Franz Schumi - (71) "Hristos Și Biblia (2) " (1905)

HRISTOS ȘI BIBLIA
Partea a II-a – Elohim-Iahve este Isus Hristos
Sursa: https://www.legamedelcielo.it/schumi/schumi_de/christus_und_die_bibel.htm
În limba italiană: https://www.legamedelcielo.it/schumi/cristo_bibbia.htm
Lucrare teosofică creștină nr. 71

Primită de la Domnul și publicată de Franz Schumi în anul 1905
Această carte conține Revelații Divine, primite prin Cuvântul Interior și prin acestea se
împlinește promisiunea făcută de Domnul Isus: “...deoarece în timpul vieții Mele pe pământ Eu
Însumi v-am promis lucrarea Duhului Meu... Eu v-am asigurat că "Eu vă voi trimite Mângâietorul,
Duhul Adevărului, care vă va îndruma în tot adevărul ...(Ioan 16:13)“
"…Oricine are poruncile Mele și le păzește, acela Mă iubește și cine Mă iubește va fi iubit de
Tatăl Meu. Eu îl voi iubi și Mă voi revela lui... (Ioan 14:21)"
"…Voi toți veți fi învățați de Dumnezeu …(Ioan 6:45)"
"…Cel ce crede în Mine, după cum spune Scriptura, din pântecele lui vor curge râuri de apă
vie …(Ioan 7:38).”
Titlul original: ”Christus und die Bibel”
† Cuvântul lui Dumnezeu

Date istorice citate
31 = căderea (Spirituală ) a lui Adam și Evei (păcatul original)
919 după crearea lui Adam = Anunțul Mântuitorului către Pura și Ghemela
1.657 după crearea lui Adam = 2494 î.Hr. Sfârșitul potopului, promite lui Noe despre Mesia
1.978 după crearea lui Adam = (2.173 î.Hr.) nașterea lui Avraam
2.053 după crearea lui Adam = luna octombrie Avraam îl învinge pe regele Elam
2.055 după crearea lui Adam = promisiunea lui Avraam
2.495 î.Hr. = 1.656 după crearea lui Adam, potopul a avut loc în Georgia
2.050 î.Hr. = vremea lui Hammurabi, regele Babilonului (aproximativ 600 de ani înainte de Moise)
1.866 î.Hr. = Iacov prorocește pe Mesia din casa lui Iuda (Geneza 49:10)
1.458 î.Hr. BC = Moise a profețit despre un mare profet (Mesia) (Deuteronom 18:15-18)
1.451 î.Hr. î.Hr. = 2700 după crearea lui Adam, Melchisedec a fost în Salem timp de 1043 de ani
1.203 î.Hr. = Profeția Symmachia Sibila la sfârșitul Troiei
1.194 î.Hr. = Căderea Troiei
1.055 î.Hr. = David devine rege
1.043 î.Hr. = 24 ianuarie Psalmul 2 către David
1.043 î.Hr. = Psalmul 22 și 31 și 50 lui David despre împărțirea hainelor
1.038 î.Hr. = sămânța lui David devine realitate
1.036 î.Hr. = David profetizează despre al treilea cuvânt de pe cruce (Ps 22:2)
1.028 î.Hr. = Natan prorocește pe Mesia din Casa lui David
1.025 î.Hr. = David profetizează despre „piatra de temelie” respinsă de preoți (118:22)
743 î.Hr. = Isaia scrie 5:24
726 î.Hr. = Isaia profețește despre Mesia care se va naște dintr-o fecioară (Isaia 7:14)
725 î.Hr. = Isaia profetizează întruparea lui Dumnezeu în Isus (Isaia 9:5)
725 î.Hr. = Isaia profetizează biciuirea lui Isus (Isaia 50:6)
724 î.Hr. = Isaia profețește despre înaintașul Ioan Botezătorul (Isaia 40:3)
723 î.Hr. = Isaia profețește suferința lui Isus (Isaia 50:6 / 53:7)
723 î.Hr. = Isaia profețește despre „piatra de temelie” (Isaia 28:16)
719 î.Hr. = Mica se referă la locul de naștere al lui Mesia din Betleem (Mica 5:1)
718 î.Hr. = Isaia prorocește martiriul lui Isus și al șaptelea cuvânt de pe cruce (Isaia 53:5 / 45:17)
717 î.Hr. = Isaia a profețit despre cruce (46:4 și 46:13 și 53:9)
668-626 = Regele Asurbanipal colectează scris cuneiform din Templul Babilonian
602 î.Hr. = Ieremia profețește despre măcelul celor nevinovați (Ieremia 31:15)
594-572 î.Hr. = Ezechiel cap. 26
578 î.Hr. = Ezechiel primește cap. 30
543 î.Hr. = Daniel profetizează venirea Mesia după 458 de ani
525 î.Hr. = Teba a fost redusă la moloz de regele Persiei, Cambises
513 î.Hr. = Zaharia profețește despre Isus a fost lovit cu o suliță
500 î.Hr. = Zaharia profețește intrarea lui Isus în Ierusalim (Zc 9:9)
440 î.Hr. = Maleahi profețește despre Ioan Botezătorul (Mal. 3:1-23)
85a, C. = Teba distrusă pentru a doua oară de Ptolemeu Latiro, bunicul Cleopatrei
25 î.Hr. î.Hr. = istoricul Strabon vizitează orașele Teba și Memphis
29 î.Hr. î.Hr. = 25 octombrie - profeția lui Virgil în Aeglegola IV, 4 și urm
Anul 0 (5.039) = Nașterea lui Isus după 4.120 de ani după 919 ai promisiunii lui Adam
30 = 1 iunie - Botezul lui Isus
33 = 21 martie, intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim
33 = 25 martie (adică 458 conform profeției lui Daniel) - judecata lui Ponțiu Pilat
33 = 7 mai - Judecata publicată în Templu
48 = Petru scrie „Epistola către evrei”
102 = 5 octombrie - Scrisoare de la Tacitus
132 = 6 septembrie - scrisoarea lui Suetonius
325 = Sinodul de la Niceea (dogma dualității lui Dumnezeu)
381 = Sinodul de la Constantinopol (Dogma Treimii lui Dumnezeu)
1.159 = 11 mai - scrisoare falsă a lui Publius Lentulus
1.236 = traducere incorectă și înfrumusețare a scrisorii lui Publius Lentulus
1.277 = Călătorul arab Abd-ul-Latif descrie ruinele din Memphis
1.280 = Renovarea vulturului unuia dintre cele 12 panouri ale judecății lui Isus
1.854 = Studii despre Ninive (în Kujundzhik de astăzi)
1.866 = Iacov profețește despre venirea lui Mesia după sfârșitul regilor evreilor
2 † Cuvântul lui Dumnezeu

CUPRINS
PARTEA A II-A – ELOHIM-IAHVE ESTE ISUS HRISTOS
Capitolul 29 - Dovediți că Isus a fost Mesia Promis sau Hristos - prima făgăduință a Mântuitorului
în Mesia (ex capitolul IX)
29/1 - Profeții despre Mesia de la Iacov și Daniel
29/2 - Profeții despre trimiterea unui înaintaș
29/3 - Profeții despre circumstanțele nașterii lui Mesia
29/4 - Profeții despre Mesia care va fi un mare profet
29/5 - Profețiile lui Isus (Mesia)
29/6 - Confirmări ale lui Isus că El a fost marele profet prezis de Moise
29/7 - Schimbarea la Față de pe Muntele Tabor
Capitolul 30 - Dovada că Isus Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu (ex capitolul X)
30/1 - Dovada că „Fiul lui Dumnezeu” înseamnă în egală măsură atât ”Înțelepciunea lui
Dumnezeu”, cât și ”Cuvântul lui Dumnezeu” (ex capitolul XI)
30/2 - Dovada că Isus Hristos a fost Înțelepciunea lui Dumnezeu după sufletul Său (ex cap. XII)
30/3 - Dovada că Isus Hristos a fost Duhul Sfânt al lui Dumnezeu (ex cap. XIV)
Capitolul 31 - Malchisedec, regele Salimului (ex cap. XIII)
Capitolul 32 - Emanuel în Mesia și suferința de pe cruce (ex cap. XV)
32/1 - Martiriul lui Isus
32/2 - Despre venirea lui Isus
32/3 - Despre Sfânta Treime
Capitolul 33 - Supliment de carte Sfânta Treime (ex cap. XVI)
Capitolul 34 - Un verset discutabil al Bibliei din traducerea lui Martin Luther (21 iulie 1904)
Capitolul 35 - Iahve ca Isus Hristos (16-20 mai 1904) (ex cap. XVII)
Capitolul 36 - Duhul lui Isus Hristos ca spirit al lui Dumnezeu în om (ex cap. XVIII)
Capitolul 37 - Motivul suferinței lui Isus (21 iulie 1904) (ex cap. XIX)
Capitolul 38 - Numeroase profeții biblice despre suferința lui Isus
38/1 - Profeții despre cele șapte cuvinte ale crucii
38/2 - Profeții despre biciuirea lui Isus
38/3 - Profeții despre împărțirea hainelor, sulițelor și picioarelor
38/4 - Profeția de piatră de temelie
38/5 - Profeții despre victoria lui Isus ca Hristos
38/6 - Profeție despre înviere (ex cap. XX)
38/7 - Profeții despre efectele și consecințele apariției lui Mesia (ex cap. XXI)
Capitolul 39 - Dovezi că Isus Hristos este Creatorul lumii (ex cap. XXII)
Capitolul 40 - Isus ca Dumnezeu și Om și glorificarea și îndumnezeirea Lui (ex cap. XXIII)
40/1 - Magnetismul și electricitatea, ca Iubirea și Înțelepciunea
40/2 - Trupul lui Isus a fost spiritualizat și Maria nu mai era mamă
40/3 - Despre esența spirituală a Mariei
40/4 - Despre Schimbarea la Față
40/5 - La Înălțare
40/6 - Hristos ca chip al lui Dumnezeu
Capitolul 41 - Isus, Cel veșnic (ex cap. XXIV)
Capitolul 42 - Isus, Regele și Judecătorul lumii (ex cap. XXV)
42/1 - Hristos este Domnul cerului și pământului
Capitolul 43 - Falsă justificare înaintea lui Dumnezeu (ex cap. XXVI)
43/1 - Lucrările de iubire față de aproapele
43/2 - Profeție pentru protestanți și creștini biblici (22 iulie 1904)
Capitolul 44 - Învățături despre sânge și suflet
Capitolul 45 - Dumnezeu este iubire și vrea să fie iubit (21 iulie 1904) (ex cap. XXVII)
Capitolul 46 - Profeția despre fraternitatea dintre oameni (19 iulie 1904) (ex cap. XXVIII)

