub flexorul ulnar al carpului pAnd la marginea anterioari a
ulnei; pe de altd parte lateral de flexorul superficial al degetelor gi anterior de
flexorul propriu al policelui, pdnr la marginea anterioari a radiusului.
Printre numeroasele prelungiri ale fasciei antebrahiale, sunt inc[ doul mai
importante. Ele iau naqtere de pe pdr{ile Iaterale ale fasciei antebrahiale gi se fixeaz6:
cea mediali pe marginea posterioari a ulnei, iar cea lateral[ pe marginea posterioari
a radiusului. Aceste doui prelungiri formeazd impreuni cu scheletul gi membrana
interosoasd, planul de separare intre cele doui regiuni antebrahiale, anterioar6 gi
posterioar6.
Fascia antebrahialb este formatd din fibre circulare care se interpdtrund cu
fibre longitudinale qi este perforatl de vasele gi nervii superficiali ai antebralului.
RETINACULUL FLEXORILOR (RETINACULUM

FLEXORUM)
Numit Si ligamentul inelar anterior al carpului. este o bandl fibroas[,

transversalI, patrulater[, formatd din fibre superficiale verticale gi oblice qi fibre
profunde transversale. Fibrele verticale qi oblice provin din tendoanele mugchiului
palmar lung gi ale mugchilor mAinii. Prin extremitdlile sale laterale retinaculul se
ftxeazd pe marginea ganfului carpian: extremitatea medialS se inserl pe eminenla
carpian6 medial5 (pisiform gi procesul uncinat al osului cu cdrlig), iar prin
extremitatea Iaterald pe eminenfa carpianl laterald (tubercului scafoidului qi
tuberculul trapezului). in felul acesta ia naqtere canalul osteo-fibros carpian. De pe
fala profundi a retinaculului se desprinde, mai aproape de marginea sa laterald, o
Iamd fibroasi care merge medial de tendonul flexorului radial al carpului qi se
fixeazd pe fa,ta anterioard a scafoidului, trapezului qi a osului mare. Aceastd laml
fibroasi imparte canalul carpian in dou6 culise osteo-fibroase: una medial[ pentru
tendoanele flexorilor gi nervul median gi alta laterald. pentru tendonul flexorului
radial al carpului.
Anterior qi medial de canalul carpian se afll un alt canal osteo-fibros limitat
astfel: posterior de retinaculul flexorilor, medial de pisiform gi anterior de c[tre o
Fasciile membrulai superior
prelungire a tendonului flexorului ulnar al carpului gi de cAteva fascicule care provin

din retinaculul extensorilor. Prin acest canal trece pacheful vasculo-nervos ulnar.
RETINACULUL EXTENSORILOR
(RETINACULUM EXTENSORUM)
Se numegte qi ligamental inelar dorsal al cgrpului. Are o form[ patrulater5,

fiind ugor oblic infero-medial. Lateral se inserl pe..radius, la nivelul gan{ului lungului
abductor qi scurtului extensor ai policelui. Medial se inserd pe uln6, pirarnidal gi
pisiform, av6nd cAteva fibre superioare care dupd ce inconjoard marginea mediali a
pumnului se termini pe retinaculul flexorilor. De la fala profund[ a retinaculului se
desprind lame verticale care se inseri pe crestele osoase care separd diferitele qan.turi
ale extremitililor distale ale radiusului gi ulnei, transform6nd aceste qanluri in culise
osteo-fibroase, care sunt in numdr de qase. Dinspre lateral spre medial, aceste culise
sunt: culisa abductorului lung qi extensorului scurt al policelui; culisa iungului
extensor radial al carpului gi scurlului extensor radial al carpului; culisa extensorului
lung al policetui; culisa extensorului degetelor qi a extensorului propriu al indexului;
cuiisa extensorului degetului mic; culisa extensorului ulnar al carpului.
FASCIILE MAINII
Sunt dispuse at6t pe falapalmar6. c6t gi pe fa{a dorsali a m6inii.

Fasciile palmare slntin num6r de douS: una superficialS gi alta profundS.
Fascia palmard superiiciald se compune din trei porfiuni: o porliune
mijlocie saufascia palmard mijlocie cu caracter net de aponevrozd gi dou[ porliuni
Iaterale care acoperd eminenfele tenard qi hipotenar5.
Aponevroza palmard mijlocie (aponeurosis palmaris) este o lamd fibroasd,
rezistent6, triunghiulard, care ocupd spafiul dintre eminenlele tenarS qi hipotenard.
Vflrful sdu se continud cu tendonul palmarului lung, iar baza sa corespunde bazei
celor patru degete. Aponevroza palmarS mijlocie este situatd dedesubtul tegumentului
de care este legat[ prin numeroase tracturi conjunctive. Ea acoper[ tendoanele
flexorilor, vasele gi nervii felei palmare a mdinii, fiind formatd din fibre longitudinale
qi fibre transversale.
Fibrele longitudinule. rJnele continud tendonul palmarului lung, iar altele
provin din retinaculul flexorilor. Ele se indreaptb radiar spre ultimele patru degete,
mergflnd anterior tendoanelor flexorilor, forrnAnd bandeletele pretendinoase, unite
intre ele prin lamele intertendinoase, care sunt mai subliri.
Anatomia descriptivd a membrului saperior
Bandelete pretendinoase
Palmarul scurt
Ligamentul transversal superfi cial
digitale
Fig. 66 - Fascia
palmard
supe$iciald
Ligamentul palmar interdigital
Fibrele lamelor intertendinoase se termin6, dupl un traiect mai mult sau mai
pu{in lung, pe tegumentul fefei palmare a miinii. Fibrele bandeletelor pretendinoase
se termine in trei moduri diferite:
Fascia palmard mijlocie
Tendoanele flexorilor
Teaca flexorilor Mupchi lombrical
Pachet vasculo-
Fascia palmar6 prof..
nervos digital
Articulatia metacar-
Fibre perforante
Capsula articulartr
Mugchi interosos
palmar
Fibre perforante
Tendon extensor
Fig. 67 - Scltemafasciei palmare mijlocii Si a expansiunilor sale (LEGUEU)

l. unele se insere pe fata profund[ a tegumentului fe(ei palmare a mffinii;
2. altele merg la fascia profundS, constituind septuri sagitale care limiteazi ?mpreuni
cu cele doui fascii, superficiali qi profundi, tunele aponevrotice (JUVARA gi
t(x)
LEGUEU);
3. libre pedorante, care se separi din langhetele pretendinoase la nivelul
articulaliilor metacarpo-falangiene, traverseazl ligamentul transversal profund,
?nconjurdnd articula{ia metacarpo-falangian[ gi se continu[ inapoia tendonului
extensorului cu cele de partea opus6.
Fibrele transversale (fasciculi transversi) sunt dispuse intre benzile
pretendinoase, fiind acoperite de fibrele longitudinale, cu exceplia pirfii inferioare a
aponevrozei palmare, unde se grupeazd sub forma unor panglici subliri, intinse intre
capetele metacarpienelor II - V, formind ligamentul metacarpian transversal
superficial (lig. metacarpeum transversum superficiale). Acest ligament, impreunl cu
bandeletele pretendinoase, determind acele tunele aponevrotice, arcade sau teci
(vaginae fibrosae digitorum manus), care sunt in num[r de gapte: patru in dreptul
degetelor, pe sub care trec tendoanele flexorilor gi trei in dreptul spaliilor
interdigitale, pe sub care trec lombricalii, vasele gi nervii digitali.
POIRIER descrie qi tn ligament palmar interdigital situat anterior bazei
primelor falange. Marginea inferioarl a acestuia este festonatl qi ridici pielea
comisurii interdigitale.
De pe marginile medial[ gi lateral5 a aponevrozei palmare mijlocii, se
desprinde c6te un sept conjunctiv, care p[trunde in profunzime.
Septul palmar medial trece lateral de mugchiul opozant al degetului mic gi se
inseri pe marginea anterioar6 a metacarpianului V, fiind perforat de ramurile
profunde ale arterei gi nervului ulnar.
Septul palmar lateral trece medial de mugchii scurt flexor gi opozant ai
policelui gi se inseri pe marginea anterioard a celui de al treilea metacarpian.
Astfel se delimiteazd cele trei loji musculare ale mAinii: laterald (tenard),
mijlocie qi medialI (hipotenard).
Porliunea laterald a fasciei palmare superficiale este mult mai sublire decAt
aponevroza palmar6 mijlocie, acoperi mugchii tenarieni qi se inserl lateral pe
marginea lateral5 a primului metacarpian, nivel la care se continud cu fascia dorsalI a
mAinii.
Porgiunea mediald a fasciei palmare superficiale este de asemenea sublire,
acoperi muqchii hipotenarieni, se intinde de la marginea anterioari la cea mediald a
celui de al cincilea metacarpian, unde se continu[ cu fascia dorsalS a mdinii.
Fascia palmard profundd este situatl sub tendoanele flexorilor gi acoperd
fap palmard a muqchilor interosogi. Sublire proximal, ea se ingroagi in porliunea
distalS, anterior de capul metacarpienelor, unde formeazi ligamentul metacarpian
transversal profund. Acest ligament se intinde anterior de articula{iile metacarpo-
falangiene, de la al doilea la al cincilea metacarpian qi ader[ str6ns de fibrocartilajul
glenoidian.
Teoca osteo-Jibroasd a degetelor. Tendoanele flexorilor, superficial gi
profund, sunt situate pe toati lungimea degetelor intr-o teac6 osteo-fibroasd. Aceasta
este fonnati de fafa anterioard a falangelor, care este u$or concavd gi o laml fibroasd
semicilindricd (vaginae fibrosae digitorum manus), care se intinde de la o margine la
alta a falangelor, trec6nd anterior de tendoane. Acest semicilindru fibros este mai
Anhtomia descriptivd a membrulai superior
gros gi mai rezistent la nivelul corpului falangelor, fiind format din fibre arciforme cu
dispozilie transversal[. Teaca este mai sublire qi mai pu(in rezistent[ la nivelul
articulafiilor interfalangiene, unde este formatl de fibre incruciqate, formdnd mici
spafii ?n care se deplaseazi, in timpul miqc[rilor in articulafie, mici mase adipoase.
Tendoanele sunt legate de fala anterioar[ a falangelor prin bride membranoase subliri
gi inguste prin care trec vasele destinate tendoanelor. Aceste bride se numesc
mezotendoane sau vincula tendinum.
Fascia dorsald a mfrinii (fascia dorsalis manus) este subfire gi acoper[
tendoanele extensorilor. Ea se intinde transversal de la marginea lateral[ a primului
metacarpian la marginea medialS a celui de al cincilea metacarpian. Proximal ea
continu[ retinaculul extensorilor, iar distal se confundd cu tendoanele extensorilor.
Autorii francezi descriu qi o fascie dorsald profundd, mai sublire ca
precedenta, care acoper[ muqchii interosogi.
Aponevroza dorsald a degetelor este un complex fibros care se formeazA
astfel: fiecare tendon al extensorului se li{eqte sub forma unei lame aponevrotice care
aderd de toate falangele degetelor. Pe marginea acestei lame aponevrotice se inseri
tendoanele interosogilor gi lornbricalilor. Aponevroza dorsald a degetelor are rolul de
a menfine pozitrta dorsall a tendonului extensorului: cind degetele se flecteazd,
tendoanele extensorilor ar aluneca pe laturile falangelor, dacd nu ar fi menfinute de
aceast6 aponevrozd. Aponevroza dorsald are rol in migcarea degetelor cdnd este
tracfionatl porliunea sa mijlocie prin contracfia extensorului qi degetul este extins in
intregime. Deoarece muqchii lombricali gi interosoqi sunt situa{i pe un plan anterior
aponevrozei pentru a se insera pe marginile sale, conffacfia lor va flecta falanga
proximal[ gi prin ?ntinderea aponevrcizei ultimelor dou6 falange degetele se extind.
TECILE SINOVIALE ALE MEMBRULUI

SUPERIOR
(vaginae synoviales membri superioris)
TECILE SINOVIALE ALE TENDOANELOR

FLEXORTLOR (VAGTNAE SYNOVTALES
DIGITORUM MANUS)
Pentru a le favoriza alunecarea in timpul contracfiei, tendoanele flexorilor

prezinth trei sinoviale, care se impart in raport cu localizarea lor in: teci digitale gi
teci digito-carpiene.
tuz
Fas cii le membrului sup eri or
Repliu prepu{ial medial
Repliu prepufial Iateral

Sinoviala digito-carpiand I Reces retrotendinos
Nervul median
Reces intertendinos
Reces pretendinos
Repliu prepulial
Sinoviali digito- Flexorul superficial al
carpiantr laterald degetelor
I
Sinoviala digito-carpiand
medial6
digitall
Fig. 68 - Tecile sinoviale ale tendoanelorJlexorilor
Sinovialele tendinoase digitale (vaginae synoviales tendinum digitorum)

Degetele index, medius gi inelar sunt inconjurate de teci sinoviale cilindrice
care se intind de la baza falangelor distale pdnd la nivelul articulafiilor metacarpo-
falangiene. Acestea sunt formate dintr-o foild parietold care acoperd fa{a profundi a
tecii digitale fibroase Si o foild viscerald care inconjur[ tendonul. Cele doul foile se
continuA una cu cealalti la extremitatea tecii, dar in mod diferit proximal gi distal.
Distal, foila viscerali, se une$te cu cea parietale formAnd un simplu reces (fund de
sac). Proximal, foifa parietald formeazd in jurul tendonului un repliu numit repliul
prepulial (POIRIER). Deci, la nivelul extremitd{ii proximale a tecii sinoviale digitale
existe doui recesuri: unul periferic, situat intre foila parietali qi repliul prepufial qi
altol profund sau pretendinos, situat intre repliul prepu{ial gi fdila visceralS.
Extremitatea proximale a tecii sinoviale dep6geqte cu aproximativ 1 cm interliniul
articular metacarpo-falangian corespunzltor, iar extremitatea distali corespunde
bazei falangei unghiale, fEr[ s[ acopere ultima falang6.
Sinovialele digito-carpiene sunt in numir de dou6: una laterald qi alta
mediald.
Sinoviala digito-carpiand laterald reprezintd sinoviala tendonului
muschiului lungflexor al policelui (vagina tendinis musculi flexoris pollicis longi).
Ea incepe la baza ultimei falange a policelui, invelegte tendonul aceitui mu$chi pe
103
Anoromi! descriptivd a mcmbrului superior
toati lungimea $a, trece pe sub retinaculul flexorilor gi se terminl la aproximativ 3 - 4

cm deasupra acestuia. Foi{a sa viscerali nu inconjoari complet tendonul, deoarece
acesta este legat de foila parietal[ printr-un mezou care se intinde pe toatl lungimea
mediald a tendonului. La cele doul extremitdfi sinoviala prezintl un repliu prepufial
intrerupt la irivelul mezoului. Aceastii sinoviald este incrucigati la nivelul marginii
inferioare a retinaculului flexorilor de cfltre ramul tenarian al nervului median.
Iung al policelui
Singviala lungului abductor gi

scurtului extensor ai policelui
Sinoviala digito-carpiantr medialtr flexor radial al carpului
Fig. 69 - Tecile sinoviale ale tendoanelortlexorilor

Sinoviala digito-carpiand mediald sav sinoviala comund a muschilor
Jlexori (vagina synovialis communis mm. flexorum). Ia na$tere la nivelul bazei
ultimei falange a degetului mic, invelind cele dou[ tendoane flexoare ale acestuia.
AjungAnd la palml se ldrgegte gi acoper[ gi tendoanele flexoare ale inelarului,
mediusului gi indexului, se retracti din nou, trecind pe sub retinaculul flexorilor gi se
terminl de asemeneala3 - 4 cm deasupra acestuia. Por(iunile palmare qi antebrahiald
ale acestei sinoviale realizeazdaspectul de clepsidrd.
O secfiune transversalS aratd, cd, seroasa acoperi fe{ele anterioar[ qi
posterioarl gi marginea medialS ale tendoanelor flexorilor superficial gi profund,
formdndu-se trei recesuri: unul pretendinos, al doilea intertendinos gi al treilea retro-
tendinos. La nivelul retinaculului flexorilor, recesul pretendinos, cel mai superficial
dintre cele trei recesuri, acoperd tendoanele auricularului qi inelarului gi inconstant gi
pa(ial tendonul mediusului, lateral de care se afl6 nervul median. Recesul
intertendinos se afl6 pe marginea laterald a tendonului profund al mediusului.
Recesul retro-tendinos se intinde de-a lungul marginii mediale a tendonului
indexului.
La nivelul pumnului qi sub retinaculul flexorilor, nervul median este situat
intre sinoviala laterald gi recesul pretendinos al sinovialei mediale.
Teaca sinoviald a muschiului /lexor radial al carpului (vagina synovialis
tendinis m. flexoris carpi radialis)
in interiorul tecii osteo-fibroase pe care o prezintd mugchiul flexor radial al
carpului, acest tendon este inconjurat de o seroasd independentd de cea a tendoanelor
flexorilor degetelor, care se intinde de la nivelul articulaliei radio-carpiene p6n6 la
terminarea tendonului.
Mugchiul flexor ulnar al carpului prezintd qi el o sinoviali proprie.
( *aftECILE SINOVIALE ALE TENDOANELOR

{ MU$cHILoR ExrENSoRr
(vaginae synoviales digitorum manus)
in interiorul culiselor osteo-fibroase, tendoanele muqchilor extensori prezintd.

cAte o teacl sirroviald, existind deci gase teci sinoviale care favorizeazd. alunecarea
tendoanelor. Aceste teci sinoviale incep proximal pulin deasupra retinaculului
extensorilor qi se terminl dedesubtul aceluiagi retinacul, de reguld ftrd s[ ajung6 la
nivelul degetelor.
Sinoviala lungului abductor Si scartului extensor ai policelui (vagina
tendinum mm. abductoris longi et extensoris brevis pollicis) este incomplet impdrlitd
in doud teci distincte pentru tendoanele respective gi coboard p6ni in vecin[tatea
articu laf iei med iocarpiene.
Sinoviala tendoanelor muschilor scurt Si lung extensori radiali ai carpului
(vagina tendinurn mm. extensorum carpi radialium) este parlial septat6 in partea
anterioar[ qi se intinde pAni la jumbtate de centimetru de inserlia acestor tendoane.
Sinoviala lungului extensor al policelui (vagina tendinis m. extensoris
pollicis longis) comunic6 cu precedenta la nivelul in care tendonul lungului extensor
incruciqeazi tendoanele extensorilor radiali ai carpului. AceastS sinoviald coboari
pAnd la nivelul trapezului.
Sinoviala tendoanelor extensorului degvtelor qi extensorului indexului
(vagina tendinum mm. extensoris digitorum et extensoris indicis) este largS qi se
terminb distal la nivelul extremitSlii superioare a metacarpienelor prin trei recesuri
Teaca extensorilor radiali
ai carpului
Lungul extensor al policelui
.*"ri:;-..r
Fig. 70 - Tecile sinoviale ale tendoanelor extensorilor

pufin profunde: unul pentru tendonul indexului, al doilea pentru tendonul mediusului
$i al treilea, adesea dedublat, pentru tendoanele inelarului qi auricularului. Uneori
aceastA sinovialS poate cobori p6ni la jumltatea metacarpului, fiind una din cele mai
lungi sinoviale.
sinoviala muEchiului extensor al degetului mic (vagina tendinis m.
extensoris digiti minimi) ingustd qi lungd, poate cobor? pdni la mijlocul celui de al
cincilea metacarpian.
sinoviala muschiului ertensor ulnar ol carpului (vagina tendinis m.
extensoris carpi ulnaris) insofeqte tendonul p0nd la inser{ia acestuia pe metacarpian.
Articu la$ile me mbru lui superio r
,,/r*6
'\
*AI "ARTICULATIILE MEMBRULUI
sfupnRroR
fi uncturae membri superioris)
Articula{iile membrului superior se impart in articula\iile centarii

membrului superior qi articulaliile membrului superior liber sa:u propriu'zis.
ARTICULATIILE CENTURII MEMBRULUI

SUPERIOR
(iuncturae cinguli membri superioris)
Aceste articulalii realizeazd leg6turile claviculei cu sternul (articula(ia sterno-

claviculard), cu acromionul (articula{ia acromio-clavicularS) gi cu procesul coracoid
prin intermediul ligamentelor coraco-claviculare (sindesmoza coraco-clavicular6). Se
adaugl qi legitura centurii cu scheletul cutiei toracice prin intermediul mugchiului
din{at anterior (sissarcoza scapulo-toracic6). Scapula va prezenta qi o serie de
ligamente proprii.
ARTICULATIA STERNO.CLAVICULARA
(articulatio sternoclavicularis)
Este o articula{ie in qa sau prin imbucare reciproci, care se realizeazd intre

extremitatea mediald a claviculei, stern gi primul cartilaj costal, motiv pentru care se
numegte Si artic ulayia sterno-condra-clavic ulard-
Suprafe{ele articulare. Sunt foarte variabile in privinla formei gi mirimii.
DupI FICK, aceast[ variabilitate s-ar datora modificdrilor suferite de suprafefele
articulare sub influenla profesiunii exercitate, cdt gi prezenlei fibrocartilajului
articular.
Suprafaga articulard claviculard este situatd in partea antero-inferioard a
IUI
extremitS{ii mediale a claviculei. Ea deplqegte superior, posterior gi anterior suprafata

articulard sternald. Aceastd suprafatrE claviculari ocup[ numai dou6 treimi sau trei
pdtrimi inferioare ale extremitilii mediale a claviculei. Ea este uqor concavi in sens
antero-posterior qi convexd ?n sens vertical gi se prelungegte pe fa[a inferioari a
claviculei cu o faletd articulari convexi inferior, cu o lirgime de 2 - 5 mm, care se va
articula cu primul cartilaj costal. intre cele doud suprafefe articulare claviculare se
formeazd un unghi diedru. Pe sub claviculS, intre ea qi prima coasti, trec vasele
subclaviculare (ce pot fi comprimate pe prima coastl) gi trunchiurile plexului brahial.
Aceste elemente pot fi comprimate sau lezate in traumatismele acestei regiuni.
Suprafa|a articulard sternald, mai pufin intinsi ca precedenta, este situatd
pe partea supero-lateralS a manubriului sternal. Ea are curburile invers orientate celor
claviculare: este concavl vertical qi uqor convexd antero-posterior. Aceasti suprafafd
se continui lateral cu fayeta costald (condral6), care este ingustl gi situati pe fafa
superioari a primului cartilaj costal.
Suprafe,tele articulare sunt acoperite pe toati intinderea lor cu cartilaj hialin.
Deoarece intre suprafbfele articulare nu existl o concordanfI perfect6 (av6nd
curburile orientate in sens invers), intervine un fibrocartilaj situat intre cele doui
suprafe{e articulare, numit disc urticular (discus articularis). Prin fefele sale
corespunde suprafelelor .articulare, iar prin marginea sa circumferenfiald aderd la
capsulS gi ligamentele articulafiei. Superior se inser6 pe claviculS deasupra suprafetrei
articulare, iar inferior pe primul cartilaj costal. Are o grosime inegali, fiind mai gros
Ia periferie decAt in porfiunea centrali. Poate fi perforat in centru sau la partea sa
anterioarI. Discul imparte articulafia in doul compartimente: unul menisco-sternal
situat rnedial gi celdlalt menisco-clavicular, situat lateral.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulard gi ligamente.
Capsula articularl sublire qi laxd, este format[ din doud straturi: unul
extern, fibros gi altul intern, sinovial. Stratul fibros se inseri prin cele doui
circumferin,te pe marginile suprafefelor articulare (la periferia cartilajului hialin).
Capsula este mai puternic[ anterior gi posterior.
Ligamentele care intiresc capsula sunt:
1. ligamentul sterno-clavicular anterior (lig. stemoclaviculare anterius) se inser[ pe
marginea anterioard a claviculei 9i pe fafa anterioarl a manubriului sternal;
2. ligamentul sterno-clavicular posterior (lig. sternoclaviculare posterius) este situat
pe fa(a posterioarl a articula{iei, inserdndu-se pe marginea posterioari a claviculei gi
pe fala posterioarl a manubriului sternal. Este mai puternic decdt cel anterior, ceea ce
explic6 posibilitatea mai rurd. a luxafiilor sterno-claviculare posterioare, care potleza
nervii frenic Ai vag sau vasele subclaviculare.
3. ligamentul interclavicular (lig. interclaviculare) numit Si ligamentul supero-
medial sau ligamentul clavi-sterno-clavicular, este situat in partea superioarS. a
articulafiei. El este format din dou[ feluri de fibre: fibre superficiale, lungi, care
unesc cele doud extremitlli mediale ale claviculelor gi formeazi ligamentul
interclavicular propriu-zis gi fibre scurte, profunde, care unesc extremitatea mediall
a claviculei cu manubriul sternal, formdnd ligamentul clavi-sternaL Ca qi discul
articular, acest ligament este considerat rest din episternum.
l0E
i
Articu la$i le membru lui sup erio r
Ligamentul stemo-clavicular superior Ligamentul interclavicular

I stemo-clavicular anterior Ligamenfu I stemo-clavicular superior
Ligamentul costo-clavicular
Ligamentul costo-clavicular
Fig. 71 - Articula{ia sterno-claviculsrd
4. tigamentul costo-clavicular (lig. costo-claviculare) numit Si ligamentul infero-

medial sau ligament.ul condro-costo-clavicular, este un ligament scurt, de formd
aproximativ romboidald, care se inser6 inferior pe fala superioard a primului cartilaj
costal, iar superior pe impresiunea ligamentului costo-clavicular de pe fala inferioari
a extremitI{ii mediale a claviculei. Ligamentul este foarte puternic, ridicd prima
coaste, particip6nd astfel in inspira{ie.
Autorii francezi ii disting doui lame: una anterioar[ gi alta posterioarS,
separate intre ele prin fesut celular lax, in care se poate dezvolta o bursi seroasS.
Lama anterioarl se afl6 in continuitate cu foila anterioard a tecii subclavicularului.
Lama posterioari constituie ligamentul costo-clavicular propriu-zis, care se inserl
inferior pe primul cartilaj costal gi por{iunea adiacent6 a primei coaste.
Sinoviala sau stratul intern al capsulei, este compartimentati de discul
fibrocartilaginos intr-o por{iune menisco-sternall qi o porliune menisco-clavicularS,
care nu comunicd una cu cealalti. Sinoviala menisco-clavicular[ este mai intinsb gi
mai laxd decAt cea menisco-sternali gi deci va permite migcbri cu amplitudine mai
mare.
Vasculariza{ia provine din artera toracici intern6.
Inerva(ia este asiguratS de nervul supraclavicular al plexului cervical.
Migcirile. Fiind o articulalie cu trei axe, permite mai multe feluri de migcdri
asemlndtoare unei enartroze. Clavicula poate executa pe stern migciri antero-
posterioare, miqcdri de ridicare-cobordre gi de circumducfie, migclri in care cele doud
extremitili ale claviculei se deplaseazd in sens invers dar cu amplitudine diferitS.
Axul migcirii de ridicare-coborire este orizontal antero-posterior (sagital) gi trece
prin ligamentul costo-clavicular, prin extremitatea medial6 a claviculei qi nu prin
articulafie. in miqcarea de ridicare, extremitatea lateral[ a claviculei este
ascensionatl, in timp ce extremitatea mediall coboar6. in migcarea de coborAre
fenomenele se produc invers. Migcarea de ridicare este limitatd de ligamentul costo-
clavicular, iar miqcarea de cobor6re este impiedicat6 de ligamentele sterno-
tuv
claviculare anterior Si posterior, ligamentul interclavicular $i prima coast5.

Extremitatea laterald a claviculei poate urca gi cobori pe o indlfime de g - l0 cm.
Muqchii ridicltori ai claviculei sunt: trapezul gi cap[tul clavicular al sterno-
cleido-mastoidianului, iar muqchii cobordtori ai claviculei sunt marele pectoral,
deltoidul gi subclavicularul.
Miqc[rile antero-posterioare sau de proiec{ie ale claviculei, se executd dup6
un ax vertical care trece prin extremitatea mediald a claviculei (prin ligamentul costo-
clavicular). C6nd extremitatea lateral6 a claviculei este dusd anterior, extremitatea
mediall este dus[ posterior. Aceste migc[ri sunt limitate de ligamentele sterno-
claviculare anterior gi posterior. Distan{a dintre punctele extreme ale acestei miqciri
este de 7 - l0 cm.
Succesiunea alternativi a migc[rilor precedente produce miqcarea de
circumduc{ie, ?n care extremitatea mediali a claviculei descrie un con mic, iar
extremitatea laterald un con mai mare, ambele cu vdrful la ligamentul costo-
clavicular. Conul mare are baza eliptici cu axul mic de 7 cm orientat antero-
posterior, iar axul mare de 8 - 9 cm, orientat vertical.
Mugchii proiectori anteriori ai claviculei sunt: marele pectoral, deltoidul gi
subclavicularul, iar muqchii retroproiectori ai claviculei sunt: trapezul qi cap6tul
clavicular al sterno-cleido-mastoidianului.
ARTIC ULATIA ACROMIO-CLAVIC ULARA

(articulatio acromioclavicularis)
Este o articula{ie pland. realizati intre extremitatea laterald a claviculei qi

acromion.
Suprafefele articulare. Suprafa{a acromiald este situatl laparteaanterioar6
a marginii mediale a acromionului. Ea este ovalard gi ugor concavS, fiind t6iat6 pieziq
qi orientat[ supero-medial. Suprafaga claviculard prezintd. o fefigoard articular6
ovalard, ugor convexi gi invers orientati celei acromiale, pe care se sprijind. Aceasta
explicd de ce luxalia superioari a claviculei este aspectul cel mai frecvent al
luxaliilor din aceasti articulafie. Cele doul suprafe,te articulare sunt acoperite de un
strat de cartilaj hialin, a cdrui suprafa,tl este rugoasi.
Cind nu existl menisc articular, cartilajul hialin al suprafefei claviculare este
mai gros in partea superioar[, iar pe suprafata acromiali este mai gros inferior.
Aproximativ intr-o treime din cazuri, din cauza neconcordan(ei suprafe,telor
articulare, juxtapozifia perfectd este asiguratd printr-un menisc intraarticular, care
prin baza sa aderl la capsuld gi se termini in cavitatea articulard printr-o margine
Iiber[. Mai rar meniscul este complet gi imparte cavitatea articulard ?ntr-un
compartiment menisco-clavicular qi un compartiment menisco-acromial. Atunci cfind
este complet meniscul poate fi perforat ln por,tiunea sa centrald gi cele doul
compartimente comunicl unul cu celdlalt.
ltu
Articu I ati il e membru lui superior
Ligamentul trapezoid
Ligamentul acromio-clav
Ligamentul conoid
Acromionul
Ligamentul coraco-clavicular inferior

Ligamentul
coracoidian
Clavicula
Cavitatea glenoidd
Fig. 72 - Articulayia acromio-claviculard Si ligamentele coraco-claviculare

Mijtoacele de unire. Capsulo articulard este un man$on fibros destul de
gros, care se inserA pe cele doud oase foarte aproape de periferia cartilajului hialin.
Capsula este interitd pe faln superioard de c6tre ligamentul acromio-clavicular (lig.
acromio-claviculare), foarte puternic gi care este format din doui planuri fibroase:
unul profund qi altul superficial. Planul profund reprezintl o ingrogare a capsulei.
Planul superficial este format din fascicule fibroase oblice, orientate oblic antero-
posterior qi latero-medial, grosimea sa crescind treptat antero-posterior. Planul
superficial provine prin transforrnarea fibroasi a fibrelor mugchiului trapez care se
inseri pe acromion. Aceste fibre se separl de mugchi gi iau inser.tie pe clavicul5
(ROUVIERE qi OLIVIER).
Stabilitatea acestei articulalii este date de cdtre ligamentele extraarticulare
trapezoid qi conoid.
Sinoviala acoperd fala profundi a capsulei fibroase, se reflectd de-a lungul
inse(iei manqonului capsular gi acoper[ periostul pdn[, la periferia suprafelelor
articulare, prezentdnd franjuri articulare. Cdnd existd un menisc complet, sinoviala
este compartimentatd.
Vasculariza{ia provine din ramul acromial al arterei toraco-acromiale.
Inerva{ia este asiguratd de nervul supraacromial al plexului cervical.
Migclrile. in aceastd articula{ie se produc miqciri de alunecare foarte
limitate, care se pot efectua in toate sensurile, dupd un ax reprezentat de ligamentele
extrinseci, conoid qi trapezoid.
Cele mai ample sunt miqcirile care se produc in jurul unui ax vertical, prin
care suprafetele articulare alunec[ una pe alta antero-posterior sau invers, miqcdri
care determinE mdrirea sau micgorarea unghiului scapulo-clavicular. Mdrirea
unghiului este limitatd de ligamentul conoid, iar micgorarea unghiului de cdtre
ligamentul trapezoid.
Analomia descriptivd a membrului supefior
SINDE SNIOZ A C ORAC O-CLAVICULARA

(syndesmosis coracoclavicularis)
Clavicula este legatl de procesul coracoid prin dou[ Iigamente coraco-

claviculare (lig. coracoclavicularis): conoid gi trapezoid, realizAnd sindesmoza
coraco-clavicularS.
Ligamentul trapezoid (lig. trapezoideum) sau ligamentul coraco-clavic ular
antero-lateral, este o laml patrulateri care se inserd pe partea posterioard a marginii
mediale gi fefei superioare a procesului coracoid.
De aici ligamentul se indreaptl oblic supero-lateral pentru a se insera pe linia
trapezoidali de pe fa{a inferioarS a extremitdfii laterale a claviculei. Ligamentul este
orientat oblic supero-inferior gi latero-medial. EI prezint[: o fa!6 antero-mediali
orientatd antero-medial qi superior; o fa{i postero-lateralI orientat[ invers, care
corespunde fefei superioare a coracoidei qi ligamentului acromio-coracoidian; o
margine anterioarl liber6; o margine posterioarl in raport cu ligamentul conoid.
Ligamentul trapezoid dre o grosime de 4 - 5 mm gi este format din doud foi{e
mai pufin distincte ?n partea superioar6, dar separate inferior, aproape de coracoidd,
printr-un fesut celular lax care confine adesea o bursi seroasi (POIRIER).
Ligamentul conoid (lig. conoideum) sau ligamentul coraco-clavicular
postero-medial are o formd triunghiulari, cu vdrful la procesul coracoid. Inferior se
inserd pe fala medial[ a segmentului vertical al procesului coracoid, put0ndu-gi
prelungi inser(ia gi pe cotul acestui proces gi chiar pe fafa superioarl, in apropierea
cotului. De la aceasti inse(ie fasciculele sale diverg in evantai, fiind dispuse iri plan
fiontal gi se inser[ pe tuberculul conoid de pe fala inferioari a extremitefii laterale a
claviculei. Ligamentul prezintd, doud fe{e, anterioari qi posterioarl gi doul margini:
una rnediald, verticall qi liber[ qi alta laterald, oblic[ supero-lateral. Aceast6 margine
se poate uni sau poate prezenta o simpli acolare la marginea posterioari a
ligamentului trapezoid. Acest ligament este separat frecvent de procesul coracoid
printr-o mic[ bursi seroasd a ligamentului conoid (POIRIER).
Cele doui ligamente, trapezoid gi conoid, sunt dispuse aproape perpendicular
unul pe celilalt, formdnd un unghi diedru deschis antero-medial cu v0rful reprezentat
de unirea marginii posterioare a ligamentului trapezoid cu marginea laterali a
ligamentului conoid. Acest spafiu unghiular este umplut de un fesut celulo-adipos,
bogat vascularizat, incrucigat uneori de o bursd seroasd rudimentar[. Acest ,tesut
celulo-adipos poate fi traversat uneori de tracturi fibroase coraco-claviculare gi frec-
vent septat de cltre o lameld fibroasi care prelungegte in afarl fascia clavi-pectoral[.
Rolul ligamentelor coraco-clavieulare este de a face ca greutatea membrului
superior si fie suportatl mai mult de clavicull decdt de acromion gi de a limita
migclrile dintre scapuli gi clavicul[.
Se mai descriu:
1. ligamentul coraco-clavicular medial, o laml fibroas[ care se intinde de la
marginea medial[ a claviculei la marginea anterioari a qanfului subclavicular; cel mai
Aniculaliile membrului superior
adesea apare ca un fascicul ingrogat al fasciei clavi-pectorale gi uneori emite o

prelungire care se intinde pdnd la inse(ia costal6 a subclavicularului; CALDANI il
numegte ligamentul bicorn;
2. ligamentul coraco-clavicular lateral, o lamd fibroasd ce reprezintd o
simpld ?ngrogare a fasciei clavi-pectorale pe care o prelungegte lateral, septeazd
spa{iul unghiular cuprins ?ntre ligamentele conoid qi trapezoid gi se inserS pe
marginea inferioarb a coracoidei.
Capsula articularl
Li gamentul acromio-clavicular
Ligamentul acromio- $anlul subclavicular
coracoidian
Ligamentul trapezoid
I-isamentul conoid
Procesul coracoidian Ligamentul coracoidian
Colu[ scapulei
Fig. 73 - Articulayia ucromio-claviculurd, ligamentele coraco-

claviculare Si ligamentele proprii ale scapulei.
Ligamentele proprii ule scilpulei
Sunt lame fibroase care leagd intre ele dou6 porfiuni ale scapulei. Sunt in
numAr de trei: ligamentul acromio-coracoidian, ligamentul coracoidian gi ligamentul
spino-glenoidian.
Ligamentul coraco-acromial (lig, coracoacromiale) este o lamd fibroas6
triunghiulari care se inser5 prin virful sdu pe vArful acromionului gi prin baza sa pe
marginea laterald a po(iunii orizontale a procesului coracoidian. Fa[a sa superioari
este ?n raport cu fala profundl a deltoidului, iar fala sa inferioarl rispunde articula{iei
scapulo-humerale qi muqchilor periarticulari, de care este separatd, prin bursa serousd
subacromio-coracoidiand. Marginea anterioard a ligamentului se continud cu fascia
care acoperh fa{a profundS a deltoidului 9i dup5 CORNEJO partea externi a
ligamentului ar deriva din aceastd fascie. Marginea posterioar[ a ligamentului se
unegte cu fascia supraspinosului.
Ligamentul cor procesul coracoid
deasupra articulafiei scapulo-humerale o bolt[ osteo-fibroasi coraco-acromial[.