۞
Capitolul 29
Dovezile că Isus a fost Mesia sau Hristosul promis
Prima promisiune a Răscumpărătorului în Mesia
(Vorbește Isus):
1. "După căderea lui Adam în păcat, Iahve a promis un Mântuitor, Răscumpărător sau
Eliberator, care, în urma unor profeții postume, a rezultat ca întrupare a lui Dumnezeu în Mesia,
adică în Hristos. Semnificația fundamentală a acestei promisiuni este următoarea:
I. - Geneza 3:15: "Voi pune vrăjmășie între tine, șarpe (adică egoism) și femeie (adică iubire
de aproapele), și între sămânța ta și sămânța ei. Și ea (sămânța iubirii aproapelui) îți va zdrobi
capul (al egoismului tău) și tu (egoismul) o vei înțepa (sămânța iubirii aproapelui ca
Răscumpărător în Hristos) în călcâi (al umanității)".
II. - Deja în anul 919 după crearea lui Adam, Eu, Isus ca Iahve, întrucât am locuit în acea
vreme timp de o lună și jumătate cu adamiții sub Muntele Liban din Fenicia, i-am profețit
mamei1 lui Noe că Eu însumi, ca Mântuitor în Mesia, voi intra în trup printr-un descendent din
sângele ei. Tot atunci, Maria a trăit pentru prima dată în lume sub numele de "Pura", iar acesteia
i-am spus în mod direct că ea va fi cea care, într-o zi, Mă va purta sub inima ei pe Mine Însumi,
fundamentul întregii vieți.
III. - În anul 1657 Noe a obținut promisiunea că din sămânța sa, din poporul lui Israel, va
veni Mesia; în anul 2055, după Adam a venit Avraam [Gen. 11:19], apoi urmașul său Isaac [Gen.
24:4] și Iacov [Gen. 28:1-14].
IV. În anul 1866 î.Hr. patriarhul Iacov a profețit în Egipt că Mesia va veni din seminția lui
Iuda [Gen. 49:10] și, în sfârșit, Eu, Iahve, în anul 1028 î.Hr. prin profetul Natan [2 Sam. 7:12,16],
am profețit că voi veni din casa și sămânța regelui David.
V. - Despre originea Mea carnală în Isus am profețit prin profetul Isaia 11:12: "Un lăstar
va răsări din butucul lui Isai (adică David) și o ramură din rădăcina lui va înflori. Și Duhul
Domnului se va odihni peste ea, Duhul Înțelepciunii și al Discernământului, Duhul Sfatului și al
Puterii, Duhul Cunoașterii și Fructul Domnului." Și după ce au trecut 4120 de ani de la prima
promisiune făcută într-o zi lui Adam, Eu, Isus, marele Prinț al Păcii Cerului și al Pământului [Isaia
9:5], am venit în lume într-o peșteră, printr-o fecioară castă de 15 ani, pe nume Maria, în cetatea
lui David, Betleem.
VI. Num. 24:17 poartă profeția profetului Bileam despre Steaua înțelepților la nașterea
Mea: "Îl văd (pe Mesia), dar nu acum; Îl contemplu, dar nu de aproape. O stea va ieși din Iacov și un
sceptru (Spiritual) se va ridica din Israel și va nimici pe moabiți (adică pe cei care strică cele
adevărate) și va dezrădăcina pe copiii tulburării (adică pe cei lumești)".
În urma acestei profeții, cei trei magi de la Răsărit au venit la Ierusalim și au întrebat:
"Unde este Regele nou-născut al iudeilor? Căci am văzut steaua Lui în Răsărit și am venit să ne
închinăm Lui." [Matei 2:2]".
29/1 - Profeții despre Mesia de la Iacov și Daniel

(Vorbește Isus):
2. "În anul 1866 î.Hr. în Egipt, patriarhul Iacob a profețit că Mesia va veni atunci, când
evreii nu vor mai avea regii lor.” (Geneza 49:10)2
Proorocul Daniel cu 543 de ani înainte de Hristos a profețit că Mesia va veni la 490 de ani
după anul 458 î.Hr. socotiți de la Paști, ceea ce corespunde anului 33 după Hristos la Paști
(Psalmul 2:6), în care va fi uns sau își va asuma stăpânirea noului legământ [Evrei 9:15] și că
astfel, prin Jertfa supremă a jertfelor pentru păcatul ereditar al lumii, vor înceta jertfele
1A se vedea revelația către J. Lorber din 1840-1842 "Casa Domnului" vol. 2 - cap. 3 și următoarele.
2 Geneza 49:10: „Toiagul nu va fi luat de la Iuda, nici toiagul poruncii dintre picioarele lui, până la acela căruia îi aparține și căruia îi vine
ascultarea neamurilor”.

materiale și ofertele de sacrificii ale evreilor (Dan. 9:24-27).
29/2 - Profeții despre trimiterea unui înaintaș

3. - În anul 724 î.Hr., Isaia a profețit despre "glasul unui predicator în pustiu" care va
pregăti calea lui Iahve [Is. 40:3], iar cu 440 de ani înainte de Hristos, Maleahi a profețit în 3:1-23
că îngerul Ilie va apărea ca un precursor și va pregăti calea lui Mesia. Acest propovăduitor în
pustiu, ca un precursor al lui Iahve, a fost Ioan Botezătorul în deșertul Betabara, lângă râul
Iordan.
29/3 - Profeții despre circumstanțele nașterii lui Mesia

4. - "În anul 726 î.Hr. Isaia profețește în 7:14 că Mesia se va naște dintr-o fecioară.
5. - În anul 719 î.Hr., prin profetul Mica (Mihea) 5:1, Betleemul este menționat ca locul de
naștere al lui Mesia.
6. Proorocul Ieremia, în 31:15, relatează cu 602 ani înainte de Hristos despre masacrul
celor nevinovați comis de Irod în Betleem din cauza nașterii lui Mesia.
29/4 - Profeții despre Mesia care va fi un mare profet

7. - Eu, Iahve, cu 1458 de ani înainte de Hristos, am profețit prin Moise că voi trezi un
mare profet, iar acest profet am fost Eu însumi, Iahve în Isus [Deut. 18:15-18].
29/5 - Profețiile lui Isus (Mesia)

8. - Samariteanul:
I. - I-am profețit: femeii samaritene despre trecutul și modul ei de viață. [Ioan 4:18-19].
II. - Lui Natanael natura caracterului său. [Ioan 1:47-49]
III. Lui Petru despre moneda din gura peștelui. [Mat. 17:27]
IV. Despre soarta viitoare a Horazinului, Betsaidei și Capernaumului. [Matei 11:21-24]
V. De asemenea, am profețit că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la iudei și dată
neamurilor. [Matei 21:43].
VI. Despre viitoarea distrugere a Ierusalimului (Luca 21:5), despre persecuția creștinilor,
despre soarta evreilor, despre revenirea lui Hristos și despre generația evreilor care nu va trece
până când nu se va împlini totul.
VII. Despre iminenta mea suferință (Luca 18:32) și învierea din morți.
VIII. Despre măgăriță și mânzul ei (Matei 21:2).
IX. Despre ucenicii Mei (Matei 26:34) și despre Ierusalim etc.
29/6 - Confirmări ale lui Isus că El a fost marele profet prezis de Moise
9. Că Eu, Isus, M-am anunțat ca fiind marele Profet profețit de Moise, despre care vorbesc
următoarele versete din Noul Testament:
I. - Am spus în sinagoga din Nazaret: "Nicăieri un profet nu este mai puțin respectat decât
în patria sa și în casa sa."
II. - Altă dată am spus fariseilor: "Nu se cuvine ca un profet să piară în afara
Ierusalimului." [Luca 13:33]
III. - Când a intrat în Ierusalim, poporul a declarat cu bucurie: "Acesta este Isus, profetul
din Nazaret, din Galileea". [Mat. 21:11]
IV. - După Predica de pe Munte am mers la Capernaum, apoi am venit la Ierusalim și am
instruit poporul și am vorbit despre misiunea Mea de la Tatăl, din care unii au spus: "Acesta este
cu adevărat Profetul [Ioan 7:40] despre care a vorbit Moise." [Deut. 18:15-19].
V. - Când l-am înviat din morți pe tânărul din Nain, toți au fost cuprinși de frică, L-au
lăudat pe Dumnezeu și au afirmat că un mare profet s-a ridicat printre ei." [Luca 7:16]
VI. - Potrivit lui Moise, Eu, Isus, sunt Răscumpărătorul din păcatul originar al lumii;
VII. - Potrivit lui David, eu sunt vorbitorul în alegorii [Psalmul 78];
VIII. - Potrivit lui Isaia, voi veni la cei din Sion și voi încheia un nou legământ cu poporul

lui Israel [Is. 59:20-21].
IX. - Ieremia relatează că Eu voi fi Promotorul unui nou Legământ [Ier. 31:31-33];
X. - Isaia relatează că Eu voi fi Maestrul Evangheliei divine [Is. 61:1-11] și că copiii Mei
vor fi învățați de Mine însumi, așa cum se întâmplă acum în teosofia creștină. Am fost un
Vindecător minunat, despre care toate cele patru Evanghelii vorbesc.
XI. - În Isaia 52:6, Eu, Iahve, am profețit: "În același timp, poporul Meu va cunoaște Numele
Meu, căci Eu (Iahve) sunt Cel care vorbește (în Isus): "Iată-Mă!" (așa cum a anunțat în prealabil
acel Mesia).
XII. - În Isaia 25:9: "În vremea aceea se va zice: "Iată Dumnezeul nostru, pe care Îl
așteptam, și El ne va ajuta. Acesta este Iahve, pe care îl așteptam. Să ne bucurăm și să ne veselim în
mântuirea Lui."
29/7 - Schimbarea la Față de pe Muntele Tabor

10. "Prin Isaia 42:1, Eu, Iahve, am profețit acest lucru după cum urmează: "Iată, Acesta
este Robul Meu, pe care L-am trimis, Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care am găsit plăcerea Mea.
Am revărsat Duhul Meu peste El; El va face dreptate printre neamuri. Ascultați-L!” Isaia nu a
primit bine cuvintele Mele și, de aceea, versetul nu a fost scris corect. Adevărul rezultă din
următoarele pasaje: Matei 12:18 și 17:5: - 2 Petru 1:17; - Marcu 9:6; - Luca 9:35.
11. 1 Tim. 3:16: "Fără îndoială că taina fericirii lui Dumnezeu este mare; descoperită în
trup, îndreptățită în Duh, s-a arătat îngerilor, a fost propovăduită neamurilor, a fost crezută de
lume, a fost luată în slavă"."
۞
Capitolul 30
Dovada că Isus Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu
(Vorbește Isus):
1. "Prin regele David, în anul 1043 î.Hr. în Psalmul al doilea, versetul 7, am spus: "Tu ești
Fiul Meu, astăzi Te-am născut." - Deoarece regele David se afla deja pe tron încă din anul 1055
î.Hr. și nu a fost născut la 24 ianuarie 1043 î.Hr. și nici Eu, Iahve, nu am fost Tatăl său pământesc,
prin urmare, prin această afirmație nu putea fi înțeles David, ci Eu, Iahve Însuși, conform
Înțelepciunii Mele, ca Fiu al lui Dumnezeu - Isus.
2. - Despre același Fiu am vorbit Eu, Iahve, în anul 1028 î.Hr. prin profetul Natan către
David: "Când se va sfârși timpul vieții tale și vei zăcea cu părinții tăi (practic mort, descompus și
putrezit în trupul trupesc), voi trezi pe urmașii tăi după tine (adică peste o mie de ani) și acestui
urmaș al trupului tău îi voi confirma Împărăția (Spirituală ) pentru totdeauna. Eu voi fi Tatăl Lui
și el va fi Fiul Meu." [2 Sam. 7:12-14]. - "...Căruia se vor închina toți zeii (adică îngerii), Spiritele și
oamenii." [Psalmul 97:7].
3. - Anunțul revenirii aceluiași Fiu (Isus din Ostrazine din Egipt) a fost adus de profetul
Osea cu 763 de ani înainte de Hristos, cu următoarele cuvinte: "Am chemat pe Fiul Meu din Egipt"
[Osea 11:1]. - Odată cu vestirea către Maria, îngerul Gabriel i s-a arătat și i-a spus: "Peste tine va
veni Duhul Sfânt și puterea Celui Preaînalt te va umbri, căci Sfântul care se va naște din tine se va
chema Fiul lui Dumnezeu." [Luca 1:35].
4. - Când fariseii l-au alungat din Templu pe orbul născut vindecat, m-am apropiat de el și
l-am întrebat: "Crezi în Fiul lui Dumnezeu?" - Omul vindecat M-a întrebat: "Doamne, cine este
Acesta, ca să cred în El? - Eu i-am răspuns: "L-ai văzut, El este chiar Cel care îți vorbește acum."
[Ioan 9:35-37].
5. - Conform relatării din Ioan, am declarat public iudeilor: "Căci Eu sunt Fiul lui
Dumnezeu!" [Ioan 10:36].
6. - La Schimbarea de pe muntele Tabor, un nor strălucitor i-a înconjurat pe ucenici și din
el a ieșit un glas: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care am găsit plăcerea, ascultați-L!" [Ioan

10:36].
7. - Comunicarea din Matei, Marcu și Luca, că și la botezul din Iordan s-a auzit acest glas,
se bazează pe o eroare istorică, și anume: mai întâi a fost Luca care a auzit în popor și a scris,
apoi a venit pseudo Matei din Sidon, Rabbas, căruia i s-a raportat același lucru; în Marcu, însă, a
fost relatat cu încăpățânare de un copist din relatarea populară. De fapt, Marcu nu a relatat acest
lucru, iar Biserica Romană nu a avut niciodată în mâinile sale Evanghelia originală a
evanghelistului Marcu. La Ioan, botezul în Iordan este descris cu acuratețe. [Ioan 1:32].
8. - În Psalmul 89:27-28, Eu, ca Iahve, am profețit despre Înțelepciunea Mea în Hristos:
"El Mă va chema astfel: "Tu ești Tatăl Meu, Dumnezeul Meu și Stânca mântuirii Mele. Și îl voi
declara întâiul Meu născut, cel mai mare dintre regii pământului."
9. - La Cina cea de Taină am spus: "Ceea ce cereți Tatălui în numele Meu, Eu vreau să vă
dau (Eu însumi), pentru ca Tatăl să fie proslăvit prin Fiul." [Ioan 14,13].
10. - După întrebarea lui Caiafa, dacă sunt cu adevărat "Fiul lui Dumnezeu", am afirmat
același lucru, că într-adevăr sunt.
11. Și de aceea fariseii și-au bătut joc de Mine pe cruce, zicând: "Coboară-te, Fiul lui
Dumnezeu!", de vreme ce Eu declarasem deschis în alte ocazii că Eu sunt Fiul lui Dumnezeu.
30/1 - Dovada că „Fiul lui Dumnezeu” înseamnă în egală măsură atât ”Înțelepciunea
lui Dumnezeu”, cât și ”Cuvântul lui Dumnezeu”
(Vorbește Isus):
12. Dovezile despre aceasta sunt următoarele:
I. - Apostolul Petru, în anul 48, era cu Iosif din Arimateea când a redactat "scrisoarea către
Evrei", în care imediat la început a spus că Dumnezeu a creat lumile prin Fiul Său Isus, ceea ce
contravine categoric lui Moise, dacă cineva înțelege material povestea creației lui Moise. Dar
indicația Fiul lui Dumnezeu este doar răspunsul Spiritual pentru cuvântul material
"Înțelepciunea lui Dumnezeu". Dacă cineva știe și înțelege acest lucru, atunci nimeni nu va mai
avea nimic de spus dacă Dumnezeu a creat lumea prin înțelepciunea iubirii Sale. Apostolul Pavel
[Galateni 1:11-12] în prima sa scrisoare către Corinteni 1:24 vă dă dovada că interpretarea
Cuvântului este corectă, descriindu-L pe Hristos ca fiind Înțelepciunea și Puterea lui Dumnezeu.
Prin urmare, Înțelepciunea a fost cea care a conceput formele, culorile, asimilările, genurile și
speciile, iar Puterea, ca Omnipotență a lui Dumnezeu, care este altfel numit Duhul Sfânt, a pus
aceste Creații în existența vizibilă.
II. - Din nou, Pavel, în scrisoarea sa către Coloseni 1:16-17, afirmă că prin Hristos toate
lucrurile au fost create. Prin urmare, în persoana lui Hristos trebuie să fi fost cuprinsă în tenorul
veșniciei, cea cu care Dumnezeu Tatăl a creat lumea, așa cum o dovedește Iubirea în Dumnezeu,
deci Înțelepciunea și Atotputernicia divină. Dacă știți că Eu, Isus, sunt Înțelepciunea divină,
atunci veți înțelege și cuvintele Mele pe care le-am rostit la Cina cea de Taină:
III. - În Ioan 16:14-15 este scris: "Tatăl Mă va proslăvi, căci va primi din partea Mea și vă
va vesti (ceea ce s-a întâmplat la Cincizecime). Căci tot ceea ce are Tatăl este al Meu, de aceea v-
am spus că El va primi de la Mine și vă va anunța (cu alte cuvinte din Înțelepciunea sau teosofia
Tatălui)".
IV. - Pavel a scris la Romani 1:19-20: "Ceea ce este cunoscut de Dumnezeu, este descoperit
(sau vizibil) oamenilor; pentru că, într-adevăr, Dumnezeu le-a pus înaintea simțurilor (și a
ochilor), El i-a asigurat; - pentru că invizibilul (pentru că Spiritualul), adică Puterea și Divinitatea
Sa veșnică, de la crearea lumii (materiale) a apărut clar prin contemplarea Lucrărilor Sale (pe
care Iubirea divină le-a conceput prin Înțelepciunea Sa și le-a pus în aparență prin
Atotputernicia Sa), atât de (vizibile) încât oamenii nu se pot scuza (dacă nu vor să-L
recunoască)."
V. - De asemenea, în Isaia 9:5 se spune că Pruncul născut Isus este Sfetnicul lui
Dumnezeu-Tatăl cel veșnic și, prin urmare, Înțelepciunea lui Dumnezeu, deoarece numai
Înțelepciunea lui Dumnezeu trebuie să fi fost Sfetnicul eternului Dumnezeu-Tatăl în timpul
Creației, deoarece în afara lui Dumnezeu nu exista încă nimic.
VI. - Evanghelistul Ioan Îl numește pe Fiul lui Dumnezeu "Cuvântul", căci spune: "La
început era Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul și Cuvântul s-a făcut
trup și a locuit printre noi", - "...și am văzut (pe muntele Tabor) dumnezeiasca Lui măreție." [Ioan
1:1-3 / 1:14]. Cuvântul lui Dumnezeu este deci același lucru cu a spune învățătura lui Dumnezeu,
adică Înțelepciunea divină numită teosofia greacă, de aceea expresia Spirituală "Fiul lui
Dumnezeu" înseamnă în egală măsură "Înțelepciunea divină" sau "Cuvântul lui Dumnezeu."
VII. - De asemenea, Ioan spune în prima sa scrisoare: "În ceruri sunt trei martori: Tatăl,
Cuvântul și Duhul Sfânt [1 Ioan 5,7]". - Iar Eu, Isus, le-am spus apostolilor: "...botezați-i în Numele
Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh!" [Matei 28:19]. Așadar, "Cuvântul lui Dumnezeu" înseamnă
același lucru cu "Înțelepciunea lui Dumnezeu" care, din punct de vedere Spiritual, se numește
"Fiul lui Dumnezeu."
VIII. Acest Cuvânt, însă, a fost respins de majoritatea evreilor, așa cum Dumnezeu a spus
în avans prin profetul Isaia în anul 743: "Aceștia, într-adevăr, au disprețuit Legea lui Iahve
Sabaot și au hulit Glasul (sau Cuvântul) Sfântului lui Israel" [Isaia 5:24].
13. Următoarele versete biblice vorbesc despre sfințenia înțelepciunii:

I.- "Înțelepciunea lui Dumnezeu este suflarea puterii divine și o rază pură a magnificenței
Celui Atotputernic, de aceea nimic necurat (păcătos) nu poate ajunge la ea." - "De vreme ce este o
splendoare a Luminii Eterne și o oglindă imaculată a Puterii Divine și o imagine a bunătății Sale,
Ea se desfășoară mai magnific decât Soarele și toate stelele."
II. - Isaia 9:7 profețește în avans următoarele: "Domnul a trimis un Cuvânt (promisiune)
(conform profeției făcute în Geneza 49:10), asupra lui Iacov, și a căzut asupra lui Israel (adică a
fost anunțat acelui popor)."
III. - Isaia 10:17: "Și Lumina lui Israel (adică Lumina lumii [Ioan 8:12], adică Înțelepciunea
lui Dumnezeu numită Isus [1 Corinteni 1:24], va deveni un Foc (adică Iubirea lui Dumnezeu), iar
Sfântul său va fi o Flacără (adică Dumnezeu [Apocalipsa 1:14]). 15:4]) și îi va arde spinii
(abuzurile celor religioși) și tufișurile (preoția, din care cresc spinii, adică dezvăluiți public) și îi
va mistui (adică va dezvălui lumii abuzurile lor religioase) într-o singură zi (la timpul stabilit)."
***
14. În ceea ce privește Cuvântul întrupat al lui Dumnezeu (sau Logos) Isus Hristos, că El
este Înțelepciunea lui Dumnezeu, capitolul 8 din Proverbele lui Solomon vă spune următoarele:
I. «7° Limba (sau gura) Mea spune adevărul și buzele Mele urăsc nedreptatea fără
Dumnezeu.»
II. «12° Eu, Înțelepciunea (lui Dumnezeu), posed Inteligența și pot da sfaturi bune.»
III. «14° Ale mele sunt amândouă: sfat și acțiune; Eu am intelect și putere.»
IV. «22° Iahve (sau Dumnezeu Tatăl) Ma avut la începutul căilor și lucrărilor Sale, înainte de
a crea ceva, Eu eram acolo. 23° Eu sunt stabilit din eternitate, din principiul primordial, înainte de
originea Pământului. - 24 Nu existau încă adâncuri, nici izvoare bogate în apă, pentru că Eu eram
deja născut (în Iubirea lui Dumnezeu). - 25 Înainte de a se pune bazele munților și dealurilor, Eu m-
am născut (din Iubirea lui Dumnezeu - căci în ea este conținutul veșniciei.)
V. «27 Când El a pregătit Cerurile și a cuprins adâncurile cu scopul Său, Eu eram deja acolo. -
28 Când El a condensat cerul de nori și a făcut să curgă izvoarele din adâncuri. - 29 Când El a
hotărât mării țărmurile sale, pentru ca valurile să nu-i sondeze ieșirile; și când a pus temelia
Pământului; - 30 Am fost cu El cel mai de încredere, Maestrul lucrării, am avut bucuria Mea zi de zi
și am jucat (adică am născocit formele, felurile, asimilările și culorile) mereu înaintea Lui; - 31 Și
am jucat (cu fulgerul adâncimii Înțelepciunii Mele) pe pământul Lui; și bucuria Mea este cu fiii
oamenilor. - 32° Acum ascultați-Mă, copiii mei. Binecuvântări pentru cei care calcă pe Căile Mele! -
33° Ascultați disciplina, deveniți înțelepți și nu o lăsați să dispară. - 34° Bine pentru omul care Mă
ascultă și veghează zilnic la Ușa Mea (practicând Poruncile Iubirii) și îi păzește stâlpii (adică
veghează asupra puterilor sale de virtute în Poruncile divine ale Iubirii).- 35° Căci cine Mă găsește
pe Mine găsește Viața (eterna) și ajunge la satisfacția lui Iahve. - 36° Dar cel ce păcătuiește