Ligamentul coracoidian sauligamentul transvers superior al scapulei (lig.
transversam scapulae superius) este o bandl fibroasl care se intinde de Ia o margine
la alta a incizurii coracoidiene, pe care o transforml astfel intr-un orificiu osteo-
fibros prin care trece nervul suprascapular. Deasupra ligamentului trec artera
suprascapular[ cu cele doud vene satelite.
Ligamentul spino-glenoidian sau ligamentul transvers al lui HENLE este
un fascicul nervos ingust gi sub{ire, care se intinde de la marginea lateral5 a spinei
scapulei la marginea posterioar[ a cavit[1ii glenoidiene qi a capsulei articula{iei
scapulo-humerale. El trece in punte peste ganful de la nivelul colului scapulei qi prin
acest orificiu pe care ?l delimiteazl trece pachetul vasculo-nervos suprascapular.
SIS SAR COZ A SCAPULO-TORACICA
Scapula nu prezintl a altb articula{ie directi cu toracele gi este singurul os

care se articuleazd la scheletul axial prin intermediul mugchilor, formdnd sissarcoza
scapulo-toracicd, cu doud compartimente: interserrato-toracic Si intersetrato-
scapular. intre torace gi muqchiul dinfat anterior existi un spafiu limitat medial de
arcurile costale mijlocii gi mugchii intercostali qi lateral de fa{a mediali a mugchiului
din{at anterior. fn acest spa{iu nu exist[ dec0t fesut celular lax care permite
bascularea scapulei. intre fala lateral[ a mugchiului din(at anterior situat medial gi
fafa anterioard a mugchiului subscapular, situat lateral, se delimiteazd spafiul
interserrato-scapular prin care trec nervii toracic lung gi toate elementele vasculo-
nervoase ale fosei axilare (acestea din urml trec prin partea anterioard a spafiului).
Cele doud spatii pot fi asimilate sinovialei unei articula{ii adevdrate, in care
elementele active ar fi mugchii centurii scapulare ce permit scapulei sd alunece gi sd
basculeze pe torace, prin rotafia in jurul unui ax perpendicular pe planul osului ce
trece prin unghiurile superior qi lateral. Presiunea atmosfericS, tensiunea
tegumentului qi mai ales tonusul musculaturii, ii permit scapulei o mic[ deplrtare de
suprafelele de alunecare costale. Dovadi ci tonusul muscular este acela care
intervine cel mai mult, este c[ ?n paraliziile mugchiului dinfat anterior,'scapula se
indeplrteazl de torace ddnd aga-numitele scapulae alatae (aripi de ingerag).
Scapula are posibilitatea de a se deplasa pe torace datoritd spafiilor celulare
intermusculare ale joncfiunii scapulo-toracice. in timpul deplas[rilor laterale se
executd gi o migcare de basculare a scapulei care Ia nivelul unghiului inferior este de
450. Scapula poate ajunge astfel s5 nu mai fie situatd intr-un plan frontal, ci intr-un
plan oblic de aproximativ 300, indreptat medio-lateral qi postero-anterior, plan numit
"planul scapulei".
Ridicarea scapulei este realizatd de fasciculele superioare ale trapezului gi de
cdtre romboid gi ridicltorul scapulei (angular). Ea este insoli6 gi de o indepdrtare a
marginii spinale a scapulei de linia medio-sagitall.
Artic u I ali ile membru lu i siperior
Coborirea scapulei este realizati de fasciculele inferioare ale trapezului, de

din{atul anterior qi dorsalul mare. in timpul cobordrii, marginea medial[ a scapulei se
apropie de linia medio-sagital[.
MiS cdrile c enturii scapalflre

MiScdrile de ridicare Si coborflre ale umdrului se execut[ in jurul unui ax
antero-posterior care trece prin ligamentul costo-clavicular, deci mai aproape de
extremitatea medial[ a claviculei, realizindu-se situalia unei pdrghii cu brafele
inegale care execut6 migc[ri simultane, ins6 in sens opus. Astfel, cdnd um[rul se
ridic6, extremitatea laterali a claviculei se ridici qi ea, in timp ce extremitatea
mediald a claviculei coboar[. Cdnd umirul coboarl fenomenele se petrec invers.
Migcarea de ridicare a umdrului se face sub un unghi de 30 - 400, iar cea de
cobordre sub un unghi de numai 8 - 100.
MiScdrile de proieclie anterioard Si posterioard ale umdrului se executd de
asemeni prin axul ce corespunde ligamentului costo-clavicular. In proiec{ia anterioard
extremitatea lateral[ a claviculei se deplaseazi anterior impreunl cu um6rul in timp
ce extremitatea mediali a claviculei sufer[ o uqoarl alunecare posterioard in
articulafia sterno-clavicularl. in migcarea de proiecfie posterioari, lucrurile se petrec
invers. Migc[rile antero-posterioare in articula{ia sterno-claviculard pot atinge 300.
Circumducyia rezultd din insumarea miqcirilor anterioare executate succesiv:
ridicare, proieclie anterioar6, coborire gi proiecfie posterioard a um[rului. in
circumducfie se executd cele doud conuri imaginare descrise anterior, conuri care se
unesc prin virfurile lor.
ARTICULATIA SCAPULO.HUMERALA SAU

ARTICULATIA UMARULUI (articulatio
humeri)
Este o articula{ie sferoidalS (enarhozl) care unegte capul humeral qi cavitatea
glenoidi a scapulei,
Suprafe(ele articulare sunt reprezentate prin capul humeral gi cavitatea
glenoidd a scapulei.
Capul humerusului are forma unei treimi dintr-o sferi cu raza de
aproximativ 30 mm, fiind pulin mai intins in sens vertical dec6t in sens antero-
posterior. El este acoperit cu un strat de cartilaj hialin, care are o grosime uniforml
de 1,8 - 2 mm, care se intinde pdnd la marginea mediald a colului anatomic.
Cavitatea glenoidd, mai pufin intinsd decdt capul humeral, are o form[
ovalarl cu extremitatea mai largi inferior, este inegal excavati qi prezintd in centrul
siu o mici proeminenli, taberculul glenoidian descris de ASACHE. Concavitatea
Ligamentele coraco-humeral Ei
gleno-humeral superior
Ligamentul coraco-humeral
ProcesuI coracoidian
Spina scapulei
Labrumul glenoidian
Cavitatea glenoidd
Ligamentul gleno-humeral inferior
Fig. 74 - Cavilalea glenoidd, lobrumul glenoidian g capsula articulard

cavitArii glenoide este mai accentuatd in partea inferioari. Cartilajul hialin care o
acoper6, face s5 dispard inegalitdlile de suprafa{[ gi prin urmare el are o grosime
inegalS, fiind rnai gros in jumitatea inferioari gi mai subfire la nivelul tuberculului
glenoidian.
Cadrul, bureletul sav lobrumul glenoidal (labrum glenoidale) este un inel
fibro-cartilaginos care se inserb pe conturul cavit6tii glenoide gi are rolul de a cregte
profunzimea acestei caviteti. Pe secliune are o form6 triunghiularS., prezentd.nd trei
fe!e: perifericd, externi qi intemd Faya perfuricd, ader6 de conturul cavit5tii
glenoide qi dd inser{ie capsulei articulare, tendonului capului Iung al bicepsului in
paftea superioard qi tendonul capului lung al tricepsului in partea inferioard. Fata
externd este liberS, netede, convexd gi prelungeqte in afari suprafala colului scapulei.
Fala internd se g[seqte in continuarea suprafelei articulare a cavitilii glenoide. in
general, labrumul este mai larg in partea inferioarS, ceea ce lnseamnS cI el mlregte
mai mult cavitatea glenoidl in partea sa inferioarS. Frecvent, labrumul glenoidian
trece in punte peste incizura glenoidiand pe care o prezintl marginea anterioard a
cavitAlii glenoide, formdnd astfel o fantd osteo-fibroas[ ingust[ prin care se angajeazd
un reces sinovial. ?n constitulia labrumului intr6 fibre proprii qi Jibre extrinseci
provenite din tendoanele capetelor lungi ale bicepsului qi tricepsului. Chiar mdriti cu
labrumul glenoidian, cavitatea glenoidi nu cuprinde in totalitate capul lrumeral.
Mijloacele de unire. Humerusul qi scapula sunt unite prin capsula articularS,
prin Iigamente care intiresc capsula gi prin muqcliii periarticulari.
Articulatjile membrului supi or
Capsala articulard are forma unui mangon fibros, cu o mare laxitate,
permi{And o depdrtare de 2 - 3 cm a suprafe{elor articulare. Ea se intinde de la
conturul cavitelii glenoide la colul humeral.
Insergia scapulard a stratului fibros al capsulei se face pe por{iunea
Ligamentul coracoidian Ligamentul coraco-glenoidian

Spiniscapulei Capsulaarticular[
I I
Supraspinosul
Rotundul mic
Ligameritul spino-glenoidian
Fig. 75 - Capsala articulaliei scapulo-humerale (vedete postetioard)

perifericd a labrumului glenoidian gi pe rebordul osos al cavitl1ii glenoide, dar nu
perfect circular. in partea superioard se intinde p6ni la baza procesului coracoidian,
trecAnd peste tuberculul supraglenoidian gi de aceea inserlia capului lung al
bicepsului este intraarticulard, in timp ce in partea inferioar[ inserfia capului lung al
tricepsului rimdne extraarticulard. Doar in 20Yo din cazuri inserlia capsulei se face
numai pe colul scapulei.
Inser{ia humerald se face la o distant[ diferitd de capul humeral in partea
superioard fafn de porfiunea inferioari. in partea superioard inserlia se face pe colul
anatomic, deci la periferia cartilajului hialin, l6s6nd liberi cei doi tuberculi ai epifizei
proximale a humerusului. I a nivelul ganfului intertubercular capsula trece in punte,
transformdndu-l in canal. in jum[tatea inferioari, linia de inser{ie se indepdrteazl
progresiv supero-inferior de periferia suprafe{ei articulare, cu aproximativ I cm qi se
inser[ pe colul chirurgical. in aceastd porliune inferioard a inserfiei capsulei, fibrele
superficiale se inserl direct pe humerus, in timp ce fibrele profunde sunt recurente,
reflect0ndu-se infero-superior gi urc[ aplicate pe periost pdnl la marginea cartilajului
hialin, formdnd in cavitatea articulard impreunl cu sinoviala pe care o ridic[ bride
(frduri) proeminente, numite fren ula caps ulae.
Capsula este relativ sublire, fiind mai groasS inferior unde nu este in raport
imediat cu nici un mugchi. Superior, anterior qi posterior ea se sub{iazd dedesubtul
muqchilor care o acoperS. Aceste caractere structurale favorizeazd, producerea unor
miqc[ri mai ample, dar gi producerea mai frecventi a luxafiilor. Plicile pe care le
prezint[ capsula ar putea fi prinse intre suprafelele articulare, lucru impiedicat prin
acfiunea mugchilor vecini: triceps, supraspinos, subspinos, subscapular.
Ia articular[ este format[ din fascicule de fibre incrucigate in toate
sensurile printre care se pot observa totugi fibre longitudinale superficiale qi fibre
profunde circulare.
Ligamentele. Grosimea gapsulei este mai micl la nivelul tendoanelor gi mai
mare in spafiile intertendinoase. tn aceste spafii grosimea capsulei nu este uniform6,
in diverse puncte capsula ingrog6ndu-se sub forma unor benzi fibroase din jurul
cavitd{ii glenoide Ia humerus, formdnd ligamentele gleno-humerale. Capsula
articulard mai este interite prin inc[ dou[ ligamente: coraco-humeral Si coraco-
glenoidian. Acestea se deosebesc de ligamentele gleno-humerale prin inserlia lor
coracoidiani qi prin aceea cd sunt independente de capsula articulard pe o porliune
sau pe toati lungimea lor.
Ligamentul coraco-humeral (lig. coracohumerale) este o lami fibroasd
groas[ care se inserd medial pe toat[ lungimea marginii laterale a procesului
coracoid, dedesubtul ligamentului acromio-coracoidian. De aici ligamentul se
indreaptl transversal in afard termindndu-se prin doul fascicule pe trohiter,
fasciculul trohiterian qipe trohin;fasciculul trohininn, de fiecare parte a extremit[1ii
superioare a culisei bicipitale (qanful intertubercular). 'Acest ligament este
independent de capsula articularl in vecin[tatea inserliei coracoidiene gi fuzioneaz[
in restul lungimii sale. Fasciculul s[u trohiterian se unegte posterior cu tendonul
supraspinosului. Anterior, fasciculul trohinian se sudeaz6 in apropierea trohinului cu
ligamentul gleno-humeral superior, situat dedesubt. Fafa superioarl a ligamentului
este separati de ligamentul acromio-coracoidian prin bursa seroasd subacromio-
coracoidiani.
Ligamentul coraco-humeral provine prin transformarea fibroasi a pe4ii
laterale (extracoracoidiene) a mugchiului mic pectoral.
Ligamentul humeral transvers. Tendonul capului lung al bicepsului brahial
iese din articulafia scapulo-humeralI prin orificiul dintre fasciculele trohiterian qi
trohinian ale ligamentului coraco-humeral qi se angajeazb, in ganful intertubercular,
numit datoritd acestui fapt qi culisu bicipilald. Acest gan! este transformat intr-un
canal osteo-fibros de cdtre tractusuri fibroase subliri care se ?ntind in partea
superioari intre cele dou[ fascicule ale ligamentului coraco-humeral, iar in partea
inferioari intre cele doui margini ale qanfului intertubercular. BRODIE a numit
aceste elemente fibroase ligamentul humeral transvers. Uneori porfiunea superioari
a acestui ligament este intSriti printr-o expansiune tendinoasl a supraspinosului care
se termini pe marginea laterald a trohinului.
Ligamenlul coraco-glenoidian descris de SAPPEY sub numele defasciculul
profund sau coraco-glenoidian al ligamentului coraco-humeral, se intinde de la
partea posterioari a marginii laterale a procesului coracoid gi de la cotul sdu, se
indreaptl postero-lateral qi se termind pe labrumul glenoidian gi zona invecinati
acestuia din capsula articulard. Acest ligament ar avea aceea$i semnificafie ca gi
ligamentul coraco-humeral (SICARD).
Ligamentele g leno-h umerale (lig. glenohumeralia) descrise de FARABEUF,
sunt in num5.r de trei: superior, mijlociu gi inferior.
I18
Articu laliil e me mb ru lui sup erior
Fasciculul trohiterian al ligamentului coraco-humeral

Ligamentul coraco-humeral
Ligamentul gleno-humeral superior

Supraspinosul
Fasciculul trohinian al ligamentului
coraco-humeral
Ligamentul hutneral transvers
Foramen ovale WEIT
Ligamentul gleno-humeral mijlociu
Subscapularul
Ligamentul gleno-humeral
inferior
Capul lung al
Foramen ovale
ROUVIERE
lung al tricepsului
Fig. 76 - Ligamentele articulaliei scapulo-humerale (vedere anterioafi)
1. Ligamentul gleno-humeral superior (MORRIS) sau supragleno-

suprahumeral (FARABEUF) se inseri superior la partea superioari a labrumului
glenoidian gi a colului scapulei, se indreaptd transversal in afard qi se inser6 deasupra
trohinului, pe colul anatomic, la nivelul unei mici addncituri pe care o prezintd capul
humeral. Acest ligament este situat sub ligamentul coraco-humeral, de care este
separat inilial printr-un spatiu care contine grdsime qi in care pbtrunde adesea o
prilungire a bursei seroase subcoracoidiene. indrept6ndu-se lateral cele douA
ligamente se apropie treptat unul de celSlalt gi apoi ligamentul gleno-humeral
superior fuzioneazdcu fasciculul trohinian al ligamentului coraco-humeral.
2. Ligamentul gleno-humeral miilociu san sapragleno-prehumerdl, se
inserd medial pe labrumul glenoidian gi pe po(iunea vecine din colul scapulei,
imediat inaintea inserfiei ligamentului gleno-humeral superior. Se indreapt[ infero-
lateral l[rgindu-se gi se termin[ pe partea inferioari a trohinului, de-a lungul inse(iei
tendonului subscapularului.
Ligamentul gleno-humeral inferior sau pregleno-subhumeral se inserl in
partea antero-inferioarl a labrumului qi a porfiunii adiacente a colului scapulei $i se
termini dedesubtul trohinului.
Ligamentul gleno-humeral superior delimiteaz[ cu ligamentul gleno-humeral
mijlociu un spatiu triunghiular cvbaza situati lateral, spatiu numitforamen ovale a
lui WEITBRECHT, prin care trece tendonul mugchiului subscapular, in contact cu
capsula articular[. Prin acest spafiu cavitatea articulari comunici cu seroasa
subscapulard.
intre ligamentul gleno-humeral mijlociu qi cel inferior se delimiteazd un al
doilea spatiu triunghiular cu baza orientatd medial, reprezentati de rebordul
glenoidian, numitforamen ovale a lui ROUVIERE. Acest spatiu reprezintl punctul

slab al articulafiei, Ia nivelul c[ruia capsula este mai sublire gi fibrele sale pot fi
indepdrtate qi si permiti trecerea capului humeral in luxa{iile antero-mediale ale
um[rului. De asemenea, acest spafiu permite comunicarea cavitefii articulare cu bursa
seroasi subcoracoidianS, de aceea se mai numegte Si oriJiciul subcoracoidian,
existAnd ?n jumdtate din cazuri.
Un rol irnportant in menfinerea suprafelelor articulare revine gi presiunii
Capul lung al
Ligamentul coraco-glenoidian
Ligamentul coracoidian Ligamentul coraco-humeral
Foramen ovale WEITBRECHT
Subspinosul
tul gleno-humeral mijlociu
Cavitatea glenoidf,
Rotundul mic
Labrumul
glenoidian
Ligamentul spino-glenoidian
Foranren ovale ROUVIERE
Fig, 77 - Articala{io scnpulo-humerald (vedere posterioard)

atmosferice, dar mai ales mugchilor gi tendoanelor periarticulare care reprezintd,
"ligamentele active" ale articulaliei. tn partea superioarA qi posterioard se afl6
tendoanele mu$chilor supraspinos, subspinos gi rotund mic, iar anterior se afl6
tendonul subscapularului, care prezintd. o aderenld inegald la capsul[. Mangonul
capsular este unit mai str6ns cu mugchiul supraspinos gi mai pu{in cu subspinosul qi
rotundul mic. La nivelul acestor tendoane capsula este mai sublire, cu atdt mai mult
cr-l c6t aderenfa tendonului la capsuld este mai mare. Tendonul muqchiului
subscapular este in raport direct cu cavitatea articulard.
Sinoviala acoperA fala profundl a capsulei fibroase pdnl Ia inser{iile
acesteia, nivel la care se reflecti pentru a se intinde pAnd la nivelul cartilajului hialin,
inserlia capsulei fdcdndu-se la distanfl de acesta. Aceasti reflectare este mai evidenti
pe humerus, unde sinoviala este ridicatd de bridele fibroase ale capsulei qi determini
formarea plicilor sinoviale (frenula capsulae). Sinoviala ?ntecuieqte complet tendonul
capului lung al bicepsului, care este intraarticular.
Intre capsul5 gi muqchii periarticulari existd mai multe burse seroase, formate
ltu
membrulili
orificiile acesteia. Constante sunt

de prelungiri ale sinovialei care strdbat capsula prin
bursa seroasd a subscapularului Si bursa seroasd a bicepsului (amintitS mai sus).
Inconstant, mai pot exista: bursa seroasd subdeltoidiand sau subacromio-
coracoidiand, bursa seroasd subcoracoidiand qi bursa seroasd infraspinoasd-
Raporturile articulafiei scapulo-humerale. Patru muqchi: anterior
subscapularul, posterior infraspinosul qi rotundul mic, superior supraspinosul 9i
inferior capul lung al tricepsului, alcdtuiesc aga numitul con muscttlo-tendinos.
Deasupra articulafiei se afld bolta coraco-acromiali acoperitd de mugchiul deltoid, iar
medial articula{ia vine ?n raport cu elementele fosei axilare.
Vascularizalia provine din arterele circumflexe (anterioar6 qi posterioar6),
din ramul acromial al arterei toraco-acromiale 9i din artera suprascapularS.
Inerua(ia este asiguratS de ramuri care provin din nervii axilar qi
suprascapular.
Miscdrile articulaliei scapalo-humerale

. Fiind o articulalie poliaxial[ qi reprezent6nd cea mai mobil[ enartrozd a
corpului omenesc, aceastd articulalie permite executarea urmitoarelor migcdri: flexie-
extensie, abducfie-adducfie, circumducfie, rota{ie mediali 9i rotafie lateralS'
Abduc(ia Si adduc(ia. Abduclia este miqcarea prin care braful se indepSrteaz[
de corp, iar adducfia este migcarea in sens invers, de apropiere a brafului de corp sau
de linia median6. Cdnd abducgia este pur[ (ftrd a fi asociati cu rotafia), ea se face
p6n[ la 900, din cauza tuberculului mare care ajunge in raport cu marginea superioar6
a cavit[1ii glenoide, impiedicAnd continuarea migcdrii. Abducfia este limitatd qi de
ligamentele gleno-humerale. Prin efectuarea unei rotafii laterale a braqului, care
permite trecerea capului humeral sub acromion, abduc[ia ajunge la 1200, numai cu
participarea articula{iei scapulo-humerale. Printr-o migcare de bas^culare a scapulei se
tompleteaza migcarea de abducfie, care poate ajunge astfel la 1800' Deci, miqcarea de
abduclie se execut[ in doi timpi: primul timp are loc numai in articula{ia scapulo-
humeral[ (p6nd la 90 - 1200), iar al doilea timp este posibil prin bascularea scapulei,
cAnd se continui ridicarea bra(ului pdn[ la vertical['
Mugchii abductori sunt: supraspinosul, deltoidul 9i capul lung al bicepsul
brahial.
Adduc(ia pur[ nu este posibill, fiind impiedicatd de intAlnirea bra(ului cu
trunchiul. Asociatd insd unei antepulsii ,uu ur"i retropulsii de aproximativ 300,
adduc(ia poate atinge 450, miqcarea fiind limitatd de ligamentul coraco-humeral.
Muqchii adductori sunt: pectoralul mare, latisimul (dorsalul mare), rotundul
mare, rotundul mic, subscapularul, coracobrahialul, capul scurt al bicepsului brahial
gi capul lung al tricepsului brahial.
Flexia (antepulsia sau proiec{ia anterioar[) ca gi cea de efrensie (retropulsie
sau proiec{ie posterioari) se executi dup[ un ax transversal care trece pr-in centrul
tuberculului mare alhumerusului 9i prin centrul cavitSlii glenoide. in timpul
executdrii acestor miqcdri capul humeral basculeaz[ inainte in miqcarea de retropulsie
$t l""p"t lr -t$"-.
deplaseaz6 in sens invers.

Flexia se poate executa pan[ la 95 - 1200, fiind limitatd de punerea in
tensiune a ligamentului coraco-humeral qi de partea posterioard a capsulei. O rota{ie
medial[, relaxeaz1. aceastd tensiune gi impreund cu participarea centurii scapulare gi a
coloanei vertebrale, flexia poate ajunge la 1800. Migcarea de flexie se realizeazd prin
contrac{ia mugchilor: pectoral mare, coraco-brahial, biceps gi fasciculele claviculare
ale deltoidului.
Ertensia se poate executa numai cu participarea articula{iei scapulo-
humerale cu o amplitudine de 300, dupd acelagi ax ca qi flexia, zx care se geseqte la
aproximativ 2 cm sub bolta acromio-coracoidiand, in mijlocul fe{ei laterale a
um[rului. Aceast[ migcare este limitati de cele trei ligamente gleno-humerale, dar gi
de ligamentul coraco-humeral. Asociati unei rotafii mediale gi cu participarea
centurii scapulare, extensia poate ajunge p6nI Ia maximum 400.
Miqcarea de extensie se realizeazd cu participarea mugchilor: dorsal mare,
infraspinos, rotund mic, triceps gi fasciculelor spinale ale deltoidului.
Rotasia mediald gi laterald se executd in jurul unui ax vertical care trece prin
centrul capului gi al capitulului humeral, in jurul axului anatomic lung al
humerusului. Ele se executd cu antebraful flectat Ia 900 pe brat, pentru a elimina
pronato-supinafia, migc[rile de rota{ie ale brafului completdnd pe cele de pronato-
supinafie ale antebra{ului.
Rotalia laterald se face p0nd la 60 - 800, fiind limitat[ de capsuli gi
Iigamentele gleno-humerale. Cdnd braful este situat l6ngd corp, rotafia laterald este
Iimitatl de ligamentul coraco-humeral. Pdn[ la 600 rota{ia este limitati de ligamentul
gleno-humeral mijlociu in asociere cu mugchiul subscapular, iar peste 600 migcarea
este limitati numai de ligamentul gleno-humeral inferior. O proiecfie posterioari a
scapulei poate amplifica migcarea pdnl la 850.
Rotafia lateral6 este produs[ de muqchii subspinos gi rotund mic.
Rotalia mediald se face pdnl la 800 in articulafia scapulo-humerald, iar
bascularea anterioard a scapulei, poate ajunge la 90 - 950, fiind limitatd de punerea
sub tensiune a capsulei posterioare.
Mugchii rotatori mediali ai braplui sunt: supraspinos, rotund mare qi
subscapular.
Circumduc(ia insumeazd migclrile precedente, care se executS. in jurul celor
trei axe. Capul humeral descrie un cerc mic, urmErind conturul cavitilii glenoide, in
timp ce extremitatea inferioar[ a humerusului descrie un cerc mare, dar qi in sens
invers (baza conului de circumduc{ie).
Articulaliile membrului supefior
Corelalia funclionuld dintre articula{ia scapulo-hameruld

gi articulaliile centurii scapulare
Migclrile executate numai in articulafia scapulo-humerali nu ar satisface

necesitilile de migcare ale membrului superior. Pentru aceasta esie necesar sd
intervinl qi articula[iile centurii scapulare care asociindu-se celor scapulo-humerale,
mdresc amplitudinea miqclrilor brafului, modificdnd orientarea cavitalii glenoide. De
exemplu, in migcarea de abducfie a brafului, se produce gi o migcare de rotafie sau de
basculi a scapulei prin care unghiul inferior al acesteia se indreaptl lateral, iar cel
lateral se orienteazi in aga fel incdt cavitatea glenoid[ privegte din ce in ce mai mult
cranial. Astfel, miqcarea nu mai este oprit[ de cdtre intAlnirea tuberculului mare cu
rebordul superior al cavitilii glenoide, atunci cdnd humerusul este la orizontall.
Participarea tuturor acestor segmente asigurl membrului superior o mai mare
amplitudine de migcare gi in toate sensurile, conferindu-i libertatea de deplasare
necesarl indeplinirii func{iilor sale.
A doua articulatie a umdralui

Unii autori: PUHL, FRANCKE, PICK, descriu spa{iul subacromio-
coracoidian ca o a doua articulalie a umlrului fiind vorba de o sissarcoz[.
Suprafa{a articular[ superioarS este reprezentatl de fafa inferioard, concav[ a
acromionului. Suprafafa inferioar[ este formatl de partea superioard a capsulei
articulaliei scapulo-humerale, intSritd medial de tendoanele infra- gi supraspinosului,
subscapularului gi de ligamentul coraco-humeral. Lateral se g[sesc tuberculii
humerali gi inserfiile lor tendinoase. Totalitatea elementelor formate din capsula gi
ligamentele sale formeazd. o lamd groasd clreia i se atribuie rolul unui disc, care
separd articula{ia scapulo-humeralS de aceastd sissarcozI.
Rolul celei de a doua articultii a um[rului este important, pentru cd ea
participd la dinamica articulafiei scapulo-humerale. Experimental, desfiinfdndu-se
articula{ia subacromiali prin suturarea acromionului gi a ligamentului coraco-
humeral la disc, se produce o limitare a miqcSrilor umirului aproape la jumdtate.
Procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel contribuie la producerea
s indromului numit p e r iar tr o zd s c ap ulo - h ume r ald-
123
Anatomia descriptivd a membrulai superior
ARTICULATIA COTULUI
(articulatio cubiti)
Unegte antebraful cu bralul, acest complex articular cuprinz6nd trei oase:
humerus, radius gi ulna. Articula{ia cotului este formatd din trei articulafii: articulayia
humero-ulnard (articulatio humeroulnaris), articulalia humero-radiald (articulatio
humeroradialis) qi articulalia r&dio-ulnard superioard sau proximald (arliculatio
radioulnaris proximalis).
Din punct de vedere anatomic aceste trei articula{ii prezent6nd o capsuli gi o
sinovali colnune, trebuie descrise ca o singuri articulafie. Din punct de vedere al
suprafelelor articulare, articulafia humero-ulnard este o trohleartrozd,, artiaialia
humero-radial[ este o elipsoidd, iar articulalia radio-ulnard proximal[ este o trohoid6,
cuplat[ func{ional cu articula(ia radio-ulnari distal6.
Din punct de vedere fiziologic insi se descriu doar doud articulafii:
articula{ia humero-antebrahiald in care se executd migciri de flexie - extensie gi
articulatja radio-ulnard proximald in care se executl migclri de pronafie - supina{ie.
In articulalia humero-antebrahial[, pentru migcarea de flexie - extensie
hotirdtoare este articula{ia humero-ulnard, articulalia humero-radiald fiind consituit5
in aqa fel incdt si urmeze migcdrile trohleartrozei.
Deoarece funclionalitatea unei articula{ii este factorul primordial, articulafia
radio-ulnar6 proximali va fi studiat[ separat de cea a cotului, studiul siu fhcAndu-se
la articula{iile oaselor antebralului.
Suprafe(ele articulare. Suprafala humerald este reprezentatl de trei
suprafefe articulare: troh leea, capitulul gi qanful capitulo-trohlean.
$anful capitulo-trohlean este situat intre trohlee gi capitul. Versantul sdu
medial sau zona conoidd este format de rebordul lateral a[ trohleei, iar versantul
lateral este format de partea medialS a capitulului.
Extremitatea superioard a ulnei prezintl, incizura trohleard (marea cavitate
sigmoidi) care se va articula cu trohleea humeral[, iar extremitatea superioari a
radiusului prezintLfoseta capului radial, care se va articula cu capitulul humeral.
Suprafefele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin cu o grosime variabilS
intre I - 2 mm, fiind mai sublire in centrul fosetei unde are 1 mm. Cartilajul hialin se
intinde pinS la marginea inferioard a fosetelor humerale, epicondilii medial qi lateral
ne fiind acoperili de acesta.
intre cele doud procese ale ulnei, coronoid qi olecranian, cartilajul hialin
poate fi ?ntrerupt transversal.
Mijloacele de unire. Capsula articulard se intinde de la humerus la cele
dou[ oase ale antebra(ului. Inserfia humerald a capsulei fibroase se face anterior la 1
cm deasupra suprafe,telor articulare, pe marginea superioarl a fosetelor coronoidiand
gi supracondilarS. Lateral inserfia se face pe fa{a laterald a capitulului, iar medial
capsula se inserd in depresiunea care separi trohleea humerali de epicondilul rnedial.
Articulaliil e me mbru hti s uperio r
Capsula articulartr
Epicondilul Foseta coronoidd
Epicondilul medial
Capitulul
ul capitulo-trohlean Trohleea
$anf
Capsula articulartr
Porfiunea olecraniani a
incizurii trohleare
Franj grtrsos
$anl transvers
Foseta capului radial
Por{iunea coronoidiantr a
incizurii trohleare
Ligamentul i
Tuberozitatea bicipitald Creasta brahialului
Fig, 78 - Suprafe1ele articulare $i inser{ia capsalei articalaliei cotului
Posterior, linia de inserlie a capsulei este foarte neregulatd. Urm[ritd dinspre

lateral spre medial ea merge pe marginea posterioari a capitulului pdni la
extremitatea sa mediale. Apoi urci de-a lungul qanfului care prelungeste pe fata
posterioard a osului depresiunea capitulo-trohleani pdni la extremitatea superioare a
marginii laterale a trohleei; se indreapt[ supero-medial gi incruciseazd, transversal
portiunea mijlocie a fosetei olecraniene, c[reia ii atinge limita medialS la 1 cm
deasupra versantului medial al trohleei. Inser{ia coboard apoi in depresiunea
unghiularl care separ[ trohleea de epicondilul medial gi intdlneqte linia de inser{ie
medial6.
Se remarcd cd cei doi epicondili, medial gi lateral, rimdn liberi pentru inse(ii
musculare gi ligamentare.
Inserlia antebrahiald a capsulei se face la nivelul ulnei pe marginile
incizurii trohleare gi incizurii radiale, cu excepfia fe{elor laterali gi superioar[ ale

olecranului, unde capsula se inserS la 3 - 4 mm de suprafala articulari qi pe fa{a
inferioarl a coronoidei, aproape de virful acesteia, nivel la care inser{ia se face la
aproximativ 3 mm de cartilajul hialin.
Inseryia radiald a capsulei se face pe colul radial la o jumitate de centimetru
sub capul radiusului.
Vdrful olecranului qi procesului coronoid sunt in interiorul capsulei. Modul
de inserfie a scapulei explic[ de ce fracturile sau smulgerile epifizelor respective vor
interesa gi capsula, pe cdnd fracturile izolate ale epicondililor nu intereseazl capsula.
Ligamentele. Capsula articulari este intdritd de patru ligamente: anterior,
Ligamentul anterior
Epicondilul medial
Epicondilul lateral
Fibre oblice ale ligamentului
anterior
Ligamentul colateral ulnar
Ligamentul inelar Fasciculul anterior al

ligamentului colateral ulnar
Coarda oblicd a lui WEITBRECHT
Fig. 79 - Articulalia cotului (vedere anterioard)

posterior, colateral ulnar gi colateral radial.
Ligamentul anterior se intinde pe toati po{iunea anterioar[ a capsulei
articulare. lnser.tia sa superioar6 se confundd cu cea a capsulei, intinz6ndu-se de la
fala anterioar[ a epicondilului medial la epicondilul lateral. De la aceastd inse(ie
lung6, fasciculele fibroase coboard gi converg pe marginea laterald, a procesului
coronoid, anterior incizurii laterale gi pe porliunea invecinatl a ligamentului inelar.
Pe pirfile sale laterale ligamentul anterior se continu[ cu ligamentele laterale.
Ligamentul posterior este mai pulin bine deruoltat, fiind constituit din
fascicule subliri care se pot impdrli in trei planuri:
l. fibre profunde humero-olecraniene verticale, cuprinse in masa adipoasi
care umple fosa olecraniani, fibre ce se intind de la partea superioard a fosetei la
vdrful olecranului;
2. jibre humero-humerale, situate in partea mijlocie gi care formeazl
deasupra olecranului o bandeleti transversal[, care se ?ntinde de la o margine la
cealaltd a fosetei olecraniene:
126
Aniculaliile me mbru lui sup erio r
Fibre humero-olecraniene verticale
Fibre humero-humerale
Fibre humero-olecraniene
Fibre humero-olecraniene obl ice
Fig. 80 - Ligamentul posterior al atticulaliei cotalui
3.fibre humero-olecraniene ohlice, care sunt superficiale gi care se intind de

pe marginile laterale ale fosei olecraniene la marginile corespunzdtoare ale
olecranului.
Ligamentul colateral ulnar (lig. collaterale ulnare) sau ligamentul lateral
intern este cel mai puternic ligament fiind format din trei fascicule care merg radiar
de pe epicondilul medial la marginea mediall a incizurii trohleare. Cele trei fascicule
sunt: anterior, mijlociu gi posterior.
M
Ligamentul inelar
Epicondilul medial
Ligamentul colateral
Coada oblicd
WEITBRECI-IT
..- ulnar (fasciculul anterior)
'4'1::::":j
asciculul mijlociu
{4:j::" '= Fasciculul posterior
Ligamentul lui
COOPER
Fig. 81 - Articula{ia cotulai (vedere mediald)

Fasciculul anterior, cel mai slab, se intinde de la partea antero-inferioarl a
epicondilului medial la partea anterioar[ a marginii mediale a procesului coronoidian.
Fibrele sale cele mai anterioare se pierd pe ligamentul inelar. Se mai numeste $i
tzt
fasciculul epitro hleo-coronoidian.

Fasciculul mijlociu, gros gi larg, se inserl proximal pe marginea inferioard a
epicondilului medial gi se termind pe tuberculul coronoidian de pe fa{a medialS a
procesului coronoidian. Fibrele sale cele mai superficiale se prelungesc pe marginea
mediald a ulnei. Se mai nume$te qifasciculul epitrohleo-tubercular.
Fasciculul posterior, numit Si ligamentul lui BARDINET, are forma unui
evantai, al clrui vArf se inseri lapartea postero-inferioari a epicondilului medial, iar
baza sa ie inseri pe marginea anterioar[ a fefei mediale a olecranului. Se mai
numegte Si fasciculul epitroh leo-olecranian.
Mai existi cAteva fascicule fibroase, aplicate pe fasciculele mijlociu gi
posterior ale ligamentului colateral ulnar, fascicule care se intind de la partea medial5
a olecranului la partea mediall a procesului coronoidian gi care formeazd ligamentul
lui COOPER. Acest ligament delimiteazd ?mpreund cu extremitatea mediald a
qan{ului transversal al incizurii trohleare, un orificiu prin care trece un franj grisos in
timpul migcSrilor din aceastd articulafie.
Ligamentul colateral radial: fasciculul anterior
Epicondilul Iateral
Fasciculul mijlociu
Fasciculul posterior
Ligamen,u,if ll";ji.l-';::::;:::::;::::;i:i"s,er.rma,eie,din,rei
fascicule: anterior, mijlociu gi posterior, care pleac[ de pe epicondilul lateral, ia un
aspect divergent, terminindu-se in partea laterald a incizurii trohleare.
Fasciculul anterior se intinde de la partea antero-inferioari a epicondilului
lateral, trece deasupra colului radial gi se inserd pe marginea lateralS a procesului
coronoidian, inaintea incizurii radiale a ulnei, motiv pentru care se mai numegte gi
res igmo idian.
fascic ul ul epico n dilo-p
Fosciculul mijlociu, cel mai rezistent, se intinde de la marginea inferioar[ a
epicondilului lateral la partea posterioard a incizurii radiale gi pe creasta de bifurcafie
posterioari a marginii laterale a acestui os. Acest fascicul fuzioneazd in partea sa
inferioard cu partea posterioari a ligamentului inelar. Datoritd inserliilor sale se mai
numegte qi fasciculul epicondilo-retrosigmoidian.
Fasciculul posterior,larg gi sublire, este format din fibre dispuse aproape
TZr
Articulaliile membrului suPertor
paralel, care se intind din partea posterioar[ a epicondilului lateral la marginea

laterald a olecranului, motiv pentru care se mai numegte Si fasciculul epicondilo-
olecranian.
sinoviala acoper[ fafa profundl a capsulei fibroase qi se reflecta pe
extremitdfile osoase, de la inser{iile mangonului capsular pini la periferia cartilajului
hialin. Ea formeazd tn reces anterior care corespunde fosetelor supratrohlear[ qi
supracondiliana. Acest reces poate fi compartimentat printr-un repliu al sinovialei,
care se inseri pe creasta osoasd care separd cele doui fosete humerale. Pe fala
posterioara sinoviala acoperS fosa olecraniand form6ndun reces posterior, pe care se
inser[ citeva fibre musculare ale tricepsului ce trag in sus recesul in extensia
antebralului pe bra{. Fiind relativ superficial, prelungirile sale observdndu-se pe
marginile olecranului, acest reces poate fi deschis pentru drenarea colecliilor care se
pot forma in cavitatea articularS.
Sinoviala este ridicatl de prelungiri adipoase sau franjuri, care umplu spaliile
rbmase libere ?n miqcirile articula{iei: ele umplu fosetele humerale qi ganful
transversal al incizurii trohleare. Existi un astfel de franj dispus intre capitulul
humeral qi capul radiusului numitfranj falciform, care ridicd sinoviala in jumdtatea
sa anterioarI.
Raporturi. Fe{ele articulaliei sunt in raport cu planurile profunde ale
regiunilor plicii cotului (anterior) 9i olecraniene (posterior).
Vasculariza(ia provine din arcul arterial al cotului gi din ramuri articulare
desprinse direct din artera brahial[.
Inerva{ia este asiguratS de nervii median, ulnar qi radial.
Miscdrile tn articala{ia colului
Conformafia tipici a extremitAfllor osoase articulare sunt cele care determind
miqc[rile, articulalia cotului av6nd o conducere osoas[. Fiind o trohleartrozS, deci
uniaxiall, articulalia ya avea migcdri de flexie-extensie, axul articular transversal
trecind prin mijlocul trohleei qi capitulului humeral. Dupd ROUD acest ax reprezintd
bisectoarea unghiului obtuz deschis lateral, pe care-l formeaz[ in extensre completS,
axul longitudinal al humerusului qi al ulnei (unghi de aproximativ 1700). in flexia
antebrafului pe bra!, acest unghi humero-ulnar diminul progresiv gi teoretic ar trebui
sb se ajungi in flexia completS, la o suprapunere corecti gi completl a celor dou6
segmente articulate. in realitate se constatl cd axul longitudinal al ulnei este pufin
deviat, de regulI medial, in raport cu axul diafizar humeral. Aceasta se datoreqte
morfologiei trohleei humerale, care descrie o miqcare helicoidald a cdrei amploare qi
orientare variazd in func{ie de individ: predominen{a unui varus ulnar in flexie,
datoritd orientdrii mai frecvente a gdtului trohleei, in partea sa anterioarS, supero-
inferior gi latero-medial, iar in partea sa posterioard, supero-inferior gi medio-lateral.
Miscarea de Jlexie este migcarea prin care antebraful se apropie de bra!.
Dupd KAPANDJI flexia activd ar fi cuprinsd intre 90 - 1400 p6n[ la maximum 1500
(la subiectii mai pu{in musculogi: femeile gi copiii). Limitarea flexiei se face de c6tre
partea posterioari a capsulei, de muqchiul triceps, de interpunerea pdrfilor moi intre
braf qi antebra{ qi de pitrunderea vdrfului procesului coronoid in foseta coronoidianS.
Muqchii flexori sunt: bicepsul, brahialul, muqchii epicondilieni mediali
(epitrohleeni), brahioradialul qi lungul flexor radial al carpului. Prin intrarea in

acliune a mugchilor biceps qi brahial, antebraful aclioneazd ca o pArghie de ordinul
III, cu for{a la mijloc, punctul de sprijin fiind reprezentat de articulafia cotului, iar
rezisten(a de greutatea antebrafului qi m6inii.
CAnd antebraful este flectat, vdrful olecranului pirisegte fosa olecraniani, in
timp ce cei doi condili r[mdn pe loc. in acest fel, linia dreaptd care se afl6 intre cele
trei proeminen{e osoase (olecran qi epicondili) in extensie, va deveni un triunghi cu
v6rful inferior. Acest aspect este foarte important in diagnosticul diferenfial al unei
fracturi a extremitdfii distale a humerusului, de o luxalie posterioard, in luxalia
cotului olecranul fiind deplasat in sus, situafie in care vom avea un triunghi cu virful
superior.
MiEcarea de extensie este miqcarea de indepdrtare a antebra{ului de braf,
ajung6nd in faza terminal6 s5-l prelungeascd. Din pozifie fiziologici, extensia este
zero, putdnd ajunge insi la l0 - 150 la subiecfii mai pu{in musculogi gi la tineri, care
prezintd o hiperlaxitate ligamentarI. Miqcarea este impiedicat[ de vdrful olecranului
care se opreqte in fundul fosetei olecraniene gi de punerea in tensiune a ligamentului
anterior al articulafiei. in faza finald a miqc[rii de extensie, axul longitudinal al
antebrafului nu prelungegte rectiliniu axul longitudinal al braqului, ?ntre ele
formdndu-se un unghi obtuz de 1700 deschis lateral (valgusul fiziologic al cotului).
Aceasta se datoregte de asemenea orientirii gdtului trohleei humerale.
Muqchii extensori sunt: tricepsul, anconeul qi ceilalli mugchi epicondilieni
laterali. Prin contrac{ia acestora, antebraful aclioneazd ca o p6rghie de ordinul I, cu
sprijinul reprezentat de articulafia cotului, situat la mijloc.
Articulalia cotului participi Si la realizarea migc[rilor de pronalie qi supinafie
ale oaselor antebrafului.
ARTTCULATIILE ANTEBRATULUI SAU

RADIO-ULNARE (articulationes radioulnares)
Cele doud oase ale antebrafului se articuleaz[ intre ele, prin extremit[file lor
realizdnddoud articulalii radio-ulnare: proximall qi distal6. intre cele doul articula(ii,
oasele antebra{ului sunt unite printr-o membrand interosoas[.
ARTICULATIA RADIO-ULNARA SUPERIOARA

SAU PROXIMALA
(articulatio radioulnaris proximalis)
Este o articulalie de tip trohoid.