împotriva Mea, cade în moartea vieții eterne. În schimb, toți cei care Mă urăsc pe Mine, iubesc
moartea (a sufletelor lor)."
(Cu privire la "Fiul întâi născut Isus", urmează clarificarea din cap. 54)
30/2 - Dovada că Isus Hristos a fost Înțelepciunea lui Dumnezeu după sufletul Său
(Vorbește Isus):
15. "Aceste demonstrații se bazează pe următoarea Doctrină revelată vouă de către Mine
Însuși, Isus. În Mine, Isus, Înțelepciunea lui Dumnezeu este înțeleasă ca fiind Sufletul care
reprezintă Înțelepciunea în fiecare om, deoarece prin acest Suflet vorbește Duhul Tatălui vostru
Ceresc "Divin", deci Sufletul lui Isus era Înțelepciunea lui Dumnezeu personificată, care a fost
revelată prin Învăţătura Iubirii, Iubire pe care Eu, Isus, am predat-o în cei trei ani. Din acest
motiv, Ioan M-a numit pe Mine, Isus, "Cuvântul lui Dumnezeu", pentru că Eu, Isus, am fost
reprezentat prin Sufletul Meu și Învăţătura Mea ca fiind Înțelepciunea venită de la Dumnezeu.
16. - Întrucât Eu, Isus, sunt numit "Sfatul lui Dumnezeu-Tatăl cel etern" deja în calitate de
Fiu întâi născut [Isaia 9:5], deci Sfatul lui Dumnezeu nu poate fi decât Înțelepciunea divină,
întrucât Dumnezeu nu a avut niciodată nevoie de un Consiliu [Rom. 11:33-36], deci Sufletul Meu
va fi fost din veșnicie Sfatul sau Înțelepciunea lui Dumnezeu-Tatăl, pentru că trupul Meu de
carne a fost doar materie însuflețita prin Sufletul Meu - Isus.
17. - Am vorbit despre Ființa Mea Spirituală -divină și M-am anunțat în felul următor:
"Tatăl este în Mine și Eu, Fiul Său, sunt în El.” - De fapt, Tată înseamnă Duhul Iubirii în
Dumnezeu [Ioan 14:8-16], în timp ce trupul lui Isus reprezintă Templul lui Dumnezeu [Ioan
2:19-22], așa că Sufletul Meu va fi însemnat foarte bine "Înțelepciunea lui Dumnezeu."
18. - Din moment ce Dumnezeu Tatăl a creat lumea prin Fiul, iar Fiul este numit
Înțelepciunea lui Dumnezeu [1 Corinteni 1:24], atunci și Sufletul Fiului va fi Înțelepciunea lui
Dumnezeu. - Căci Înțelepciunea lui Dumnezeu este Cuvântul lui Dumnezeu și prin aceasta s-a
făcut Cerul și toate lucrurile [Psalmul 33:6 Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului și
toată oștirea lor, prin suflarea gurii Lui.]. Și cum Eu, Isus, sunt numit "Cuvântul lui Dumnezeu" și,
prin urmare, acest Cuvânt al lui Dumnezeu reprezintă Înțelepciunea divină, atunci Sufletul din
Mine, Isus, va fi fost bine Înțelepciunea lui Dumnezeu, întrucât nu era nici Dumnezeu Tatăl, nici
trupul Meu material-vizibil.
19. Prin urmare, din moment ce Învăţătura Mea era Înțelepciunea divină (care în limba
greacă se numește teosofie), aceasta a fost totuși reprezentată prin figura Mea Spirituală în
Corpul material. Astfel, Sufletul Meu a fost Înțelepciunea lui Dumnezeu, dar nu Dumnezeu Tatăl,
care este Iubire în Dumnezeu [Ioan 14:9-11],3 și nici trupul Meu, pe care l-am numit doar
"Templul lui Dumnezeu" [Ioan 2:19-22], căci Eu, Isus, Iubirea și Înțelepciunea lui Dumnezeu,
adică Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul, am locuit în el. Căci Eu, Înțelepciunea și Puterea, adică
Atotputernicia lui Dumnezeu [1 Cor. 1:24], am spus deschis că Tatăl locuia în Mine și nu în afara
Mea [Ioan 14:10-11].
***
20. La Cina cea de Taină am spus: "Tată, tot ce este al Meu este al Tău și tot ce este al Tău
este al Meu" [Ioan 17:10]. - Pentru a înțelege acest verset, trebuie să știm că în Mine indicația
"Dumnezeu Tatăl" reprezenta Iubirea din Inima Mea, în timp ce "Fiul Iubirii", care este
Înțelepciunea în Dumnezeu, reprezenta capul Sufletului Meu; - totuși, Sufletul Meu, ca
Înțelepciune a lui Dumnezeu, la Cina cea de Taină, trecuse deja complet în iubirea pentru copiii
Mei pe care Eu voiam să-i răscumpăr, astfel că Iubirea Tatălui a devenit una cu Înțelepciunea
Fiului și reprezenta adevărul divin și sfințenia. Înțelepciunea, pe de altă parte, reprezenta
39 Isus i-a zis: „De atâta vreme sunt cu voi și nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: ‘Arată-ne pe
Tatăl’? 10 Nu crezi că Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine, ci Tatăl, care locuiește în Mine,
El face aceste lucrări ale Lui. 11 Credeți-Mă că Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine; credeți cel puțin pentru lucrările acestea.

Sufletul lui Isus, deoarece Înțelepciunea intelectului este conducătorul tuturor simțurilor și
inteligențelor din corpul Sufletului, în timp ce Iubirea, care în corespondența Spirituală se
numește Tată, reprezintă Duhul Iubirii lui Dumnezeu în Inima Sufletului Meu.
21. Că Eu, Isus, eram Înțelepciunea lui Dumnezeu personificată, care altfel se numește
"Cuvântul" sau "Învăţătura lui Dumnezeu", vedeți din propriile Mele cuvinte pe care le-am
exprimat evreilor, conform capitolului 6 al Evanghelistului Ioan, în aceste versete:
I. - Versetul 32: "Nu Moise v-a dat Pâinea (adevărată) din cer când a ieșit din Egipt în
Canaan, ci Tatăl Meu (adică Dragostea Mea pentru voi) vă dă adevărata Pâine (Spirituală ) din
cer".
II. Versetul 33: "Căci aceasta este Pâinea lui Dumnezeu care se coboară din cer și dă viață
(Spirituală ) lumii".
III. - Versetul 35°: "Eu (Isus), sunt (tocmai) Pâinea (Spirituală ) a vieții (care vă oferă
Învăţătura pură despre Mine); oricine vine la Mine (ca la Dumnezeul său), nu va mai fi niciodată
flămând (Spiritual și nu material); și oricine crede în Mine (Isus ca Dumnezeu), nu va mai fi
niciodată însetat (Spiritual)".
IV. - Versetul 47°: "Adevărat, adevărat, adevărat vă spun că oricine crede în Mine (care
sunt Fiul lui Dumnezeu, adică Înțelepciunea lui Dumnezeu, pe care vi-L prezint și vi-L învăț), va
avea viața veșnică."
V. - Versetul 48°: "Eu (ca Fiu al lui Dumnezeu sau Înțelepciune a lui Dumnezeu) sunt
Pâinea vieții (Spirituale)".
VI. - Versetul 49: "Părinții voștri au mâncat mană în pustiu și (în ciuda ei) au murit
(trupește).
VII. - Versetul 50°: "Numai aceasta este Pâinea (ca învățătură Spirituală a lui Dumnezeu)
coborâtă din Ceruri, pentru ca nimeni care mănâncă din ea (adică care urmează Învăţătura lui
Isus primită de la Apostoli) să nu moară (Spiritual, adică în păcate)".
VIII. - Versetul 51°: "Eu (ca cuvânt personificat al lui Dumnezeu) sunt Pâinea vie care s-a
coborât din cer; oricine mănâncă din această Pâine (adică oricine urmează această Doctrină și
trăiește în consecință) va trăi (Spiritual) în veci. Iar Pâinea (Spirituală ) pe care o voi da (adică
exprimată prin alte cuvinte Spirituale corespunzătoare) este Trupul Meu pentru Viața lumii
(nutrientul Spiritual)".
IX. - Versetul 53°: "Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu veți mânca carnea (Spirituală )
(sau învățătura lui Dumnezeu) Fiului Omului (adică Dumnezeirea intrată în carne) și nu veți bea
sângele Lui (Spiritual, care în limbaj Spiritual înseamnă, în primul rând, Iubirea lui Dumnezeu
pentru toate; în al doilea rând, iubirea omului pentru Dumnezeu și pentru toți oamenii fără
excepție ca și pentru frați și surori; în al treilea rând, iubirea pentru întreaga Creație), nu veți
avea Viață (Spirituală eternă) în voi".
X. - Versetul 54°: "Oricine mănâncă trupul Meu (adică acceptă Învăţătura Mea din Ceruri
și acționează în consecință) și bea sângele Meu (adică trezește și însuflețește în sine Iubirea Mea
Spirituală ), va avea viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua de apoi (a vieții sale pământești pentru
Viața Spirituală -eternă cerească)".
XI. - Versetul 55°: "Căci trupul Meu (adică Învăţătura Spirituala) este cu adevărat hrană
(divină, adică Ambrozie4 duhovnicească) și sângele Meu (adică Iubirea Mea) este cu adevărat
băutură (divină, adică Nectar Spiritual)".
XII. - Versetul 56°: "Cine mănâncă din (acest) trup al Meu și bea din (acest) sânge al Meu,
rămâne în Mine și Eu în el."
XIII. - Versetul 57°: "După cum Tatăl, care este Cel Viu (adică Iubirea Mea vie), M-a trimis
pe Mine, iar Eu trăiesc pentru Tatăl (adică prin această Iubire), tot așa și cel care Mă mănâncă
(adică Mă acceptă cu credință deplină și cu iubire deplină) va trăi și pentru Mine (Dumnezeul și
Tatăl său etern)".
XIV. - Versetul 58°: "(Vedeți) Aceasta este Pâinea care s-a pogorât din cer; Pâinea aceasta
4 Ambrozia: conform credinței anticilor, hrana zeilor care le dădea nemurirea.

nu este ca mana pe care au mâncat-o părinții voștri și au murit (oricum). Oricine mănâncă din
această Pâine (adică oricine Mă acceptă prin Învăţătura revelată vouă de Mine și urcă în iubire
deplină în Mine), va trăi veșnic."
22. Aceste versete din Evanghelia după Ioan vă arată, în iluminare Spirituală , că
Învăţătura pe care Eu, Isus, am expus-o era menită să fie carnea Mea Spirituală care să fie
mâncată. Cu toate acestea, această carne nu este altceva decât cuvântul lui Dumnezeu, despre
care Ioan spune în primul capitol al Evangheliei sale că a devenit carne(Om) în persoana lui
Hristos. De aici reiese clar că prin "carnea Mea" nu m-am referit la carnea trupului Meu material,
ci la Învăţătura care vine din Lumina Înțelepciunii Divine, care este tocmai Pâinea din Ceruri pe
care am adus-o ca hrană Spirituală pentru copiii Mei, deoarece Sufletul Meu este format de
Lumina Iubirii Divine, lucru care este arătat și de cuvintele Mele "Eu sunt Lumina lumii", [1 Ioan
8:12]. Prin urmare, "Lumina lumii" în Hristos nu poate fi niciodată altceva decât Învăţătura
Iubirii lui Dumnezeu, care s-a născut prin Înțelepciunea lui Dumnezeu, ca o Călăuză care duce la
Tatăl".
30/3 - Dovada că Isus Hristos a fost Duhul Sfânt al lui Dumnezeu

23. Acum întrebăm: „Ce este Duhul Sfânt în Dumnezeu?” Răspunsul este: „Duhul Sfânt
este Puterea interioară în Dumnezeu. Este Voința lui Dumnezeu să aducă la ființă tot ceea
ce Iubirea și Înțelepciunea au conceput.”
24. Dar Puterea Voinței lui Dumnezeu stă în magnetism și [în] electricitate, care sunt una
cu aerul eteric în același mod în care apa colorată portocaliu este umplută cu culorile galben și
roșu și este una cu ele. Dragostea este magnetism, electricitatea este Înțelepciune. Dacă cineva
consideră acum că întreaga lume este pusă în mișcare și întreținută de acești doi, atunci se pare
că Duhul Sfânt este reprezentantul Divinității Însuși; pentru ce folos ar fi Iubirea și Înțelepciunea
din Dumnezeu dacă gândurile și deciziile tale nu ar putea fi transpuse în muncă și acțiune! Ar fi
ca dorințele unui bolnav incurabil - de a deveni sănătos.
25. Duhul Sfânt, ca implementator vizibil al decretelor divine, este prin urmare puterea
cea mai înaltă în Dumnezeu și nu există nimic pe care dragostea și înțelepciunea din Dumnezeu
ar dori să conceapă, care să nu poată fi adus în acțiune de către Duhul Sfânt; căci în aceasta, după
cum se vede din întregul context, este inclusă întreaga divinitate. Prin urmare, Duhul Sfânt este
în mod nominal Divinitatea Însuși și acesta sunt eu, Hristos, așa cum relatează Pavel în prima
scrisoare către Corinteni, capitolul 1, versetul 24.
26. Duhul Sfânt purcede din Tatăl și Fiul, deci din dragoste și înțelepciune în Dumnezeu.
27. Eu, Isus, l-am numit Mângâietorul sau Ajutorul, pe care l-am promis ucenicilor Mei la
la Cincizecime (Rusalii), Duhul Sfânt al Adevărului. Întrucât Eu, Hristos, sunt Eu însumi adevărul
dumnezeiesc, așa cum m-am numit la ultima cină; de aceea, eu, Isus, sunt Duhul Sfânt al
adevărului.
28. În ziua Înălțării Domnului, care este 7 mai, am numit acest Duh Sfânt ”Puterea de
Sus”.” Așa că și Luca numește Duhul Sfânt puterea Celui Prea Înalt. Conform explicațiilor
publicate în cartea ”Sfintei Treimi” (revelată prin Franz Schumi) și susținute de știrile din Noul
Testament, apar harurile și darurile Duhului Sfânt, pe care Apostolii le-au primit la Rusalii, adică
pe 17 mai, darurile Duhul Sfânt, ale Iubirii, ale Înțelepciunii și ale Puterii lui Dumnezeu.
29. Că Eu, Isus, am fost (după sufletul Meu) Puterea divină, adică Duhul Sfânt, este
deosebit de evident din faptul că, atunci când M-am arătat apostolilor în seara de după învierea
Mea, Eu Însumi am suflat asupra lor din a Mea putere și a spus: „Primiți Duhul Sfânt.”5 Această
respirație a fost făcută pentru a-i întări pe ucenici, care se temeau de farisei, și pentru ca ei să
poată interpreta corect Sfânta Scriptură (Apocalipsa lui Isus).
30. Faptul că Duhul Sfânt nu este o Ființă independentă, așa cum s-a menționat, ci doar
efectul Iubirii și Înțelepciunii în Dumnezeu, vă este arătat și de versetul din Ioan în care se spune
5 Ioan 20:21,22 (21 Isus le-a zis din nou: „Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi.” 22 După aceste vorbe, a suflat peste
ei şi le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt!”)

că Duhul Adevărului nu va vorbi de la Sine, ci va spune ceea ce a auzit. Și denumirea de "Duhul
Adevărului" dovedește același lucru, pentru că adevărul este în Dumnezeu, gândirea unită cu
Iubirea și Înțelepciunea în Dumnezeu care, prin Puterea lor de Voință, care este tocmai Duhul
Sfânt, au pus în existență Gândurile lor.
31. Importante sunt cuvintele promisiunii Mele către apostoli, care sună: „Voi trimite (Eu
însumi) Duhul Sfânt, căci nu vă voi lăsa orfani soartei, ci voi veni (Eu însumi) la voi” (Ioan
14:18). Această iluminare vă oferă dovada că am fost Dumnezeul Universului în Hristos
Însuși. De aceea am spus la Cina cea de Taină: „Numai cine Mă vede pe Mine, Isus, și Mă
recunoaște pe Mine, Isus, Îl recunoaște așa cum L-a văzut și pe Tatăl Meu, pe Dumnezeu Tatăl”
(Ioan 14:7).
۞
Capitolul 31
Malchisedec, regele lui Salemului
(Vorbește Isus):
1. "În istoria lui Avraam se notează că în Salem locuia un rege Spiritual pe nume
Melchisedec, care era Mare Preot al lui Dumnezeu. Cu toate acestea, numele Melchisedec
înseamnă "Rege al Dreptății". Acest nume Mă indică pe Mine, Isus Hristos, pentru că Dumnezeu,
în Vechiul Testament, a condus lumea prin Dreptate, care este Înțelepciunea lui Dumnezeu, care
în limbaj Spiritual este numit "Fiul lui Dumnezeu"; iar acest Fiu al lui Dumnezeu, Isus Hristos,
este descris în Sfintele Scripturi ca fiind un Prinț și Rege al Păcii din veșnicie.
2. - Petru Mă numește pe Mine Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mare Preot înaintea lui
Dumnezeu, Care a străbătut Cerurile [Evr. 4:14], - și spune din nou: "Dar Hristos nu Și-a arogat
demnitatea de a deveni Mare Preot, ci aceasta I-a venit de la Cel care I-a spus: "Tu ești Fiul Meu,
astăzi Te-am născut" (adică născut din veșnicie - [Psalmul 2:7])". Acum, Petru aduce următorul
verset din Psalmul 110:
3. - Când Dumnezeu a arătat jertfa supremă a lui Isus pe crucea de pe Golgota, El a spus
prin intermediul regelui David: "Iahve a jurat (adică a spus ferm în jurământ) că nu se pocăiește
(nu regretă): Tu (Isus Hristos) ești Preot veșnic, după felul lui Melchisedec." [Psalmul 110:4].
4. Acest Melchisedec, însă, este fără tată, fără mamă, fără linie genealogică și nu are nici
început de zile, nici sfârșit de viață, dar este asemănător (adică identic) cu Fiul lui Dumnezeu și
rămâne (deci) Preot în veșnicie [Evrei 7:1-3]. Faptul că Petru știa că Hristos și Melchisedec erau
una și aceeași persoană vă este arătat de următorul raport: "Conform relatării Evangheliei
originale (Cap. 12, Capitolul 66), Eu, Isus, am relatat ascultătorilor Mei că primii oameni au avut
o relație constantă cu Mine și că nimeni în afara Mea nu a fost Melchisedec, Marele Preot al lui
Dumnezeu, iar ca un adevărat Rege al regilor am locuit în Salem, unde am locuit de la Noe până
la moartea lui Moise, adică timp de 1043 de ani, (Moise a murit la 2700 de ani după Adam sau cu
1451 de ani înainte de Hristos). După această explicație a figurii lui Melchisedec, a Regelui
Salemului, ajungem la relatarea lui Moise despre victoria lui Avraam".
5. - În anul 2053 după Adam, în luna octombrie, Avraam l-a învins pe regele Elamului,
Kedom Laomor, care, împreună cu regii săi aliați, a jefuit țara Canaan și la eliberat pe Lot, fiul
fratelui său, împreună cu toți captivii din orașele Sodoma și Gomora. Când Avraam s-a întors
apoi ca învingător în valea regelui, a venit Melchisedec, Regele Salemului, și a adus pâine și vin ca
să se răcorească oamenii.
6. Atunci Melchisedec, ca preot al Dumnezeului Celui Preaînalt, l-a binecuvântat pe
Avraam și a zis: "Binecuvântat să fie Avraam, din partea Dumnezeului Celui Preaînalt, Domnul
cerului și al pământului. - Și lăudat să fie Dumnezeu, Cel Preaînalt, care a dat pe vrăjmașii tăi în
mâinile tale." - Avraam știa că Melchisedec, regele Salemului, eram Eu, Isus, Iahve Însuși, dar
nimeni nu trebuia să bănuiască acest lucru în afară de Avraam. De aceea Avraam, gloriosul
învingător asupra regilor aliați din Sinear, Elasar, Elam și a păgânilor, s-a plecat până la pământ