Suprafe(ele articulare. Ulna prezintd incizura radiald (mica cavitate
sigmoid6) care are forma unui segment de cilindru gol in care va intra circwmferin{a
r30
Articu laliile membrului superio r
mediald a capalui radial, care rcprezint[ un segment de cilindru plin. Ambele
suprafe,te sunt acoperite de cartilaj hialin, care are o grosime de 1 - 2 mm, fiind rnai
gros la nivelul incizurii radiale, dec6t pe capul radial. Concavitatea incizurii radiale a
ulnei nu reprezinti dec6t a cincea parte dintr-o circumferin!6, nefiind suficientd
pentru a acoperi toatd intinderea cilindrului capului radial gi de aceea este completati
de o bandd fibroasi, ligamentul inelar, cu care realizeazd un inel osteo-fibros in jurul
circumferin{ei capului radial.
Procesul olecranian
Ligamentul inelar la articularf,
Po(iunea olecraniand a
lncizura radialtr incizurii trohleare

Franj grdsos
Ligamentul patrat al
lui DENUCE Por{iunea coronoidd a
Capul radiusului incizurii trohleare
Ligamentul inelar Reces radio-ulnar
Fig. 83 - Ligamentele articulaliei radio-ulnare proximale
Mijloacele de unire. Capsula articulord reprezintd partea lateralS a capsulei

articula{iei cotului,int[riti de ligamentul colateral radial.
Ligamentul inelar (lig. anulare radii) este.o bandd fibroasi latd de I cm, care
se intinde de la un versant la celdlalt al incizurii radiale a ulnei, inconjur6nd
circumferinfa capului radial. Fala sa internd este in raport cu conturul capului radial,
fiind acoperit[ de un strat sub{ire de cartilaj hialin. Lapartea sa perifericd este intirit
at6t anterior c6t gi posterior de fascicule din ligamentele anterior gi colateral radial
ale articula{iei cotului. Superior se continui cu capsula, iar inferior el se retractd qi
coboari dedesubtul capului radial pAnI la colulradial, fdrdaadera de acesta, insd se
continul cu capsula articulari care este foarte subfire la acest nivel gi care se fixeazd
pe conturul colului radial. Faptul cd ligamentul inelar este mai ingust inferior dec6t
superior, contribuie gi mai mult la menlinerea capului radial ?n articulalie.
Ligamentul pdtrat (lig. quadratum) a lui DENUCE este o lamd fibroasl
pdtratd, cu latura de 1 cm, care se intinde de la marginea inferioard a incizurii radiale
a ulnei la partea medialS a colului radial. DUBAU a ardtat cd structura acestui
ligament nu este uniformS, el fiind format in por{iunea mijlocie de fibre radio-ulnare
care alcdtuiesc partea principalS a ligamentului, in structura sa intr6nd gi fibre cu
originea in ligamentul inelar, dintre care unele sunt dispuse transversal gi merg de la
extremitatea anterioard la cea posterioard ale ligamentului, iar altele formeazA
marginile anterioarl gi posterioarl ale ligamentului pdtrat. CAnd antebralul este in
pozilie de repaus (anatomicl), ligamentul este destins, iar c6nd antebraful este in
4!!!g!!!ia descriptivd a membrului superior
pronatie sau supinatie, ligamentul este pus sub tensiune limitand migcarea.
Sinoviala este o dependin{d a sinovialei articulafiei cotului.
Vasculariza{ia este asiguratd de arterele recurente radiale gi ulnare.
ARTICULATIA RADIO.ULNARA INFERIOARA

SAU DISTALA
(articulatio radioulnaris distalis)
Este tot o articulafie trohoid[, ca qi articula{ia radio-ulnar[ proximalS, dar

mai pufin tipic6, fiind de asemeni uniaxiald.
Suprafe{ele articulare" Capul
ulnei prezintl doud fafete articulare:
una laterald qi alta inferioar[, separate
printr-o creasti netedi, articirlar[ ea
insdgi.
Faleta laterald este verticall,
cilindricd, convexi antero-posterior gi
reprezintd aproximativ doud treimi
laterale ale conturului capului ulnar,
care este mai inalt in partea sa mijlocie.
Incizura ulnari a Ea se articuleazd cu incizura ulnard a
radiusului radiusului.
Faleta inferioard este ugor
l,igamentul
triunghiular
convexi qi corespunde ligamentului
triunghiular. Cele dou[ suprafe]e
articulare sunt acoperite de acelagi
Capul ulnei cartilaj hialin. Ele vor intra intr-o
cavitate unghiulari formati de cdtre
irrcizura ulnard a radiusului situatl
lateral gi ligamentul triunghiular situat
inferior.
Incizura ulnard t radiusului
sau cavitatea sigmoidd a radiusului,
are forma unui segment de cilindru go1,
Fig. 84 - Articulayia radio-ulnurd distsld: dispus vertical, coltcav medial. Incizura
suprafeyele urticulfire gi ligomen- ulnard este acoperit6 de cartilaj hialin gi
tal triunghiular este mai pu{in intinsi decAt porfiunea
articularl a capului ulnei.
Ligamentul triunghiular sau discul articular, este o lamd fibroasd
Atti culatii l e me mbru lu i s up eri o r
triunghiular[, orizontalS, dispusi intre capul ulnei gi carp. Prin virful s[u se inser[ la
nivelul stiloidei ulnare qi a ganfului ce separi capul ulnei de stiloidi. Prin baza sa se
inseri pe marginea inferioard a incizurii ulnare a radiusului, care este mai jos situatd
cu aproximativ 2 mm dedesubtul capului ulnei (ROUVGRE). Cele doud fele ale
ligamentului sunt concave, articulare gi acoperite cu cartilaj hialin. Fafa superioard, al
cIrui cartilaj hialin se continud cu cel al incizurii radiale, corespunde felei inferioare
a ulnei, iar fala inferioard corespunde piramidalului. Cele doul margini, anterioard gi
posterioard, ale ligamentului se unesc cu capsula qi ligamentele articulaliilor radio-
ulnar6 distald gi radio-carpianS. Grosimea ligamentului diminui dinspre medial spre
lateral, fiind mai mic6 in porliunea mijlocie decit la nivelul marginilor anterioar[ gi
posterioard, din cauza concavit[1ii ambelor fele ale ligamentului.
Mijloacele de unire. Capsula articulard este subfire qi lax6. Ea se inserd pe
marginile anterioard qi posterioard ale ligamentului triunghiular qi pe marginile
suprafefelor articulare ale radiusului gi ulnei, cu exceplia porliunii de deasupra
incizurii ulnare a radiusului, unde inserlia capsulei se face mai sus de suprafa{a
articulard cu 0,5 cm. Capsula este intirit6 anterior gi posterior de fascicule fibroase
care merg de la radius la uln[ fie transversal, fie oblic infero-medial, cunoscute sub
numele de ligamentele radio-ulnare anterior qi posterior.
Sinoviala cdptugegte fa{a profundl a sacului fibros gi trimite superior o
prelungire laxd (recessus sacciformis), cdtre spafiul interosos. in 40% din cazuri
comunic[ cu sinoviala articulafiei radio-carpiene printr-un orificiu situat in partea
bazald a ligamentului triunghiular.
Vasculariza{ia este asiguratd de arterele interosoase anterioard gi
posterioard.
Inervafia provine din nerviiinterosoqi anterior qi posterior.
Membrana interosoasd (membrana interossea antebrachii) este o membrani
fibroas[ care completeazl spafiul dintre diafizele oaselor antebrafului, inser6ndu-se
pe marginile interosoase ale acestora. Inferior se intinde p6nd la articula{ia radio-
ulnard distal6, iar superior se termind la 2 cm dedesubtul tuberozitIlii radiale
(bicipitale). Marginea sa superioar[ este concav6, sublire qi delimiteazd cu epifizele
proximale ale oaselor antebrafului, un orificiu larg, prin care trece artera interosoasi
posterioari. Membrana interosoas6 prezintd. orificii prin care se angajeazd ramurile
vasculare. Membrana este mai groas6, rezistentl qi diferenliat6 in fascicule fibroase
in doud treimi superioare ale sale, in timp ce iu treimea inferioarS este sublire gi
membranoasl. Aceasta se datoreqte dublei origini a membranei, fiind formatd dintr-o
membran6 primitiv[ propriu-zis6, sublire, la care se adaugd in cursul dezvoltdrii,
fascicule fibroase care provin prin transformarea fibroasi progresivd a fibrelor
musculare care vin in raport imediat cu ea (ROUVIERE qi GRANEL). Astfel, pe fafa
anterioarl a membranei se observ[ fascicule fibroase orientate oblic supero-inferior
qi dinspre lateral spre medial, care provin prin transformarea fibroas[ a celor mai
profunde fibre ale muqchiului flexor profund al degetelor. Pe fala posterioarl a
membranei se observi in treimea superioar[ un fascicul fibros gros, numit gi
ligamentul oblic interosos radio-ulnar al lui LAMONT. Acesta se intinde supero-
inferior gi medio-lateral de la ulni la radius, unde se termind pe tuberculul interosos.
133
Anatomia descriptivd s membrului saperior
Membrana interosoasa
Fig. 85 - Membrsnu interosossd: A - vedere anteriosrd; B - vedere posterioard
El provine prin transformarea fibroasd a fibrelor musculare profunde ale muqchiului

lung abductor al policelui. Sub acest ligarnent, se poate observa adesea un al doilea
fascicul radio-ulnar (inferior), mai sublire, care provine prin transfoffnarea fibroasd a
fibrelor profunde ale mugchiului extensor scurt al policelui.
Coarda oblicd (chorda obliqua) sau coarda ligamentard a lui
WEITBRECHT, este o bandeletd fibroasd care se inserl superior pe partea infero-
lateral[ a procesului coronoid, incruciqeaz[ tendonul bicepsului qi se terminl pe
radius pulin dedesubtul tuberozitSlii bicipitale. Conexiunile pe care coarda le are cu
mugchiul lung flexor al policelui ar fi un argument al originii acesteia prin
transformarea fibroasl a fasciculului coronoidian al acestui mugchi (FAWCETT).
MiE cdrile tn articula{iile r adio-ulnare

Articulaliile radio-ulnare permit executarea unei singure miqcdri: rotalia.
Aceastd miqcare este numiti pronalie sau supinayie, ?n raport cu sensul rotafiei.
Arl icu l aliil e me mbru lu i sup erio r
Prona(ia este milcarea de rotalie prin care policele este situat medial (l6ngd corp) gi
mdna privegte anterior cu fafa sa dorsald. Supinalia este miqcarea de rotalie invers6:
policele este situat lateral, iar mtna privegte anterior cu fa{a sa palmarS: este pozilia
anatomicd. in timpul miqc[rilor de pronato-supina{ie, cele doui articulafii radio-
ulnare ac\ioneazd concomitent, formdnd din punct de vedere funcfional o singuri
articula{ie qi gisindu-se intotdeauna intr-o pozilie similar[ de prona{ie sau supinafie:
legea homologiei celor doud articula(ii, fapt admis de cei mai mulfi autori (BILLET,
De La CARMA). Spa(iul interradio-ulnar prezintd in cursul migcirii o serie de
modificdri, mirindu-se fie in pozifia intermediari de semipronato-supina{ie, fie in
pozilia de supinalie maxim6. Membrana interosoasi poate fi considerati un veritabil
ligament extraarticular qi ea dispune de o mecanostructur[ caracteristicf,, care ii
favorizeazdrolul pe care il joaci in pronato-supinalie. in cele doud treimi superioare
ea are fibrele orientate oblic supero-inferior de la radius la uln6, in timp ce in treimea
inferioari fibrele sunt orientate invers. Aceast[ orientare face ca diferitele for{e de
tracliune gi presiune direct[ asupra membranei sd poatl fr repartizate uniform asupra
celor dou[ oase in diferite pozilii qi miqclri ale antebralului.
Dupd teoria clasic6, axul biomecanic al miqc[rilor de pronato-supinalie este
vertical, trece prin mijlocul fosetei capului radial, se indreaptl spre marginea mediald
a stiloidei ulnare, pdnd la baza celuj de al cincilea deget. Conform acestei teorii
clasice, care exclude orice posibilitate de migcare simultan[ a ulnei, capul radiusului
se rotegte in articulafia radio-ulnard superioard, in jurul axei biomecanice, in timp ce
extremitatea distal6 a radiusului se deplaseaz[ ?n articulafia radio-ulnarb inferioard in
jurul extremitAfii inferioare a ulnei. Miqcarea s-ar realiza deci exclusiv prin rotafia
extremitAtii superioare qi prin translafia extremitlfii inferioare a radiusului in jurul
ulnei, care ar juca rolul unui pivot fix.
S-a constatat ins6 c[ in timpul miqcdrilor, ulna nu este un os imobil 9i c6 axul
biomecanic de migcare nu este stabil, direclia lui variind in raport cu diferitele
necesitSli de miqcare at6t ale antebra{ului cAt qi ale intregului membru superior.
KISSELBACH sistematizeazd urmltoarele trei subtipuri de pronato-
supinalie, legate de posibilitd{ile complexe de miqcare ale membrului superior.
l. Miscdri de rotalie purd a radiusului faYd de axa imobild a ulnei: se
intAlnesc foarte rar qi se realizeazd conform concep{iei clasice.
2. Miscdri de rotayie liberd fafi de un (N biomecanic variabil tn cadrul
m$cdrilor izolate ale antebrolului: axul biomecanic se deplaseaz[ in timpul
migc[rilor diagonal in afar[; superior el trece prin foseta capului radial, iar inferior se
prelungeqte undeva intr-un punct situat pe o distanfd mai larg6, intrebaza celui de al
treilea deget pdnS la baza policelui, fiind vorba de o migralie a axului in raport cu
necesitilile de miqcare a antebralului (ROSE - INES, LUTZ, RAY).
3. MiEcdrile de rotalie libere fayd de un ax biomecanic variabil, tn cadrul
miscdrilor de rotalie a intregului membru superior: sunt miqc[rile cele mai frecvent
intdlnite, care se realizeazd in jurul mai multor axe longitudinale totale, care rezulti
dintr-o serie de diferite axe parliale, dintre care axele migclrilor de pronato-supinafie
nu reprezint[ decit o parte componenti. Deci, in ultimile dou[ tipuri de migcdri ulna
nu r[mdne un os imobil, ci prezint[ o serie de deplasiri at6t in plan frontal cAt gi in
lJ)
Analomia vd a membrului
plan sagital. Astfel, dacl se pleaci din pozifia de pronalie maximl pentru a se atinge
pozilia de supinafie maxim5, ulna se deplaseazS Ia inceput in extensie gi medial, iar ia
sffirqit in flexie gi lateral. Dupd CASTAING, miqcdrile de lateralitate ale ulnei nu au
o amplitudine mai mare de 100.
Migcdrile de pronato-supina{ie nu se produc numai la nivelul celor doui
articula{ii radio-ulnare, ci sunt insofite qi de migc[ri ale membrului in articulafia
scapulo-humeral[. Cind pronato-supina{ia se realizeazd cu antebraful in unghi drept,
odati cu supinalia antebrafului se produce gi o rotafie mediald a humerusului, iar
odatd cu prona{ia antebrafului se produce o migcare de rotafie laterald. a humerusului.
Cea dintii produce o deplasare in adducfie a ulnei, iar cea de a doua deplasarea in
abduc{ie. Este vorba de un lanf articular. Migcdrile complementare de rota]ie ale
humerusului au o amplitudine de 9 - 120 .
Migcirile in articulaliile radio-ulnare se repercuti gi asupra mAinii.
Pronato-supinafia se realizeazd de un cuplu de for{e musculare antagoniste,
reprezentate pe de o parte de mugchii pronatori, iar pe de altd parte de muqchii
supinatori, care au o valoare cineticd aproximativ egal[.
Muqchii pronatori principali sunt doi: rotundul pronator gi pitratul pronator,
iar cei pronatori accesori sunt: flexorul radial al carpului, brahioradialul, palmarul
lung gi anconeul. Rotundul pronator aclioneazd cu maximum de fo46 la inceputul
migclrii, in timp ce pdtratul pronator spre sffirqitul migcdrii.
Miqcarea de supinafie se realizeazl prin doi mugchi supinatori principali:
supinatorul qi bicepsul brahial, accesoriu ac{iondnd ca supinatori qi mugchii
brahioradial, extensor propriu al indexului qi extensorul lung al policelui.
Amplitudinea migcirilor de pronato-supinafie variazd, cu virsta, sexul, gradul
de antrenament qi particularitdlile individuale ale subiecfilor. Ea variazd de la zero
grade in supina[ia maximfl carc reprezintl pozi{ia anatomicd a antebrafului qi pozilia
goniometrici de start, la 1800 in prona{ie maximd, care reprezintd pozigia
goniometricd final[.
inaintarea in vArstS duce la diminuarea amplitudinii de miqcare, iar femeile
prezint[ amplitudini mai mari dec6t birbalii.
In migcirile de rotafie ale ?ntregului membru superior, la amplitudinile de
pronato-supinafie ale antebra{ului se asociaz[ qi miqc[rile de rota{ie ale brafului care
se efectueazd ?n articulalia scapulo-humerali. Aceasta face ca amplitudinea totald de
rota{ie a intregului membru superior sd se dubleze fafd de amplitudinea de pronato-
supina{ie a antebrafului, ajung6nd astfel la 3600. Dublarea valorii amplitudinii de
migcare se datoregte in special rotaliei mediale a humerusului, care are o amplitudine
mult mai mare dec6t rota{ia laterald a humerusului (MASMONTEUIL).
Limitarea migcdrilor de pronato-supina{ie se face de cltre ligamente, muqchii
periarticulari gi prin punerea in tensiune a tuturor fesuturilor moi ale antebrafului.
Prona{ia este limitat[ de: incrucigarea radiusului pe ulnd gi prin comprimarea
intre cele doud oase a flexorului profund al degetelor qi flexorului propriu al
policelui; punerea sub tensiune a plrlii posterioare a ligamentului pbtrat, mai ales in
timpul pronafiei maxime; o importanfr mare o are ligamentul triunghiular al
articulaliei radio-ulnare distale, care prin porliunea sa posterioard,limiteazd, pronafia
ryra>im[; intinderea mugchilor radiatri peste o anumitd limit6.
Articulalii I e membru lui sup er io r
Supinalia este limitat[ prin: punerea sub tensiune a pa{ii anterioare a
ligamentului pltrat; tensionarea coardei oblice; interpunerea mugchilor extensori
intre cele doul oase ale antebrafului; int6lnirea procesului stiloid al ulnei cu partea
posterioarl a incizurii ulnare a radiusului; punerea sub tensiune a porliunii anterioare
a ligamentului triunghiular.
Ruptura ligamentului triunghiular sau smulgerea stiloidei ulnare de la bazZ',
duc la aparilia luxalie i radioulnare inferioare.
ARTICULATIA PUMNULUI SAU RADIO-

CARPIANA (articulatio radiocarpea)
Este o articulafie elipsoidali care unegte antebrapl cu mdna. Se numeqte

radio-carpian[ pentru c[ din cele doul oase ale antebrafului numai radiusul se
articrileazddirect cu carpul, ulna fiind separat[ de carp prin ligamentul triunghiular.
Suprafe{ele articulare. La nivelul antebrafului este o cavitate de recep]ie
numit[ Si cavitatea glenoidd a antebra(ului, cu axul mare orientat transversal, care
este format in doui treimi laterale de epifiza distali a radiusului, iar in treimea
mediali de ligamentul triunghiular.
Suprafula radiald este triunghiulari, avdnd vdrful spre procesul stiloid
radial. Ea este imp[rfit6 de cdtre o creastd antero-posterioarE, care corespunde
interliniului articular scafo-lunar, in doui suprafe(e: una lateral5 triunghiulard care se
va articula cu scafoidul qi alta medial6, patrulaterd, care se va articula cu semilunarul.
Suprafa{a radiald este acoperiti de cartilaj hialin care se continud medial cu cartilajul
hialin al ligamentului triunghiular.
Suprafala carpiand este reprezentat6 de felele articulare superioare ale
scafoidului, semilunarului qi piramidalului. Acesta din urmd se va articula cu
ligamentul triunghiular. Cele trei oase formeazd condilul carpian, care este mai
intins posterior dec6t anterior. Condilul carpian este acoperit de cartilaj hialin 9i cele
trei oase sunt unite prin ligamente interosoase'
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articularl intdrit6 de
ligamente, care sunt in raport direct cu tecile tendoanelor flexorilor qi extensorilor
degetelor.
Capsula articulard se inseri atdt proximal cdt qi distal la periferia
suprafelelor articulare gi pe marginile anterioari gi posterioar[ ale ligamentului
triunghiular, proximal continudndu-se cu capsula articulaliei radio-ulnare distale.
Capsula este mai densl anterior gi mai sublire qi mai lax[ posterior.
Ligamentele sunt in numlr de patru: anterior, posterior, medial gi lateral.
Ligamentul flnterior sau ligamentul palmar sau arcuat al lui
'WEITBRECHT are forma literei "V" fiind format din doud fascicule: radio-carpian
gi ulno-carpian.
Fasciculul radio-carpian (lig. radiocarpeum palmare) sau ligamentul oblic,
131
este gros gi se inseri proximal pe marginea anterioare a suprafefei articulare a

radiusului qi pe suprafala anterioard a stiloidei radiale. Se indreapti infero-medial,
rlsfirAndu-se in evantai, pentru a se inserd prin fibrele profunde pe scafoid gi
semilunar (fibre radio-scafoidiene gi fibre radio-lunare) gi prin fibrele superficiale pe
piramidal gi osul capitat (osul mare).
Fasciculul ulno-carpian (lig. ulnocarpeum palmare) sau ligamentul
orizontal (drept) se inseri proximal pe marginea anterioard a ligamentului
triunghiular gi pe stiloida ulnarb gi se termin[ distal pe oasele piramidal, semilunar gi
osul capitat.
Fasciculul ulno-carpian
Fascicul radio-carpian
LigamentuI colateral ulno-
Ligamentul colateral
carpian
radio-carpian
I"igamentul Iateral
mediocarpian Ligamentul piso-unciform
Ligamentele palmare tul piso-metacarpian
medio-carpiene
Ligamentele palmare
carpo-metacarpiene
Ligarnentul trapezo-
metacarpian palmar
Li gamentul metacarpi an
transvers
Fig. 86 - Articulaliile radio-carpfund, carpiene, carpo-metacarpiene Si

intermetacarp iene (vedere anterio ard)
ROUVIERE descrie ligamehtului anterior doud porfiuni:
l. ligamentul propriu-x,r.s reprezentat prin cele dou[ fascicule, radio-
carpian gi ulno-carpian; l
2. un plantibros precapsalar, care formeazd un strat gros de lesut fibro-
elastic situat la partea posterioarl a tecii fibroase a tendoanelor flexorilor gi
acopere ligamentul anterior propriu-zis, de care aderi foarte strAns.
Ligamentul posterior s?u radio-carpian dorsal (lig. radiocarpeum
dorsale), uneori dedublat ?n doui fascicule secundare, este mai slab dec6t cel
anterior. Se inserd proximal pe marginea posterioar6 a suprafe(ei articulare a
radiusului, de unde fasciculul sdu principal se termind pe fata posterioard a
piramidalului. Unele fibre ale sale se pot termina qi pe fa{a posterioarl a
semilunarului gi a osului cu cirlig. Uneori poate exista r-in fascicul accesoriu,
iculul ciorsal, care se tntinde intre terioard a
Arti cu la(ii I e memb ru lui sap erio r
Ligamentul colateral ulno-carpian Ligamentul posterior

Ligamentul radio-
scafoidian dorsal
Lig. colateral radio-carpian
Li gamentul piramido-trapezo- gamentul scafo-piramidal
trapezoidian
Ligamentul lateral medio-
i;.k+ 'Carplan
metacarplene -
Ligamentul
postero-medial
fiapezo-
metacarpian
Fig, 87 - Articulaliile radio-carpiand, carpiene, carpo-metscarpiene Si

intermetacarp iene (vedere posterioord)
stiloidei radiale Ei fa{a dorsald a scafoidului.

Ligamentul lateral sau ligamentul colateral radial (lig. collaterale carpi
radiale) se intinde de la v0rful stiloidei radiale lapartealaterald, a scafoidului, unele
fibre ale sale ajung6nd pini la tuberculul scafoidului.
Ligamentul medial sau ligamentul colateral ulnar (lig. collaterale carpi
ulnare) se inser6 proximal pe v0rful stiloidei ulnare gi pe fala mediald a acesteia, iar
distal se termin[ prin doul fascicule care se vor insera pe piramidal gi pisiform.
Sinoviala acopera fa{a profundl a sacului fibros qi se termind la periferia
cartilajului hialin care acoperA suprafetele articulare. Ea trimite mai multe prelungiri,
dintre care cea mai mare este prelungirea prestiliand, care urcI pe fala profundd a
ligamentului colateral ulnar.
Cavitatea articulari comunici cu cavitatea articular[ radio-ulnari distalS prin
orificiul ligamentului triunghiular gi cu cavitatea articula{iei piso-piramidale.
Vasculariza{ia este asigurat[ de arterele interosoase anterioari qi posterioard
qi din ramurile carpiene ale arterelor ulnarl gi radial[.
Inervafia provine din nervii interosoqi anterior gi posterior, precum qi prin
fibre directe ale nervilor median pi ulnar.
tJ9
Atalomia descriptivd a numhrului superior
'MiScdrile in articulafia radio-carpiand
Articula{ia este sediul migcirilor.mdinii pe antebrat dar aceste miqclri de

flexie, extensie, lateralitate, circumducfie gi rota{ie nu se produc numai in articulafia
radio-carpianE, ci Ia aceste migclri participi gi articula{ia medio-carpiani gi de aceea
migclrile vor fi descrise pentru ansamblul articulafiilor mdinii.
ARTICULATIILE INTERCARPIENE
(articulationes intercarpeae)
Aceste articulafii cuprind succesiv:

l. articulafiile oaselor din primul r6nd intre ele;
2. articula{iile oaselor din r6ndul doi;
3. articula{ia medio-carpianf care unegte cele doui rinduri intre ele.
ARTTCULATIILE OASELOR DIN nANnUr,

tNrAr eRoxrMAL)
Cuprind articulafiile dintre cele trei oase mari care formeaz6 condilul
carpian: scafoid, semilunar gi piramidal gi articulafia piso-piramidali.
Articulaliile oaselor condilului carpian sunt articula{iile scafo-lunari qi
piramido-lunari, care fac parte din grupul articulafiilor planiforme.
Suprafe,tele articulare sunt aproape plane gi acoperite cu un strat sublire de
cartilaj hialin, care are o grosime uniformd.
Mijloacele de unire. Fiecare din aceste articulafii prezintd un ligament
interosos, unul palmar gi unul dorsal.
Ligamentele interosoase (ligg. intercarpea interossea) sunt situate in partea
superioard a interliniului fieclrei articula{ii qi prin fibrele lor superficiale, acoperite
de cartilaj hialin, ajung pe fa{a superioar[, articularl a condilului carpian.
Ligamentele palmare (ligg. intercarpea palmaria) gi ligamentele dorsale
(ligg. intercarpea dorsalia) sunt fascicule scurte orientate transversal, prin fala lor
profundi fiind in continuarea ligamentului interosos corespunzdtor. Pe fa,ta dorsall a
condilului se gdseqte ligamentul scafo-piramidal, care se intinde de la fa{a
posterioarl a scafoidului la fala posterioarl a piramidalului, incrucigdnd semilunarul
gi partea superioar[ a osului capitat.
140 "
A tticu laji le me mb ru lu i sup erior
Sinovialele celor doud articulatii sunt prelungiri ale sinovialei articulaliei
medio-carpiene.
ARTICULATIA PISO.PIRAMIDALA
Pisiformul se articuleazi cu piramidalul printr-o articulafie planiformI.

Suprafe{ele articulare. Pisiformul prezintd, o suprafall planb sau uqor
concavd, iar piramidalul o suprafafl uqor convexS, ceea ce-l face pe ROtlVlpRg sa
considere aceastd articula{ie drept condilianS. Suprafefele articulare sunt acoperite de
cartilaj hialin.
Mijloacele de unire. Capsula articulard este ugor laxS qi este intlriti de
ligamente, care se pot implrli in doui grupe: unele, subliri, ?ntdresc pe4ile laterale
ale capsulei, iar altele, situate la distan{d fafd de capsul6, se intind de la pisiform la
oasele vecine. Acestea din urml sunt in numdr de trei:
1. ligamentul superior, reprezentat de fasciculul pisiformian al ligamentului colatqral
ulnar al articulaliei radio-carpiene;
2. ligamentul infero-lateral sau ligamentul piso-uncdorm sau pisohamat (lig.
pisohamatum), care se intinde de la extremitatea inferioard a pisiformului la c0rligul
osului hamat;
3. ligamentul infero-medial sau ligamentul piso-metacarpian (lig. pisometacar-
peum), care unegte extremitatea inferioar[ a pisiformului cu extremitatea proximal[ a
celui de al cincilea metacarpian.
Sinoviala, destul de laxd, comunicd in aproximativ jumdtate din cazuri, cu
sinoviala radio-carpian6.
ARTICULATIILE OASELOR CARPIENE DII{

nANnuL AL DoTLEA (DrsrAL)
Trapezul, trapezoidul, osul capitat gi osul hamat se unesc intre ele form6nd
trei articula{ii planiforme.
Suprafe(ele articulare sunt plane gi acoperite de un strat sublire de cartilaj
hialin.
Mijloacele de unire. Fiecare din cele trei articula{ii prezintd c6te un
ligament interosos, un ligament palmar gi unul dorsal. Ligamentele interosoase sunt
foarte rezistente, iar ligamentele palmare qi dorsale sunt dispuse transversal intre cele
doud oase vecine.
Sinovialele acestor
medio-carpiene.
4f
ARTICULATIA MEDIO.CARPIANA
(articulatio mediocarpea)
Unegte cele trei oase ale condilului carpian cu cele patru oase ale rAndului al
doilea de oase carpiene. Este o articula{ie dublu condiliand.
Suprafe{ele articulare. Configurafia suprafefelor articulare permite sd se
deosebeascd acestei articulatii doud plrfi, una laterald gi alta medial5. Partea laterald
este o articulafie condiliand care se stabilegte intre fafa inferioard convexS a
scafoidului gi suprafe{ele superioare concave ale trapezului gi trapezoidului. Partea
mediald este de asemenea o articula{ie condiliani. Fafa mediali a scafoidului gi fefele
inferioare, concave ale semilunarului qi piramidalului, formeazd o cavitate glenoidi
in care va intra condilul format de osul capitat gi osul hamat. in ansamblul siu,
interliniul articulaliei medio-carpiene are aspectul literei "S" culcat.
Mijloacele de unire. Capsula articulard se inserd la periferia suprafe{elor
articulare, fiind sublire qi lax5, mai ales in partea posterioard.
Ligamentele. Capsula este intirit6 prin ligamente dispuse palmar, dorsal,
lateral gi rnedial.
UIna Radiusul Capsula articulafiei radio-ulnare distale
Ligamentul triunghiular
ru Semilunarul
Ligamentul radio-carpian dorsal
Ligamentul colateral ulno-carpian

Scafoidul
Piramidalul
Ligamentul colateral radio-ca pi611
Ligamentul piramido- Ligamentele intercarpiene

trapezo-trapezoidian gi dorsale
scafo-piramidal
Ligamentul intercarpian Trapezul
dorsal
Trapezoidul
Osul hamat
Articulalia carpr
metacarpianA a
policelui
Ligamentul intermetacarpiene Ligamentele carpo-metacarpiene dorsale
Fig. 88 - Schema articulaliilor intercarpiene, medio-carpiand, carpo-
metacarpiene S i intermetacarpiene (vedere onterioard)
Articu lalii le membru lui superio r
Ligamentul palmar sau ligamentul radiat al carpului (lig. carpi radiatum)
este un ligament puternic, av6nd aspectul literei "V", cu vdrful la colul osului capitat.
Ramura laterali a ligamentului se inseri pe scafoid qi trapezoid, iar ramura mediall
pe piramidal gi osul hamat. Existi gi un fascicul ligamentar care se intinde intre fala
palmar6 a scafoidului qi cea a trapezului
Lig ament al do rs al numit Si lig ame nt ul piramido-trap ezo-tr ap ezo idiun este
mai slab ca precedentul, prezentindu-se ca o bandeleti fibroasd care se intinde intre
fafa dorsald a piramidalului gi fafa dorsali a trapezului qi trapezoidului. Din marginea
inferioard a acestui ligament se desprinde o expansiune verticald care se termin6 pe
osul capitat.
Ligamentul scafo-piramidal care acoper[ extremitatea superioard a osului
capitat, este de asemenea un element de contenfie al articulafiei.
Semilunarul
I triunghiular
Li gamentele intercarpiene
Scafoidul palmare
Ligamentul radiat al carpului

Pisiformul
Ligamentele intermeta-
carpiene palmare Ligamentul piso-unciform
(piso-hamatum)
Irapezul Ligamentul piso-

metacarpian
Osul hamat
Li gamentele intermetacarpiene
Ligamentele carpo-metacarpiene palmare
palmare
Fig. 89 - Schema articulaliilor rudio-ulnard distald, tadio'carpiand, inter'

carpiene, medio-carpiand, carpo-metacsrpiene Si intermetacar-
piene (vedere posterioard)
Ligamentul medial se intinde de la piramidal la cArligul osului hamat.

Ligamentul laterul se inserd proximal pe tuberculul scafoidului gi distal
pe fala laterald, a trapezului.
Sinoviala metlio-carpiani emite prelungiri superior gi inferior, care
constituie sinovialele articula{iilor oaselor din primul gi al doilea rdnd de carpiene,
cu excepfia articulaliei piso-piramidale.
Cavitatea articular[ a articulafiilor carpiene comunic[ cu cavitatea
articulard carpo-metacarpiani, pe la nivelul interliniului articulaliilor care unesc
trapezul gi trapezoidul cu osul capitat.
Vasculariza(ia este asiguratd de ramuri din arcada palmard profundI,
Analomia descriptivd a mcmbrului superior
precum qi din arterele carpiene ale radialei gi ulnarei.

Inerva{ia provine din nervii ulnar gi median.
Miscdrile in articulaliile mfrinii

Complexul osteo-articular al mdinii este astfel structurat inc6t s[ permita
efectuarea migclrilor de flexie-extensie, abducfie - adducfie gi de circumducfie.
Amplitudinea miqc[rilor este o rezultantl a amplitudinilor insumate ale tuturor
articulafiilor regiunii, care sunt in general conformate ca artrodii planiforme gi
permi[And fiecare in parte numai migciri de micl amplitudine. Articula{iile cirora le
revine rolul cel mai important sunt: articulafia radio-carpiani gi articulalia medio-
carpiand care sunt articulafii condiliene.
Conform teoriei clasice, migcirile in cele doui articulatii se efectueazd,
separat sau migcirile din articula[ia medio-carpiani definitiveazi (terminl) miqcirile
incepute in articulafia radio-carpiand.
in realitate, miqc[rile articulafiilor mAinii se produc simultan in ambele
articulalii. Toate miqclrile se realizeaz\. printr-o deplasare "in etaj" a segmentelor
regiunii: al doilea rdnd de oase carpiene se deplaseazd,pe condilul carpian al primului
rdnd, iar primul rdnd carpian se deplaseazA pe segmentul antebrahial. Din cauza
faptului ci primul rind este situat intre cele dou[ suprafefe articulare, al doilea rdnd
carpian gi segmentul antebrahial, el a fost aseminat ca rol biomecanic cu un menisc,
fiind denumit de TAVERNIER "meniscul carpian,.
Migcdrile in articulafiile m6inii se efectueazi in jurul unui centru care este
osul capitat. Dupd DESTOT, acesta reprezint[ pivotul in jurul cIruia se deplaseazd
celelalte oase carpiene, asemlndtoare unor satelitri.
Comportarea mecanicd generald a structurilor osoase va influenla foarte mult
migcdrile, deplasirile osoase fbcAndu-se in funcfie de dispozilia anatomici.
Orientarea suprafefei articulare a radiusului, oblicd antero-inferior gi lateral,
faciliteazd' mai mult deplasarea medialI gi anterioar[ a masivului carpian, iar
structurile ligamentare sunt dispuse pentru a se opune acestei deplas[ri.
Sernilunarul, prin forma sa asimetric[, mai inalt anterior decdt posterior, are
o tendinfd de a dispune osul capitat in extensie (flexie dorsal[). Scafoidul, prezentAnd
doui diametre (unul mare gi altul mic), are tendinla de a se orizontaliza (flexie).
Obiectivul acestor axe anatomice diferite este de a oferi in toate situaliile un "spafiu
util" care sd permitl adaptarea oaselor carpiene, constituind un sistem geometric
variabil. Cele doul oase au tendinfa de a prezenta diametrul lor mai mic, pentru ca
distan{a dintre fafa inferioarl a radiusului qi baza metacarpului si rdm6ni constantd
(Mac MURTRY). Aceasta impune oaselor carpului o schimbare de pozi;ie in timpul
migcdrilor, inainte de a rimdne in contact intre ele gi in situafie de stabilitate.
Sistemul osos radio-lunato-capitato-metacarpian, a fost asimilat cu un lan!
articular, cu doub oase intercalare (semilunarul qi capitatul), care constituie un factor
de instabilitate (GILFORD). Disocierea ligamentard dintre semilunar qi scafoid,
antreneazd o instabilitate dorsalS, cu semilunarul in extensie gi scafoidul in flexie, iar
deplasarea in sens invers duce la o instabilitate ventrali (LINSHEID).
144
Artica I ayiil e membru lui sup erio r
Flexia - extensia. Flexia este migcarea prin care fafa palmar[ a miinii se
apropie de fa(a anterioar[ a antebrafului, iar extensia este migcarea prin care fala
dorsala a mAinii se apropie de fala posterioar[ a antebra]ului. Flexia qi extensia se
execut[ in plan sagital injurul unui ax transversal, care trece prin capul osului capitat
sau dupf, alfii, prin osul semilunar. Clinic, axa biomecanici transversald este situat5
in tabachera anatomici. Amplitudinea totalS a migclrilor de flexie - extensie este de
170 - 1800, fiecare miqcare av6nd in jur de 850. Amplitudinea migclrii reprezintd
sumafia amplitudinilor de migcare a articulafiilor radio-carpiand qi medio-carpiani,
dar participarea lor este diferiti: articulafia radio-carpian6 participi mai mult la
migcarea de flexie, iar articula{ia medio-carpiani mai mult la migcarea de extensie.
DupI ROUD, plecdnd din pozilie median[ (axa mAinii fiind in prelungirea
celei a ante-bralului) exiensia primuiui rdnd pe radius este de 350, iar a priniului rflnd
pe al doilea de 500. Plecdnd din aceeaqi pozilie median[, flexia in articula{ia radio-
larpian[ este de 500, iar in articulalia medio-carpiani de 350.
Amplitudinea miqcdrii depinde de pozilia mAinii fafd de antebraf qi de pozifia
degetelor. Astfel, flexia este maximd c6nd mina este inclinatl medial qi degetele
extinse, iar extensia este maximi c6nd mdna este inclinatd lateral gi degetele sunt
flectate.
Miscarea de flexie se realizeazd prin contracfia muqchilor: flexor radial al
carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexorii superficial 5i profund ai
degetelor qi flexor lung al policelui. Migcarea este limitatS de tendoanele extensorilor
qi de punerea sub tensiune a ligamentelor dorsale.
Miscarea de extensie se face sub ac{iunea muqchilor: extensor ulnar al
carpului, lung qi scurt extensori radiali ai carpului, extensorul degetelor, lungul qi
scurtul extensori ai policelui, extensorul propriu al indexului. Migcarea de extensie
este limitatd de tendoanele flexorilor gi de punerea sub tensiune a ligamentelor
palmare.
Adduclia sau inclinarea mediald (ulnar[) este miqcarea prin care marginea
ulnara a m6inii se apropie de marginea corespunzatoare a antebra{ului.
Abduclia sau inclinarea laterald (radial[) este migcarea prin care marginea
radiala a m6inii se apropie de marginea radiald a antebra{ului. Aceste migcbri se
produc in jurul unui ax care trece prin centrul osului capitat, celelalte oase basculdnd
in jurul acestui centru. in abduclie, rAndul proximal al carpului se inclinl medial in
aqa fel incdt scafoidul ajunge la mijlocul suprafefei radiale, iar semilunarul trece sub
ulnd. Deasemeni, osul se inclind lateral. in adduclie osul mare se inclinS
medial, semilunarul se
"^pitut
inclinl lateral, iar scafoidul depSgeqte cu 1 cm pozilia sa
ini1ial6, ajunge sd fie degajat qi are cdmp liber de ac{iune pentru a participa la
realizarca miqcirii de opozilie. Amplitudinea miqc[rilor rezult6 tot din sumalia
amplitudinii de tnigcare a celor doui articulafii: radio-carpianl gi medio-carpiand, a
caror participare este diferitS. Astfel, in articulalia radio-cârpian6 abduc{ia este^de
numai 50, in iimp ce in articula{ia medio-carpian6 este de 100. Adductia este de 150 in
articula{ia radio-carpiand gi 250 in articulalia medio-carpiand.
Migcirile de abduclie-adducfie sunt insofite de migclri accesorii de flexie-
extensie in jurul aceluiagi ax transversal ce trece rnijlocul osului capitat. in abduclie
.a"a,rt
"r"-;-rt ,
Anatomia amembrului
deplaseazl posterior (extensie).

Migclrile de abducfie-adduc{ie sunt insotite qi de migciri foarte reduse de
rota{ie in jurul unui ax longitudinal, abducfia fiind insofitl de ugoard prona]ie, iar
adduc{ia de o ugoard supinafie.
Muschii abductori sunt: lungul gi scurtul extensori radiali ai carpului,
flexorul radial al carpului, abductorul lung al policelui, lungul gi scurtul extensori ai
policelui. Miqcarea de abduclie este limitatI de rigamentere mediale.
Mugchii adductori sunt flexorul ulnar al carpului gi extensorul ulnar al
carpului. Migcarea este limitatd de ligamentele laterale.
Migcarea de circumducPie rezultd, prin trecerea succesiv[ prin migc6rile de
flexie, abduc{ie, extensie gi adducfie sau invers. Miqcarea ut realiziaz[ un cerc, ci o
elips[, deoarece flexia gi extensia sunt mai ample decdt abduc(ia-adducfia.
To[i muqchii enumera]i la migcirile anterioare, participd pe r6nd la realizarea
migc[rii de circumducfie.
Migcdtile de rotagie ale mAinii sunt extrem de limitate, aproape absente,
rota{ia mdinii frcAndu-se prin pronafie gi supinafie in articulaliile radio-ulnare.
ARTICULATIILE CARPO-METACARPIENE
(articulationes carpometacarpeae)
Metacarpienele se unesc cu oasele celui de al doilea rind carpian prin doud

articula{ii distincte: una care unegte primul metacarpian cu trapezul gi alta comun[
pentru ultimele patru metacarpiene.
ARTICULATIA CARPO.METACARPIANA A
POLICELUI
(articulatio carpometacarpea pollicis)
Se mai numegte qi articalagia trapezo-metacarpiand I gi este o articula{ie in

$4.
Suprafe{ele articulare. Trapezul prezintd o suprafalS articulard patrulaterd
care este convexd in sens antero-posterior qi concavd in sens transversal. Baza
metacarpianului I prezintl. o suprafald articulard, invers configurat6: convex6
transversal gi concavl in sens antero-posterior. Suprafe{ele articulare sunt acoperite
cu cartilaj hialin.
Articulaliile membrului superior
Mijloacele de unire. Capsula articulard, care' se inserd la periferia

suprafelelor articulare, prezintd. o mare laxitate, stratul fibros al capsulei fiind mai
dens in partea posterioar[ gi laterali. Capsula prezintl intdriri ligamentare, mai
important fiind ligamentul posteto-medial, care incruciqeazd oblic supero-inferior qi
postero-anterior porfiunea postero-mediald a articulafiei.
Sinoviala este amplS gi largi ca qi capsula fibroasd pe care o dubleazS'
Miscdrile tn urticulalia carpo-metacurpiand a policelui
Spre deosebire de ultimele patru degete care au posibilitlfi mai reduse de

migcare, policele prezintd migc[ri ample, care nn se realizeaz6 numai in articulafia
carpo-metacarpianl I, ci gi de falangele policelui, de primul metacarpian, de trapez 9i
scafoid, care reprezintd raza externd a mdinii sau coloana policelui (DESTOT). In
realizarea miqclrilor vor interveni deci articulafiile: radio-scafoidian[, scafo-
trapeziand, trapezo-metacarpian[ I, metacarpo-policianl gi interfalangiand a policelui.
Pentru arealiza c6t mai bine miqcdrile complexe pe care le execut[ "coloana
policelui", aceasta prezintd qi o altl orientare, comparativ cu coloanele carpo-
metacarpo-falangiene aler ultimelor patru degete. Ea a suferit o rlsucire pe axul s6u
(eversiune) de aproximativ 450, astfel c[ fefele posterioare ale trapezului, primului
metacarpian gi ale falangelor policelui au devenit postero-laterale.
Miqc5rile care se executd sunt: flexie-extensie, abducfie-adducfie,
circumduclie qi opozilie.
Miqcdrile de Jlexie - extensie constau in inclinarea segmentelor "coloanei
policelui" spre fala palmarl (flexie) gi dorsald (extensie). Migcarea se face dupd un
ax oblic antero-lateral, care trece prin baza primului metacarpian qi are o amplitudine
de 35 - 400.
Miqcarea de flexie se executl cu ajutorul muqchilor: abductor scurt al
policelui, flexor scurt al policelui, opozantul qi flexorul lung al policelui.
Miqcarea de extensie se realizeazi prin contracfia muqchilor lung gi scurt
extensori ai policelui.
Miscdrile de abduclie gi adduclie constau in depdrtarea sau apropierea
policelui de cel de al doilea deget. Migclrile se executd dup6 un ax antero-posterior
tare trece prin mijlocul trapezului qi au o amplitudine de 35 - 400. Adduclia este
realizatd de mugchiul adductor al policelui, iar abduclia de muqchiul abductor lung al
policelui.
MiScarea de circumduclie constd, in executarea succesiv[ a celor patru
miqc[ri descrise anterior.
Miscarea de opoziyie este tot o migcare combinatd, care se realizeazd prin
apropierea "coloanei policelui" de ultimele patru degete qi astfel mdna se transform6
intr-o veritabilS pensl, cu cele doud brale mai mult sau mai pulin rigide. in aceast[
miqcare fala palmarS a policelui privegte fafa palmarb a degetelor 2 - 5.
Opozi{ia rezultd din combinarea a trei miqclri:
1. o miqcare unghiularS, prin care vdrful policelui descrie un arc de 1200, intre
t4l
punctul cel mai deplrtat de axul vertical al m6inii gi un punct care depe$efte acest ax
medial;
2. o migcare concomitenti de rotafie de 900 a policelui in jurul axului sdu
longitudinal;
3. o miqcare de flexie a ultimei falange pe prima gi a primei falange pe primul
metacarpian.
Pentru realizarea miqcflrii de opozilie, policele pleaci din pozilia de abducfie
qi extensie maxim6, in care fa,ta lui dorsal[ este situati pe acelaqi plan cu fala dorsal[
a mAinii gi ajunge in pozi{ia de adducfie gi de flexie maxim6, in care fala dorsald a
policelui ajunge perpendiculari pe fafa dorsali a mflinii.
Opozilia poate fi definit[ ca fiind acea "schimbare in pozi[iamainii; prin care
fafa dorsali a policelui ajunge perpendiculari pe fafa dorsal[ a m6inii"
6arLary.
Migcarea de opozi{ie este caracteristici mdinii omului. Ea antreneazd intrarea in
acfiune a lanfului osos, a lanfului articular gi a lanfului muscular al "coloanei
policelui". in timpul migc[rii scafoidul se ridicd pe trapezoid, iar metacarpianul
alunecd pe ttapez. Toate articula{iile "coloanei policelui" participd la migcare.
BLTNNELL a ardtat cI gi articulafia interfalangian[ se rotegte accesoriu'gi relativ
pufin spre sfhrgitul migcirii.
Miqcarea de opozilie se realizeazi gi prin intrarea in ac{iune a unui mare
numlr de mupchi. Mai int6i abductorul lung gi adductorul scurt deplrteazd policele la
maximum (pozilia de start). Apoi flexorul lung gi mai pu{in adductorui policelui
apropie policele de unul din cele patru degete. Cu cdt opoziqia se face spre degetul
mic, cu atdt intervine mai intens in miqcare flexorul scurt al policelui gi mai ales
opozantul.
ARTICULATIILE CARPO-METACARPIENE ALE

CELORLALTE DEGETE
(articulationes carpometacarpeae)
Ultimele patru metacarpiene sunt legate de oasele carpiene distale prin c6te o
articulafie p lan iform[.
Suprafe{ele articulare. Observdnd interliniul articular antero-posterior pe
fala dorsal[ a m6inii, se constat[ c[ al doilea metacarpian se articuleazi cu trapezul,
trapezoidul gi osul capitat, dupi o linie sinuoas[ in form6 de "M" foarte alungit.
Marginile laterale ale "M"-ului corespund una trapezului gi cealalti osului capitat, iar
porliunea mijlocie a "M"-ului este curbl gi circumscrie convexitateatrapeiutui. At
treilea metacarpian se articuleazi cu osul capitat, al patrulea metaiarpian se
articuleazd, cu osul capitat gi cu osul hamat, iar al cincilea metacarpian se articuleazi
cu osul hamat.
Mijloacele de unire. Ultimele patru metacarpiene sunt unite de carp printr-o
Articulaliile membru lu i sup eri or
capsuld articulard subtire a cerei po4iune fibroasl se insi:rd la periferia suprafelelor

articulare. Capsula este intirit6 de ligamente palmare, dorsale gi interosos (ligg.
carpometacarpea palmaria).
Ligamentele palmare sunt in num6r de gapte sau opt. Primul se intinde de la
fa{a palmari a trapezului la al doilea qi al treilea metacarpian. Al doilea ligament
palmar uneqte trapezoidul cu al treilea metacarpian. Urmdtoarele trei ligamente unesc
osul capitat cu metacarpienele doi, trei, patru. De la osul hamat pleacd doui (mai rar
trei) fascicule fibroase care se termind pe al patrulea gi al cincilea metacarpian.
Ligamentele dorsale (ligg. carpometacarpea dorsalia) sunt scurte gi
rezistente. Doui dintre ele merg de la trapez qi trapezoid la al doilea metacarpian,
altele doud de la osul capitat la al treilea metacarpian, un al cincilea ligament dorsal
unegte osul capitat cu al patrulea metacarpian, iar osul hamat prezintd, un ligament
care merge pe al cincilea metacarpian, put6nd prezenta qi un fascicul fibros pentru al
patrulea metacarpian.
Ligamentul interosos are formi de "V" fiind format din dou[ fascicule care
se inseri pe fe.tele adiacente ale osului capitat gi hamat, de unde coboard in spafiul
intermetacarpian corespunz[tor, trec6nd intre suprafelele articulare care unesc al
treilea cu al patrulea metacarpian gi se termind pe fa{a medial[ a celui de al treilea
metacarpian.
Sinoviala comunicd cu cea a articulaliei medio-carpiene pe la nivelul
articulafiei dintre trapez, trapezoid gi osul capitat. Ea emite lungimi care formeazd
sinovialele articulafiilor ultimelor patru metacarpiene intre ele.
M i c dr il e tn arti cu I afiil e c arp o - m et a c arp i e n e

E
Miscdrile tn articulayiile carpo-metacarpiene ale ultimelor patru degete sunt

miqcSri de alunecare, articula{iile fiind planiforme.
ARTICULATIILE INTERMETACARPIENE
(articulationes intermetacarpeae)
Cu exceplia primului metacarpian care este independent, celelalte patru

metacarpiene sunt unite intre ele la nivelul extremitSfilor proximale prin articulafii
planiforme, iar la nivelul extremitSlilor distale printr-un ligament transvers.
Az'ticwlu{iile extremitdlilor proximale
Suprafe{ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin qi sunt situate pe

fefele laterale ale bazei metacarpienelor.
Mijloacele de unire. Capsula articulard se continui superior cu capsula
articulaliei carpo-metacarpiene a ultimelor patru degete.
Analomia descriptivd a membmbi superior
Ligamentele articulare int6resc capsula fibroasl gi sunt trei ligamente

palmare (ligg. metacarpea palmaria), trei ligamente dorsale (ligg. metacarpea
dorsalia) Si trei ligamente interosoase (ligg. metacarpea interossea), cdte un ligament
din fiecare pentru o articulafie.
Sinoviala este o prelungire a sinovialei articulafiei carpo-metacarpiene.
Unire a extr emitdlilo r distale ale m etac arpien elor
ExtremitS{ile distale ale metacarpienelor nu sunt unite prin articulalii

propriu-zise, ci printr-o bandd fibroasd, care se intinde de la al doilea la al cincilea
metadarpian, incrucigdnd fafa palmari a articulafiilor metacarpo-falangiene gi spafiile
interosoase. Aceast[ bandi fibroasl este numitl ligamentul metacarpian transvers
profund (lig. metacarpeum transversum profundum). La nivelul articulafiilor
metacarpo-falangiene el fuzioneazA cu tendoanele flexorilor, cu capsula gi cu
ligamentele palmare, pe cAnd in spafiile interarticulare el este liber. De asemenea,
ligamentul transvers este in raport gi cu fasciile palmard qi dorsal[ ale mdinii.
Ligamentul impiedic[ indepiratrea metacarpienelor unul de celllalt.
ARTTCULATIILE DEGETELOR
(articulationes digitorum manus)
Falangele sunt articulate intre ele prin articulafii interfalangiene. Prima

falangd a fiecdrui deget se articuleazd" cu metacarpianul corespunzitor form6nd
articulaf ia metacarpo-falangiani.
ARTICULATIILE METACARPO.FALANGIENE
(articulationes metacarpofalan geae)
Sunt articula{ii de tip condilian.

Suprafefele articulare sunt reprezentate de capul metacarpianului qi
cavitatea glenoid[ a extremit[fii proximale a primei falange. Suprafala
metacarpiand are aspectul unui segment de sfer[, fiind mai intinsl antero-posterior
decit transversal, ea prelungindu-se usor gi pe fala palmard a capului
metacarpianului. De fiecare parte a suprafe,tei articulare se glseqte un tubercul qi
dedesubtul lui o depresiune rugoasS. Tuberculul gi depresiunea sunt determinate de
inserlia ligamentului colateral.

Cavitatea glenoidd a falangei are o
suprafali concavd, elipiica, cu axul mare
Fasciculul metacarpo- transversal (acesta este motivul pentru care
glenoidian al
unii autori consideri aceste articula[ii drept
lisamentului colateral
-*'.*':'.'"' elipsoide). Pe partea laterald a fiecirei extre-
Fascicululmetacarpo- .1-. t r, r Y
iJ",ur".iiie"rl'rlrri mit6{i a glenei 9i mai aproape de fa{a palmar[,
colateral se afld un tubercul pentru inserfia inferioarl a
Expansiuneaextenso- lisa-mentUIUi COlateral.
rului degetelor Suprafeyele articulare sunt acoperite
de cartilaj hialin. Juxtapuse, suprafelele arti-
culare nu se acoperd in totalitate. Pe fa{a
palmard a mdinii suprafala metacarpianului o
depEgegte mult pe cea glenoidd in sens antero-
Fasciculul falango- posterior. De aceea cavitatea glenoidd prezintd,
gleno!-otan al
f;nluiffiui.oru,.rur un fibrocartilaj care prelungeqte superior
Extensorul a acestei cavitali. Fibro-
degerelor partea anterioara
lf:':,"1,{l'*:f'r--cartilalul
gran al lrgamentulur
se fixeazd pe fafa palmard qi in
Iolateral" porliunea invecinatd a felelor laterale ale
extremitbfii proximale a falangei, pu{in sub
cartilajul hialin. Fibrocartilajul se indreaptd
)rul degetelor.
superior gi se inseri pe partea anterioar[ sau
colateral palmari a suprafelei articulare metacarpiene.
Fafa articular[ sau posterioard a fibrocar-
tilajului, concav6, este separatl de suprafafa
glenoidiand printr-un gan! ingust in care p5-
trunde o prelungire a sinovialei.
Fig. 90 - Articulaliile meta.carpo-fa- Mijloacele de unire. Fiecare arti-
langiand Si interfalangiene cula{ie metacarpo-falangiand prezintd o cap-
(vedere laterald) sulS qi ligamente, articulafiile ultirnelor patru
degete fiind unite intre ele prin ligamentul
transvers profund al metacarpului.
Capsula articulard este subfire gi laxd qi se inserd prin stratul s[u fibros mai
aproape de cartilajul hialin pe fala posterioari a articula{iei qi mai la distan!6 de
acesta pe fafa anterioarl a articula{iei.
Ligamentele palmare (ligg. palmaria) sunt reprezentate de fibrocartilajele
descrise la suprafe{ele articulare pe care anatomigtii farncezi le numesc 9i
"fibrocartilaje de mdrire" sau /ibrocartilaie glenoidiene. Ele se inserd mai lax pe
metacarpiene qi mai strins pe baza falangei 9i au fa{a lor palmard in raport cu
ligamentul transvers profund al metacarpului. Pe fafa lor palmarl prezintl un ganf
vertical prin care alunecd tendoanele flexorilor.
Ligamentele colaterale (iigg. collateralia). Fiecare articulalie prezintd cdte
doul ligamente dense gi rezistente, care sunt situate pe pirlile mediall gi laterald ale
articulafiei, Proximal se inserd pe tuberculul gi depresiunea pe care le prezintd pdrfile
Anotomia descrtpfivd a membmlui superior
laterale ale capului metacarpienelor. De aici ele diverg in evantai gi fibrele

posterioare se terminI pe tuberculii laterali ai extremitlfii proximale ale falangei
form6nd fasciculul metacarpo-falangian al ligamentului colateral, iar fibrele
anterioare se unesc cu ligamentele palmare form6nd fasciculul metacarpo-
glenoidian al ligamentului colateral.
Sinoviala se inseri la distanfi de suprafelele articulare gi se reflectl la
nivelul inser,tiei capsulare, prelungindu-se pe extremit[tile osoase pdni la nivelul
cartilajului hialin.
A rticu I ali a rn et a c arp o -falan g i an d ap o li c elui
Aceasti articulafie are aceeagi organizare ca gi articulafiile metacarpo-

falangiene ale ultimelor patru degete, dar prezintd gi cAteva particularitifi:
l. SuprafaEa articulard a primului metacarpian este mai largl anterior dec6t
posterior, ea prezent6nd o poryiunefalangiand pentru cavitatea glenoidi a falangei gi
o porliune anterioard, sesamoidiand, care corespunde fibrocartilajului glenoidian gi
oaselor sesamoide.
2. Fibrocortilajul anterior (glenoidian) prezintd in grosimea sa dou[ oase
sesamoide: unul lateral, scafoidul lui GILLETTE, qi altul medial, pisiformul lui
GILLETTE.
3. Fibrele anterioare ale ligamentelor colaterale se termin6 in mare parte pe
sesamoide qi formeaz[ un ligament metacarpo-sesamoidian Oasele sesamoide sunt
foarte solid fixate la falangi prin fibrocartilajul anterior gi astfel ele sunt antrenate ?n
deplaslrile acesteia gi o inso{esc in luxafiile metacarpo-falangiene ale policelui.
MiS c dr il e tn arti c u I aliil e m et a c arp o -fgl a n gie n e
Ultimele patru degete prezintd miqclri de flexie-extensie, de lateralitate gi de

circumducfie.
Flexia Si ertensia se realizeazd in plan sagital in jurul unui ax transversal
care trece prin capul metacarpienelor, pufin inaintea inserfiei proximale a
ligamentelor colaterale. in flexie, prima falangd se apropie de fa{a palmari a mdinii,
iar in extensie ea se indeplrteazd de aceasta. Aceste migc[ri se produc fie simultan,
fre izolat in cele trei articula{ii ale degetelor: metacarpo-falangiene, interfalangiene
proximale gi interfalangiene distale. Amplitudinile medii ale acestor migc[ri sunt
pentru miqcarea de flexie activl de 900, iar pasiv flexia poate ajunge la 1100. Extensia
este zero sau extrem de redus[. Migcarea de flexie a degetelor 2 - 5 nu s-ar putea
realiza fEri conformafia speciali a canalelor osteo-fibroase de la nivelul degetelor,
precum gi a aparatelor de alunecare a tendoanelor.
Flexia primei falange pe metacarpian se realizeazd de citre mugchii
lombricali gi interosogi.
Extensia degetelor este realizatL de extensorul comun al degetelor. Pentru
L)2
degetul mic gi pentru index mai intervin gi extensorii proprii ai acestor degete.
Interosoqii gi lombricalii rcalizeazd o migcare combinatii care consti in flexia primei
falange gi extensia ultimelor doud. Miqcirile sunt limitate de ligamentul transvers
profund al metacarpului.
Migcdrile de tnclinare laterald a degetelor permit ca falanga proximali s[ se
deplaseze medial (adducfie) sau lateral (abducfie), in jurul unui ax antero-posterior
care trece prin capul metacarpienelor. Aceste migcdri se produc prin alunecarea
transversal[ abazei primelor falange pe capul metacarpienelor gi este posibilSnumai
cu degetele in extensie. Amplitudinea miqcdrilor active este de aproximativ 300, iar a
miqcdrilor pasive de 500. Miqc[rile de lateralitate sunt efectuate prin contrac{ia
interosogilor gi sunt limitate de punerea sub tensiune a ligamentului colateral opus.
Miscarea de circumducyie reniltd prin executarea succesivd a miqcbrilor de
flexie, inclinare medial6, extensie gi inclinare lateralI, la aceastl miqcare contribuind
toate grupele musculare care aclioneazdasupra articulafiilor metacarpo-falangiene.
ARTICULATIILE INTERFALANGIENE
(articulationes interphalangeae manus)
Degetele mdinii prezintd. c6te doul articulafii interfalangiene, una proximald

qi alta distal[, cu excep{ia policelui carc prezinti o singurd articulafie. Aceste
articulaiii sunt de tip trohleean.
Suprafe{ele articulare. Suprafaga proximald (situati deasupra interliniului
articular) este reprezentat6 prin extremitdtile distale ale primei gi ale celei de a doua
falange, care prezintd o trohlee. Aceasta are un git, orientat antero-posterior, care
separi doi versan(i (povArniquri) rotunjili. Trohleea este mai largi anterior dec6t
posterior qi mai intinsl pe fa{a palmard dec6t pe fala dorsald a falangei. Pe laturile
sale trohleea prezintddoud depresiuni in care se vor insera ligamentele colaterale.
Suprafala distald (situatd sub interliniul articular) este reprezentatS de
extremitetile proximale ale celei de a doua qi a treia falange, prezintd o creastd
medianl neted6, care corespunde gitului trohleei gi doud cavit6{i glenoide care
corespund versanfilor trohleei. Pe laturile cavit5lilor se afl6 c6te o mic[ tuberozitate
pentru inserfia ligamentelor colaterale.
Suprafafa articulard distald, mai pulin intinsd antero-posterior decAt suprafala
articularl proximali, este m[riti printr-un fibrocartilaj glenoidian asemdndtor celui al
articulafii lor metacarpo-falan giene.
Mijloacele de unire. Capsula, ligamentele gi sinovialele au aceleagi
caracteristici ca cele ale articula{iilor metacarpo-falangiene, capsula fiind intdritd de
un ligament palmar (lig. palmare) reprezentat de fibrocartilajul glenoidian qi de douS
ligamente colaterale (ligg. collateralia), iar fiecare articulafie are sinoviala sa
proprie.
Mig cdrile tn articulatiile interfolangiene
Articula{iile interfalangiene prezinti miqcdri de flexie-extensie, in mod pasiv
putind prezenta gi reduse migcdri de lateralitate. Migcdrile de flexie-extensie se
realizeazd in jurul unui ax transversal care trece prin trohleele falangiene. Miqcarile
au o amplitudine de 1200 pentru articulafiile interfalangier" p.o*i-ule qi ie 900
pentru articulafiile interfalangiene distale.
Flexia celei de a doua falange pe prima este realizatl de flexorul superficial
al degetelor, iar flexia celei de a treia falange pe a doua este realizatd de flexorul
profund al degetelor. Miqcarea de flexie este limitatd de tendoanele extensorilor.
Extensia degetelor se realizeazl de cdtre extensorul degetelor, pentru degetul
mic Ai index intervenind gi extensorii proprii ai acestor degete. Interosogii gi
lombricalii produc extensia ultimelor doui falange. Extensia este limitati de
por,tiunea palmari a capsulei gi de tendoanele flexorilor.
Miscdrile degetelor tn totalitate. Degetele prezintd. miqciri de finele gi de o
mare eficacitate, participdnd la realizarea miqclrii de prehensiune, prin care se
in{elege posibilitatea miinii omului de a prinde obiectele ca intr-o pensd. in aceastd
migcare, rolul principal revine policelui, ca gi in migcdrile de impingere sau susfinere.
FErI participarea policelui, capacitatea func{ionalS a m6inii poate scidea cu 600/o.
Celelalte degete intervin gi ele in func{ionalitatea mAinii av6nd roluri bine
determinate.
Indexul este unul din stabilizatorii principali ai prehensiunii, fiind gi un deget
de sesizare a formei obiectelor.
Mediusul este degetul de for[6, fiind secondat de inelar in ac{iunile de efort.
Degetul mic realizeaTd o mai mare siguranld a prehensiunii. Pentru a fi posibild,
prehensiunea presupune existenta urmdtoarelor elemente principale:
- doui bra(e de pensd rigide, care se unesc la unul din capetele lor. Cu cdt
aceste brale de pensl se depdrteazd, sau se apropie mai mult, cu atdt amplitudinea de
prehensiune este mai mare;
- o articulafie sau un gir de articula{ii, care si permitd deschiderea qi
inchiderea acestei pense, cu bra{ele ei menfinute fie intinse, fie ?n formi de cerc;
- un aparat musculo-tendinos integru, care sI mobilizeze bratele pensei in
sensul dorit pentru prehensiune sau deprehensiune. Cu c6t acest aparat este mai
puternic, cu atdt fo(a de prehensiune devine mai mare;
- o acoperire tegumentard gi de fesuturi moi mobile gi suficiente pentru a
permite inchiderea qi deschiderea pensei.
MAna omului este arhitectural qi funclional astfel dezvoltatd, inc6t sd poatd
dispunde de trei forme principale de prehensiune: l. prehensiunea intre dou[ din
ultimele patru degete; 2. prehensiunea dintre ultimele patru degete impreun[ sau
izolat qi podul palmei; 3. prehensiunea cea mai complet[ intre "coloana policelui", pe
de o parte gi restul degetelor gi al palmei pe de alt[ parte.
Prehensiunea intre ultimele patru degete se efectueazd de c[tre doud degete
care joacd rolul bralelor de pens6, apropiindu-se gi deprrtdndu-se mult unul de
celdlalt prin migcarea de adduclie pi de abducfie pe care o permit articula{iile lor
metacarpo-falangiene, sub actiunea interosoqilor palmari care le apropie gi a
Arlicu I a4ii le membrului saperio r
interosogilor dorsali care le depdrteazd. La apropierea degetelor mai contribuie
flexorii degetelor qi extensorul propriu al indexului, iar la depdrtarea lor mai
contribuie extensorul degetelor gi extensorul propriu al degetului mic. Aceastl form6
de prehensiune permite, de regul6, o prindere simplist[, f5rd mult[ for{[ qi nu pentru
multi durat6, numai a obiectelor mici.
Prehensiunea intre ultimele patru degete gi podul palmei este posibill prin
acfiunea flexorului profund al degetelor, care flecteazl falangele distale 9i a
flexorului superficial, care flecteazl falangele proximale. Sub acfiunea acestor
mugchi, degetele se string, se apropie gi pot atinge, prin pulpele qi fe{ele lor palmare,
podul palmei. Mflna se deschide gi ultimele patru degete se intind sub acfiunea
extensorului degetelor, a extensorului propriu al indexului, a extensorului propriu al
degetului mic, precum gi a interosoqilor qi lombricalilor care intind falangele mijlocii
gi distale. Acesta este modul prin care mdna are posibilitatea de a agilla, devenind un
fel de cdrlig care poate fine obiectele.
Prehensiunea cu ajutorul; "coloanei policelui" este mult mai complexd qi
util[. Amplitudinea qi forta de prehensiune cu aceastd coloand sunt mult mai mari.
"Coloana policelui" dispune de posibilitili de migcare variate fa1[ de restul mdinii.
Policele se flecteazl sub ac{iunea flexorului lung gi se extinde sub ac{iunea lungului
qi scurtului extensor; se poate dep6rta de index sub ac{iunea abductorului lung, al
extensorului lung, a extensorului scurt gi abductorului scurt gi se poate apropia sub
acliunea adductorului gi, in parte, a extensorului lung gi a flexorului lung, migcarea
efectu6ndu-se in special din articula{ia trapezo-metacarpian5'
Migcarea principalS pe care o executi ins[ "coloana policelui" este aceea de
opozilie, descrisd anterior.
Binein{eles c5 qi al doilea bra! al pensei prehensoare intr[ concomitent in
acfiune prin flexia ultimelor patru degete gi astfel mdna formeazd un cerc complet sau
incomplet, care poate apuca obiectele.
Prinderea Se face, pe de o parte, in raport cu forma, dimensiunile, volumul 9i
greutatea obiectelor, iar pe de alt[ parte, cu for{a 9i precizia pe care o pretinde
migcarea ce urmeaz[ sd fie executatS. Se pot descrie astfel mai multe feluri de
prindere:
a. Prinderea cu mAna intreagd a obiectelor grele, care sunt linute de un mdner
pentru a fi utilizate cu for!5. in acest caz flexorii degetelor men(in obiectul pe care
policele il aplicd pe celelalte degete.
b. Prinderea prin adduclia policelui, care se aplicl pe marginea lateruld a
indexului fficut cdrlig. Astfel, se pot prinde obiecte late, subfiri gi lungi. Prinderea
astfel realizatd este de o for.td gi de o precizie relativS.
c. Prinderea cu pensa curbl police - index este o prindere de precizie, dar frrl
forfi.
d. Prinderea cu pensa lung6 police - index, cu ramurile intinse, ca atunci cAnd
se prinde o pensi de diseclie, in care caz, sub acfiunea abductorului scurt, policele se
aplicd pe indexul flectat de interosoqi gi lombricali"
e. Prinderea cu primele trei degete extinse in care policele cu falanga distald
extinsd se aplica pe marginea laterald a mediusului, obiectul fiind prins intre ele, in
ttmp ce tnqexul ext cesta este modul de
:ffi
AnNo mia descriptivd d membrului superior
prindere a bisturiului, mod care une$te fo4a cu precizia.

Alte m$cdri ale mfrinii. Mdna mai dispune gi de posibilitatea de a susfine gi
de a impinge, completAnd sau uneori chiar suplinind pdnd la un punct prehensiunea.
Susfinerea se poate face cu fa(a dorsald sau cu fala palmar[ a m6inilor, dar in
special cu ultima, care fiind u$or concavi in ambele sensuri, se poate asemEna cu o
cupd care pdstreazd mai bine obiectele in echilibru. Mdna propriu-zis[ constituie
suprafala cea mai intinsi de care ne servim,pentru suSfinere, degetele fiind numai
accesorii.
impingerea se efectueazl de obicei tot cu podul palmei, care, fiind acoperit
de perni,tele de fesuturi moi tenariene, hipotenariene gi digito-palmare permite
transmiterea unei for,te foarte insemnate spre obiectul de tmpins, fErI ca acesta si
produc5 tulburiri sau striviri. C0nd impingerea trebuie fbcutl gi cu vitezl, ca la
aruncarea greutifii, se folosesc ai ultimele patru degete, care joac[ rol de parghii.
in afara prehensiunii, sus{inerii gi impingerii. mernbrul superior-mai are
posibilitatea de a lovi gi de a arunca, ac{iuni ce reprezintii forme mai deosebite de
impingere care pun in joc intregul lanf articular pi muscular al membrului care
executi miqcarea.
Vascularizasia membrului superior
;
Ll-tu+
{"
\\_/ -vASCULARIZATIAMEMBRULUI )
SUPERIOR
ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR
4, ARTERA AXTLARA (a. axillaris)
Artera axilari jtcepe, la nivelul miilocului claldg[lei _9olt!tyll{ q*Sfg

subclaviculari, coboard strdbitind in diagonali groapa axilari gi se termind la nivelul
-maiginii inferioare a mugchiului lmare. unde se continu[ cu arteraTrafiialE.-
Direc{ia arterei y-iazilin raport cu fratul
este srlBt de:? l}lggl 99 , artera este [nd o uqoari
curbd cu concavitatea infero-medial. Cind este intins orizqpl4!, artera are o
, artera descrie -o--_9Ufh6*cu
apo Artera
3c,es!e,!3,
a-lav-ic-ulg_I_hyttlirt s ubc av icul 4r $trgg slgngl p1qe-cqqtl q i Prlqq;ffi4
I
0intutfl-y.t^:{gf,-o:. Artera poate fi Elomprimat6 sub mijlocul claviculei, pe

superioiiA-a |-ririiei coaste. Din cauza direcfiei sale, oblici infero-medial, artera are'
'u,lfaioffie cuierelii fosei axilarel mai intdfc_ulefeleJe-rnedjal, apoi*qu cel posterior Ei
spre segmentul sdu distal cryglglelg lateYal. Dar raporturile sale cOle mai imoortante
se stabilesc cq&E"plt'gl$..g g"Lglgld@Lal axilei, a$era fiind-acoperitl pS
lpe1a lglgrme.&_&=.c_eF.sJacpst. BeIeleI formahpupgllrctal_de pe9lqsful-{.Dals "u
q.AqU,, i+Aprotu"d de &gggghV-i:qe14eo-p-99to-"ro-44blA!i r-rlufrshiut{ealqalqjc.
M r $ 8{"p6r" ra l m i c, o l t f S_[&f g:ngd.r_tl, ip c lu-c i geazd p_g n Sh r-dg_El ?ItgI13IlI3I1
r .+cu acest Tuschi, arterei *Llli: i_f"_.9i.J"Ug:fryfpgltjy!$iuprapectorals,
"
fr in .apo,t -___-_!_i.._.'*__,(y_:;__=^__
r9q9pe9l9g E$,+ fr4p99l9la a.- I
l.,Sigmerttill suprapectoral.'Artera pitrunde in groapa axilard prin vdrful

delimitatl de
acesteia, care are aspectul unei fante transversale, delimitatd claviculi qi
de claviculi t1 pnma
prima
coasti cu prima digitalie a din{atuluip{tte.io..t
?llfel4 care e-qqs _erlpdu-?ti}.9.e*tr9!Ugl-J9lqmil9?li_q= -p 9_ 9
acoperl pa(ial pe fala sa anterioarE:ibatera]lde arteri se g[sesc
fO Ufat ie!,fr.rsciculele antero-lhtiirrl_qi+nf":g$eqgl.unt net latero-arteriale (fa$i6[lEl
- antero-Hteral fiind gi cel mai superTffial), iar-&sgicrlg! posteligr, cel mai voluminos,
se va etala
{*_{::l jn u1g$u! pq c?tft|_&lrc33jryel3*11*q*lif-*-wte,
151
Anatomia descriptivd a membrului inferior
A. toraco-acromialtr
Pectoralul mic
Rf,d. laterald a medianului V. cefalici

A. circumfl ex[ anterioartr A. axilar[
Tendonul capului scurt al bicepsului
A. toracica suprema
Deltoidul
Coasta I
Pectoralul mare
V. subclavicularl
V. cefalictr Clavicula
Coracobrahialul
M. subclavicular
N. musculocutan
Pectoralul mare
A. brah A. toracicA laterala
N. din{atului anterior
Rdd. mediaitr. a
medianului
Coasta a III-a
circumflexA Pectoralul mic