în fața Mea, Melchisedec, și Mi-a dat de bunăvoie a zecea parte din tot. Eu, Isus, sunt acest
Melchisedec despre care vorbește Ioan în Apocalipsa 1:18, care i-a spus: "Eu sunt Cel dintâi și Cel
de pe urmă și Cel viu. Am fost mort (dar după trei zile am înviat); și iată că sunt viu în vecii
vecilor și am cheia morții și a iadului". Salem, sediul lui Melchisedec, a fost numit mai târziu
orașul Ierusalim. Despre aceasta vă vorbește următoarea profeție:6
7. - Băiețelul Isus îi profețește guvernatorului roman al Siriei, Quirinus Cyrinus, despre
distrugerea Ierusalimului sub Titus în anul 70, spunând:
"Smochinul (adică neamul poporului) dintre copiii (lui Israel), pe care l-am sădit în Salem
încă de pe vremea lui Avraam, cetate pe care Eu, ca Melchisedec, am zidit-o cu Puterea Mea, îl voi
nimici, căci nu poartă decât frunze. Într-adevăr, am fost mereu flămând; de multe ori am îngrijit
pomul din Salem, dar nu Mi-a dat niciun rod. De aceea, înainte de a trece un secol, cetatea pe care
Forța Mea a zidit-o pentru copiii Mei trebuie să cadă prin voi, străinilor. Fiul unuia dintre
succesorii de după Augustus în imperiu va trebui să scoată sabia împotriva Salemului."
8. Din această profeție a copilului Isus reiese fără echivoc că Salemul a devenit mai târziu
Ierusalim. Acest lucru este evident și din Psalmul 76:2-3. Noua știință, însă, a început să se
îndoiască de acest lucru, că Ierusalimul este mai vechi decât epoca lui David. Această îndoială a
fost înlăturată de descoperirile din Asiria, după cum arată următoarea înregistrare:
- Profesorul Sayce spune: "Originea numelui Ierusalim este acum clarificată. Acesta nu este
o invenție din vremea lui David, așa cum se credea, ci, dimpotrivă, datează din perioada relațiilor
babiloniene cu Canaan. În documentele cuneiforme era scris Uru-Salem, ceea ce înseamnă "orașul
Salem" al Păcii lui Dumnezeu. Dintr-unul dintre tabelele lexicale din biblioteca din Ninive am văzut
deja că în limba canaanită uru înseamnă "oraș", care în anul 1451 î.Hr. se numea în ebraica veche
ieru (ca și conform Revelației lui Dumnezeu), deci Jeru-Salem, orașul Salem sau al păcii.
9. - Urquhart, în cartea sa "Cele mai recente descoperiri despre Biblie", în cap. 1:327,
afirmă: "Descoperirea schimbului de scrisori între faraonul egiptean Amenophis III. (1492-1476
î.Hr. - conform indicațiilor confirmate de părintele Isus) și Amenophis IV (1476-1452 î.Hr.) a
dezgropat Palestina lui Avraam. Printre scrisorile scrise în timpul faraonului egiptean Amenophis
al IV-lea (în anii 14761463), care se află acum în muzeele din Berlin și în alte părți, există un
număr mare de scrisori și de la regele de atunci al Ierusalimului. Melchisedec, într-adevăr, (așa
cum îl presupune Urquhart) este un rege-preot, iar comunicările acestui rege aruncă o lumină
neașteptată asupra celor spuse de predecesorul său (Amenophis IV). - În scrisoarea către Evrei
citim că El va fi "fără tată, fără mamă, fără sex." [Evrei 7:1-3]. Aceleași expresii apar și în
scrisorile succesorului său." În astfel de scrisori, "Ebed-Tob", care înseamnă "Slujitorul Binelui",
așa cum este exprimat numele său, spune: "Iată, nici tatăl Meu, nici mama Mea nu Mau ridicat în
acest loc; Cuvântul puternicului Rege M-a făcut s intru în Casa Tatălui Meu". - Și iarăși: "Iată, Eu
(nu sunt) nici guvernator, nici purtător de autoritate din partea Regelui, Domnul meu. Iată, Eu
(sunt) Aliatul Regelui și i-am adus tribut (reverență) Regelui. Nici tatăl Meu, nici mama Mea, (ci)
Cuvântul puternicului Rege (Înțelepciunea lui Dumnezeu) M-a așezat în casa Tatălui Meu"
(descriindu-Se din nou ca Fiu al lui Dumnezeu).
*
10. Atât Hommel, cât și Sayce au asupra acestui aspect claritatea că "puternicul Rege"
despre care se vorbește, Ebed-Tob, nu este un monarh pământean, ci Divinitatea căreia îi
datorează poziția Sa (divină) și pe care o slujește (aceasta este opinia cercetătorilor). În acea
vreme, Ierusalimul era o cetate puternică. Stăpânirea acestei posesiuni s-a extins pe un teritoriu
vast. Ebed-Tob spune despre El însuși că a pus să fie reparate drumurile chiar în "câmpia" în
care se aflau Sodoma și Gomora.
11. Eu, Isus, ca Melchisedec, adică Ebed-Tob, nu eram un suveran canaanit, așa cum
presupune Urquhart, ci Dumnezeu Însuși: Tatăl ca Iubire, Cuvântul ca Înțelepciune, Regele ca Duh
Sfânt.
6 Profeția se găsește în "Evanghelia lui Iacov", cunoscută și sub numele de "Copilăria lui Isus", în capitolul 152:16-18. Lucrarea a fost scrisă de
Iacov, fratele vitreg și ulterior apostolul lui Isus, lucrare care s-a pierdut și care a fost dictată ulterior lui Jakob Lorber în 1843.

12. Cum să înțelegem acum că Eu, Isus, eram Dumnezeu Tatăl Însuși, și că în același timp
eram și Marele Preot al lui Dumnezeu?
13. Asupra acestui lucru găsiți lămuriri în prima Epistolă a lui Petru 2:5, unde aflăm că
sufletul fiecărui om trebuie să fie marele preot veșnic al Duhului lui Dumnezeu care locuiește în
inima lui, iar dacă vreți să deveniți preoția regală a lui Dumnezeu, aceasta trebuie să însemne
următoarele: că sufletul, ca înțelepciune în om, trebuie să jertfească totul pentru slava lui
Dumnezeu. [1 Cor. 10:31]. – Și Melchisedec, Sufletul lui Isus, era Înțelepciunea lui Dumnezeu; prin
urmare, Eu am fost și sunt, conform Sufletului, Marele Preot etern al Iubirii Mele din Inimă, pe
care Eu îl numesc "Iahve" sau "Tatăl"."
۞
Capitolul 32
Emanuel în Mesia și suferința de pe cruce
Dovezi ale întrupării lui Dumnezeu în persoana lui Isus Hristos și că, prin urmare,
Dumnezeu Tatăl, Fiul lui Dumnezeu și Duhul Sfânt sunt una și aceeași Persoană.
(Vorbește Isus):
1. "La 14 octombrie, cu 726 de ani înainte de Hristos, profetul Isaia a scris: "Dumnezeu
Însuși vă va da un semn: iată, o fecioară va fi însărcinată și va naște un Fiu, pe care îl va numi
Emanuel." [Isaia 7:14].
2. Isaia este unul dintre marii profeți ai lui Dumnezeu și ne întrebăm: "Oare acest om
sensibil ar fi putut să scrie ceva atât de absurd, dacă ar fi scris de la sine?" Căci, a fi însărcinată, a
naște un copil și totuși să te numești fecioară, este o imposibilitate pentru conceptele umane; dar
este altfel pentru Dumnezeu, căci același Dumnezeu care i-a creat pe Adam și Eva fără părinți,
prin Sufletul lui Isus care a fost format de Înțelepciunea lui Dumnezeu sub forma trupului uman,
putea să formeze după înfățișarea Sa trupul uman al lui Mesia din sângele Mariei.
3. În ceea ce privește numele Emanuel, se știe din istoria copilăriei Mele că nici Maria,
nici Iosif, nici altcineva nu l-au numit pe copilul Isus, Emanuel, adică Mesia, pe care totuși sub
acest nume evreii au înțeles prin profețiile lui David,
Isaia, Mica și Maleahi, că Iahve al lor însuși va veni în trup. Prin urmare, dacă Maria și
Iosif le-au spus oamenilor că micul taumaturg Isus era Mesia, atunci au spus atât: "Emanuel sau
Dumnezeu este cu noi", sau: "Iahve este cu noi în Isus".
4. Profeția regelui David, care îl arată pe Fiul lui Dumnezeu, îl descrie ca Dumnezeu și îl
numește "Unsul" sau "Mesia", este următoarea:
5. - "Tronul Tău, Dumnezeule, dăinuiește în vecii vecilor; sceptrul împărăției Tale este un
sceptru al dreptății. Tu iubești neprihănirea și detești ființa nelegiuită, de aceea Dumnezeu,
Dumnezeul tău, te-a uns cu untdelemnul bucuriei înaintea tovarășilor tăi (de timp)". Iar în
Psalmul 24:7-10, Eu, Iahve, am anunțat cu 1043 de ani înainte de întruparea Mea în Hristos:
"Deschideți larg porțile (care aici sunt inimile receptive) și piedicile lumii (care aici sunt virtuțile
nobile ale omului), pentru ca Împăratul Gloriei, Iahve Sabaot, Cel Puternic și Tare (în esență,
Duhul Sfânt al Iubirii lui Dumnezeu), să intre cu toate onorurile (în lumea copiilor Săi)".
6. În anul 725 î.Hr. Eu, Iahve, prin profetul Isaia 9:5, am dat următoarea profeție care se
referă la nașterea întrupării lui Dumnezeu în Isus: "Un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, și
stăpânirea va fi pe umerii Lui și numele Lui este Minunat, Sfetnic, Tărie, Forță, Erou, Tată veșnic,
Prinț al Păcii." Aceste nume sunt denumirile lui Dumnezeu în plinătatea lor de putere, după cum
urmează:
I. - Numele Pruncului întâi născut Isus este "Tatăl din veșnicie", prin care se oferă
confirmarea că, în Mesia, Dumnezeu Tatăl Însuși va intra în trup.
II. Dar împreună cu acesta este intitulat și al doilea nume "Minunat", pentru că
Dumnezeu este magnific ca și Creator al lumii, pentru că aceasta este proprietatea Sa particulară,

că nimeni nu-L poate imita în mod independent și nimeni nu-L poate imita vreodată, pentru că
nimeni nu este ca Duhul lui Dumnezeu, ca fiind Duhul eteric al Universului, care este reprezentat
pretutindeni în întreaga lume sub simplul nume de aer eteric și care acționează ca atare în
Atotputernicia Sa divină prin magnetism și electricitate, căci în aceste două se găsesc Iubirea și
Înțelepciunea divină, ascunse de ochii voștri.
7. Că, de fapt, magnificul Creator al lumii am fost Eu, Isus Cristos Însuși, vă spune Petru în
Epistola către Evrei 1:2 și Pavel către Coloseni 1:13-17.
8. Crearea lumii s-a realizat prin Atotputernicia lui Dumnezeu, care este Duhul Sfânt și în
care Tatăl și Fiul, adică Iubirea și Înțelepciunea, sunt incluse în Dumnezeu. Acest lucru vă este
predat prin argumentele care tratează și explică Divinitatea Mea în Hristos.
9. Totuși, nu trebuie să se creadă că Petru și Pavel, în marea lor predilecție pentru
Hristos, M-au reprezentat pentru aceasta ca fiind Creatorul lumii. Nu! Nu era nesiguranța, ci
sugestia Duhului Sfânt a fost cea care le-a poruncit acestor doi apostoli majori să scrie ceea ce au
scris, căci într-adevăr, în cartea Genezei găsiți numele "Elohim",7 care este Duhul Sfânt în
Dumnezeu, și care sunt tocmai Eu, Hristos, numit de Moise, Creatorul lumii.
III. - Cel de-al treilea nume al Copilului este " Sfatul" eternului Dumnezeu Tatăl, deci
nimeni altul decât Înțelepciunea divină care a conceput culorile, asimilările, formele și speciile
din marea Creație.
IV. - Cel de-al patrulea nume al Pruncului este "Puterea lui Dumnezeu", același lucru pe
care îl spune și Pavel în 1 Corinteni 1:24, dar Puterea lui Dumnezeu este Duhul Sfânt sau Elohim,
conform lui Ioan 14:26, care scrie: "Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care Tatăl Meu (practic,
Iubirea Mea) îl va trimite la voi în Numele Meu (adică Înțelepciunea lui Dumnezeu), El vă va
învăța toate lucrurile și vă va aduce aminte de tot ce Eu v-am spus." - În ziua Înălțării la Cer, Eu,
Isus, am spus: "Și iată că trimit peste voi Promisiunea Tatălui Meu (adică a Iubirii Mele). Dar voi
trebuie să rămâneți în cetatea Ierusalimului până ce veți fi îmbrăcați cu Puterea de Sus." [Luca
24:49], care a fost botezul Duhului Sfânt de la Cincizecime. Prin aceasta se exprimă acum în mod
clar faptul că Duhul Sfânt, prin care apostolii au obținut darurile și harurile divine, este tocmai
Omniforța sau Atotputernicia lui Dumnezeu, care provine din Tatăl și din Fiul, așa cum căldura
provine din flacără și din lumina ei.
V. - Al cincilea nume este că Isus este "un erou divin." Sub acest nume trebuie înțeleasă
natura mea eroică, ca a marelui Om biciuit și resemnat de pe Golgota. Aici nu trebuie să puneți în
fața ochilor voștri pe Fiul Omului Isus, ci pe Dumnezeul cel Atotputernic, în fața căruia la cel mai
mic semn din cap se clatină temeliile Pământului. Și vedeți, acest Dumnezeu Atotputernic,
această Sfințenie supremă - în fața Căreia, înainte de întruparea Sa, se apropiau doar cei mai
înalți arhangheli ai Înțelepciunii și Iubirii, numiți heruvimi și serafimi, care în cea mai profundă
umilință a lor nu puteau contempla și observa Sfințenia supremă divină - în Grădina Ghetsimani
și-a lăsat mâinile legate de huliganii Templului, s-a lăsat tratat ca un mare criminal și dus în fața
tribunalului lui Caiafa."
32/1 - Martiriul lui Isus

(Vorbește Isus):
10. "Însoțiți-Mă pe Mine, Isus, după scena judecății, în curtile lui Caiafa. Aici am fost legat
la ochii, iar bătăușii au început să mă scuipe, să Mă plesnească violent și să mă lovească peste
față, cerându-Mi cu un zâmbet disprețuitor, ca și cum aș fi fost un magician, să ghicesc cine mi-a
făcut asta și aia. Dar Eu am tăcut ca un miel și am lăsat totul să treacă peste Mine.
11. A treia mare scenă a avut loc în curtea lui Pilat. Legat gol de un stâlp, barbarii m-au
lovit cu cruzime. Fiecare lovitură Mă pătrundea adânc în sentimentul interior al Sufletului!
Corpul meu a început să se umfle, sângele colorat în roșu a început să se înnegrească, pielea aici
și de acolo era sfâșiată și sângele curgea deja în râuri, astfel încât Eu eram o singură rană,
7
Biblia ebraică a citat întotdeauna pe Elohim și pe Iehova, așa cum se spune în originalul lui Moise, care arată erorile anterioare de traducere din
Biblie.

umflată și plină de sânge. Nemulțumiți de cruzimea diabolică, - pentru că soldații romani
auziseră că fusesem desemnat Rege al iudeilor, lumea Duhelor infernale, care zăbovea în
apropiere, le-a inspirat ura împotriva evreilor și i-a condus la ideile macabre, de a-și întări
șoaptele rele, de a Mă încorona cu o coroană de spini spre batjocura poporului evreu. Și au
împletit o cunună de spini din ramuri de salcâm și au pus-o pe capul Meu. Mi-au bătut în cap
treizeci dintre cei șaptezeci și doi de spini cu o trestie și apoi mi-au pus-o în mână ca pe un
sceptru.
12. De la cei treizeci de spini ascuțiți am suferit dureri inexprimabile; trei dintre ei, mari,
mi-au pătruns în urechi și mi-au fost fatali. Dar de la Mine însumi am împiedicat moartea pentru
aceasta, pentru că a trebuit să gust și să beau până la ultima picătură din paharul suferinței, așa
cum au prezis profeții David, Isaia și Daniel. Totuși, această îngrozitoare încoronare cu spini
valora mult mai mult pentru iad decât pentru oameni, căci Spiritele infernale însele au fost cele
care i-au incitat pe soldații barbari la această crimă oribilă și, de aceea, au fost în cea mai mare
consternare când au văzut că Eu, Isus, i-am acceptat, pentru ca victoria împotriva lui Satana și a
urmașilor săi să fie dusă până la capăt și pentru ca Eu să mă dovedesc glorios ca învingător, căci
prin Spiritele cerești li s-a arătat clar că acest lucru inaugura viitorul sfârșit al iadului pământesc
și Spiritual.
13. Eu, Isus, m-aș fi prăbușit de durere, cu această îngrozitoare încoronare cu spini, dacă
natura Mea divină nu m-ar fi ținut în picioare! - Sângele din capul Meu s-a revărsat din toate
părțile, astfel că Eu, atunci când a curs până la gura Mea, l-am absorbit cu poftă pentru a calma
febra cumplită datorată rănilor și durerilor, care voiau să-Mi mistuie trupul ca un foc.
14. După ce tâlharii Mi-au înfipt coroana de spini în cap cu o trestie și Mi-au pus-o în
mână ca sceptru regal, M-au obligat să stau acolo ca un rege cu coroana de spini și sceptrul
rușinii, apoi Mi-au pus hainele la picioare, au îngenuncheat acolo și M-au salutat cu un râs
sarcastic infernal: "Slavă Ție, Rege al evreilor! Acum nu vei mai dori să joci rolul de rege,
deoarece sperăm că aceasta va fi o lecție suficientă pentru ca Tu să înțelegi cum ne vom
comporta noi, romanii, cu un vagabond cum ești tu!
15. Vedeți, aceasta a fost pentru Mine - Dumnezeu Atotputernic, Domn și Rege al lumii -
cea mai profundă umilință și dispreț, dar Eroul divin a rămas liniștit și tăcut în Iubirea Sa infinită
pentru răscumpărarea copiilor Săi; într-adevăr, măreția luptei din om, plutind cu Satana,
împotriva căruia a trebuit să lupt și să ies victorios prin Iubire, Smerenie și Răbdare cu un efort
supraomenesc, a fost marea răsplată a Eroului divin. - Acum să mergem pe dealul Golgotei, unde
Eu, Eroul divin, a trebuit să mor pentru păcatul primordial al întregii umanități. - Dintr-o dată,
auziți ciocănitul puternic al cuielor înfipte în mâinile și prin picioarele puse pe cruce. În dureri
de nedescris, auziți un oftat și în inima voastră o exclamație a cuvintelor de compasiune pentru
torționarii și răstignitorii persoanei Mele, din Iubire pentru copii: "Tată, iartă-i, căci nu știu ce
fac!" Acest act a fost cel mai nobil din viața lui Isus; de fapt, să sufere atât de cumplit și totuși să-
și ceară iertare pentru păcatele și crimele lor, pentru acei oameni sângeroși și hienele din figura
umană, acest lucru este supraomenesc, acesta este actul unui Dumnezeu care a fost cel mai mare
act eroic al Divinității resemnate.
16. Era deja aproape ora trei după-amiaza, și iată că Divinitatea, sub învelișul muritor al
trupului Meu, a respins și a predat trupul morții materiale, așa că am exclamat cu voce tare:
"Dumnezeul meu! Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?" - Înțelepții intelectuali se strâmbă la
aceste cuvinte și spun: "Da, dacă Hristos a fost Dumnezeu, de ce a exclamat: "Dumnezeul Meu,
Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit!” Ce Dumnezeu a invocat atunci? - La aceasta, Eu însumi, Isus,
vă răspund. Eu nu am invocat un alt Dumnezeu în afara Mea, ci Divinitatea în Mine, Duhul-
Dumnezeu sau Forța originară în plinătatea ei; doar învelișul trupului era de substanță
pământească, la fel ca și cel al copiilor oamenilor, și acesta trebuia să Mi se supună. De aceea,
materia a căutat ajutor în abandonarea ei, atunci când s-a apropiat ceasul morții, iar Duhul a
trebuit să se despartă de trup, pentru a muri, ca un exemplu că orice om pământesc trebuie să
caute ajutor numai la Dumnezeu.”
17. Pe Cruce Eu m-am rugat Iubirii Mele din Inimă să ierte păcatele dușmanilor mei de