Dinfatul anterior
N^ rotundului Coasta a V-a
lnfrascapularul Rotundul mare
Fig. 9I - Artera oxilard: tapotturi $i ramuri colilterule
Artera este aqopqul4.ds*-c_4gai{,_q_"J,ti?-.glAy_j.9"glara_apestgdgbhAre, sub care se afla

mugchiul subclavicular gi fascia clavi-pectoral6.
fntre marginea superioare a pectoralului mic ai mu$chiul subclavicular se
delimiteazl un triunghi cu baza pe peretele toracic, lriunghiul sy!g!g!g!g!., a c6rui
suprafafd este formatd d" &ryp qlgyi-pectorall gi iq-plqfuuziryr-*_9glug,-la 4-ijlocul
este triunghiul de ligaturd al arterei axilare. In
(ffi*
?qi continui mi$calglr de alunecare sqh artei[) il
aseaela pqlli uie _ffi{F__ry_l priffite "l@ffiri T
preclaviculard cwarv-enaîueulard
anastomoza oreclaviculard ramuri venoase
aE€ste rarnuri
crrarvênaîueulard externd. toate atsEste
gdsindu-se anterior arterei. To-[ anterior arlqrqi se gesesc ,n_qryii muschilor Dectorali
, *t..-a-. ', - .,--
-
i4fe_9arejg._$abi_lggt._o_qnprtpgo_Z4p{grujg.rd5ryqg_E$sversal.
Egry-S!-mic,
-t"..
__- S-egmentut retropefrrat drterd @;i- *f.-"-*r.?p.q19
rqllglyl-"Uhscanrlal,ei apoi este
cY
f9;!%ry.4
iriiportant in.luxaliile
r- --- - --\-------i--- antero-mediale ale umdrului. La nivelul segmentului sdu
retropectoral/arlera devine ersanul principal al axilei, in jurul c[reia se grupeazi
celelalteelemente.@1]estesituat5@daru9orirrferior
158
Vascularizafa membrului superiot
rygggryl=*i_g .., tu:"i1 ti .s,. ry$qrylq.psctq*l

acesteia. jEnt""gi l",terei se
"li .- \-./ j*.',*:*:-* .
mar:e.. tgpgAur,lg- i_t4,t raporrLurile cu -fascic-ulglS .plexulut*brAhtal, Rg;$E}X_g{}-
... _ ..
ci'epp!9{, ut"'"it- ng,Rp.l*I{ qi

I"*=1 fp=Tqffi IEGrdtifa6-dei.t"ri.-oin
otasanaii-sEufiEffiIisi r"ffiii, !Qryyl9h--?nte{9.:ryg4ial
fasciculele arilte-rioffi
lesprinde g#E{-qi9uq;are a1
voffia
f-4'#-
intre cele douE r6d[cini ale nervului. De cele mai multe ori furca nervului median nu
esGffi-st ffia{fit ffier€iliugor lateral acesteia, ridicina mediald a nervului
median incrucigdnd oblic artera pe fafa sa anterioard. Din acest segment retropectoral
al arterei se formeazd deja ramurile terminale ale plexului brahial.
Artera toraco-acromiala
- Pectoralul mic Artera toracicf, supremtr
Coracobrahialul
Subscapularul
Artera circumflexd
humeralf, posterioarl
Artera circumflexi
humerald anterioari
Capul lung al
'Tenddnul pectoralului
mare
Artera subscapulari
Fig, 92 - Schema raportarilor arterei axilare

g, Segmentul infrapectoral. Se intinde de la
pectoral-
: [a margiq
"-:---> :--T'7-
reprezentAnd pg$glge r9g tI3:
G-
^
Iungd 9i if, acelaqi timp cea mai accesibill a arterei. Artera ate .aio,r EI
are I3BgAIIE[pol@.u
mf$!h.ii dorsal mare q@cu @care
reprezintd pamuri colaterale a"iJat{il". lphialJDe asemenea, posterior se
aflI nervii radial si axilar.
\r-,*{,-&_
" Anterior arte€iGaflI tendonul pectoralului mare qi ligamentul suspensor al
axilei. Sub pectoralul mare, mugchiul coracobrahial se apropie progresiv de arter6,
tinz6nd si ajung[ din pozilia laterald fa{6 de arterd, anterior acesteia, marginea
mediali a mugchiului constituind un reper important pentru descoperirea arterei in
segmentul sdu infrapectoral.
U"aal t"p"t
"n.* "*
Anatomia descriptivd a membrulai inlerior
medial, cutanat antebrahial medial gi cu muqchiul dinfat anterior. Nervul ulnar tinde
sd se dispun[ in unghiul diedru posterior format de artera qi vena axilarS, iar
cutanatul antebrahial medial este situat antero-medialfafi, de arter6. Artera poate fi
palpati pe peretele lateral al axilei, deasupra reliefului format de muqchiul
coracobrahial.
Lateral artera are raporturi cu nervii median, musculocutan qi cu mugchii
coracobrahial gi capul scurt al bicepsului brahial. Nervul musculocutan p[rlsegte
artera pentru a perfora mugchiul coracobrahial, iar nervul median este veritabilul
satelit al arterei, cobordnd antero-lateral fald de arterd, intre ea gi marginea mediald a
coracobrahialului, constituind un reper pentru ligatura arterei axilare.
Ramurile colaterale ale arterei axilare sunt reprezentate de ramuri
subscapulare, artera toracicd suprem[, artera acromio-toracic[, artera toracici
laterali, artera subscapular[, artera circumflexl humeral[ anterioard gi artera
circumflex[ humerali posterioari.
Aceste ramuri colaterale sunt foarte variabile in ceea ce priveqte volumul,
traiectul gi chiar numirul lor, putdnd lua nagtere fie separat, fie printr-un trunchi
comun cu una sau mai multe colaterale.
Ramurile subscapulare (rami subscapulares), variabile ca numir gi
dimensiuni, sunt destinate mugchiului subscapular, lu6nd naqtere din segmentul
retropectoral al arterei axilare.
Artera toracicd supremd (a. thoracica suprema) sau artera toracicd
superioard, se desprinde de pe fa{a anterioarl a primului segment al arterei axilare, la
marginea inferioarl a mugchiului subclavicular. Este un ram inconstant, putdnd lipsi.
CAnd exist6, de la origine se indreaptd anterior, traverceazl fascia clavi.pectorald
distribuindu-se primului intercostal, dinfatului anterior, por{iunii superioare a
pectoralilor qi a regiunii mamare. Artera poate lua nagtere qi din toraco-acromiali.
Artera loroco-acromiuld (a. thoracoacromialis) sau artera acromio-toracicd
se desprinde in unghi drept de pe fala anterioard a axilarei, la nivelul marginii
superioare a mugchiului mic pectoral. De la origine se indreaptd anterior, traverseazd
fascia clavi-pectoralI, dupl care se imparte in patru ramuri:
7. ramul acromial (ramus acromialis), cel mai voluminos, se indreaptd lateral sub
mugclriul deltoid qi vascularizeazd acest mugchi gi articulaliile umdrului; ramul
acromial ia pirte la formarea relelei arteriale acromiale (rete acromiale);
2. ramul clavicular (ramus clavicularis), ram sub{ire, destinat claviculei gi
muqchiului subclavicular;
3. ramul deltoidian (ramus deltoideus) merge in ganful delto-pectoral qi se distribuie
mugchilor deltoid gi pectoral mare;
4. ramul pectoral sau ramurile pectorale (rami pectorales) se afl5 intre cei doi
pectorali pe care-i vascularizeazi, d6nd ramuri qi pentru muqchiul din{at mare.
Artera subscapulard (a. subscapularis), numitd gi artera scapulard
inferioard sal infrascapulard, reprezintl ramul colateral cel mai voluminos al arterei
axilare, care ia na$tere la nivelul marginii inferioare a mugchiului subscapular, ciruia
ii furnizeazl cAteva ramuri vasculare. Se indreaptd oblic infero-lateral gi se imparte in
dou[ ramuri:
r60
Vascularizagia membrului superior
Ramul toracic al arterei toraco-acromiale

Originea arterei axilare
Artera toracicd micd
Artera circumflexd
humerall posterioartr
Artera circumflexa
humeralil anterioartr
Artera
Marginea inferioar[ a
tendonului pectoralului
Ramul posterior al arterei
subscapulare
Ramul descendent al arterei

subscapulare
Fig. 93 - Schemo ramafilot colaterale ale arterei axilare
l. artera toraco-dorsatd (a. thoracodorsalis) sau ramul medial (toracic), continue

traiectul arterei subscapulare, coboard intre din{atul anterior gi dorsalul mare
(latissimus) pe care-i vascularizeaz[, dAnd ramuri gi pentru rotundul mare $i mu$chii
intercostali externi;
2. artera circumJlexd a scilpulei (a. circumflexa scapulae) sau ramul lateral
(scapular) al subscapularei, se angajeazd in triunghiul birondo-tricipital gi se imparte
in trei ramuri: a. anterior, care se distribuie muqchiului subscapular; b. posterior,
care se ramifici pe fata profund5 a mu$chiului supraspinos pe care-l vascularizeaze $i
se anastomozeazl cu ramul supraspinos al arterei subscapulare', c. descendent, care
merge de-a lungul marginii laterale a scapulei, pAnI la unghiul inferior al acestei4
unde se anastomozeazdcu ramul terminal al arterei scapulare posterioare.
De remarcat ci uneori artera subscapular[ se imparte in cele doul ramuri
terminale dupd ce s-a angajat ea insigi prin triunghiul birondo-tricipital.
Artera toracicd laterald (a. thoracica lateralis), numiti qi toracica inferioard
sau mamara laterald, ia nagtere de pe fa{a mediald a arterei axilare, inapoia
pectoralului mic. Oblic6 anterior qi infero-medial, artera merge pe peretele lateral al
toracelui, intre marele pectoral gi dinfatul anterior p6nd la nivelul spa{iilor
intercostale V - VII, unde se terminl anastomozandu-se cu arterele intercostale
anterioare. D[ ramuri vasculare pentru mutchii subsoapular, dinfat antrerior, pectorali
mare gi mic, intercostali gi pentru ganglionii limfatici axilari. Prin ramurile mamdre
laterale (rami mammarii laterales) participi la vasculariza{ia pnrfii laterale a glandei
mamare.
t6t
Anatomia descriptivd a membrulai inferior
Artera circumflexd humerald anterioard (a. circumflexa humeri anterior),

deseori foarte sublire qi aproape intotdeauna mai pu{in voluminoasi decdt cea
posterioari, ia naqtere de pe partea laterali a axilarei, Ia nivelul marginii inferioare a
subscapularului. Se indreaptd orizontal gi lateral, merge pe partea anterioari a colului
chirurgical humeral, poster6.inferior de colacobrahial gi capul scurt al bicepsului,
cdrora le trimite cdteva ramuli gi ajungdnd in ganful intertubercular se imparte in
doud ramuri: unul ascendent gi altul lateral. Ramul ascendent urci in ganful
intertubercular de-a lungul tendonului capului lung al bicepsului qi se termind la
nivelul articulafiei scapulo-humerale. Ramul lateral sau orizontal continud traiectul
arterei, merge profund pe sub deltoid pe care-l vascularizeazl qi se anastomozeazd cu
artera circumflexd humerald posterioard.
Artera circumflexd humerald posterioard (a. circumflexa humeri posterior)
se desprinde de pe fala posterioard a arterei axilare, la acelaqi nivel cu precedenta. Se
indreaptd oblic postero-lateral impreund cu nervul axilar, cu care traverseazi
patrulaterul birondo-humero-tricipital, merge pe fala profundl a deltoidului pe care-l
vascularizeaz6 qi se anastomoze azd cu circumflexa humerali anterioari. in traiectul
sdu artera este direct aplicatd pe colul chirurgical al humerusului, imprejurul cdruia
descrie aproximativ trei pStrimi dintr-un cerc. Artera dI ramuri vasculare gi pentru
mugchii mare pi mic rotund, capul lung al tricepsuhli, pentru articulafia umSrului gi
pentru tegumente. \
Anastomozele arterei axilare. Aceste anastomoze sunt frecvente qi
constante, astfel cd ligatura arterei axilare la orice nivel, nu influenleazl dec6t in
micl mdsurl circulafia, aceasta fiind asiguratl prin anastomozele existente intre git,
umir, torace qi membrul superior (MASSE). Anastomozele se stabilesc atdt la
exteriorul qi in interiorul mugchilor, cdt gi la nivelul scapulei qi humerusului
(SALMON).
MASSE a impirfit aceste anastomoze in cdi scurte qi cdi lungi.
Cdile scurte sunt renrezentate mai int6i de vasele subcutanate sau ate,
foarte fine gi greu de disecat gi prin qnastomozele intramusculare say'_dS*hpgppf&
murch-ilqL Dintre acestea din ; i vbliminoasl este
anastomoza semnalatd de MASSE gi TESTUT, intre artera circumflexi humerald
posterioarS qi artera brahial5 profund[. Aceast[ anastomozd se face fie in interiorul,
fie. la suprafa(a tricepsului brahial.
Cdile lungi. Cele mai importante sunt cele prin inosculafie. Cea mai
frecventi este cea dintre scapulara posterioar6 qi artera circumflexS a scapulei, care
se glsegte pe fa\a profund[ a subspinosului, in apropierea unghiului inferior al
scapulei. O a doua anastomozd prin inosculafie se stabilegte intre artera scapulard
inferioard gi ramul acromial al arterei toraco-acromiale, la nivelul fe{ei inferioare a
pirfii Iaterale a acromionului. Se mai stabilesc anastomoze prin inosculafie intre
ramurile toracice ale arterelor toracici laterald, scapulard inferioard gi toraco-
acromial[ cu ramurile parietale ale intercostalelor gi arterei toracice interne.
Importante pentru a fi menfionate sunt gi anastomozele care formeazd adevlrate
refele periostice ce pot fi disecate Ia nivelul fosei subscapulare (intre arterele
scapulare posterioarl gi inferioari), la nivelul foselor supra gi subspinoasS (intre
t62
Vascularizalia membru lui sup erior
Trunchiul tiro-bicervico-
Artera suprascapulard
Artera nutritivtr a scapulei
Ramul acromial al
arterei toraco-acromiale
Artera toracica suprema

Artera circumflexl
Ramul toracic al arterei
humeralA posterioarA
toraco-acromiale
Artera circumflexd
Artera scapulard Posterioara
Artera
Ramr"rl anterior al arterei
subscapulard
subscapulare
Ramul posterior al
arteri subscapulare
i.amul descendent al arterei circumflexe a scapulei
Fig. 94 - Schemu cercurilor arteriale periscapular qi pericervical
arterele scapulare superioara qi posterioard). Anastomozele iutre cele trei afiere

scapulare firrmeaz6 cercul arterial periscapular. De asemenea existA retele
periostice claviculare, costale gi perihumerale, stabilite de mici vase cu originea in
brahiala profundA gi circumflexa humerald posterioar6.
O cale colaterald important[ intre arterele axilard $i brahialS, este
reprezentat6 la nivelul umdrului de cdtre cercul (refeaua) arterial pericervical format
de cele dou[ artere circumflexe humerale, retea arterialS la formarea cireia participd
gi ramuri clin arterele brahialS, brahiald profundS, toraco-acromial5 gi scapulard
inferioarS.
Arterele nervilor, care joac[ un rol irnportant in restabilirea circulaliei la
r-rivelul membrului superior, sunt plttin dezvoltate la nivelul axilei.
/,ARTERA BRAHIALA (a. brachialis)

Traiect qi direc{ie. Numitd qi artera humerald, artera brahialS continud
artera axilard,intinzdndu-se de la marginea inferioard a marelui pectoral pAni ?n fosa
cubitall (pliul cotului), unde se bifurci in cele doui ramuri terminale: unul lateral,
artera radiali qi celdlalt medial, artera ulnar6. Aproape rectilinie, artera coboard
vertical in partea superioard gi uqor oblic infero-lateral in partea inferioar[ a bralului,
Analomia descriptivd a mcmbrului inferior
Pectoralul mare
brahiall profundt
brahialt:
Bicepsul Artera colaterald ulnartr superioard
Ramuri musculare
Artera colateraltr ulnarf, inferioartr
Artera radiald
FiS. 95 - Artera brahiald: raporturi $i ramuri colaterale
ceea ce face ca sd ajungd pe linia median6 la nivelul fosei cubitale.

Raporturi. La nivelul brafului artera este acoperitd anterior in partea sa
superioare de coracobrahial, iar sub acesta de cdtre marginea mediall a bicepsului,
mugchiul sdu satelit. Posterior, in partea superioare st6 pe capul medial al tricepsului,
de care este despirfit[ prin septul intermuscular medial sau fascia fibro-celuloas6
care prelungeste superior acest sept. In partea inferioar[ artera brahiald sti pe
mugchiul brahial. Medial, artera are raport cu fascia brahial[ qi pielea. Lateral ea
merge rpai int6i pe marginea mediall a coracobrahialului, iar dedesubtul acestuia se
afl6 in interstifiul celular dintre biceps gi brahial.
Fascia brahialI gi expansiunile sale din jurul muqchilor coracobrahial, biceps
gi brahial, formeazd pe marginea mediald a brafului o teac[ aponevroticd, numitd
canalul brahial (CRUVEILHIER), prin care trec artera brahial[ cu venele sale
satelite, nervul median gi numai pe o porfiune a canalului, nervii ulnar gi cutanat
antebrahial medial.
infosa cubitold artera brahiald se afll situat[ ?n panful bicipital medial, fiind
acoperitl anterior de cltre expansiunea aponevrotici a bicepsului care o incrucigeazi
oblic. Posterior st[ pe muqchiul brahial. Medial are raport cu fasciculul coronoidian
al rotundului pronator, care o desparte de nervul median. Lateral are raport cu
tendonul mugchiului biceps.
Vascalarizaqia membrului superior
Pe tot parcursul s[u artera brahiald este inso{iti de doui vene satelite, una
mediald gi cealaltS lateralL,legate prin anastomoze transversale.
Artera are raporturi cu patru nervi: cutanat antebrahial medial, radial, ulnar gi
median. Nervul cutonat antebrahial medial se afll antero-medial fafd de arterd, pe
care o pir6segte aproximativ la mijlocul brafului unde perforeazd fascia gi devine
subcutanat.
Nervul radial se afl[ situat posterior arterei pe cafe o plriseqte trecdnd prin
fanta humero-.tricipitall impreunl cu artera brahialS profunde, pentru a ajunge in
ganful nervului radial. Nervul ulnar merge medial fafi de artera brahial[ p0n[ la
nivelul treimii inferioare a brafului, nivel la care trece posterior, perfordnd septul
intermuscular medial, de reguld impreuni cu artera colaterali ulnar[ superioarl.
Nemul median se afl[ situat mai intAi lateral arterei, pe care o incruciqeazl in X pe
fala sa anterioar[, pentru a se plasa medial de arter[. in fosa cubital[ nervul este
Deltoidul
Pectoralul mare
Bicepsul
Septul intermuscular medial
Artera nutritivtr a humerusului

Artera colateral6 ulnard superioartr
Nervul ulnar
Brahialul
Artera bicipital[
Nervul median
,\N
N
Fig. 96 - Schemu raporturilor arterei brohiale
T6t
desplrfit de arterl prin fasciculul coronoidian al rotundului pronator.

Ramuri colaterale. in cursul traiectului siu artera brahial[ d[ urmltoarele
ramuri colaterale: artera brahial[ profundd, artera colaterald ulnari superioarS, artera
colateral[ ulnar[ inferioar[, ramuri musculare gi artera nutritivd a humerusului, c6nd
aceasta din urm[ nu igi are originea in artera brahiali profundi.
cutanat al umtrrului
DeltoiduNervul capului lateral

al tricepsului
brahiald profund6
Nervul ulnar
Nervul capului lung al Capul lateral al tricepsului
tricepsului Nervul capului lateral
Nervul capului medial al al tricepsului
tricepsului intermuscular lateral
Septul intermuscular medial radial
Ramul cutanat brahial

posterior al nervului radial
l'endonul tricepsului
lateral al tricepsului
Fig. 97 - Artera bruhiold profundd
Artera brahiald profundd (a. profunda brachii) sau artera humerald

profundd sau artera colaterald laterald este ramura cea mai importantd a arterei
brahiale. Ia naqtere la nivelul marginii inferioare a rotundului mare qi se indreaptd
oblic infero-lateral gi posterior, trece prin fanta humero-tricipial[ impreund cu nervul
radial, pertoreazd septul intermuscular lateral gi ajunge in ganful nervului radial, pe
fap pbsterioar[ a humerusului, in interstifiul dintre capul medial qi cel lateral ale
tricepsului, fiind acoperit[ de capul lung al aceluia$i mu$chi. in cursul traiectului siu,
artera brahial[ profund[ d[ urmltoarele ramuri colaterale:
7. arterele nutritive ale humerusului (aa. nutriciae humeri), dintre care una este mai
voluminoasi, porneqte din po4iunea mijlocie a brahialei profunde qi pdtrunde in
gaura nutritivd a humerusului;
2. ramul deltoidian (r. deltoideus), care se indreapti superior ?ntre capetele lateral gi
lung ale tricepsului, d[ ramuri vasculare pentru mugchiul deltoid qi in final se
anastomozeazd cu ramul descendent al arterei circumflexe humerale posterioare, ram
colateral al arterei axilare;
|*i.;rtnrr.,;
t66
tj/,c,', tI
Vos culafizalia membru lui s up erio r
3. artera colaterald mijlocie (a. collateralis media) sau ramul terminal posterior al
autorilor francezi, coboari pe fa{a posterioard a humerusului pini deasupra cotului,
mergAnd fie intre capetele medial gi lateral ale tricepsului, fie in grosimea capului
medial, vasculariz6nd aceqti mugchi gi in final ia parte la formarea re,telei arteriale a
cotului (rete articulare cubiti), anastomozAndu-se cu artera recurenti radiald
posterioard indiritul epicondilului lateral;
4. artera.colaterald radiald (a. collateralis radialis) salu ramul terminal anterior al
autorilor francezi, coboar[ pe fala posterioarl a septului intermuscular lateral pe care-
I perforeazi deasupra epicondilului lateral gi ajunge anterior, in partea profund[ a
qanfului bicipital lateral gi se anastomozeazd in final cu artera recurenti radial[
anterioarS, participdnd la formarera relelei
arteriale a cotului.
Cele dou[ artere colaterale, mijlocie
qi radial6, prin anastomozalor cu recurentele
radiale, participd la formarea pd4ii laterale a
relelei arficulare a cotului, numitd Si cercul
arterial periepicondilian lateral.
Din artera brahial5 profund[, la
nivelul trecerii sale prin fanta humero-trici-
Marginea inferioard pitalA, se desprind
ramuri arteriale pentru tri-
a pectoralului mare ceps, dintre care una este mai voluminoasd qi
se nume$te artera profundd a capului medi-
Rarnul cutanat
a/ (SALMoN).
axilar
Ramul deltoidian
Artera colaterald ulnard s uperioard
(a. collateralis ulnaris superior) numitl qi
nutritivd a arteta superliciald a capului medial al
humerusului
tricepsului, se desprinde din artera brahialS
Artera bicipital6 pulin dedesubtul arterei brahiale profunde.
brahialI profundtr De la origine se indreapt[ infero-posterior,
traverseazd septul intermuscular medial im-
preuni cu nervul ulnar gi ajunge in regiunea
posterioarl a brafului. Coboard posterior
Artera colateraltr ulnard
superioard
sep-tului intermuscular medial pAnd
deasupra epicondilului medial unde se
anastomozeazd cu artera recurentb ulnard
posterioard, ram al arterei ulnare. in traiectul
Artera colaterald ulnari
inferioarl siu artera di ra-muri pentru mugchii brahial
qi triceps gi pen-tru partea mediald a
articulafiei cotului.
Artera colaterald ulnard inferioard
(a. collateralis ulnaris inferior) ia nagtere din
Artera radialf,
artera brahiald la 2 - 3 centimetri deasupra
Fig. 98 - Schema ramurilor colaterale fosei cubitale. Se indreaptl infero-medial qi
ale arterei brahiale
se imparte deasupra epicondilului medial in
doul ramuri: unul anterior care trece
lbt
anterior de epicondil pentru a se anastomozacu recurenta ulnar6 anterioard Siunram

posterior, care merge posterior epicondilului pentru a se anastomoza clr recurenta
ulnarl posterioar[. Acest ram fwnizeazd deseori o ramifica{ie transversald posterior
articulafiei cotului, intre triceps qi fala posterioar[ a humerusului, pentru a se
anastomoza fie cu artera colateral[ mijlocie a brahialei profunde, fie cu recurenta.
radial6' posterioar5. Aceasti anastomozd transversalS, situatl pe marginea superioard
a fosetei olecraniene se numegte anastomoza supraolecraniand a cotului.
Cele dou[ artere colaterale ulnare, superioari qi inferioarl, formeazd. prin
anastomoza lor cu arterele recurente ulnare partea mediald a relelei arteriale a cotului
sau cerc ul arterial periepicondilian medial (periepitrohleean).
Ramurile musculare ale arterei brahiale sunt variabile ca numlr gi volum gi
se distribuie mugchilor biceps, coracobrahial, brahial, deltoid gi capului medial al
tricepsului. Uneori un astfel de ram muscular este mai voluminos, desprinzindu-se
din porfiunea mijlocie a arterei brahiale gi abordeaz6 cele doul capete ale bicepsului
pe fala lor profundi, motiv pentru care se numegte artera bicipilald.
Artera nutritivd a humerusului este un ram sub[ire, care atunci cdnd ia
nagtere din artera brahial[, se detaqeazl din aceasta in treimea superioard sau din
por{iunea mijlocie a sa gi se angajeazd in gaura nutritiv[ a humerusului, foarte
aproape de inser{ia distald a coracobrahialului.
Vuriunte ale arterei brahiale
l. Artera brahiald poate avea un traiect superficial (a. brachialis

superficialis), fie intre biceps qi fascia brahial[, fie intre fascie gi tegument.
2. Existd artere aberante (vassa aberantia) lungi gi subliri, cu originea ?n
artera axilard sau brahialS, care se indreaptl spre cot gi se vor termina in brahialS
(mai rar) sau in artera radialS gi recurentaradiald" anterioard (mai frecvent).
3. Artera brahiald se poate bifurca sub fosa cubitalS, diviziune joasd sau
tardivd (mai rar) sau se poate bifurca deasupra fosei cubitale (mai frecvent: I Ia 8 sau
1 la 10 cazuri), diviziune tnaltd sau prematurd. Aceastd, diviziune poate avea loc cel
mai frecvent in treimea superioarl a brafului qi rnai pufin frecvent in treimea mijlocie
sau inferioard (TESTUT).
}, ARTERA RADIALA (a.radialis)
Traiect qi direc{ie. Ramur[ de bifurca{ie laterali a arterei brahiale, artera

radiali se ?ntinde din fosa cubitald p6n[ la partea profund[ a felei palmare a m6inii.
La inceput artera are un scurt traiect oblic infero-lateral, dupd care devine aproape
verticalS qi coboard pdndla procesul stiloid al radiusului. PAnd la acest nivel direcfia
sa este dati de o linie care unegte mijlocul fosei cubitale cu stiloida radiall sau cu
168
mijlocul qanfului pulsului. De la nivelul stiloidei radiale, artera igi schimb[ direc]ia
devenind oblica infero-posterior gi medial, inconjoari procesul stiloid aproape de
v6rful sdu qi ajunge in primul spaliu intermetacarpian. Traverseazd postero-anterior
extremitatea superioard a primului spaliu intermetacarpian trec6nd prin grosihea
primului interosos dorsal gi ajunge in regiunea palmari unde se anastomozeazd cu
ramul profund al arterei ulnare, form6nd arcul palmar profund.
Raporturi. Artera radiald are urmdtoarele raporturi :
1. La nivelul antebralului artera se afli intr-un qanf format lateral de brahioradial, iar
medial de rotund pronator qi sub acesta de flexorul radial al carpului. Posterior artera
corespunde felei anterioare a radiusului, de care este desp[rfiti supero-inferior,
succesiv de mugchii brahial qi biceps, supinator, rotund pronator, flexorul superficial
al degetelor, lungul flexor al policelui gi pitratul pronator. Anterior artera este
u"op"iite in partea sa superioard de brahioradial (mugchiul satelit al arterei). in partea
inferioar[ a antebrafului brahioradialul devenind tendinos, artera se degajeazd treptat
de fafa profundl a mugchiului gi devine subfasciald. Ea parcurge San{ul pulsului,
cuprins intre tendoanele brahioradialului qi flexorului radial al carpului, st6nd pe
flexorul lung al policelui qi pitratul pronator. Artera este insofit6 pe tot parcursul sdu
de doud vene satelite gi numai pdni in treimea inferioard a antebralului de ramul
terminal anterior al nervului radial, care este situat lateral de arterS.
Artera brahialtr
Nervul median
Artera colateralA ulnartr inferioar[
Artera recurentd radiald

Artera ulnarl
Artera radiald
Ramuri musculare
Brahioradialul
Flexorul superficial al
rtera ulnartr
Ramul palmar superfi cial
palmar profund al arterei ulnare
Arterele digitale comune
Fig. 99 - Artera radiald
t69
Fascia superficia[5
Artera radiald
Scurtul extensor radial
al carpului Lungul abductor al policetui
Ramul carpian Scurtul extensor al policelui
Artera interosoasd a celui principali a policelui
de-al Il-lea spaliu
Lungul extensor radial al
carpului
Artera digitala lateraltr a
indexului
Artera digitalb mediald
Primul interosos
a policelui
,S:t
Fig. 100 - Artera radiald tn tabachera anatomicd
2. La nivelul gfrtului m&inii artera ste succesiv pe ligamentul lateral al articulafiei

pumnului gi pe fafa dorsal6 a scafoidului qi trapezului, trece pe sub tendoanele
lungului abductor qi scurtului extensor ai policelui gi ajunge in tabachera anatomicd,
traversAnd partea inferioarl a acesteia, nivel la care este situatd pe fata dorsal[ a
trapezului. incrucigeazi apoi fala profund6 a tendonului muqchiului l,rng extensor al
policelui gi str5.bate extremitatea superioare a primului spatiu intermetacarpian,
ajungdnd pe fata palmarA a m6inii.
Ramurile colaterale. Artera radial[ dI un numlr mare de ramuri colaterale
subfiri gi scurte destinate radiusului, muschilor invecinafi Si tegumentelor regiunii
laterale a antebratului. Ramurile sale colaterale principale sunt recurenta radialS
anterioar[, ramul carpian palmar, ramul palmar superficial, ramul carpian dorsal gi
artera principalA a policelui.
Artera recarentd radiald (a. recurrens radialis) numitd Si artera recurentd
radiald anterioard sat ortero epicondilienilor loterali, se desprinde din extremitatea
proximal[ a arterei radiale. De la origine se indreaptd oblic supero-lateral gi merge
prin ganful bicipital lateral, delimitat medial de mugchii brahial qi biceps, iar lateral
de mugchii brahioradial, lung extensor radial al carpului ti scurt extensor radial al
carpului. Terminal se anastomozeazd cu ramul anterior al brahialei profunde
(colaterala mijlocie) gi formeazd astfel partea anterioard a cercului arterial
periepicondilian lateral, componentd a relelei articulare a cotului. Artera di ramuri
mu$chilor vecini.
Ramul corpian palmor (r. carpeus palmaris) sau &fiera transversd
enterioard a carpalui este subtire, se desprinde din artera radiald la nivelul marginii
inferioare a p[tratului pronator, indrept6ndu-se transversal spre partea medial5 unde
se anastomozeaze cu ramul similar al arterei ulnare.
170
Vasculaizalia membmlui superior
Ramul palmor supedtcial (r. palmaris superficialis) sau artera radio-

palmard se desprinde din artera radiali la nivelul procesului stiloid sau in punctul in
care artera radiall se indreaptd lateral pentru a inconjura articulafia radio-carpiani.
Artera se indreapt[ infero-medial, trece anterior retinaculului flexorilor, incruciqeazd
partea superioard a eminenlei tenare, fie anterior, fie posterior sau chiar in grosimea
inserfiei proximale a mugchiului scurt abductor al policelui, cdruia ii d[ c6teva ramuri
subliri gi ajung6nd in regiunea palmari se anastomozeazd cu terminarea arterei ulnare
pentru a forma arcul palmar superficial. Ramul palmar al arterei radiale are un
calibru foarte variabil qi vascularizeazd mugchii gi tegumentul regiunii tenare. Uneori
este foarte sublire gi se termini in muqchii eminen,tei tenare {br6 s[ se anastomozeze
cu terminarea ulnarei, situa(ie in care arcul palmar superficial nu mai existd.
Ramul carpian dorsal (r. carpeus dorsalis), numit gi artera radio-dorsald
Tendonul scurtului extensor
radial al carpului
Artera i
Tendonul lungului extensor
posterioard
radial al carpului
Tendonul lungului extensor al policelui
Artera radiall
Ramul carpian
Arcada carpiantr dorsaltr
Abductorul degetului mic

interosoasd a primului
Aftera perforantA spaliu intermetacarpian
A l[-a arterd metacarpiantr Prima artere metacarpiantr dorsall

mul interosos dorsal
A III-a arter6
Artere digitale dorsale
Fig. 101 - Re(eaua arteriald dorsald a carpulai

sau artera dorsalda carpului ia naqtere din artera radiall la nivelul tabacherei
anatomice. Ea se indreapti transversal gi medial pe fafa dorsald a mdinii qi se
anastomozeazd cu un ram similar din artera ulnarS, formAnd artera dorsald a
carpului (rete carpi dorsale) sau arcada dorsald a mAinii. Din aceast[ refea se
desprind ramuri ascendente Si descendente.
Ramurile ascendente sunt numeroase dar subliri gi se indreapti superior pe
fa{a posterioari a articula{iei pumnului distribuindu-se articulaliilor gi oaselor
l4afgmia descriptivd a membrului infertor
carpiene. Une{e ramuri ascendente se anastomozadTl cu ramificafiile terminale ale
arterei interosoase anterioare, ram din artera ulnarS.
Tendonul lungului extensorAl policelui

scurtufui extensor al policelui
Refeaua dorsalf, a carpului 1\ TTendonul
Tendonul extensorului
Tendonul scurtului extensor
ulnar al carpului
radial al carpului
Tendonul lungului extensor

radial al carpului
Ramul carpian dorsal al
Abductorul degetului arterei radiale
Arterele perforante ale Artera radialtr

arcului palmar profund
Arterele metacarpiene dorsale

Primul interosos dorsal
Artere digitale
Fig. 102 - Scltema rqtelei arteriale dorsale e cotpului

Ramurile descendente formeaz[ cele trei afiere metacarpiene dorsale (aa.
metacarpeae dorsales) sau arterele interosoase dorsale, corespunzetoare ultimelor
trei spafii intermetacarpiene. Fiecare arterd metacarpiand. dorsalS ajunsd la nivelul
extremitAfii distale a spatiului intermetacarpian, se imparte in doud ramuri colaterale
subliri numite afiere digitale dorsale (aa. digitales dorsales) sau colaterale dorsale,
care se termini pe fata dorsali a degetului corespunzetor. Artera digitala dorsalS
mediali a degetului mic poate lua nagtere fie din po4iunea proximal[ a celei de a
treia artere metacarpiene dorsale, fie chiar din partea medial6 a retelei dorsale a
carpului, situa{ie in care vor exista deci patru artere metaoarpiene dorsale. Fiecare
arteri metacarpiane dorsalI se anastomozeazi, la nivelul extremit[{ii proximale a
spafiului intermetacarpian printr-un ram perforant (rami perforantes) cu arcul palmar
profund.
Artera principald a policelui (a. princeps pollicis) sau artera dorsald a
policelui, este un ram subfire, care se desprinde din artera radiald Ia nivelul
tabacherei anatomice, sub tendoanele reunite ale lungului abductor qi scurtului
extensor ai policelui. Ea merge pe fata dorsall a primului metacarpian qi la nivelul
t72
Vasculaizo1ia ry@!!!!!j4pg49L
extremitifii distale a primului spatiu intermetacarpian se imparte in doui artere
digitale, una pentru police 9i alta care va merge pe marginea laterali a indexului,
numitii orteta radiald a indexului (a. radialis indicis).
Autorii ftancezi consider[ cL arteru principal[ a policelui merge strict pe fa{a
dorsal5 a acestuia gi cI cele dou[ artere digitale lateral[ a policelui qi mediald a
indexului, ar fi date de un ram independent al arterei radiale, ram pe care-l numesc
artera interosoasd a primulai spa{iu, care se desprinde din artera radiald in
momentul in care aceasta se angajeaz[ in primul mugchi interosos dorsal.
Por,tiunea terminali a arterei radiale formeazl la nivelul regiunii palmare
arcul palmar profund prin anastomozac\ ramul palmar profund al arterei ulnare.
Variante ale arterei radiale

poate lua nagtere mai rar sub fosa cubital[ (origine joasi),
l. Artera radiald
dar destul de frecvent deasupra fosei cubitale (origine inalte). LANGER gi TESTUT
citeazh cazuri in care artera radialS igi avea originea in axild gi foarte rar, chiar la
nivel cervicat. Cflnd igi are originea in axil5" arlera radiall poate merge cu nervul
musculocutan sau poate avea traiect superficial.
2. Uneori arlera radiald se poate termina la nivelul pumnului, fiind de
calibru redus. Mai rar ea poate lipsi complet. fn aceste situalii ea este supleatd de
artera interosoas[ anterioarS, de artera ulnarl sau de artera nervului median.
3. Artera radiald poate traversa al doilea spafiu intermetacarpian pentru a
ajunge in regiunea palmar6.
4. Artera recurentd radiald anteri.oard poate lua na$tere din artera ulnarl
sau din interosoasl. Uneori poate fi reprezsntatiprin mai multe ramuri separate.
5. Ramul palmar superftcial poate lua nagtere mai sus, cel mai frecvent in
treimea mijlocie gi mai rar in treimea superioarl a antebrafului. in aceastl situafie
cele doul artere merg impreuni sau mai tar, artera radiald va trece pe fa{a posterioar6
a antebra{ului, in locul s[u pe fafa anterioari a antebra{ului rdm6nind ramul palmar
superficial. Uneori ramul palmar superficial este foarte subfire, iar mai rar poate lipsi
complet.
6. Ramul carpinn dorsal poate fi foarte sublire sau poate lipsi complet, fiind
supleat de artera principall a policelui sau prin arterele perforante venite din regiunea
palmarS.
h" ARTERA ULNARA (a. ulnaris)
Traiect gi direc(ie. Ramul medial de bifurcafie al arterei brahiale, arteta

ulnard sau cubitald este mai voluminoas[ decdt artera radial[. Situatl in partea
mediali a fefei anterioare a antebrafului, artera se intinde de la fosa cubitall pdnd la
fafa palmar[ a mdinii unde se terminl anastomozindu-se cu ramul palmar superficial
t'I 5
al radialei, formdnd arcul palmar superficial. De la origine, artera se indreaptl oblic

infero-medial pdnd la unirea treimii superioare cu cea mijlocie a fefei mediale a
antebrafului. Coboar[ apoi vertical dupd o linie care une$te epicondilul medial cu fala
laterald a pisiformului, pini la marginea inferioard a retinaculului flexorilor, nivel la
care se indreapt6 infero-lateral pentru a forma arcul palmar superficial.
Artera i Mugchii epicondilieni

posterioarA mediali
Artera radialf, 9i nervul Flexorul superficial al

degetelor
Tendonul distal
rotundului pronator Flexorul profund al
degetelor
Brahioradialul ulnar al carpului
Nervul median qi
nervului rnedian
Tendonul lungului extensor interosoasA
radial al carpului
Flexorul lung al policelui Artifa'mnaff qi nerinil ulnar
Pltratul pronator
Tendoanele flexorului
superficial al degetelor
Tendonul flexorului radial al carpului endonul palmarului lung
Fig. 103 - Raporturile arterei ulnare

Raporturile arterei ulnare sunt:
1. La nivelul treimii superioare a antebralului arteratrece succesiv pe sub
rotundul pronator gi pe sub arcada flexorului superficial al degetelor. Posterior ea are
raport cu tendonul mugchiului brahial, iar sub acesta cu mu$chiul flexor profund al
degetelor. Muqchii epicondilieni mediali gi in special rotundul pronator gi flexorul
superficial, acoperd artera. Nervul median incruciqeazd artera in X, trecdnd anterior
de aceasta, aproape de arcada flexorului superficial gi se plaseazd,lateral de arter6.
2. In douii treimi inferioare ale antebralului, are posterior de asemenea
flexorul profund gi pitratul pronator. Anterior artera este acoperit6 de fascia
antebrahiald profundS. Artera se degajeaz[ de sub flexorul superficial gi vine in
raport cu mu$chiul flexor ulnar al carpului, care este muqchiul satelit al arterei qi care
o acoperl. La partea inferioard a antebratului, flexorul ulnar al carpului devine
tendinos qi lasd liberS artera, artera plas6ndu-se lateral de tendon.
3. La nivelul gfrtului mhinii artera ulnard trece lateral de pisiform, pe fa{a
anterioard a retinaculului flexorilor, fiind acoperiti la acest nivel de o expansiune a
Vascalarizalia membralui superior
Nervurmedian (O'f4{#
colateralf, ulnard inferioarl
@{fbrarriarur
Brahioradialul
pronator oV b*)
Tendonul bicepsului radial al carpulu
Artera recurentl radialtr Palmarul Iung

anterioare
recurentelor ulnare
Expansiunea fasciali a
i{rtera interosoasI comune

Extensorul radial al carpului
Flexorul superficial al degetclor, f0vl*7
(t/#) r>{lP Rotundul Artera ulnarl
Tendonul brahioradialului
Tendonuil lungului abductor flexorului superficial

al policelui al degetelor
Artera radiald Tendonul palmarului lung
Nervul ulnar
Artera ulnarf,
Tendonul flexorului radial al carpului

Nervul median
Fig. 104 - Schema raporturilor arterelor alnard Si rudiald

tendonului flexorului ulnar al carpului qi de fibrele superioare ale retinaculului
extensorilor, care se termin[ pe retinaculul flexorilor. Deci, la acest nivel artera
ulnard se aflA intr-un canal osteo-fibros (canal separat de canalul carpian), format
medial de pisiform, posterior de retinaculul flexorilor, iar anterior gi lateral de
expansiunea tendonului flexorului ulnar al carpului qi de retinaculul extensorilor.
Pe tot parcursul s[u, artera ulnar6 este insotitd de dou[ vene satelite, iar
numai in porfiunea sa verticalA de nervul ulnar, care este situat medial de arter6.
Ramurile colaterale. Printre ramurile furnizate de artera ulnar6, unele in
numAr variabil sunt destinate muschilor vecini. Principalele ramuri colaterale sunt:
artera recurentd ulnar6, artera interosoase comunS, ramul carpian palmar, ramul
carpian dorsal, ramul palmar profund.
Artera recurentd ulnard (a. recurrens ulnaris) sau trunchiul recurentelor
cubitale sau artera epicondilienitor mediali (epitrohleenilor, SALMONT), ia
nagtere din artera ulnarl aproape de originea acesteia din brahiali. De la origine se
Anatomia descriptivd a membrului interior
indreapti medial, transversal sau u$or oblic superior, mergAnd intre brahial qi
rofundul pronator, cdrora le furnizeazd ramuri vasculare gi dupd un scurt traiect se
imparte in doui ramuri anterior gi posterior.
Ramul anterior (r. anterior) urcl oblic supero-medial, fie intre brahial gi
rotundul pronator, fie intre biceps qi rotundul pronator (?n aceastl din urmi situa{ie
st6nd pe brahial) gi ajungAnd inaintea epicondilului medial se anastomozeazd cu
Artera recurenta radialtr anterioarl
ramul anterior al arterei colaterale ulnare
Artera brahialtr inferioare, ram din artera brahial[.
* Ramul posterior (r. posterior) urc[
oblic supero-medial stAnd pe flexorul profund
gi fiind acoperitd de flexorul ulnar al carpului,
Trunchiul arterelor trece apoi printre cele doui capete de origine
rec,!:rrente ulnare ale acestuia qi la nivelul qanfului epitrohleo-
Artera recurenl[ radial5
;;;;a,a,-.1''-'-'- olecranian sau posterior epicondilului medial
Artera interosoasA
se anastomozeazL cu artera colaterali
comunI superioari a brahialei qi cu ramul posterior al
colateralei inferioare, de asemenea ram
Artera nervului colateral al arterei brahiale. Ramul posterior al
median : i
recurentei ulnare furnizeazd o arteriolS

Arterele nutritive
nervului ulnar aflat in ganful epitrohleo-
Arterele
interosoase
olecranian. Prin cele doud ramuri ale sale,
anterioard qi artera recurenti ulnari ia parte la formarea
posterioarl cercului arterial periepicondilian medial al
refelei articulare a cotului.
Artera interosoasd comund (a. inter-
ossea communis) sau trunchiul comun al in-
terosoaselor este un ram scurt gi voluminos,
care se desprinde de pe fafa posterioard a
arterei ulnare, pu(in sub originea arterei recu-
Artera carpianf,
rente ulnare. Se indreaptd oblic infero-lateral gi
palrirartr'
posterior gi in partea superioar[ a spaliului
interosos (deasupra membranei interosoase) se
Ramul carpian dorsal
imparte in doul ramuri: anterior qi posterior.
Artera palmartr profundd Artera interosoasd anterioard (a. in-
terossea anterior) coboard vertical inaintea
Artera pal
membranei interosoase, in interstifiul dintre
Art'eia raiilllF mugchii flexor profund al degetelor gi flexor
lung al policelui. La partea inferioard a
Fig. 105 - Sclrema ramurilor cola-
antebra{ului artera trece pe fa,ta profundd a
terale ale arterei radiale
pitratului pronator, tr,averseazd membrana
interosoasl qi se termind pe fala dorsal[ a gdtului mdinii, anastomozindu-se cu inter-
osoasa posterioarl gi ramuri ascendente din arcada dorsald a carpului. in traiectul sdu,
artera interosoasi anterioar6 di numeroase ramuri care se distribuie mugchilor vecini,
precum gi ramuri care traverseazd membrana interosoasS, merg la rnuqchii regiunii
tl6 ri
1'.
t' '.
i
'--,t1, *,, i.ts)'*{
Vascularizalia membmlui superior
posterioare a antebrafului qi se anastomozeazl. cu ramuri din interosoasa posterioarI.

Artera interosoasd anterioard dd gi un ram sub{ire care pltrunde in teaca flexorului
superficial gi se allturi medial nervului median pe care-l ?nso,tegte pdnd la gdtul
m6inii (SALMON).Este artera nervului median sau artera mediand (a. mediana).
Artera interosoasd posterioard (a. interossea posterior) este mai pufin
voluminoasl decdt cea anterioard. Ea traverseazl spafiul interosos deasupra
membranei interosoase, merge pe sub mugchiul supinator, apoi incruciqeazdmarginea
inferioar[ a acestui mugchi pentru a se plasa intre cele doud planuri musculare ale
regiunii posterioare a antebratului. Coboari pdnd la nivelul gdtului mAinii, unde se
anastomozeazd cu interosoasa anterioarl gi cu ramuri din arcada dorsald a carpului.
lnterosoasa posterioard di numeroase ramuri mugchilor vecini gi un ram mai
important: artera interosoasd recurentd (a. interossea recurrens) sau arlera
recurentd radiald posterioard. Aceasta se desprinde din interosoasa posterioard la
nivelul marginii inferioare a supinatorului, urci pe fafa posterioarl a acestui mugchi
fiind acoperitl de anconeu pdnd la nivelul'articula{iei cotului, unde se anastomozeazd
posterior epicondilului lateral cu ramul posterior al brahialei profunde (artera
colaterali radiald a brahialei profunde).
Ramul carpian dorsal (r. carpeus dorsalis) numit qi artera cubito-dorsald
sau artera dorsald a carpului, ia naqtere din artera ulnari pufin deasupra capului
ulnei. inconjoari ulna infero-medial gi posterior, trec6nd pe sub flexorul ulnar al
carpului gi ajunge pe fala dorsalI a gitului mdinii unde se anastomozeazd cu artera
similard din radiald, formAnd refeaua dorsali a carpului (rete carpi dorsalis).
Ramul carpian palmar (r. carpeus palmaris) sau arteril transversd
anterioard a carpului, este un ram subfire care se desprinde din artera radiald la
nivelul marginii inferioare a pdtratului pronator. Ea se indreapt[ lateral pentru a se
anastomoza deasupra pltratului pronator cu ramul corespunz[tor din artera radiald.
Ramul palmar profund (r. palmaris profundus) sau artera cubito-palmard
se desprinde din artera ulnard la nivelul extremit[(ii inferioare a pisiformului. Artera
pitrunde apoi in eminenla hipotenar5, fiind situat[ intre mugchii adductor gi scurt
flexor ai degetului mic, incrucigflnd fafa anterioari a opozantului acestui deget. Apoi
artera se indreaptd lateral, se anastomozeazd cu terminarea arterei radiale qi formeaz6
arcul palmar profund. Aceast[ arterd. dL ramuri pentru muqchii eminenfei hipotenare.
Porfiunea terminali a arterei ulnare se anastomozeazdla nivelul fefei palmare
a mAinii cu ramul palmar superficial al radialei, pentru a forma arcul palmar
superficial.
ROUVIERE descrie ramul anastomotic al arterei ulnare cu arcul palmar
profund, o colateral[ frecvent[, care se desprinde din por]iunea ulnard a arcului
palmar superficial, sub cirligul osului uncinat. Ea pltrunde in regiunea palmari a
mAinii, intre rnuqchii hipotenarieni situali medial gi tendoanele flexorilor situate
lateral qi intAlneqte arcul palmar profund anterior mugchilor interosogi. FARABEUF
numeqte acest ram anastomotic adevdratul ram palmar profund, in timp ce ramul
constant palmar profund il denumegtefalsul ram palmar profund.
Anatomia descriplivd a membralui inferior
Variantele arterei ulnare
1. Ca qi artera radiald,, artera ulnard poate s6-gi aibd originea maijos sau mai
sus dec6t in mod obignuit (origine joasi sau inalta). in cazurile de origine inaltS,
artera are cel mai adesea un traiect superficial.
2. A*era ulnari poate fi sublire gi foarte rar poate lipsi. in aceste cazuri ea
este supleatl de una din celelalte artere ale antebralului.
3. Arterele recurente ulnare pot sd provinb din segmentul distal al arterei
brahiale, deasupra bifurcaliei acesteia.
4. Arterele recurente ulnare ca qi arterele interosoase pot lua naqtere separat
din trunchiul arterei ulnare.
5. Artera ulnari poate da nagtere uneori arterei nervului median.
Releaua periarticulurd a cotului (rete articalare cubiti)
In urma descrierii arterelor brahialI, radiald gi ulnarl cu ramurile lor

colaterale, rezultd cd articulalia cotului este inconjuratd de o bogatd re,tea arterial[,
care pre2inti numeroase variante, dintre care noi o prezentim mai jos pe cea mai
frecvent int6lnit[.
Colaterala ulnartr superioard

Artera brahialI profund6
Colaterala ulnarl inferioarl
Recurenta ulnarf, posterioara
Recurenta ulnard anterioara
Trunchiul recurentelor ulnare
Artera radiald Artera ulnard
Artera interosoasd comuna
Fig. 106 - Scltemu re{elei periarticulare a cotului (vedere anterioard)
178
Vascu lafizalia membmlui supeior
,I brahiall profundl
I
Colaterala ulnarf,
,I
I
Colaterala ulnara inferioartr
li
supraolecraniana
fr
Recurenta ulnarA posterioarA
{t
ij,l
Recurenta radialI posterioard
ttu
Artera interosoasf, posterioara
Fig. 107 - Schema relelei pefiarticulare u cotului (vedere posterioard)
Cele dou[ ramuri ale arterei brahiale profunde, artera colaterald medie qi
artera colaterald,radiald, se anastomozeaz} cu artera recurentii radial[ anterioarl, ram
din artera radiald, respectiv cu artera interosoasi recurentA sau artera recurenti
radialS posterioard, ram din artera interosoasA posterioarl, pentru a forma cercul
(refeaua) arterial periepicondilian lateral.
Pe fala mediall a articula,tiei, artera colateral6 ulnari superioarl qi cele dou[
ramuri ale arterei colaterale ulnare inferioare, se anastomozeazl cu cele dou6 ramuri,
anterior qi posterior, ale arterei recurente ulnare, pentru a forma cercul (refeaua)
arterial periepicondilian medial (periepitrohlean). Cele doul cercuri arteriale sunt
unite intre ele prin anastomoze anterioare gi posterioare, constituindu-se astfel re/eua
articulard a cotului. Printre anastomozele dintre cele doud cercuri arteriale, una este
intotdeauna mai voluminoasd dec6t celelalte, fiind constituitd din ramificafia
transversal6 supraolecrdnian[, care se desprinde din ramul posterior al colateralei
ulnare inferioare.
1 ARCUL PALMAR SUPERFICIAL

(arcus palmaris superficialis)
Rezult[ prin anastomoza dintre terminarea arterei ulnare cu ramul palmar

superficial al arterei radiale.
I)escriere. DupE ce trece prin canalul osteo-fibros de la nivelul pisiformului,
artera ulnari se afld situatl medial de cdrligul osului uncinat sau chiar pe cdrlig. Se
inflecteazl apoi lateral, traversdnd fala palmard a mdinii dupd o linie ce corespunde
bisectoarei unghiului format de pliul de opozi{ie al policelui cu pliul transversal
superior al mdinii (DUJARIER) gi se terminl anastomozdndu-se cu ramul palmar
superficial al radialei, formdnd o arcadi cu concavitatea orientati superior. Uneori
aceasti arcadd este angulard gi in aceastd situalie artera ulnard este intotdeauna mai
voluminoasi decAt ramul radial palmar superficial cu care se anastomozeazd.
Porliunea mijlocie a arcului palmar superficial corespunde unei linii transversale
dus[ prin baza policeluiin abducfie for(at[: linia lui DELORME sau BOCKEL.
Artera radial5
Tendonul brahioradialului Tendonul palmarului lung

Tendonul lungului abductor al policelui Tendonul flexorului radial al
carpului
Ramul superficial palmar al arterei radi Flexorul ulnar al carpului
Opozantol policelui Ramul palmar profund al

arterei ulnare
Scurtul abductor al policelui Retinaculul flexorilor
Arcul palmar superlipial

Scurtul flexor al policelui Prima arter[ digitald palmarl
A IV-a arter[ digitalA palmard na
comuntr A II-a arter[ digitaltr palmartr
comunA
A III-a arter{ digitalI palmar[
comuntr
Arterele palmare digitale

proprii
Fig. 108 - Arcul palmar superftcial: raporturi Si ramuri colaterale

Raporturi. Arcul palmar superficial este situat imediat sub fascia palmarl
superficiali qi ?ncrucigeazd fala anterioard a tendoanelor flexorilor degetelor qi
ramurile terminale ale nervilor median gi ulnar.
r80
Vas cularizalia membrului sup erior
Ramuri colaterale. Arcul palmar superficial nu dI nici un ram din partea sa

concav6. Din convexitate iau nagtere patru ramuri numite arlerele digitale palmare
comune (aa. digitales palmares communes) care au un traiect radiar spre ultimele
patru degete gi sunt numite prima, a doua, a treia gi a patra arterd digitald, dinspre
medial spre lateral. Ele coboar[ pe lombricali, d6nd in traiectul lor ramuri pentru
aceqti mugch| pentru tendoanele flexorilor gi pentru tegumentul regiunii palmare a
mdinii. Ajunsl la nivelul comisurii interdigitale fiecare arteri se bifurcd in doul
artere digitale palmare proprii (aa. digitales palmares propriae).
Tendonul flexorului radial al carpului Tendonul palmarului lung
Tendonul brahioradialului Flexorul ulnar al carpului
Tendonul lungului abductor al policelui

Artera ulnartr
Ramul palmar superficial

Artera radialI Artera palmartr profundtr

Opozantul policelui
Scurtul abductor al
policelui Artere digitale palmare comune

Mugchii lombricali
Adductorul policelui Tendonul flexorului profund
Tendonul flexorului
Iung al policelui
Artera interosoasl a primului

spatiu intermetacarpian
Artere digitale palmare proprii
Fig. 109 - Schema arcului palmar superftcial: raporturi Si ramuri colaterale
Prima arterd digitald palmard comund are o direclie infero-medial,

incruciqeazl mugchii eminentei hipotenare qi ajunge pe marginea medial[ a degetului
mic, unde formeazdartera digital[ palmari proprie mediall a acestui deget.
A doua arterd digitald palmard comund furnizeazl arterele digitale palmare
proprii, lateral6 a degetului mic Ai mediald a auricularului.
A treia arterd digitald palmard comund fumizeazd arterele digitale palmare
proprii, lateral[ a auricularului qi mediall a degetului medius.
A patra orterd digilald palmard comand formeazil arterele digitale palmare
proprii, lateral5a mediusului gi mediall a indexului.
tul
Anatomia clescriptivd a membrului inferior
Arterele digitale palmare proprii vascularizeazd, qi f{a dorsal[ a ultimei

falange gi matricea unghiilor ultimelor patru degete.
Uneori existl o a cincea arteri digitalS palmard comun{ de. mic volum, care
se anastomozeazd la nivelul extremitIlii proximale a primului spafiu interdigital cu
prima interosoasd palmarS, ram din arcul palmar profund.
Ir ARCUL PALMAR PROFUI\D

(arcus palmaris profundus)
Se formeazi prin anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramul

palmar profund al alterei ulnare.
Descriere. Dupd ce a traversat primul spaliu interosos, artera radiald trece
mai intAi intre primul interosos palmar situat anterior arterei gi partea laterald a
adductorului policelui care este posterior arterei. Strdbate apoi fasciculele de inserfie
proximalS ale adductorului policelui, plrisegte acest mugchi gi se indreapt[
transversal gi rnedial pentru a se anastomoza cu ramul palmar profund al afterei
ulnare.
Artera interosoasA arlterioar[
Artera ulnarS
Ramul carpian palmar al radialei Ramul carpian palmar al ulnarei
Ramul palmar superficial al radialei Ramul palmar profund al

arterei ufnare
A IV-a afterA metacarpianh
palmara
Arterd perforantl
A III-a arleri metacarpiand Prima arterl metacarpiend
palmarf, marf,
A I[-a artera metacarpianA
palmari
Artera digitaltr palmartr
ArterA digitalA palmard
comunl din arcul palmar
comunA din arcul palmar
superficial
super'fic!al
Artera digital6 palmara
proprie lateralf, a policelui Artera digitald palmard
proprie medialf, a
Atera digitaltr palmartr degetului mic
proprie medialS a policelui
Artere digiiale palmare
proprii
Fig. 1 l0 - Arcul palmar profund

182
Vasculariza{ia membnrlui superior
Raporturi. Arcul palmar profund este situat anterior extremitAtii proximale a

metacarpienelor gi a spaliilor intermetacarpiene, av6nd anterior tendoanele flexorilor
qi fascia palmar6 superficialS. Arcul palmar profund este incrucigat de cltre ramul
profund al nervului ulnar. Ca gi arcul palmar superficial, arcul palmar profund
descrie o curbd cu concavitatea ?n sus, dispus[ la 0,5 - I cm deasupra celui
superficial. Emite colaterale prin concavitatea sa, prin convexitate qi prin fa{a sa
posterioarl'
Flexorul urnar al carpului
Artera ulnarl
R4mul palmar profund al arterei ulnare
I flexor al degetului mic

Ramurile perforante ale
palmar profund
Artera interosoasa a
Artere metacarpiene palmare
primului spatiu
intermetacarpian
digitale comune palmare
,Tendonul flexorului profund
Tendonul flexorului
superficial
Fig. I I I - Schema raporturilor atcului palmar profund

Din concavitatea sa emite ramuri ascendente sa:u articulare, care sunt
scurte, subliri gi se distribuie oaselor carpiene gi articulafiilor dintre ele.
Din convexitatea arcului iau nagtere ramurile descendente, care sunt
reprezentate de arterele metacarpiene palmare (aa. metacarpeae palmares) sau
arterele interosoase palmare. in numdr de 3 - 4, cdte una pentru ultimele trei sau
pentru toate cele patru spa{ii intermetacarpiene, aceste artere se anastomozeazd in
final cu arterele digitale palmare comune ale arcului palmar superficial.
Ramurile posterioare sau romurile perforante (rami perforantes) sunt in
numir de trei, traverseazl po(iunea proximali a ultimelor trei spatii
intermetacarpiene in sens antero-posterior pentru a se anastomoza cu arterele
metacarpiene dorsale, ramuri ale relelei dorsale a carpului.
IUJ
Analomia descriptivd a membrului inferior
Arterele digitale palmare proprii (aa. digitales palmares propriae). Aceste

artere iau na$tere din arterele digitale palmare comune ale arcului palmar superficial.
Cele ale policelui gi artera digitali palmard proprie lateral[ a indexului pot lua
nagtere uneori gi din prima arterl metacarpiand palmari a arcului palmar profund.
Arterele digitale palmare proprii merg in {esutul subcutanat, de fiecare parte a tecii
flexorilor, posterior de nervul colateral palmar corespunzltor, pinl la nivelul celei de
a treia falange (sau a doua falangi pentru police), unde se termind anastomozAndu-se
cu cea de partea opusi. Aceste artere dau numeroase ramuri p64ilor moi ale degetelor
gi falangelor. Unele din aceste ramuri merg pe fa{a dorsalS a degetului qi supleazS
arterele digitale dorsale.
Variante ale arcurilor palmare

Arcul palmar super/icial poate fi dublu sau poate lipsi. in acest din urml
aspect sunt mai multe posibilitAti:
l. ramul palmar superficial radial lipsegte sau se termin[ in mugchii eminenlei tenare;
arterele digitale palmare comune provin din artera ulnard;
2. ramul palmar superficial al radialei gi artera ulnarl nu se anastomozeazd, dar cele
doul artere sunt foarte bine dezvoltate gi vor furniza fiecare arterele digitale palmare
comune;
3. artera ulnard se termini in eminen{a hipotenarl, iar ramul palmar superficial radial
furnizeazd, arterele digitale comune palmare;
4. arcul nu exist[ ca uffnare a absenfei uneia din arterele care-l constituie, un numdr
de artere digitale provenind fie din artera interosoasl anterioar[, fie din artera
mediand, care este foarte bine dezvoltatl;
5. arcul superficial poate lipsi in intregime, cele dou[ artere constitutive lipsind sau
oprindu-se la nivelul maselor musculare ale eminen{elor tenard gi hipotenarI; in
aceste cazuri arterele digitale comune provin din arcul palmar profund.
Arcul palmar profund. Poate fi de volum redus sau poate lipsi complet,
ramurile sale avdndu-gi originea fie in arcul palmar superficial, fie in refeaua arteriall
dorsali a carpului.
r84
Vascuhrtz la membrului superior
VENELE MEMBRULUI SUPERIOR
Venele membrului superior se impart in vene profunde Si vene superticiale,

in raport cu situa{ia lordeasupra sau dedesubtul fasciei superficiale. Cele doui
categorii de vene comunicl intre ele prin numeroase anastomoze.
A VENELE PROFUNDE
Venele profunde inso{esc arterele. Ele sunt in numSr de doud pentru fiecare
arterl qi au acelaqi nume cu artera corespunzdtoare. Numai arteru axilar[ este inso{it6
de o singurd ven6.
Venele profunde prezintd valvule, iar colateralele lor prezintd la nivelul
deschiderii in trunchiul colector doud valvule osteale. Cele dou[ vene care insolesc
artera sunt unite intre ele din loc in loc prin scurte anastomoze transversale. Insolind
arterele, venele profunde vor avea aceeaqi direcfie, acelagi traiect qi aceleagi raporturi
musculare gi aponevrotice ca gi arterele corespondente.
Venele metacarpiene palmare (vv. metacarpeae palmares) salu venele
interosoase palmare sunt venele situate pe fata palmard a m6inii, care continud
venele intercapitale (w. intercapitales) numite qi vene interdigitale sau vene
comisurale, vene ce realizeazd anastomoza dintre venele metacarpiene palmare qi
venele digitale dorsale. Venele metacarpiene palmare se vars6 in arcul venos palmar
profund (arcus venosus palmaris profundus).
Venele digitale palmare (w. digitales palmares) inso{esc arterele digitale
palmare comune gi se varsl in arcul venos palmar superficial (arcus venosus
palmaris superficialis).
Arcul venos palmar profund dreneazd singele in venele radiale qi ulnare,
care inso{esc arterele omonime. Venele radiale (vv. radiales) qi venele ulnare (w.
ulnares) au un calibru mai redus decdt arterele pe care le insofesc. Prin unirea venelor
radiale gi ulnare la nivelul fosei cubitale se formeazd venele brahiale (vv. brahiales),
care inso{esc artera brahiali. La nivelul marginii inferioare a subscapularului venele
brahiale se unesc qi constituie vena axilard (v. axilaris), la formarea cdreia participi
uneori qi vena bazilicd (CARLE), care de reguli se varsi in una din venele brahiale.
Vena axilari care are un diametru de aproximativ I cm, rimAne deschis[
cind este secfionatS. in partea inferioar[ se afl6 situatd medial de artera axilari gi in
traiectul siu ascendent ea inconjoarl ugor artera, astfel ?ncAt in partea superioari
vena este situatd antero-medial fal6 de arterS. Colateralele sale corespund celor
arteriale gi in plus primegte vena cefalic[ in care se varsd venele toraco-cromiale gi
vena cefalicd accesorie, atunci c6nd ea existd. Se poate intAlni uneori (PIQUE 9i
tu)
Anatomia desoiptivd a membrului inferior
BOURGUIGNON) un canal venos lateral venei axilare, plasat anterior arterei, avand
o lungime qi un calibru variabile. Acest canal igi are originea in venele brahiale gi in
care se varsi cele patru vene circumflexe. Existenla acestui canal atesteazd dualitatea
primitiv[ a venei axilare.
1r VENELE SUPERFICIALE
Venele superficiale reprezinti sistemul venos primitiv gi principal al

membrului superior. Aceste vene se pot grupa in trei sectoare: venele degetelor gi ale
mdinii, venele antebralului gi ale fosei cubitale gi venele brafului.
l. Venele superJiciale ale degetelor Si mfrinii. La nivelul degetelor gi mAinii,
venele superficiale sunt foarte dezvoltate pe fala dorsal[, in timp ce pe fafa palmard
sunt reprezentate printr-o refea de mici venule.
Vena mediand a antebratului
Vena bazilictr Vena cefalicf,
Vena salvateld a degetului mic Vena cefalicd a policelui
Vena metacarpiantr dorsall Vena matecarpiani dorsald
venoase falangiene
Vene digitale dorsale
Fig. 112 - Releaua venoasii dorsald a mdinii

Venele dorsale. Venele felei dorsale a degetelor incep printr-o relea venoasd
subunghiald, din care se formeazd vena periunghiald, situatd la nivelul r[ddcinii
unghiei. Din venele periunghiale se formeazi venele digitale dorsale (w. digitales
dorsales) care urci p6n[ la nivelul felei dorsale a primei falange a degetelor unde se
186
'Jl,'*a"&<'
Vascularizalia membru lai superior
unesc intre ele gi formeazd a$a numita "arcadd venoasd digitald" din care iau
nagtere trei vene metacarpiene dorsale (vv. metacarpeae dorsales) sav vene
interosoase super/iciale. Prin anastomoza acestor vene se formeazd releaua venoasd
dorsald a mfrinii (rete venosum dorsale manus).
Re(eaua venoasi dorsal[ superficial[ a policelui numit[ vena cefolicd a
poticelui (la formarea sa participd qi vena digitaln dorsali laterald a indexului) se
anastomozeazd cu porfiunea laterald a refelei venoase dorsale a mdinii gi formeazd
vena mediand a antebralului (v. mediana antebrachii) sa:u vena radiald superiiciald.
Releaua venoasi dorsalS. superficiald a degetului mic (uneori numai vena
digitald dorsald mediali a degetului mic) formeazl vena salvateld a degetalui mic Si
se anastomozeazl ct por,tiunea mediali a refelei venoase dorsale a mAnii formind
vena bazilicd (v. basilica) sau vena ulnard superiiciald.
Refeaua venoas[ superficialS a fe(ei palmare a m6inii se vars[ in re]eaua
venoasd dorsalS a degetelor qi mAinii.
Vena bazilicl
Vena cefalicI
Vena medianl cefalictr
Vena bazilicd
Fig. 113 - Venele superJiciale ale antebragului Sifosei cubitale
2. Venele superftciale ale antebrafului gifosei cubitale. Din re,teaua venoasi

dorsal[ a m6inii iau nagtere trei trunchiuri venoase principale, care vor colecta venele
antebrafului: vena median6, vena bazilic[ gi vena cefalicS. Uneori pe fafa posterioari
a antebrafului se afl6 Si o vend cefalicd accesorie (v. cephalica accessoria), care se va
vlrsa in Vena cefalicd.
tu7
Vena mediand a antebralului (v. mediana antebrachii) urcl oblic supero-

medial pe fata anterioar[ a antebrafului gi Ia nivelul po(iunii mijlocii a fosei cubitale
.; ?mparte in doul ramuri: unul medial - veno mediand bazilicd (v. mediana basilica)
care merge in ganful bicipital medial gi altul lateral, vena mediand cefalicd (v.
mediana cephalica), care va merge prin ganful bicipital lateral. La nivelul fosei
cubitale, inaintea bifurc[rii sale, vena median[ primegte de la una din venele brahiale
profunde un ram anastomotic avalvular, numit vena comunicantd a cotului (v.
communicans).
Nervul cutanat antebrahial medial
Vena bazilici
Nodul limfatic cubital
Vena mediantr bazilictr
Vena bazilicd
Vena comunicante a cotului
fasciali a
bicepsului
{nni:i:;l
Fig. 114 - Venele superftciale la nivelulfosei cubitale

Vena bazilicd (v. basilica) urcl pe partea medial[ a felei anterioare a
antebrafului unde ajunge in treimea inferioarl a acestuia gi se anastomozeazd
pulin deasupra gi lateral de epicondilul medial cu vena medianl bazilicd.
Vena cefolicd (v. cephalica) vine de pe fala posterioare a antebrafului,
cdruia ii incruciqeazdmarginea sa laterali, aproximativ la nivelul limitei inferioare
a fosei cubitale gi se anastomozeazd pulin deasupra gi medial de epicondilul
lateral cu vena medianl cefalic[. intre vena cefalicd qi vena bazilicd existS o
anastomozi oblicd supero-medial, care se intinde de pe fa{a anterioard a ante-
brafului in fosa cubitald, numitd vena mediand a cubitusului (v. mediana cubiti).
r88
Vascularizs{ia membrului saperior
Venele bazilicd,, median[ bazilicd, medianl cefalicl gi cefalicl formeazl im-

preuni la nivelul fosei cubitale, aga numitul "M" venos alfosei cubitale sau "M"-ttl
venos al lui POIRIER. Aceastl zond venoasi anastomoticl poate prezenta insl
multiple variante morfologice. La acest nivel venele superficiale fiind ugor
abordabile se practice injec{iile intravenoase, recoltlrile de sAnge gi perfuziile, in
special la nivelul venei mediane bazilice care este cea mai voluminoasI.
Fascia clavipectoral6
Vena cefalictr
terminii in vena axilarl
Fig. 115 - Venele saperJiciale ale bruTului si umdrulai

3. Venele superticiale ale brayului Sunt reprezentate prin cele doui vene
superficiale: bazilicd cefalic[, care sunt unite intre ele prin multiple anastomoze
qi
subliri gi printr-o anastomozl transversall, sub nivelul in care vena bazilici devine
profund[.
Vena bazilicd (v. basilica) urci de-a lungul marginii mediale a bicepsului,
traverceazd fascia brahialI la nivelul mijlocului brafului sau mai sus, devine profundl
gi se varsl in una din cele dou[ vene brahiale. Uneori se poate v[rsa in vena axilar6.
Vena este insolit[ de nervul cutanat medial antebrahial.
Vena cefalicd (v. cephalica) urci pe marginea lateral[ a bicepsului,
traverseaz[ fascia brahial[ la nivelul extremitIfli inferioare a qanfului delto-pectoral
gi urcl in acest ganf fie subaponevrotic, fie intr-o dedublare a fasciei brahiale, pdnl
sub claviculd. La acest nivel vena cefalic[ se afl6 intr-o mici depresiune triunghiulard
cu baza la clavicul[, determinatd de indepdrtarea deltoidului de marele pectoral,
numit6,foseta subclaviculard a lui GERDY sau triunghiul clovi-pectoral saufoseta
lui MOHRENHEIM. Vena cefalicl se inflecteazd formdnd crosa venei cefalice,
lE9
Anatomia descriptivd a ryembrului inferior
strdbate fascia clavio-pectorald qi se vars6 in vena axilar6, aproape de terminarea

acesteia. in crosa sa se deschid venele toraco-acromiale. La nivelul fosei cubitale, in
vena cefalic[ se varsi vena cefalici accesorie, atunci cdnd aceasta exist[.
inainte de a traversa fascia clavi-pectorali, vena cefalici trimite o
anastomozd preclaviculard, pentru una din venele de labaza gdtului, de regul[ pentru
venajugulard externd.
LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR
Membrul superior prezinti doud re,tele limfatice: una superficiali gi alta

profund6. Fiecare re{ea este formatd din vase limfatice (vasa lymphatica) gi noduli
limfatici (nodi lymphatici). Nodulii limfatici primesc vase limfatice aferente (vasa
afferentia) qi de la ei pleacl vase limfatice eferente (vasa efferentia).
7 RETEAUA LIMFATICA SUPERFICIALA

Colecteazd limfa din regiunile suprafasciale ale membrului superior.
Limfaticele superficiale iqi au originea in tegumentele membrului superior, prin
re{ele fine situate la nivelul mAinii, antebralului qi brafului. Trunchiurile limfatice
importante iau nagtere la nivelul tegumentului care acoperi extremiti{ile degetelor gi
fafa palmard a m6inii. Vasele limfatice care iau naqtere din tegumentele celorlalte
regiuni ale membrului superior se vor deschide in trunchiurile principale, la diverse
nivele ale traiectului lor. Aceste vase sunt in numir mare, dar cu traiect scurt qi
calibru redus. Re{elele limfatice ale degetelor sunt foarte bogate pe fala palmara.
Vasele limfatice se indreapt[ spre cele doui laturi ale degetelor, formAnd de fiecare
parte a degetului cdte 2 - 3 trunchiuri limfatice care urrnezzl traiectul arterelor qi
venelor digitale proprii. Lardddcina degetelor, deci la nivelul pliurilor interdigitale,
colateralele limfatice trimit c6teva ramuri prin care comunicd cu vasele limfatice
superficiale ale fefei palmare a mdinii. Aceste vase se indreapti apoi spre fafa dorsald
a mAinii unde se anastomozeazd qi formeazd reyeaua limfaticd dorsald a mdinii. Din
aceasta se formeazd la nivelul antebrafului trei grupe colectoare formate de vasele
limfatice super/iciale (vasa lymphatica superficialis), care vor insofi venele
superficiale.
1. Limfaticele din grupul medial, ata$ate vene bazilice, adun[ limfa de la
ultimele dou[ sau trei degete gi de la partea medial[ a mAinii gi merg la ganglionii
supracondilieni mediali.
190
Vasealarizalia membrului saperior
2. Limfaticele din grupul lateral, ata$ate venei cefalice, cu care merg pdni la
nivelul qanfului delto-pectoral gi ajung sub claviculi, perforeaz6 fascia clavi-
pectorald impreun[ cu vena cefalicl qi merg la ganglionii subclaviculari.
3. Limfaticele din grupul median, ata;ate venei mediane, sunt plasate intre
prirnele doui grupe gi igi continui traiectul ascendent pdnd la nivelul bra{ului, unde la
marginea inferioari a marelui pectoral, str[bat fasoia axilari qi merg la ganglionii din
grupul brahial.
f GANGLIONII LTMFATICI SUPERFICIALI
Sunt situali pe traiectul vaselor limfatice superficiale, fiind reprezentafi de

nodulii limfatici cubitali (nodi limphatici cubitales) sau ganglionii supracondilieni
mediali $ ganglionii Sanlului delto-pectoral
Nodulii limfatici cubitali sunt in numlr variabil de I - 3, fiind situali in
.tesutul celular subcutanat la 4 - 5 cm deasupra epicondilului medial, de-a lungul
venei bazilice. Acegti ganglioni primesc vase aferente din grupul medial al fefei
dorsale a m6inii. Vasele eferente ale acestor ganglioni traverseazd fascia brahialS la
mijlocul brafului impreund cu vena bazilicd., se unesc cu vasele limfatice profunde
impreunl cu care merg spre ganglionii axilari.
Ganglionii limfatici ai San{ului delto-pectoral sunt inconstanfi. CAnd exist5,
ei se g[sesc la partea superioarl a ganfului delto-pectoral, pe laturile sau la mici
distan([ de vena cefalicl. Numlrul lor este de I - 3. Ei primese c6teva vase limfatice
superficiale laterale, satelite venei cefalice, iar vasele eferente ale acestor ganglioni
perforeazd fascia clavi-pectorald impreun[ cu vena cefalic[ qi merg la ganglionii
axilari subclaviculari.
ECHEVERIA descrie gi un ganglion superficial humeral (brahial) situat la
mijlocul bra{ului, de-a lungul venei cefalice.
Ganglioni limfatici superficiali posteriori au fost observafi de-a lungul
mugchilor mare qi mic rotund qi in partea laterald a regiunii subclaviculare.
)l RETEAUA LIMFATICA PROFUNDA
Colecteaz[ limfa din structurile subfasciale ale membrului superior: oase,

periost, articula{ii, mugchi gi din refeaua limfaticd superficiali.
Vasele timfatice profunde (vasa lymphatica profunda) sunt atagate vaselor
sanguine profunde. Ele incep la nivelul arcurilor palmare qi urci la antebraf impreun[
cu vasele radiale, ulnare qi interosoase anterioar[ qi posterioar[. Aceste trunchiuri
lirnfatice urc[ pAn[ Ia nivelul fosei cubitale, unde contribuie la formarea caneilelol
limfatice care vor inso{i vasele brahiale, iar acestea se termini in grupul brahial al
ganglionilor axilari.
"ff GANGLIONII LIMFATICI PROFUNZI
1. Ganglioni sateliyi arterelor membrului superior. Sunt inconstanfi. Cdnd

existS, atdt dispozifia cdt gi numdrul lor sunt variabile. Cel mai frecvent se pot intdlni
2 - 3 ganglioni limfatici de-a lungul arterei brahiale gi de asemenea I - 2 ganglioni
limfatici de-a lungul arterelor radiald gi ulnar6. Aceqti ganglioni primesc vase
limfatice aferente satelite vaselor sanguine profunde, iar vasele eferente merg la
ganglionii axilari.
2- Ganglioni axilari sau nodulii limfatici axilari (nodi lymphatici axilares)
adun[ limfa din cele doud re{ele limfatice, superficial[ qi profundI, ale membrului
superior. Ei sunt situa{i in lesutul celulo-adipos al axilei. Aceqti ganglioni sunt
variabili ca numir (15 - 35), ca formi gi ca dimensiuni. Ei constituie un veritabil
colector spre care converg vasele limfatice ale membrului superior, ale perefilor
toracici qi ale perefilor abdominali supraombilicali. OELSNER (1901) le-a impdr,tit in
5 grupe: subscapular, pectoral, lateral, central gi apical. Cele 5 grupe nu sunt
intotdeauna bine distincte unele de altele, iar grupele central gi apical nu sunt decit
relee pe care le traverseazd, vasele limfatice eferente ale celorlalte grupe pentru a se
terrnina in vena subclavicular6.
Nodulii limfatici subscapulari (nodi lymphatici subscapulares) sunt in
numdr de 6 - 7, situali pe peretele posterior al axilei de-a lungul vaselor scapulare
inferioare, La acest grup OELSNER adaugd 2 - 3 ganglioni situa{i in inteistiliul
dintre rotundul mare gi mic in vecinltatea unghiului inferior al scapulei. Acest grup
primegte limfaticele superficiale ale jumdt5{ii inferioare a cefei qi a pdrtii superioare a
spatelui gi limfaticele felei posterioare a um[rului gi a mugchilor subiacenfi. Vasele
aferente ale acestor ganglioni merg la ganglionii grupului central.
Nodulii limfatici pectorali (nodi lymphatici pectorales), grupul momar
lateral sau torucic lateral, in numdr de 4 - 6 ganglioni situali de-a lungul vaselor
toracice laterale, pot fi impdrlili in doud grupuri secundare: superior, situat la nivelul
spaliilor intercostale 2 - 3, inaintea arterei toracice laterale, la nivelul marginii
inferioare a marelui pectoral qi inferior situat la nivelul celui de al cincilea spafiu
intercostal. Uneori se pot int6lni 1 - 2 ganglioni de-a lungul marginii laterale-s
pectoralului mare, care primesc limfatice de Ia mamel6. Acegti ganglioni formeazd,
grupul ganglionar al lui SORGIUS. Nodulii pectorali primesc limfaticele din partea
antero-lateral[ a toracelui, de la por{iunea supraombilicald a peretelui abdominal,
limfaticele mugchilor subiacenfi, de la glanda mamard $i cdteva vase limfatice care
vin de la pleura parietali. Vasele aferente merg la grupul ganglionar central. Unele
vase limfatice aferente perforeazd spaliile intercostale gi merg la ganglionii mamari
mediali.
192
Vascularizolia membrului saperior
Vena cefalicd
Vena axilarf,
Artera axilarl
Clavicula
Nodulii limfatici
laterali
Artera
subscapulartr
Artera toracicA Nodulii limfatici apicali

lateralA
Nodulii limfatici centrali
Fig. 116 - Grupele ganglionorc ale axilei

Nodulii limfatici laterali (nodi lymphatici laterales) sau grupul brahial
(humeral) sunt in numer de 4 - 5, situati pe peretele lateral al axilei, de-a lungul felei
mediale a pachetului vascular, in special de-a lungul felei mediale a venei axilare.
Acest grup ganglionar primegte vasele limfatice superficiale gi profunde ale
membrului superior, cu exceptia limfaticelor satelite venei cefalice care se termin[ in
ganglionii din ganful delto-pectoral gi mai ales ?n ganglionii subclaviculari. Vasele
eferente ale grupului lateral se termini atdt in ganglionii centrali, cAt qi in cei
subclaviculari. Unele vase eferente merg direct la ganglionii supraclaviculari.
Nodulii lirhfatici centrali (nodi lymphatici centrales) sau intermediari sunt
in numir de 3 - 5 fiind situa{i in porfiunea mijlocie a axilei, cupringi in curba pe care
o descrie vena toracicl laterali la virsarea sa in vena axilar6. Aceqti noduli primesc
limfa de la cele trei grupe ganglionare descrise anterior. l
Nodutii limfatici apicali (nodi lymphatici apicales) sav grupul subclavicular

sunt in num5r de 5 - 12, fiind situa{i in vdrful axilei, pe fata mediali a venei axilare,
corespunzind primelor doul coaste, imediat sub claviculb. Acegti noduli primesc
vase eferente de la grupul central, dar gi direct de la celelalte grupe axilare. De
asemenea ei primesc vase limfatice superficiale care vin cu vena cefalicA $i
inconstant pot primi cdteva vase limfatice care vin de la mamell (RIEFEL).iVasele
eferente se reunesc ?n 1 - 3 trunchiuri care trec intre vena subclavicularl gi mugchiul
subclavicular, pltrund in fosa supraclavicular[ gi se varsl in marea veni limfatici la
dreapta gi in ductul toracic la st6nga.
SUPERIOR
Membrul superior este inervat de ramurile colaterale gi terminale ale plexului
brahial, la inervafia umdrului particip6nd gi plexul cervical.
(plexus brachialis)
Constitu{ia plexului brahial. Plexul brahial se formeazi prin anastomoza

ramurilor anterioare ale ultimilor patru nervi rahidieni cervicali (C: - Cs) qi a primului
nerv rahidian dorsal. Participarea nervilor C+ $i Dz este vaiiabilS. in regiunea
cervicalS mijlocie anastomoza intre nervii cervicali patru gi cinci este mult mai
frecventi (aproximativ in 4lYo din cazuri) decdt anastomoza dintre primul gi cel de al
doilea nerv dorsal, care are loc in regiunea cervicald inferioari. Aceastd anastomozd.
prezintd o mare variabilitate de frecvenld in literatura de specialitate.
Nervii rahidieni care formeazd plexul brahial pot fi grupafi in doud etaje:
l. un etai superior (Cs - Cz), uqor accesibil ?n spa{iul interscalenic (intre
?tssajsnulan1glgr pi miilociu); {{r)
2. un etaj inferiol (Cs - D1) situat profund inapoia vaselor subclaviculare,
ceea ce ingreuneazA mult abg .
. Orientarea cordoanelor neryoase este oblicd infero-lateral qi anterior.

tlRq$u-l anterior al celui de al cincilea nerv rahidian, oare primegte o
anastomozd de la al patruleE se anastomozeazdcual qaseleairam anterior pentru a
forma un trunchi voluminos numit trunchiul sfip4iifif (truncus superior) sau
trunchiul primar s uperior.
*ltsggglanlgIgrcl celui de'al gap1"1earnerv rahidian r6m6ne independent qi
formeazd. trunchiul mijlociu (truncus medius) sau trunchiul primar mijlociu. j
g! :gfg{or al celui de al optulearnerv rahidian se anastomozeazd cu
primul::dorsal, care poate primi-o anastomozd, de lx al doilea ram anterior dorsal,
formind tturfchiul inferior (truncus inferior) saulrunchiul primar inferior.
Fiecare trunchi se imparte in doudramurl posterioar[ gi antbrioarI.
*Eamurit ..po.lted@Ig-gLle celor trei trunChiuri 56 unesc gi formeazi fasciculul
posterior (fasciculus posterior) sau trunchiul secundar posterior saa radio-axilar
(radio-circumflex) care se va imp[rli in douS railuri.terminale: nervii radial qi axilar.
I nentalia membru lui sup erior
N. dorsal al scapulei
Cg-
N. suprascapular C6
N. superior al Trunchiul superigr
N. inferior al subscapularului C*
toracic lung
Fasciculul posterior
Trunchiul
mijlociu
ffi"1t'U
N. roturdului mare
N. pectoral medial
N. pectoral lateral
N. muscutocutin .t N. cutanat brahial medial
Fdicictiul medial
N- median Fasciculul laleral
N. cutanl antebrarria fiiti&
Fig. 117 - Schemaformilrii pkxului brahial, a ramurilor sale
colaterale gi terminale
,\ Eamurile lmteioare a primelor do*rii.trunchiuri se unesc gi formeazi
fasciculul lateral (fasciculus lateralis) sau trunchiul secundar antero-lateral
(medio-musculooutan), din care iau nagtere nervul musoulocutan gi r[dlcina
later ali a nervului median.
Y h.gmura a{rterioard a g,llg[iqlg ;1rjqf fs&-fo rmeazd singurl fas cic ul ul
medial (fasciculus medialis) sau trunchiul secundar antero-medial (medio-
cubito-brahiocutan) din care se formeazi r[dlcina medialI a nervului median gi
nervii ulnar, cutanat antebrahial medial gi cutanat brahial medial.
Situa{ie qi raporturi. Plexul brahial are q tqlm4 triunghiulal4 cu baza
spre ultimele patru vertebre cervicale gi prima dorsal6, iar virful este orientat spre
axiln. i4_cursul traiectu!"i_q4g plexul brahial traverseazl tmariqtailpgsea
rJrferioarl gi.!a!era& a edtului qi U
La gdt plexul brahial se afll in regiunea supraclavicularl, intre scalenii
mijlociu gi anterior, artera subclavicular[ trecf;nd pe prima coasti anterior
plexului.
La nivelul vdrfului axilei, plexul este reprezentat de cele trei fascicule,
care sunt situate postero-lateral de arter[
in fosa axilar[ raporturile fasciculelor plexului brahial cu artera axilard se
modificd pe misur[ ce plexul sb indepdrteazd de arterd..Fasciculul lateral se
Analomia descriptiud a membrului superior
plaseazd'lateraldearter5,iu.@'"aiuflirosjw4blicsupero-inferiorgi
dinspre lateral spre medial fata posterio.ar[ a arterei,
Eesterior qi se plagepzd mgqladee@'C$€4.qlryf
r[mAne pdnd la terminarea sa posterior arterei axilare.
Avdnd in vedere rap@ial poate fi impi(it in doul
porliuni: o por{iune supraclaviculard (pars supraclavicularis), formatl din cele trei
trunchiuri qi o poryiune infraclaviculard (pars infraclavicularis) format[ din cele trei
fascicule ale plexului brahial.
Cele trei fascicule ale plexului brahial dau naqtere la ramurile lor terminale in
fosa axilar[, la nivelul articula[iei scapulo-humerale gi posterior pectoralului mic.
ANASTOMOZELE PLEXULUI BRAHIAIs
l. plexul cemical prin intermedirt u""trl@-iHilare anastom ozeazd

Cu
ramul anterioral celuide,*M-nerv cervicalcu aT?;ilAnE;f
2. Cu cel de al doilea W dorsd care se anastomozeazd cu',$jffi in
propo(ii foarte variabile (intre {g}din cazuri pentru BONNEL. p6nd la
Qfl din
cazuri pentru IES'U);
3. Cu n@aficul cenical prin intermediul a doul feluri de ramuri
anastomotice: superficiale gi profunde. Anastomozele superJiciale sunt reprezentate
N prin ramuri comunicante care unesc direct ganglionul cervical inferior (stelat) cu
)
ramurile anterioare ale nervilor rahidieni C, -'e* Si Dy Anastomozele profunde se
stabilesc intre nervul vertebral,qi,ramurile anterioare'Cs: CA de regul6 neexistdnd
anastomoze profunde cu C3 gi D1.
RAMURILE .COLATERALE .ALE PLEXULUI

BRAHIAL
Aceste ramuri sunt destinate muqchilor umIrului gi ai regiunii axilare. in

raport cu direcfia lor,se impart in ramuri anterioare Si ramuri posterioarc.
Ramurile ,anterioare-se desprind fie din fasciculele medial gi lateral, fie
deasupra originii acestor fascicule. Ele sunt in numir de trei, distribuindu-se
pectoral mare, pectoral mic ai su6ffiiil--
1. Nentul pectoral lateral,@t.pectoralis lateralis) sau marele nerv toracic
anterior sau nervul pectoralului mare iqi are originea in nervii Cs - Ct,
desprinz6ndu-se din plexul brahial la nivelul claviculei sau sub aceasta. iqi are
originea fie in fasciculul superior, fie in ramul anterior al acestuia. Se indreapt[ oblic
196
\^r
(,,1'* "'
N-,r,", r-.(-( [.D
Inenta4ia membrului supeior
infero-medial, trece inaintea arterei axilare (FARABEUF il folosegte ca punct de

reper pentru ligatura arterei) gi a venei axilare. Apoi se indreaptl anterior, perforeazd,
porliunea mijlocie a fasciei clavi-pectorale, impreun[ cu artera toraco-acromiall qi
ajuns pe fafa profund[ a pectoralului mare se ramifici intr-un numir mare de ramuri
divergente care se diskibuie acestui mugchi. La nivelul incrucig[rii cu artera axilar5",
nervul pectoralului mare d[ un ram anastomotic pentru nervul pectoralului mic (care
trece posterior de arterl) constituindu-se astfel pe fata anterioar[ a arterei axilare
ansd sau bucla pectoralilor sau anastomoza interpectorald. Uneori nervul
pectoralului mare este dublu, un nery frind superior gi inervdnd porfiunea clavicular[
a pectoralului mare gi celdlalt nerv fiind inferior, inervdnd restul pectoralului qi dand
ramul anastomotic pentru pectoralul mic.
N. dorsal al scapulei
Al V-lea nerv cervical
N. suprascapular VIJea nerv cervical
N. subclav N. frenic
N. toracic Al VII-lea nerv cervical
N. subclavicular
N. superior al subscapularului VIIIlea nerv cervical
rul nerv dorsal
N. musculocutan N. pectoral medial
pectoral lateral Ansa pectoralilor
Al II-lea nerv intercostal

N. median
N. ulnar Al III-lea nerv intercostal
Al lV-lea nerv
N. cutanat antebrahial
N. cutanat brahial medial Al V-lea nerv intercostal
AnLstomoztr intre n. cutanal
medial si n. cervical II
N. toracodorsal Al VIJea nerv intercostal
N. inferior al
Fig. 118 - Plexal brahial: raporturi,formare, rumafi colaterale Si

ramari terminule (vedere antefioard)
2. Nervul pectoral mediol (n. pectoralis medialis) sau micul nerv toracic
anterior sau nervul pectoralului mic iqi are originea in Cs - D1 gi se desprinde din
fasciculul medial al plexului brahial, posterior claviculei sau dedesubtul acesteia. Se
indreapt2i antero-inferior, trece posterior arterei axilare, apoi intre artera gi vena
axilarl gi se bifurcd intr-un rsm muscular pentru pectoralul mic Ai un ram
anostomotic care participd la formarea ansei pectoralilor, situatS cu concavitatea
imediat dedesubtul arterei toraco-acromiale. Din convexitatea ansei se desprind dou[
feluri de ramuri: unele incruciqeaLd marginea superioarl a pectoralului mare gi se
distribuie acestui mugchi, iar altele pitrund pe fata profundl a pectoralului mic pe
care-l inerveaze; :urirul sau mai multe din aceste ramuri traverseazd pectoralul mic qi
se distribuie pectoralului mare.
3. Nervul subclavicular (n. subclavius) este un nerv sub{ire, care i$i are
originea ?n C+ - C6, desprinzindu-se din trunchiul superior deasupra claviculei, uneori
191
Anatomia desgriptivd a membrului superior
prezentand doud rddlcini bine individualizate. Coboard oblic latero-medial gi supero-

inferior, anterior atterei subclaviculare, ajungdnd pe fala anterioarl a scalenului
anterior sau pe marginea lui lateralS, lateral de nervul frenic nivel la care se imparte
in doud ramuri: unul care se anastomozeazdcu frenicul gi altul care trece anterior sau
posterior venei subclaviculare qi se termini in po(iunea mijlocie a muqchiului
subclavicular.
Ramurile colaterale posterioare ale plexului brahiol iau naqtere din
fasciculul posterior sau deasupra acestui fascicul. de pe fala posterioard a plexului
brah i a I . E I sec|5tr i b og
rygtrXI gr_pS5!9tp3"=gf
" dorsal al scapulei. û,tgdg{_q
i sunt reprezen tate de
urmdtortr nervi: toracic lung, suprascapular. subscapular superior.
subscapular inferior, toracodorsal qi mare rotund.
1. Nervul dorsal al scapulei (n. dorsalis scapulae) sau nervul angularului qi
romboizilor se detageazl din C+ sau C5, se indreaptd postero-lateral, incruciq eaz1. sau
traverseazd, scalenul mijlociu gi se distribuie gugularului qiJomboizilor (mare gi mic).
Uneori cei doi muqchi sunt inervafi fiecare de cdte un nerv care iqi are originea
separat din plexul brahial.
2. Nervul toracic lung (n. thoracic longus) numit qi nervul clinlatului
anterior sau'nervul respirator extern al lui CHARLES BELL. igi are originea in C5 -
Co (Cz), imediat la ieqirea lor din gdurile intertransversare. Nervul coboari mai intAi
vertical posterior plexului brahial, apoi pe peretele lateral al toracelui, posterior
arterei toracice laterale qi a ramurilor perforante laterale ale nervilor intercostali, pe
fa{a profund5 a mugchiului dinlat anterior, pdnS la marginea inferioar[ a acestuia,
c[ruia ii furnizeazd cdte un ram pentru fiecare digitalie,
3..Ne-rvul suprdscapular (n. suprascapularis) iqi are originea in Cs - Co, pe
fala poSieiiodi[ a fasciculului superior. Merge pe fa\a posteiioard a pdntecelui
oosterior al omohioidianului gi pStrunde in fosa supraspinoasE, trec6nd prin orificiul
coracoidian, dedesubtul ligamentului coracoidian, care il separd de vasele
suprascapulare. Nervul traverseazd apoi fosa supraspinoasd pe sub mugchiul
supraspinos, inconjoard marginea lateralS a spinei scapulei pe sub ligamentul spino-
glenoidian qi se termin[ in mugchiul subspinos. Acest nerv ineweazdmugchii supra qi
subspinos gi dd ramuri pentru ligamentele coraco-claviculare qi articulalia scapulo-
humeral6.
Nervul superior al subscapularului (n. suprascapularis superior) se
desprinde din fascicului posterior sau din ramul posterior al trunchiului superior.
Nervul coboard vertical posterior gi lateral de fasciculul posterior qi dupl un scurt
traiect pltrunde in mugchiul subscapular in apropierea marginii sale superioare,
distribuindu-se fasciculelor superioare ale acestui muqchi.
Nervul inferiol al subscapularului (n. suprascapularis inferior) ia naqtere
din fasciculul posterior, coboari anterior subscapularului gi pStrunde prin por.tiunea
mijlocie a acestui mugchi, inervAndu-i porfiunile mijlocie gi inferioarl.
Nervul torucodorsal (n. thoracodorsalis) provine din fasciculul dorsal (C6 -
Cs), coboarl anterior subscapularului qi vaselor scapulare inferioare qi p[trunde in
dorsalul mare in apropierea marginii laterale a scapulei.
Nervul rotundului mare (n. teres major) se desprinde de asemenea din
r96
Inervalia me mbru lui s up enor
fasciculul posterior, se indreapti vertical inferior, anterior subscapularului gi

posterior de vasele scapulare inferioare. Nervul se termine prin mai multe ramuri care
abordeazi muqchiul prin fafa lui anterioari, in apropierea inserfiei sale scapulare.
Acest mugchi primeqte ramuri neryoase gi din nervul inferior al subscapularului.
Nomina anatomica considerl nervii subscapularului gi nervul toracodorsal ca
ramuri colaterale ale nervului radial, iar nervul rotundului mare desprinzdndu-se din
nervul subscapular inferior.
Raniurile colaterale ale plexului brahial se impart in raport cu nivelul de
emergen{i, in ramuri supraclaviculare gi ramuri subclaviculare.
Ramurile supraclaviculare sunt reprezentate d{Eryaorsal al scapulei,
toracic lung, subclavicular, superior al subscapularului, inferior al subscapularului,
suprascapular, toracodorsal gi rotund mare.
Ramurile subclaviculare sunt reprezentate de@pectoral lateral gi
pectoral medial.
RAMURILE TERMINALE ALE PLEXULUI

BRAHIAL
Sunt in numdr de gapt6 qi sunt impdr{ite in dou[ grupuff: anterior gi posterior,

in raport cu originea lor din fasciculele medial gi lateral sau din fasciculul posterior.
Grupul anterior cuprinde nervii: musculocutan, median, ulnar, cutanat
antebrahial medial gi cutanat brahial medial.
Grupul posterior cuprinde numai doi nervi: axilar qi radial.
Nervii cutanat antebrahial_ medial si cutanat brahial medial sunt exclusiv
{frervisEnz-rtvl. iar tofi ceilalli rur@l
(n. musculocutaneus)
Origine. Nervul igi are;origircar,in fasciculul lateraf; lateral de artera axilarl.

Fibrelp bare intri in constitufia sa proviri''din C5 - C6 (C7)-
Traiect gi raporturi. De la origine se indreaptd oblic infero-lateral p6n[ in
fosa cubitald unde se imparte in cele doui ramuri terminale. La origine nervul se afld
lateral qi ugor anterior arterei axilare. in cursul traiectului sdu, nervul incruciqeazd
vasele circumflexe gi mai posterior porliunea laterali a subscapularului, ajungdnd pe
marginea mediali a coracobrahialului. TraverseazS por{iunea mijlocie a acestui
*tr$.ht rrp.r"-lrft
situat anterior gi brahial, situat posterior. Nervul coboard ?ntre cei doi mugchi pind in
fosa cubitald qi la un nivel variabil al qanlului bicipital lateral, cel mai adesea la
nivelul epicondilului lateral gi intotdeauna medial de vena mediani cefalicS,
musculocutanatul traverseazd fascia gi devine suprafascial, pe marginea medialI a
acestei vene. Devenind superficial, el se imparte imediat in ramurile sale terminale.
Datoritd faptului c[ nervul traverseazd mugchiul coracobrahial el se mai
nume$te Si perforant al coracobrahialului sa.u perforantul lui CASSERIAS.
Vena axilard
Acromionul
Nervul median
Coracobrahialul
Bicepsul
A B
Fig. I 19 - Scltema nervului musculocutan: A - traiect Si distribu{ie;

B - teritoriul sdu cutunat
Ramuri coluterale
1.Nervuldializaral_bWjmergeimpreun5cuarterabrahial[9iva
. ft.-r:;;.
pdtrunde in$ura-nu'tritivd a humerusului. Dupa LAZORTHES nervul diafizar al
humerusului provine din median.
i ttqsc&qtu^care dupi HOVELAQUE sunt constante qi se
distribuie pdr{ii distale a arterei axilare qi arterei brahiale.
3Wgstirratemu9chilorcoracobrahial,biceps9ibrahial.
I nerv a1i a me mb ru lui sup eri or
V RaAULlerminale. Dupd ce devine supefficial dI citeva filete tegumentului

fosei cubitale qi apoi nervul musculocutan, ia numele de nervul cutanat antehrahial
lateral (n. cutaneus antebrachii lateralis), care merge pe un scurt traiect impreuni cu
vena cefalicd gi apoi se imparte in doul ramuri: anterior gi posterior.
.
x rr-r.qE
lamul qnterior trece cel mai frecvent posterior venei mediane cefalice qi
mai rar anterior acesteia gi coboari pflni la nivelul g6tului m6inii, inerv0nd
tegumentul regiunii anteroJaterale a antebrafului. Se terminl pe partea laterall a
eminen{ei tenare. La gdtul mdinii'd[ un ram profund articular (CRITVEILHIER).
<WtrececelmaifrecventanteriorveneimedianecefaIicegi
ajunge Be faga posterioari a antebrafului, inerv6nd tegumentul regiunii postero-
laterale p acesteia.
A n asto m o zele nervulai ma s culo cutan
| -Cu nprvvl mpdian prezint6 in o treime din cazuri (TESTUT) o anastomoz[

situatd in po4iunea mijlocie a bra{ului.
2.9wauls@ual arylebrabial m?*l se stabilesc anastomoze multiple
pe fala anterioard a antebrafului, intre ramurile lor terminale anterioare.
L.Ctt Mudiglse anastomozeazl la nivelul cotului prin ramul cutanat
brahial posterior al nervului radial gi la nivelul g6tului mflinii prin ramul terminal
anterior al nervului radial.
4. eu nervul ulnar-se anastomozeazd pe fa{a posterioari a gdtului mdinii,
anastomozd stabilitd intre ramul posterior terminal al nervului radial qi ramul cutanat
dorsal al nervului ulnar.
(n. medianus)
Origine. Nervul median se formeazi din dou[ rld[cini, una laterald Si

cealaltd medialt Rid[cina laterald" provine din fasciculul lateral (Co - Cr), iar cea
mediald din fasciculul medial (Ca - Dr). Rlddcina laterald se afl5 lateral de artera
axilar6, iar cea medialS este situatd intre artera gi vena axilard. Cele dou[ rldicini
converg una spre cealaltd, rdddcina mediali fiind in general mai voluminoasd decdt
cealatera16, formdnd un "V" saufurca nervului median gi se continu6 cu un trunchi
unic.
Traiect gi rapbrturi. Nervul median traverseazb partea inferioar5 a fosei
axilare, coboard pe partea medialb a bralului, strlbate fosa cubitald qi ajunge pe arcul
vertical median al antebrafului, trece pe sub retinaculul flexorilor gi ajuns in regiunea
palmarl a m6inii se imparle in ramurile sale terminale.
infosa axilard nervul median este situat antero-lateral fald de artera axilari.
Lateral are rapoft cu nervul musculocutan gi mugchiul coracobrahial, care este
Ana:lomia descriptivd a membrului superior
Nervul cutanat antebrahial medial
Nervul cutanat brahial medial

Rf,df,cina laterald a medianulul
Nervul coracobrahialului
Nervul ulnar
RIdEcina mediald a'
Nervul axilar
Nervul median'
Nervul musculocutan
Nervu[ cutanat brahial lateral superior

al nervului axilar
Ramul cutanat posterior al antebralului

al nervului rad
Artera brahiald
Nervul radial
Nervul rotundului pronator
Nervul brahioradialuhri Nervul flexorului radial al carpului gi
palmarului lung
Nervul lungului extensor radial al
carpului
Ramul terminal anterior al

musculocutanului
Ramul terminal anterior al musculocutanului
Fig. 120 - Nervii profunzi sifa{ei anterioare a bralului

mu$chiul satelit al nervului. Medial vine in raport cu nervii ulnar, cutanat antebrahial
medial $i cutanat brahial medial. Anterior nervului median se gdsesc mu$chii
pectorali mic Ai mare, cu fasciile anexate lor. Posterior vine in raport cu nervul radial
gi muqchiul subscapular, iar mai jos de acesta, cu dorsalul mare $i rotundul mare.
La bral nervul median coboari i-n teaca aponevrotici a pachetului vasculo-
n:grvos al brafuluig numit6 canalul brahidl. Acesta este format anterior qi lateral de
fasciile mu$chilor coracobrahial gi biceps, posterior de fascia brahialului, iar anterior
gi medial de fascia brahiald. in acest canal brahial se afl[ ii nervii ulnar qi cutanat
antebrahial medial. Nervul median situat lateral fafi de artera brahiald in partea
superioard a bralului, incruciqeazd artera brahiald pe fafa sa anterioarA, sub forma
unui "X" alungit, situandu-se in partea inferioard a bra(ului medial fafd de arterl.
Infosa cubitald nervul este de asemenea situat medial de vas'ele biahiafe, de
care este desp6(it printr-un spatiu triunghiular cu v6rful superior, vasele indreptAndu-
202
Inema(ia membrului superior
se spre mijlocul fosei cubitale, in timp ce nervul median r[m6ne vertical, cobor0nd
spre fala anterioar[ a epicondilului medial, fiind acoperit de expansiunea
aponevroticl a bicepsului gi st0nd pe brahial. in continuare nervul trece printre cele
doud capete ale inse(iei proximale ale rotundului pronator, coronoidian gi
epicondilian medial, fasciculul coronoidoian desp6(indu-l de vase brahiale. Se
angajeazA apoi pe sub arcada fibroas[ a flexorului superficial al degetelor, nivel la
care incruciSeazd artera ulnar[ pe fa,ta anterioari a acesteia qi ajunge pe linia median[
a antebrafului.
Nervul median
Nervul radial
N. Iungului extensor radial al carpul

Ramul terminal profund al n. radial
Nervul rotundului pronator
Ramul terminal superFrcial al n.
N. scurtului extensor radial at carpriiui
Nervul supinatorului Nervul flexorului radial al carpului
Nervul flexorului superficial al degetelor
Nervul interosos anterior
Nervul flexorului profund al degetelor
Nervul flexorului ulnar al carpului
Nervul flexorului profund al degetelor

din nervul ulnar
Nervul flexorului Iung al policelui
Ramul dorsal al nervului ulnar
Ram anastomotic al nervului ulnar cu

Ramul palmar al nervului median nervul cutanat antebrahial medial
Ramul anastomotic al medianului cu

musculocutanul
Ramul terminal profund al nervului ulnar
Ramul terminal superficial al nervului ulnar

terminale ale nervului median
' Fig. l2I - Nervii prounzi anteriori ai antebralului
La Wtrbat nervul coboare exact pe mijlocul fe,tei anterioare a antebrafului,

justificdndu-qi
-Err astfel numele. In traiectul s[u la antebr{, nervul se afle situat pe fa{a
profundd a flexorului superficial, chiar'?n teaca acestuia, avdnd posterior intersti{iul
dintre mu$chii flexor profund al degetelor $i flexorul lung al policelui. Artera
interosoas[ anterioare ii trimite un ram colateral subtire care-l va inso{i pdn[ la gdtul
mdinii, artera nervului median.Lapartea inferioari a antebra{ului, nervul median se

degajd' treptat de fafa profund[ a flexorului superficial care a devenit tendinos gi se
plaseazd mai int6i intre tendoanele muqchilor palmar lung gi flexor radial al
"u.prlri,
fiind acoperit de fascia antebrahiali. La acest nivel nervul st5 pe tendonul flexorului
pentru index, avand lateral tendonul flexorului mediusului (BRAINE).
lo g0l-yl mdinii nervul se angajeazl in canalul carpian, trecdnd pe sub
retinaculul flexorilor, stdnd de asemenea pe tendonul flexorului indexului, fiind situat
intre cele doul seroase digito-carpiene, avdnd lateral tendonul flexorului lung al
policelui, iar medial tendonul flexorului mediusului. Dupr ce iese din
carpian, nervul median se imparte in ramurile sale terminale. "unulrl
Ramurile colaterale ule nervului median

La nivelul bralului nervul median fumizeazd: un rom vascular pentrulrtera
brahial[, nervul dia/izar al humerusului si un ram articular pentru articulalia
cotului. Toate celelalte ramuri colaterale iau nagtere la nivelul fosei cubitale gi la
nivelul antebralului. Aceste ramuri sunt destinate mugchilor anteriori ai antebra{ului,
cu exceplia flexorului ulnar al carpului gi a celor doui fascicule mediale ale
flexorului profund al degetelor. De asemenea nervul median dd un ram colateral
pentru tegumentul regiunii palmare.
. Rsmul- yq;S!!.gL..rtg..d.Hj*ffi lpl,iale (LAZ)RTHES), arterd care

primegte ramuri nervoase ti dirirlffifii rnuffiffin.
.Ilffi.lql- q! -h-qruqr!!s.y!Ar: care dupd LAZORTHES ar proveni fie
direct din nervul median, fie prin intermediul ramului vascular al arterei brahiale.
Ramal articular se desprinde din ngrvul median in porliunea mijlocie a
bratuluiiffieige cu artera brahialS pdnd la cot gi se distribuie pirlii antero--Ldiul" u
capsulei articula(iei cotului (RUDINGER).
Ramurile musculare (rami musculares) sunt destinate mugchilor rotund
pronatoi, flexor ulnar al carpului, palmar lung, flexor superficial al degetelor, flexor
lung al policelui, pdtrat pronator gi celor doui fascicule laterale ale flexorului
profund al degetelor. Mugchiul rotund pronator primeqte doud filete nervoase
(superior gi inferior). iar flexorul superficial poate piimi 2 -3 filete nervoase, care-l
abordeazd. prin fafa sa profundd. Muqchiul pdtrat pronator primegte filete nervoase
din nervul interosos anterior, dar gi direct din nervul median.
Nervul interosos anterior (n, interosseus anterior) se desprinde din nervul
.. i*i','re*.ffil
meoran in
medlan ln tretni-frfl-S'uBbfioar[
treltnea super a :ifitebrafului qi merge impreund cu artera interosoasd
anterioar[ pe membrana interosoasd, avdnd un traiect vertical in interstifiul dintre
flexorul profund al degetelor gi lungul flexor al policelui. Dupd ce furnizeazd, filete
pentru aceqti doi mugchi, nervul se angajeazi pe sub pdtratul pronator, c6ruia de
asemenea ii fwnizeazi filete nervoase gi se termini pulin dedesubtul acestui mugchi
prin filete pentru articulafia pumnului gi pentru oasele carpiene.
MMMgL*S**!*I-gytdian (r. palmaris n. mediani) sav nqw&
9!!3*gt-p*!ttlar se desprinde din"tii:rvTljfiEUian la 3 - 4 cm deasupra retinaculului
flexorilor, traverseazl fascia intre tendoanele mugchilor palmar lung qi flexor radial
Ramul comunicant cu.nemul ulnar (r. communicans cum n. ulnaris) se

a-'superioarl a antebraplui, teaiizind
anastomoza dintre cei doi nervi, fiind situat intre flexorul superficial 9i flexorul
profund al degotelor.
Ramurile terminale ale netr"ttt*l.Ui median
Trunchiul nervului median, la nivelul fe,tei palmare a mdinii, medial de

eminenfa tenar6, dh nagtere la trei" neTvi digitalt palmari comuni (nn. digitales
palmares communes). De la origine, acegtia mele imRreuni cu arterele om,ottime,
fiirrd ucop"rili de fascia.palmarl superficialS qi se termini ddnd naqtere la Tlmemi
digitati palinri,proprii (nn. digitales palmares proprii), a cdror numerotare se face
dinspre partea lateral[ spre cea mediall.
Primul nerv digital palmar comun, cel riai voluminos, dd nagtere la trei
Ramul superficial al nervului radial
Nervul ulnar
Ramul superficial al nervului radial
Nervul median
Ramul terminal profund al
Ramul superficial al nervului radi nervului ulnar
Ramul terminal superficial al
Ramul palmar al nervului median
nervului ulnar
Ram pentru mugchii eminentei
hipotenare
Nervul celui de-al-Il-lea Ramul motor al nervului median
Nervul palmarului scurt
Ram pentru muqchii eminenfei
Nervul primului
hipotenare
Anastomoza nervului ulnar
Nerv digital palmar propriu cu nervul median
lateral al policelui
Nerv digital palmar proPriu Nerv digit4l palmar
comun aI nervului ulnar
Nerv digital palmar propriu

Al Il-lea nerv digital,palqlP_l lateral al degetului mic
comun al nervului riredian
Nerv digital Palmar
propriu lateral al indexului
Al III-lea nerv digital palmax

comun al nervului median
Fig. 122 - Ramurile terminale superJiciale ale nervilor medisn gi ulnar

ramun:
1. ramul tenarian; destinat muqchilor eminen.tei tenare: scurtul abductor al
policelui, opozantul policelui qi fasciculul superficial al scurtului flexor al policelui.
Fasciculul profund al scurtului flexor al policelui qi adductorul policel-r vor fi
inervali de ramul terminal profund al nervului ulnar;
2. al doilea ram formeazd nervul digital propriu lateral al policelui;
Clavicula
a,rilarf,
Acromionul
Artera axilartr
Humerusul
Rotundul pronator
Flexorul radial al carpului
Palmarul lung
Ramul palmar al nervului median PAtratul pronator

Opozantul policelui
Primul lombrical
AlJIlea lombrical
Fig. 123 - Schema nervulai median: A - traiect $i distfibalie;

B - teriloriul sdu cutanat palmar
3. al treilea rdm formeazd nervii digitali proprii medial al policelui gi lateral
al indexului.
Din primul nerv digital palmar comun se desprinde un filet nervos gi pentru
primul lombrical, filet care igi poate avea originea $i in nervul digital propriu lateral
al indexului.
Al doileo nerv digital palmar comun inerveazl, al doilea lombrical qi se
?ndreaptd spre al doilea spatiu interdigital unde se imparte in nervii digitali palmari
proprii medial al indexului gi lateral almediusului.
"
yLi,l,r.,,1-ar,ru
Inentaja membnrlui superuor
Al treileu nem digital palmar coman; se indreapt[ spre al treilea spa(iu

interdigital gi se imparte in nervii digitali proprii medial al mediusului gi lateral al
inelarului.
Din nervii digitali palmari proprii ai indexului, mediusului gi inelarului, la
nivelul extremitatii distale a primei falange, se desprind ramuri pentru fala dorsali a
ultimelor doul falange ale indexului gi mediusului gi pentru jum[tatea lateral[ a fefei
dorsale a ultimelor dou[ falange ale inelarului. tn drumul lor spre fa(a dorsal[, aceste
ramuri incrucigeaz[ arterele digitale palmare proprii. Fiecare nerv digital propriu se
termind la nivelul ultimei falange ramificdndu-se pe fala palmard gi in dermul
subunghial.
In literatura francez[. numirul ramurilor terminale ale nervului median sunt
considerate a fi cinci (ROUVIERE) sau qase (TESTUT), ele avdnd acelagi teritoriu
de inervafie ca gi cele trei descrise anterior, variabil fiind ins6 numai modul de
ramificare al nervului.
Anastomozele nervului median
Nervul median se anastomozeazl:

l. Cu nervul musculocutan la nivelul brafului.
2. Cu nervul ulnar:
a. la nivelul p6rlii superioare a antebra{ului prin intermediul nervului comunicant cu
nervul ulnar;
b. uneori sunt anastomoze gi la nivelul bra{ului;
c. la nivelul fefei palmare a mdinii se descriu dou[ anastomoze: superJiciald, care se
intinde intre nervul digital comun trei, ram al medianului qi nervul digital comun
patru, ram al nervului ulnar (ARLOIGNE gi TRIPIER); profundd, care se stabilegte
intre nervii care inerveazd cele dou6 fascicule ale scurtului flexor al policelui
(CANIEU ei RICHE);
d. la nivelul degetelor se stabilesc de asemenea anastomoze care unesc nervii digitali
proprii ai inelarului (cel lateral ram din median, cel medial ram din ulnar) qi
anastomoze care unesc nervii digitali palmari proprii ai mediusului (ramuri ale
medianului) cu nervi digitali dorsali proprii ai aceluiaqi deget (ramuri ale ulnarului).
3. Cu nervul cutqnat antebrahial medid anastomozele se realizeazd prin
intermediul ramului cutanat palmar al nervului median qi ramul terminal anterior al
nervului cutanat antebrahial medial.
4. Cu nervul radiat
a. la nivelul eminen,tei tenare, intre ramul cutanat palmar al nervului median gi filetul
tenarian al ramului terminal anterior al radialului;
b. la nivelul degetelor, intre nervii digitali palmari proprii, ramuri din median gi
nervii digitali dorsali proprii, ramuri din radial.
(n. ulnaris)
$emul ulnar su c'ubital se desprinde din tasciculul medial al

plexului-tbrahial (Cs - Dr). Este un nerv voluminos, mai pu{in voluminos decAt
medianul, care se-int!n5!gg3 qi acesta din axilS p6n[ la extremitdfile degetelor.
[a mediald a Iui ca gi medianul, dar pe un plan posterior acestuia,

iar in treimea inferioarl a brafului trece pe fala sa posterioarS. Coboard apoi posterior
epicondilului medial p6nd in treimea superioari a ulnei, nivel la care revine pe fala
antero-medialS a antebrafului gi coboard vertical p6n[ la nivelul felei laterale a
pisiformului, unde se termind prin bifurcare.
vena gi iiftem axila-f6, apoi se dispune intre cele doud vase. Posterior are raport
superior cu subscapularul, iar sub acesta cu rotundul mare gi dorsalul mare. Anterior
are raport mai intdi cu cele dou6 vase axilare, iar dupd ce se dispune intre ele, are
raport cu mugchii pectorali qi fasciile lor. Lateral corespunde arterei axilare gi
nervilor median gi musculocutan. Medial are raport cu vena axilard, qi nervii cutanat
--1-,,-=::,'|lUIvulUJtGJlLuatPrUrullullll|ll'El}L|l'lulullll'ltr
antebrahial medial qi cutanat brahial medial.
Nervul radial este situat postero-lateral nervului ulnar qi posterior arterei
axilare.
lfin pa.tea superioard a bralului. nervul merge pe t-a1a postero-mediala
a vaselor brahiale, lateral de care se afli medianul. Spre partea mijlocie a brafului,
nervul median incrucigeazi anterior vasele brahiale qi se dispune medial lor gi la
nivelul incrucigdrii medianului cu vasele brahiale sau mai jos (la unirea a doud treimi
superioare cu treimea inferioard a bralului), nervul ulnar impreund cu colaterala
ulnard superioarl a brahialei qi cele doul vene satelite, perforeazd septul
intermuscular medial qi ajunge pe fala posterioari a brafului. Nervul rimAne posterior
septului, care il separd de mugchiul brahial, de vasele brahiale qi de nervul median,
iar posterior nervqlui _.g afl6 capul medial al tricepsului.
ervul ulnar trece in ganful
epitrohleo-olecranian numit din nervului ulnar.
Acest gan! este transformat in canal de cltre fuscia (bandeleta) epitrohleo-
olecranian6. (expansiunea tendonului tricepsului) qi de fascia brahiald. Nervul alunecE
prin acest canal cu ajutorul unui lesut celular lax vacuolizat, iar uneori prin
intermediul unei burse seroase. Apoi nervul se angajeazd pe sub arcada pe care o
formeazd fasciculele de origine ale mugchiului flexor ulnar al carpului, epicondilian
medial gi ulnar, se indreapti antero-inferior gi ajunge pe fafa profundl a acestui
mugchi avdnd posterior flexorul profund al degetelor, iar anterior flexorului ulnar al
carpului g6sindu-se restul mugchilor epicondilieni mediali.
Situat posterior Ia nivelul cotului, nervul ulnar
redevine anterior la niveliil-li6imii .superioare a antebrafului, cobor6nd aproape
vertical p6n6 la pisiform, paralel cu marginea anterioard (lateral[) a flexorului ulnar
I nem ali a me mb rului s uperio r
al carpului care il acopere, acesta fiind mugchiul satelit al nervului. Nervul are
posterior flexorul profund al degetelor, in teaca ciruia se afld, teacd ce este foarte
rezistenti la nivelul gdtului miinii (FARABEUF). Nervul intfllneqte la 8 - 10 cm sub
fosa cubitald (la unirea treimii superioare cu treimea mijlocie a antebrafului) vasele
ulnare, fa[d, de care este situat medial. tn treimea inferioard a antebrafului vasele gi
nervul ulnar corespund interstifiului dintre flexorul superficial al degetelor gi flexorul
ulnar al lui, nervul rdm6n6nd insd pdni la pumn acoperit de acest muqchi.
ulnar, inso{it lateral de vasele ulnare,
rdm0ne reiativ superficial, in tffip'be nervul median se angajeazi in canalul carpian.
Nervul impreun[ cu vasele ulnare, va trece pe deasupra retinaculului flexorilor, intr-
un canal osteo-fibros independent de canalul carpian delimitat astfel: posterior de
retinaculul flexorilor, medial de pisiform, iar antero-lateral de o expansiune fibroasd
a flexorului ulnar al carpului gi de retinaculul extensorilor. La ieqirea din acest canal
(mai rar in interiorul canalului) la nivelul marginii inferioare a pisiformului, nervul
ulnar se imparte in cele doui ramuri terminale ale sale. .,
:urilb colaterale ale nervutwi uliial'
La bra! nervul ulnar nu dd nici un ram colateral. La cot qi antebraf nervul dI

ramuri articulare, musculare, ramul dorsal gi ramul vascular.
anicrriaresr in nrrmir variahii cle 2 - l. sunr r'oarre
subliri $i-iau naqtere din nervul ulnar la nivelul canalului epitrohleo-olecranian,
distribuindu-se la partea postero-medialS a articulafiei cotului.
ffi('a*imusculares)sedesprindpu{indedesubtul
precedentelor qi se distribuie flexorului ulnar al carpului gi celor doul fascicule
mediale ale flexorului profund al degetelor. Uneori, un alt ram pentru flexorul ulnar
al carpului ia nagtere in porfiunea mijlocie a antebrafului.
-ami ia naqtere in porfiunea mijlocie a
I nivelul felei palmare a m6inii. El poate
furniza un ram cutanat pentru tegumentul extremitlfii distale a antebrafului, care se
anastomoze azd cu nervul cutanat antebrahial medial (CRUVEILHIER).
(r. dorsalis n. ulnaris) sau nervul cutonat
dorsal al un ram ?-Care inerveazl treimea medialE a fetei dorsale a
mAinii. El se desprinde din nervul ulnar la 5 - 6 cm deasupra gdtului miinii, se
indreaptd infero-m.edial, inconjoarl ulna, trecdnd intre fafa mediali a acestui os gi
tendonul flexorului ulnar al carpului pi ajunge pe fafa posterioar[ a gAtului m6inii.
Traverseaz[ fascia deasupra capului ulnei qi lateral de tendonul extensorului ulnar al
carpului qi se imparte in 3 nervi digitali dorsali (nn. digitales dorsales), la nivelul
felei dorsale a mdinii.
a (medial) merge pe fa{a medial[ a mAinii qi
formeazd nervu I d i gital pffiiu (colateralul dorsal) medial al degetului mic.
lffi(mijlociu)coboardpAn6laextremitateadista1[a
ultimului spafiu intermetacarp-ian'unde se imparte in colateralui dorsal laterul al
degetului mic $i un ram cglateral dorsal medial pentru prima falang[ a inelarului.
(lateral) se indreapt[ spre extremitatea distald a
dorsale, lateral al inelarului gi medial al mediusului, numai la nivelul primei falange a

acestor degete.
Deci, aceqti trei nervi digitali inerveazl, fafa dorsald a degetului mic,
jumitatea mediali a fe,tei dorsale a inelarului, jumitatea laterald a felei dorsale a
primei falange a inelarului gi jumitatea mediali a fefei dorsale a primei falange a
mediusului.
Clavicula
Vena axilard
Acromionul
Artera axialtr
Humerusul
Ulna Flexorul ulnar al carpului

Radiusul
Adductorul policelui Ramul dorsal al nervului
Scurtul flexor al p-fri&fui scurt

Flexorul scurt al degetului mic
Al IV-lea lombrical
A
Al IIIJea lombrical
Fig. 124 - Schema nervului ulnar: A - traiect Si distibulie; B

- teritoriul sdu cutanat palmar
Inervalia membralui superior
, Rwtxvi&,futmiwale* *@$lfit ttfuw,,

Nervul ulnar se imparte inferior gi lateral de pisiform in doui ramuri
terminale: superficial gi profund.
Nervul median Nervul ulnar
Ramul palmar al nervului median Ramul dorsal al nervului ulnar
Radiusul
Scurtul abductor al policelui Palmarul scurt
Opozantul policelui
Al IV-lea lombrical
Interosoqii dorsali
Interosogii palmari
Primul lombrical
Al IIIlea lombrical
Al II-lea lombrical
Fig. 125 - Schema rumarilor terminale superftciale Si profunde

ale nervilor ulnar Si median
(r. superficialis n. ulnaris) coboara

anterior de eminenfa hipotenarE, Tffiffioperit de fascie. El dd un filet care strAbate
fascia qi se distribuie mugchiului palmar scurt, dupe care ramul superficial se imparte
in doi nervi digitali palmari comuni (nn. digitales palmares communes), unul medial
qi altul lateral.
mic ai formeazd nervul digital palmffifreilliii propria al acestui deget.

indreapti spre extremitatea distall a
u intbnrietaCt pitt, unde se imparte in doi nervi digitali
pdlmari proprii (nn. digitales palmares proprii): lateral al inelarului gi medial al
degetului mic.
- .-,- -:------ - --- - . f
, ..
palmar profund alTffiififfi?iil.ffi-care pEtrunde ?n mugchii eminenlei hipotenare,
incrucigAnd fala anterioard a opozantului degetului mic. Se indreaptl apoi transversal
gi lateral pinl la nivelul adductorului policelui, incruciq6nd supero-inferior pi dinspre
medial spre lateral arcul palmar profund, posterior tendoanelor flexorilor degetel,or gi
fasciei palmare profunde. in cursul traiectului sdu, ramul profund inerveazi muqchii:
2tl
abductor, scurt flexor gi opozant ai degetului mic. Trecdnd inaintea interosogilor,

ramul profund d5 la nivelul fiecdrui spafiu interosos cite un ram nervos care se va
distribui interosogilor (palmar gi dorsal) spafiului corespunzltor. Nervii interosogi ai
spafiilor trei gi patru dau cAte un filet pentru al treilea gi respectiv al patrulea
lombrical. Ramul profund se terminl prin trei filete nervoase care se vor distribui
adductorului policelui, primilor interosoqi (palmar gi dorsal) gi fasciculului profund al
scurtului flexor al policelui.
A n asto m o ze I e n e rv u,tari ufu. ar
anastomoze descrise la nervul median.

t exista dou[ anastomoze:
arterel u
b. cealalti, la nivelul pumnului, intre ramul cutanat al nervului ulnar gi ramul
terminal anterior al nervului cutanat antebrahial medial.
se realizeazii intre primul nerv digital dorsal
al, ramului-
ffinastomoza.
Clitanat al nervului ulnar gi ramul cutanat posterior al antebra{ului al
nervului radial.
(n. cutaneus antebrachii medialis)
lffprovine din fasciculul medial (Cs - Dr) deasupra originii nervului

ulnar.
ffil\Elvull-(JuUaIallltruraIla|autraI.teraax.lla!-a
dispunandu-se progresiv anterior acesteia Ei anterior de vena axilard. Fa[d de nervul
ulnar inilial se afld anterior, apoi se dispune medial. Labral nervul coboard anterior
venei brahiale mediale sau a venei bazilice, cdnd aceasta urcS pdn[ in axili. Spre
mijlocul bra{ului sau pufin mai jos, nervul traverseazd fascia brahiald prin acelagi
orificiu prin care vena bazilicd devine profundI, devenind superficial, merge
impreund cu vena bazilicd, pdnl in fosa cubitalS, unde se imparte in cele doud ramuri
terminale ale sale
se desprind din partea inferioard a axilei qi
se vor distribui tegumentului regiunii antero-mediale a bra{ului.
ftttm u r i l'i' i i im i n aI it
Sunt in numir de dou6: anterioar6 qi ulnar5.
m(r.anterior)estemaivoluminosdec6tcelposterior,mergecu
vena'bazilicd, fald de care este situat lateral, se imparte in 2 - 3 ramuri, care trec
anterior qi posterior acestei vene gi inerveazd,jumdtatea mediali a tegumentului fe{ei
I nervalia membru I ui sup erior
Artera axilarf,
Vena axilarf,
Il-lea nerv intercostal

Nervul cutanat biahidl medial
Al III-lea nerv intercostal
I
t. Al IVJea nerv intercostal
l
i
Rarnul tgrminal anterior.al nervului Rtrmul terminal ulnar al nervutui

cutanat antebrahial medial cutanat antebrahial medial
Epicondilul medial
UIna
Radiusul
Fig. 126 - Schema neruilor cutanat antebrahiol medial Si cutanat brahial

medial: A - traiect Si distribu(ie; B - tetitoriul lor cutanat
anterioare a antebralului.
f;ffi(r'ulnaris)SaumSeramif1c5lanivelu1tegumentului
treimii ffi&ale a fefei posterioare a"antebrafului, de la nivelul fosei cubitale pind la
nivelul gAtului miinii.
Anusto'mo zele n erv ului cutan at antebr ahial m edial

1i
se anastomozeaqd la nivelul fefei anterioare a

antebralului cu ramul ffiusculocutanului qi pufin deasupra g6tului malnlr
cu ramul cutanat dorsal al nervului ulnar.
se anastomozeaze cu ramul outanat antebrahial
ffi
posterior-al nervului radial.
,tNrvEnslffi,{G:AiTl
(n. cutaneus brachii medialis)
infero-medial, incruciqeazd
fala anterioarl a venei axilare (mai rar fala ei posterioari) qi coboard medial de
aceast[ veni. La partea inferioari a axilei se anastomozeazd cu ramul perforant al
celui de al doilea nerv intercostal gi apoi nervul strdbate fascia brahiaii la partea
superioarS. a brafului qi devine superficial, cobordnd pe fa,ta mediali a brafului p6nd la
nivelul epicondilului medial.
W$$*tte colaterale gi terminale

Se distribuie pirfii inferioare a axilei gi mediale a bralului, posterior de
ramurile brahiale ale cutanatului antebrahial medial.
,4mNtomoze
celui de al doilea nerv intercostal.

tebrahial medial.
Ie nervului axilar, la nivelul umdrului.
Ciffi(n.axitaris)
\'rr--* 2
f,mNumit gi nervul circum/lexigi are originea in fasciculul posterior

(C, - CJ, fiind considerat de unii autori ca ram colateral al plexului brahial, deoarece
nervul se termind
La origine nervul se gdsegte lateral de radial, posterior
de arterffiITlffb qi anterior mugchiului subscapular. Se indreapt[ infeio-lateral gi
intdlnegte artera circumflexd humerald posterioarl la nivelul marginii inferioare a
subscapularului, artera plasdndu-se inferior de nerv. Nervul strdbate apoi patrulaterul
birondo-humero-tricipital (vELPEAU), impreunI cu aceastd arterr, imediat sub
capsula articulafiei umirului, put6nd fi lezat in luxatiile antero-inferioare ale
umdrului. Inconjoard orizontal colul chirurgical al humerusului dinspre posterior spre
tl
anterior gi ajunge pe fala profund[ a deltoidului unde se termin[.
Ramuri cola*relb":
(rr. articulares) care se distribuie pa{ii antero-
inferioaiE a articu
rr. musculares) pentru muqchii subscapular gi rotund
(n. cutaneus brachii lateralis

superior) sau pt[ postero-medial, inconjoard
marginea posterioarl a deltoidului, spre porliunea sa rnijlocie, traverseazS fascia
superficialS qi se distribuie tegumentului po(iunii postero-laterale a umdrului qi
supero-laterale a brafului.
Ramurile termiruSg
sunffirr.musculares)caresedesprindinevantaisauin
buchet pe fala profund[ a muqchir-rlui delloid pe care-l ineweazd. Din ramurile
terminale se pot desprinde gi ramuri pentru articulafia umdrului'
Anastomoze
Nervul cutanat brahial lateral superior se anastomozeazd cu ramul cutanat
brahial posterior al nervului radial qi cu filete din nervul cutanat braliial medial.
re\ervulradialcontinu5fascicululposterior,dup6desprindereadin
acesta a-iervului axilar, fibrele sale provenind din Co - Dr.
ilffiNervul radial traverseazd vertical partea inferioar[ a fosei axilare,
ajunge la bral indreptdndu-se oblic infero-posterior gi lateral, trece in gan{ul nervului
radial al humerusului, dupi care trece in qanlul bicipital lateral, p6n[ in vecin[tatea
interliniului articular, nivel la care se imparte in cele dou[ ramuri terminale ale sale.
rvul este situat posterior pachetului vasculo-
nervos, d lateral nervul afi-Iil Posterior nervuiui se afld mai intAi muqchiul
subscapular, iar apoi mugchii dorsal mare gi rotunrj riare.
Rotundul mic
-q__ Deltoidul
Nervul axi Nervii deltoidului
Artera circumfl ex6 posterioarA Nervul cutanat brahial
Nervul rotundului mic lateral superior al nervului
axilar
Rotundul mare
Nervul radial Capul lateral al tricepsului

Ramul nervos superior al
Nervul capului lung al capului lateral al bicepsului
tricepsului Artera.brahialtr profu ndI
Ramul nervos superior al
capului medial al
Septul intermuscular Nervul capului medial al
Nervul cutanat brahial tricepsului
postenor
Ramul nervos inferior al
Capul lung al tricepsului capului lateral al bicepsului
Septul intermuscular lateral

Nervul cutanat brahial posterior
Nervul cutanat brahial lateral

inferior
Nervul anconeului
Procesul olecranian
Anconeul
Fig. 127 - Nervii radial Si axilar lu bral

un traiect oblic infero-posterior qi lateral, se angaieazd prin fanta
ffire
humero:tiicipitald impreund cu vasele brahiale profunde, care sunt situate superior $i
lateral fa{5 de nerv. Fanta humero-tricipitali este delimitati astfel: superior de
rnarginea inferioar[ a mu$chilor dorsal mare $i rotund mare; medial de marginea
laterald a capului lung al tricepsului; lateral de colul chirurgical al humerusului.
Ajuns pe fata posterioarA a humerusului, nervul parcurge $antul nervului radial, oblic
dinspre medial spre lateral, in contact direct cu osul, fiind acoperit de capetele lung gi
medial ale tricepsului, iar vasele brahiale profunde iqi plstreazd acelagi raport:
anterior qi lateral fata de nerv. Apoi nervul se plaseaz6 intre capetele lateral gi cel
medial ale tricepsului, dupd care perforeazd septul intermuscular lateral gi ajunge din
nou pe fafa anterioard" la aproximativ l0 cm deasupra epicondilului lateral, la
jumltatea distan{ei dintre epicondilul lateral $i tuberozitatea deltoidianS. Nervul se
angajeaz\. in ganful bicipital lateral p0n6 in vecinehtea interliniului articular unde se
imparte in ramurile sale terminale.
4
(/]4.
Inervalia membrului superior
Nervul radial
Nervul brahioradial
lungului extensor radial

al carpulut
Ramul terminal superficial al

nervului radial
Nervul scurtului extensor radial al

carpului
Nervul supinatorului
Fig. 128 - Nervul radial tn $enlul bicipital latersl
Rumuri colaterale
crl,nerts hracirii nosTeri.rt saulEll
roEn
se oesDfl in nffiril radial la nivelul bazei axilei, perfoi€azd
se distribuie tegumentului regiunii postero-mediale a brafului, posterior
i brahial i antebrahi ial.
(n. cutaneus brachii lateralis
inferior) ia nagtere ?n regiunea posterioare a bralului gi inerveaz[ tegumentul
por{iunii
rr. musculares) se desprind din nervul radial atAt la
nivelul ixilei qi Ia niv bra(ului gi se distribuie muqchilor: triceps brahial,
anconeu, brahioradial, lung extensor radial al carpului gi po4iunii laterale a
muqchiului brahial.
Pentru mugchiul triceps iau nagtere 4 filete nervoase, dintre care dou6 pentru
capul lung gi cel lateral, iar doul pentru capul medial al tricepsului: un filet superior
qi celdlalt inferior. Din filetul inferior se desprinde un filet muscular pentru muqchiul
anconeu, care de regull primeqte un al doilea ram nervos direct din trunchiul nervului
rad ia l.
ttr
Clavicuta
Acromionul
Vena axilari
axilartr
Nervul cutanat brahial

superior
Rotundul pronator
Capul lung al

lmedial al
fri FFnc, , l, , i
' Ramul cutanat brahial posterior
Brahioradialul
Scurtul extensor radial al Humerusul
Supinatoiui
Anconeul
Ramul cutanat posterior al
antebrafului
Lungul abductor al policelui
Scurtul extensor al pol
A B
Fis. 129 - schema nervilor radial si axilar: A - truiect si distribulie;
B - teritoriile lor cutanate
Nervul mu$chiului brahial este inconstant $i se desprinde din radial la nivelul
$antului bicipital lateral.
Din nervul mu$chiului lung extensor radial al carpului se desprind qi c6teva
filete articulare pentru partea antero-later ald a articula
(n. cutaneus antebrachii
posterior) sau din radial la partea inferioar[ a
$anfului nervului radial, traverseazd fascia brahialI intre triceps gi brahioradial gi se
distribuie tegumentului din partea mijlocie a regiunii posterioare a antebrafului.
Teritoriul sdu de inervafie este cuprins intre cel al nervului cutanat antebrahial medial
situat mg{q! l,fgL*[gg[ilg|.ufgel posterior almusculocutanului, situat lateral.
n. subscapularis)
thoracodorsalis),careaufosi-descriselaramurilecolateraleut.p"iffffiunt
considerate de nomenclatura anatomici ca fiind ramuri colateraie ale nervului radial.
Considerdm cI aceastd dispozifie se intdlneqte numai in situaliile in care fasciculul
posterior prezintd o bifurcare precoce.
Ramurile terminale ale nervului radial
Sunt in numlr de dou[: ramul superficial qi ramul profund.
ffi (ramus superficialis\ sau ramul anterior este un ram
,en,iti,ffiicalinceledou[treimisuperioarealeantebrafuluisub
brahioradial gi lateral de vasele radiale. Acest ram incrucigeazi succesiv, pe fa{a lor
anterioard gi supero-inferior, urmltorii mugchi: supinator, rotund pronator qi flexor
superficial al degetelor. Ajuns in treimea inferioari a antebrafului sau chiar deasupra,
ramul anterior al radialului trece pe sub tendonul brahioradialului qi ajunge in
regiunea antebrahialI posterioarE. Pertoreazi fascia, dd ramul comunicant ulnar
(ramus communicans ulnaris) gi se termin[ cu J nervi digitali dorsali (nn. digitales
,dorsales), din care vor lua naqtere 5 nervi digitali proprii dorsali (nn. digitales
dorsales proprii).
nervul digital propriu
lui. El d[ 9i un tenarian ARS).
ffiffi#fT:iJil'f"ffiil1
lateral al indexului, acesta din il.a nivelul primei falange.
nivelul extremiteli distale
a celui de al doilea spaJiu intermetacarpian se imparte in doi nervi digitali proprii
dorsali: medial al indixului qi lateral al mediusului, ambii numai la nivelul primei
falange.
Deci acest ram senzitiv al nervului radial va ir{erva jumdtatea lateral[ a felei
dorsale a miinii, fala dorsali a policelui, fafa dorsali a primei falange a indexului 9i
jumltatea lateral6 a fe{ei dorsale a primei falange a mediusului. De asemenea, prin
iamul tenarian, participd gi la inervalia p64ii laterale a tegumentului acestei
eminenfe.
leste motor. Aproape
(ramus profundus) sau ffi
de originea r* de un ram pentru scurtul extensor radial al cirpului, dup[ care se
indreapt[ postero-inferior gi lateral, p6trunz0nd in grosimea muqchiului supinator, la
aproximativ 2 cm sub interliniul articular (FARABEUF), ffaverseazd acest muqchi
trecdnd printre cele doul capete de inse(ie ale sale, cdrora [e trimite filete nervoase 9i
ajunge pe fafa posterioarl a antebra(ului luind numele de nerv interosos antebrahial
iortit (n. interosseous antebrachii dorsales). Acesta coboard intre planul muscular
superficiat qi cel profund, fiind insofit de vasele interosoase posterioare. Din nervul
inftrosos antebirahial dorsal se desprind ramuri musculare pentru: extensorul
clegetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului, lungul abductor al
policelui.,.-scurtul extensor al policelui, lungul extensor al policelui 9i extensorul
indexului.
Nervul interosos antebrahial dorsal, considerabil redus in volum, coboarl
apoi pe lungul abductor qi scurtul extensor ai policelui, trece pe fafa posterioard a
membranei interosoase, merge pe fafa anterioar[ a lungului extensor al policelui qi a
extensorului indexului, se angajeaz6 in teaca extensorului degetelor qi se va ramifica
219
AnMomia descriptivd a membrului superior
Nervul radial
",J
Nervul brahioradialului
Nervul brahialului
Nervul lungului extensor radial

al carpului
Nervul supinatorului
Nervul scurtului extensor

radial al carpului Ramul terminal superficial al
nervului radial
Nervul extensorului ulnar al
nervului radial
carpului
Nervul extensorului degetelor

Nervul mugchilor profunzi ai
fe{ei posterioare a
Nervul extensorului degetului mic
Fig. 130 - Runiul termial profund al nervului radial
terminal pe fata dorsali a pumnului gi a oaselor carpiene.
pfln ramurile cutanate dorsale

brahial qi antebrahial.
ramul cutanat posterior al antebrafului qi
prin filetul tenarian.

qi pe fa{a dorsald a m6inii.
I nem ali a membru lui s up erio r
ffiffiJMAT" AL lxnnvATiEr lt_B-laBRUtIlI i

SummoR
Membrul superior este inervat de ramurile colaterale qi terminale ale plexului

brahial. Acesta dd nagtere la trei feluri de fibre care vor inerva formafiunile
anatomice ale membrului superior: nervi vasculari, nervi motori qi nervi senzitivi.
Sunt nervi vasoconstrictori gi vasodilatatori care regleazd volumul sanguin,

infl uenlAnd astfel nutri{ia membrul ui superior.
Aceqti nervi formeazd in jurul arterelor plexuri bogate, purtAnd numele
vaselor pe care sunt situate gi pe care le inconjoard ca o refea. Aceste filete nervoase
provin din ganglionul cervical simpatic inferior (ganglionul stelat). Dar pe misur[ ce
se indepdrteazd de originea lor, plexurile perivasculare sunt intdrite de cdtre filete
adilionale care provin de la difbrite nivele ale ramurilor plexului brahial. Astfel,
artera brahial[ primegte ramuri nervoase din musculocutan gi median, artera ulnar[
din rnedian qi ulnar, artera radialS din ramul terminal anterior al nervului radial,
arterele interosoase din nervii interosogi, iar arcadele palmare gi arterele digitale din
nervii median gi ulnal.
NERVII MOTORI
Ramurile colaterale ale plexului brahial inerveazb muqchii centurii scapulare.

Muqchii anteriori ai urndrului gi ai regiunii axilare sunt inervafi de colaterale
ale fasciculului medial (pectoralul mic) qi ale fasciculului lateral (subclavicularul gi
pectoralul mare).
Toli mupchii regiunii posterioare a um6rului gi ai regiunii axilare sunt
inervali de ramurile posterioare ale plexului brahial. Mugchii supraspinos, subspinos,
subscapular, rotund mare gi dorsal mare sunt inervali de ramuri colaterale ale
por{iunii posterioare a plexului sau din fasciculul posterior al acestuia. Deltoidul qi
rotundul mic sunt inervafi de nervul axilar, considerat de unii autori oa rarfl colateral
al plexului brahial (din fasciculul posterior). Mugchii din{at anterior, romboizi pi
Anatomla a membrulai
angularul (ridicitorul scapulei) sunt inervafi de ramuri posterioare, care iau na;tere
din plexul brahial inaintea impdr{irii trunchiurilor plexului in ramuri anterioare qi
posterioare.
terminale ale plexului brahial 'ineweazd mugchii brafului,
Ramurile terminale
antebra{ului gi mdinii, fiecare mugchi primind fibre din cel pufin doui rddicini. :
C* I contribuie Ia inerva{ia mugchilor deltoid.
lxlc, qglssg[ebial ti b,rahiojediel-.
C:tkAl ea nerv cervical inerveazd mgpbg_Uarylui,
ry$g!!!_
t
@ontribuieqilai
pectoralului qi
nervafia dintatului anterior, tliceEg]gt
mALq dorsalului mare.
c si al ootulea r 9eryi94! inerveazl pectoralul marq. 4gMlUl
@3L% u hiiextensori?i iTi"Geetelor qi mugchii flexori aimdinii
DI
flexorildi
rylglil mainii qi contribuie la inervafia
E'lneweaz6doimugchiaium5ruIui:deItoidul9irotundtrl mlc.
ffiineweazdmuqchiiregiuniiposterioareabraiului,ca9i muqchii
regiunilor posterioard gi laterald ale antebratului.
distribuie mugchilor anteriori ai bralului.
-ffi;inerveazdtotimu9chiianterioriaiantebratului,cuexcepfia
flexorului ulnar al carpului gi a celor doul fascicule mediale ale flexorului profund al
degetelor. EI inerveazi de asemenea primii doi lombricali gi mugchii eminen,tei
tenare, mai pufin adductorul policelui gi fasciculul profund (medial) al scurtului
flexor al policelui.
il;ilf inerveazd. tofi ceilalli muqchi de la antebral 9i mdn6: flexorul
ulnar al carpului, cele doud fascicule mediale ale flexorului profind al degetelor,
muqchii eminenfei hipotenare, interosogii palmari qi dorsali, ultimii doi lombricali,
adductorul policelui qi fasciculul profund al scurtului flexor al policelui.
Mugchii membrului superior pot fi imp6rfili in
situafi pe fa{a dorsal[ a membrului superior Si
anterioard a membrului superior. Mugchii supinato.e-xtensori sunt inirvali di cetre
nervul radial care este deci nervul supinato-exterior'ra, mai simplu nervul extensor
ol membrului superior. Mugchii pronato-flexori sunt inervafi de nervul median
impreunl cu cei doi nervi invecinafi: musculocutanul qi ulnarul. Acegti trei nervi sunt
situa(i in axil6 superficial in raport cu celelalte elemente ale pachetului vasculo-
nervos. In plus, nervul median, poate fi considerat trunchiul principal, ceilalqi doi
nervi aplrind ca ramuri colaterale ale acestuia (anatomia comparatl justificl aceastd
sintezd). De aceea nervul median devine astfel nervut prqlqt*flo91Jau
11ai simplu,
nem al fl.exor al membr alui s uperior.
r_
I ne malia me mb ru lui sup eri o r
1. Deltoidul N. axilar
2. Supraspinosul N. suprascapular
3. Subspinosul N. subscapular
4. Rotundulmic N. axilar
5. Rotundul mare N. rotundului mare; N. subscapular
6. Subscapularul N. superior qi inferior ai subscapularului; N. axilar
BRATUIJJI
1. Bicepsul brahial N. musculocutan

2. Coracobrahial N. musculocutan
3. Brahial N. musculocutan; N. median
1. Tricepsul brahial N. radial
Ig:MU$cHrc
1.
ffi
Rotundul pronator N. median
2. Flexorul radial al carpului N. median
Palmarul lung N. median
4. Flexorul ulnar al carpului N. ulnar
5. Flexorul superficial al degetelor N. median
6. Flexorul profund al degetelor - jumitatea rnediald: N. ulnar
- jumitatea lateral5: N.median
7. Flexorul lung al policelui N. median
8. Pdtratul pronator N. median
l. Extensoruldegetelor N. radial
2. Extensorul degetului mic N. radial
3. Extensorul ulnar al carpului N. radial
4. Anconeul N. radial
5. Lungul abductor al policelui N. radial
6. Scurtul extensor al policelui N. radial
7. Lungul extensor al policelui N. radial
8. Extensorulindexului N. radial
ffi
l. Brahioradialul N. radial
2. Lungul extensor radial al carpului N. radial
J. Scurtul extensor radial al carpului N. radial
4. Supinatorul N. radial
..#
rv.MusgIIImff
l. Abductorulpolicelui N. median
2. Scurtul flexor al policelui: fasciculul superficial N. median
fasciculul profund N. ulnar
3. Opozantul policelui N. median
4. Adductorul policelui N. median
l. Palmarul scurt N. ulnar

2. Abductorul degetului mic N. ulnar
3. Scurtul flexor al degetului mic N. ulnar
4. Opozantul degetului mic N. ulnar
I nerv agi a memb rulu i sap erio r
1. Primullombrical N. median
2. Al doilea lombrical N. median
3. Al treilea lombrical N. ulnar
4. Al patrulea lombrical N. ulnar
5. Interosogii palmari N. ulnar
6. Interosogii dorsali N. ulnar
Se distribuie oaselor, periostului, mugchilor, fasciilor, ligamentelor,

seroaselor articulare gi tegumentului. Dintre acegti nervi mai importanfi gi cu o
distribu(ie mai complexi sunt cei destinafi tegumentului. Fiecare dintre ei se
distribuie unui anumit teritoriu al membrului superior.
ffiFfartea anterioard gi postero-superioard este inervati de ramuri
cutanate din plexul cervical (nervii suprascapular qi supraacromial). Partea postero-
inferioari gi postero-laterald este inervati de nervul axilar.
mijlocie a fefei anterioare (corespunzbtoare bicepsului)
Hin.partea
inervaliE-proffie din nervul cutanat antebrahial medial. Teritoriul posterior este
inervat de nervul radial, teritoriul lateral este inervat de nervul axilar, iar teritoriul
medial de nervul cutanat brahial medial, care primeqte ramul perforant al celui de al
doilea nerv intercostal.
,,**#ffi fi IulJi?:?J::T:i"i?f":*TiX,,li*"f,f i;iff l'*,'lJi::

lateral, care este inervat de nervul musculocutan. Cele dou[ teritorii se intind superior
pdnd in fosa cubital6, iar inferior se intind pAni la nivelul gdtului m6inii. Limita
dintre cele doui teritorii corespunde axei membrului superior. Posterior, antebra{ul
prezinti trei teritorii cutanate: medial, nervul cutanat antebrahial medial, lateral
nervul musculocutan, iar in por{iunea mijlocie, tntre celelalte doui teritorii, nervul
radial, al clrui teritoriu continu6 teritbriul radialului de la bral gi se continu[ cu
teritoriul nervului radial de pe fafa dorsald a m6inii.
tffiP" fafa palmard sunt doud teritorii: al nervului median in partea
laterald qi al nervului ulnar in partea medial6. Limita dintre cele doud teritorii este
datl de o linie uqor oblic6, care pleacl din mijlocul gdtului mAinii gi se termind la
extremitatea liber[ a inelarului, urnirind linia axiall a acestui deget.
De menfionat cd la nivelul eminenfei tenare, se adaugd qi filete din
musculocutan gi ramul tenarian al radialului, carp uneori pot inlocui complet nervul
median.
Pe fafa dorsall a m6inii se g5sesc teritoriile cutanate a trei nervi: ulnar; radial
qi median.
T'
Anatomia descriptivd a membrulai superior
Plexul cervical
Nervul axilar
Nervul radial
Nervul musculocutan
Nervul ulnar
Nervul median
B
Fig. 131 - Teritoriile senzitive ale membrului saperior: A - fala onterioard;
B -fa1a posterioard
cuprinde jumitatea dorsali mediald a m6inii,

degetul mic in intregime, jum[tatea medialS a inelarului, jum[tatea laterali a primei
falange a inelarului gi jumitatea mediald a primei falange a mediusului.
cuprinde jumltatea lateralS a fe{ei dorsale a
malnll, ilf,ffia dorsald a primei falange a indexului gi jumitatea
laterali a primei falange a mediusului.
Trebuie precizat cd teritoriile cutanate ale acestor doi nervi de pe fafa dorsald
a mdinii, de cele mai multe ori se interpitrund mai mult sau mai pulin, deci ele nu
sunt separate printr-o simpl[ linie, ci printr-o zonl mixtl care este inervat[ de ambii
nervi.
este foarte redus, asigurdnd inervafia ultimelor
iusului gi a jumdtefli laterale a ultimelor doud
falange ale inelarului.
BIBLIOGRAFIE
I. ADOMNICAI GH., CHIRIAC V., MIHALACHE GR. - ANAtOMiA MEMbTIUi

superior, Litografia I.M.F. Iaqi, 1967 .
2. BORDEI P., ULMEANU D. - Osteologie, Tipografia Universit6{ii "Ovidius",

Constanfa, 1996.
3. CHEVREL J. P. - Anatomie clinique, Les membres. Ed. Springer - Verlag, Paris,
1991.
4. CHEVREL J. P. - Anatomie clinique, Tronc. Ed. Springer - Verlag, Paris, 1994.
5. COSMA N., FRASIN GH. - Osteologie, Litografia I.M.F. Iaqi, 1983.
6. DIACONESCU N., ROTTENBERG N., NICULESCU V. - Nofiuni de anatomie
practicd, Ed.Facla, Timigoara, I 979.
7. DIACONESCU N., ROTTENBERG N., NICULESCU V. - Anatomia capului qi
gAtului, vol.I, Litografia I.M.F. Timiqoara, 1988.
8. FENEIS H. - Pocket Atlas of Human Anatomy. Based on the International
Nomenclature, Stutgart, 1976.
9. FRASIN GH., COZMA N., CHIRIAC V., MIHALACHE GR. - Anatomia
descriptivi qi topografici a membrelor, Litografia I.M.F. Iagi, 1967.
10. IAGNOV 2., REPCIUC 8., RUSSU [. - Anatomia omului. Aparatul locomotor.
Ed. medicald, Bucureqti, 1962.
ll. IANCU I., FRASIN GH., COTRUTZ C. - Osteologia. Litografia I.M.F. Iaqi,
1981.
12. IANCU [. - Anatomia membrului superior, Litografia I.M.F. Iaqi,1967.
13. MOORE L. KEITH - Anatomy. Third edition. Ed. Williams & Wilkins,
Baltimore, 1992.
14. NICULESCU V., MATUSZ P. - Membrul superior. Vase gi nervi. Litografia
U.M.F. Timigoara, 1991.
15. OLIVIERS G. -Anatomie. Schemas de travaux pratiques: Osteologie et
artrologie, Edition Vigot, Paris, 1984.
16. PAPILIAN V. - Tratat elementar de anatomie descriptivl qi topograficd, Editura
"Dacia Traiana", Sibiu, 1945.
17. PAPILIAN V. - Anatomia omului, vol. I, Aparatul locomotor, Ed. did. qi ped.,
Bucureqti, 1982.
tzt
18. PATURET G. - Traite d'Anatomie humaine,Tome I, Ed. Masson et cie, paris,
l95l
19. PERNKOPF E. - Atlas of topographical and Applied Human Anatomy. vol. II.
Thorax, Abdomen and Extremities, 1964.
20. RANGA v. - Tratat de anatomia omului, vol. I, Ed. medical[, Bucuregti, 1990.
21. ROBACKI R. - Anatomia functionali a omului, Ed.'scrisul Romdnesc, Craiova,
r 985.
22. ROUVIERE H. - Anatomie humaine descriptive, topographique et fonctionnelle,
Tome 3, Membres, System nerveux central, Ed. Masson et Cie, paris,1974.
23. ROUVIERE H. - Anatomie humaine descriptive, topographique et fonctionnelle,
Tome 1, Ed. Masson et Cie, Paris, 1981.
24. TESTUT L. - Traite d'Anatomie humaine, Ed. G.Doine, paris, 1928.
UNIVT qSITATEA "OViDIl'J$' C"TA

F -'l^l0TECA CENTRALI
rr.,nv_ Ef@p_

Membrul Superior Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Membrul Superior Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DR. BORDEI PETRU DR.

Cel mai ieftin xerox

Membrul superior sau membrul toracic este specializat pentru prehensiune

CENTURA MEMBRULUI SUPERIOR

Centura membrului superior formeazd, scheletul um5rului. Ea frxeazd

Clavicula este un os lung, pereche qi asimetric situat la limita dintre torace qi

Amprenta pt. m. trapez

Fig. I - Clavicula - privitd crunial

Orientare. Se ageazd lateral extremitatea turtit6, anterior marginea concav5 a

Fig. 2 - Cluvicula - privitd caudal

Marginea anterioard este concavd in treimea laterali, unde dd inserfie

Scapula sau omoplatul este un os lat, pereche, asimetric, de formi

Fig. 3 - Scapula - privitd anterior

Spina scapulei Creasta scapulei

Suprafafa de inse4ie pt.

Fig. 4 - Scapula - privitd posterior

Fa(a inferioard, netedd gi concav6, prive$te articulafia scapulo-humeralA.

Fala costuld (facies costalis) sau anterioard prezinti o concavitate, fosa

Cel mai ieftin xerox:

Fig. S - Scsputo - msryi{glolg_

qi romboidulpe interstiliu gi marele dinfat (serratus anterior) pebuza anterioari.

SCTIELETUL MEMBRULUI SUPERIOR

Humerusul este un os lung, pereche gi asimetric care formeaz[ singur

buza superioarS) qi mu$chiul brahial

Acegti mufchi se numesc musclti epicondilieni.

afard qi formeazd cu humerusul un unghi obtuz deschis in afard.

Ulna sau cubitusul este un os

Faya anterioard (facies ante-

delimiteaz[ o suprafate triunghiulard pentru inserfia mugchiului anconeu. Dedesubtul

doud proeminen{e formeazd intre ele un unghi drept qi circumscriu o cavitate

netedd anterior; aceast[ faf6 se prelun-

Radiusul este un os lung, pereche qi asimetric situat la partea laterald a

Faga anterioard (facies anterior) este ingustd in porliunea superioara l[rgindu-

tund pronator. Deasupra rugozitdlii se in-

Capul (caput radium)

tendoanele lungului abductor gi scurtului extensor ai policelui.

oase,e mdini i' :"": ::,:'::;' ;: :,:::::r,,"in tre i srupe : c arp u t,

Fig. 14 - Oasele mdinii - privite dorsal

Fig. I5 - Ousele carpului - privite palmar

Piramidalul Tuberculul scafoidian

SCAFOIDUL (os scaphoideum)

SEMILUNARUL (os lunatum)

PIRAMIDALUL (os triquetrum)

PISIFORMUL (os pisiforma)

TRAPEZUL (os trapezium)

TRAPEZOIDUL (os trapezoideum)

Trapezoidul este foarte neregulat. El se articuleazd, superior cu scafoidul,

OSUL CAPITAT (os capitatum)

OSUL CU CARLIG (os hamatum)

Trapezul poate fi explorat prin palpare in por{iunea inferioari a tabacherei

pentru inserlia mugchiului lung extensor al carpului. Unghiul superior al acestei

Degetele sunt in numlr de cinci, numerotate latero-medial de la I la V. Fiecare

Capul sau extremitatea inferioari (caput

MU$CHII MEMBRULUI SUPERIOR

Descriem o datd cu muqchii um5rului tofi acei muqchi care contribuie la

GRUPA MUSCULARA ANTERIOARA A

Aceastd grupl este formati ain -ug"tif*-u."tJ;;il

Capul lung al bicepsului

Capul scurt al biccpsului

Pectoralul mare cu fasciculele sale:

Fasciculul abdominal al pectoralului mare

Fig. 18 - Muschiul pectorul mare

' aceastd lungd inserlie de origine, fasciculele musculare converg in

Fig. 19 - Schema inserliei muschilor pectorali Si,4din\atului anterior

gAofiun€. W oxeryc,ral,antebraprtrui'p6 bn* gi tensor al capsulei articulare