moarte. Și ce i-au făcut dușmanii acestei Iubiri? Când am fost înălțat deja pe jumătate mort,
atunci a început din nou, ca răspuns la Iubirea și Compasiunea Mea, spectacolul infernal al
fariseilor și al oamenilor lor din Templu: "Coboară-te, Fiul lui Dumnezeu! Coboară, dacă ești
Regele evreilor! Atunci vom crede în Tine." - "I-a ajutat pe alții și nu se poate ajuta pe sine. Ajută-l
acum Iahve, dacă ai îngăduință în El!" Vedeți, acestea au fost cuvinte decisive, de cea mai
profundă batjocură, care au indignat inima Mea la maxim. A trebuit să recurg la forța Mea
supremă de Umilință, Iubire și Compasiune, pentru a îndura această batjocură, pentru că dacă nu
aș fi îndurat-o, atunci aș fi coborât de pe cruce ca și cum nu Mi s-ar fi întâmplat nimic și, ca un
Dumnezeu și Judecător puternic, aș fi apucat lumea din temelii - și odată cu ea întreaga Creație -
și aș fi transformat-o în atomi și aș fi distrus-o. Dar am perseverat și am pecetluit răscumpărarea
omenirii din păcatul originar prin moartea Mea pe Cruce, suferind moartea ca un Erou, ca
Învingător al Golgotei! -
18. În cele din urmă, a sosit ceasul al treilea al după-amiezii și am exclamat al șaptelea și
ultimul cuvânt pe Cruce: "S-a împlinit!", mi-am plecat capul și am murit. Cu aceasta a fost
pecetluită lupta eroică a Învingătorului de pe Golgota, iar acum urma să înceapă o nouă viață a
Duhului, ca o continuare a luptei eroice pentru existența și aplicarea vieții Spirituale începute. În
a treia zi, devreme, la ora trei, Eu, Eroul pe care îl credeau mort, am înviat glorios din morți, și
astfel am pecetluit Divinitatea Ființei Mele, ca și a Doctrinei Mele, pentru care am lăsat martori
în Viață, Doctrină pe care porțile iadului nu o vor cuceri și, de fapt, nu au cucerit-o, deși de-a
lungul tuturor secolelor de existență s-au dezlănțuit împotriva ei și se dezlănțuie și astăzi! -
VI. - Al șaselea nume al Pruncului nou-născut înseamnă "Prinț al Păcii", adică al vieții
Spirituale, așa cum Eu i-am dezvăluit lui Pilat: "Eu sunt Împărat, dar Împărăția Mea nu este din
lumea aceasta.” [Ioan 18:36-37].
32/2 - Despre venirea lui Isus
(Vorbește Isus):
19. - În anul 724 î.Hr. Isaia a profețit că glasul unui predicator în pustie (care a fost glasul
lui Ioan Botezătorul) va apărea ca un precursor și va propovădui lumii să se convertească și să
facă penitență pentru primirea Dumnezeului atotputernic Iahve, care va intra în lume ca Mesia;
și că cei de jos, conducătorii și cei de rang înalt, vor fi puși într-o singură familie umană, ca frați
între ei, ca oameni egali în drepturi în fața lui Dumnezeu [Isaia. 40:3-4].
20. - Profetul Mica a profețit cu 719 ani înainte că în Betleem, orașul natal și patria lui
David, se va naște Mesia, Conducătorul divin din veșnicie care, potrivit profetului Ieremia, nu
este altul decât Dumnezeu însuși [Mica 5:1]. De aceea, Eu, Isus, le-am spus evreilor că "mai
înainte de a fi fost Avraam, am fost și Eu" [Ioan 8:58]. Apoi, la Cina cea de Taină, Înțelepciunea lui
Dumnezeu în Hristos a vorbit cu Iubirea Sa divină: "Tată, Eu pe pământ Te-am slăvit pe Tine;
acum, Tată, slăvește-Mă la Tine, pe Mine, cu Mărirea pe care am avut-o cu Tine mai înainte de a fi
lumea." [Ioan 17:4-5]. Căci Înțelepciunea lui Dumnezeu, numit Spiritual "Fiul lui Dumnezeu", este
tocmai Suveranul din eternitate, Regele împăraților și Domnul domnilor lumii, care s-a născut la
Betleem prin fecioara Maria.
21. - Ultima profeție că Dumnezeu, Iahve Însuși, adică Tatăl și Creatorul lumii, va intra în
trup ca Mesia sau Hristos, este cea a profetului Maleahi cu 440 de ani înainte de Isus, prin
cuvintele decisive și clare: Maleahi 3:1-23. Iar acest Ilie, care în ceruri se numește arhanghelul
Mihail,8 a fost Ioan Botezătorul.
22. Eu, Isus, leam spus evreilor: "Voi cercetați cu atenție Scripturile, pentru că voi credeți
că datorită lor aveți viața veșnică; și tocmai acestea sunt cele care dau mărturie despre Mine."
[Ioan 5:39]. - Altă dată am spus: "Dacă rămâneți în învățătura Mea, atunci veți deveni adevărații
Mei ucenici, pentru că veți recunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi." [Ioan 8:31-32].
23. Daniel 4:34 spune că Iahve este Adevărul veșnic, ca atare M-am numit la Cina cea de
Taină, deci Eu sunt Iahve și Viața veșnică, și deci ca atare și Eu Însumi sunt Duhul Adevărului
8 Cine a fost Mihail este revelat de Lorber în 1863 de J. Lorber în „Marea Evanghelie a lui Ioan” vol. 9 / Cap. 119.

veșnic.
***
24. Aceste profeții menționate sună clar că Eu, Hristos, sunt Dumnezeu Însuși și nimeni
altcineva, și că nu a existat niciodată alt Dumnezeu în afară de Isus Hristos, deși Numele Meu nu
a fost numit niciodată înainte. Deoarece toate atributele Dumnezeirii sunt unite în Pruncul Isus,
se demonstrează clar că Dumnezeu Însuși s-a întrupat și s-a revelat în Pruncul Isus. Și pe baza
altor demonstrații prin David, Isaia, Mica și Maleahi, puteți contempla întunericul Spiritual al
oamenilor. Cum au putut ei să nu țină seama de toate acestea până astăzi, pentru a Mă înțelege
pe Mine, Hristos, drept Dumnezeu Tatăl din veșnicie?
25. Atât de limpede vorbește și Apostolul Ioan, că Dumnezeu s-a făcut Om în Hristos
Însuși, zicând: "La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Dumnezeu era Cuvântul,
și Cuvântul s-a făcut trup în Isus și a locuit între noi."
26. Sensul Spiritual al acestui verset este următorul: Înțelepciunea era Cuvântul lui
Dumnezeu, această Înțelepciune era Dumnezeu Însuși, această Înțelepciune însă a devenit Om în
Hristos. De aceea, oamenii au spus în Vechiul Testament: ”Dumnezeu a condus lumea prin
Înțelepciunea Sa sau prin Dreptatea Sa.”
După ce Înțelepciunea în Hristos a trecut complet în Iubire, așa cum arată scena de pe
Golgota, Înțelepciunea lui Dumnezeu, după moartea pe Cruce, după ce toate condițiile puse de
Iubire au fost îndeplinite în Înțelepciune, această Înțelepciune sa reunit cu Iubirea lui Dumnezeu
într-o Esență a Iubirii care se numește în mod Spiritual Tată și, prin urmare, în Noul Testament,
Iubirea lui Dumnezeu, pe care o numiți "dragul nostru Tată Isus", conduce lumea.
27. În plus față de probele prezentate, mai sunt încă următoarele:
I. - În Ioan 10:30, Eu, Isus, am spus: "Eu și Tatăl una suntem", la fel ca și în versetul 12:45:
"Cine Mă vede pe Mine, Îl vede pe Tatăl care M-a trimis", iar la Cina cea de Taină, tot așa, în
versetul 14:9, am răspuns la întrebarea simplă a lui Filip: "De atâta timp umblu cu tine și încă nu
M-ai recunoscut? Filipe! Cel care Mă vede pe Mine, Îl vede pe Dumnezeu Tatăl, cum mai poți să
întrebi și să spui: arată-ne pe Tatăl?"
II. - În scrisoarea către Romani, Pavel 9:5 spune: "Hristos este Dumnezeu mai presus de
toate și în Hristos locuiește întreaga plinătate a Dumnezeirii în trup" [Col. 2:9]. - Și mai mult
decât întreaga plinătate a Dumnezeirii nu există. De aceea, Eu, Isus, am spus: "Eu sunt ușa (spre
viața veșnică); cine intră prin Mine (recunoscându-L pe Dumnezeu Tatăl) va fi binecuvântat; dar
cine intră din altă parte este un hoț și un tâlhar." [Ioan 10:1-9].
III. - Eu am anunțat unitatea Eului Meu cu Dumnezeu Tatăl prin următoarele cuvinte: "Eu
fac Lucrările Tatălui; dacă nu credeți că Eu sunt Fiul lui Dumnezeu (conform Sufletului), atunci
credeți cel puțin în Lucrări (pe care numai Dumnezeu le poate face), ca să fiți luminați de Sus și să
recunoașteți și să credeți că Tatăl - ca Iubire în Dumnezeu - este în Mine și Eu - Înțelepciunea Lui -
sunt în Tatăl. De aceea am spus la Cina cea de Taină: "Tată, tot ce este al Meu este al Tău și tot ce
este al Tău este al Meu", pentru că Înțelepciunea lui Isus era Înțelepciunea lui Dumnezeu Tatăl și
Iubirea lui Dumnezeu Tatăl era Iubirea lui Isus.
IV. - De asemenea apostolul Iuda, în versetul 25, declară deschis: "Unului Dumnezeu,
Mântuitorului nostru, prin Isus Hristos, fie slava, maiestatea, puterea și tăria, acum și pururea și în
vecii vecilor. Amin."
32/3 - Despre Sfânta Treime

28. (Isus continuă): "Există astăzi o mulțime de profesori religioși care nu Mă recunosc pe
Mine, Isus, ca Dumnezeu și care au îndrăzneala să pretindă că Isus nu a vorbit niciodată despre un
Dumnezeu personal.
29. Cu toate acestea, Eu, Isus, eram Dumnezeu Însuși și am fost un Dumnezeu personal,
după cum vă învață povestea vieții Mele. Cine nu înțelege aceste dovezi adunate aici, cum poate
fi învățător pentru alții? El va fi un fals profet, chiar dacă aspirațiile lui sunt sincere. De aceea,

fiecare trebuie mai întâi de toate să-și însușească adevărata Mea Învățătură și să Mă recunoască
din ea, abia atunci vor putea să-i învețe pe alții.
30. În prima scrisoare a lui Pavel către Timotei, Pavel se înalță în iubirea sa pentru Mine
prin exclamația: "A Lui (Isus), Împăratul veșnic, Cel nepieritor, Cel invizibil, Singurul Dumnezeu,
fie-i cinste și glorie în veșnicie! Amin." [1 Timotei 1:17]. De aici putem vedea că, în cele din urmă,
Pavel cunoștea cu exactitate Esența fundamentală a lui Dumnezeu în Hristos, chiar dacă la
început este uneori clar că Pavel M-a separat pe Mine, Hristos, de Dumnezeu Tatăl, și M-a
considerat doar ca Fiu al lui Dumnezeu. Abia în această ultimă perioadă a recunoscut cu precizie
misterul lui Dumnezeu în Hristos, după cum arată modul de exprimare de mai sus și după cum
demonstrează fără echivoc și celelalte rapoarte ale sale.
31. - În prima sa scrisoare către Corinteni 1:24, Pavel spune: "Hristos este Înțelepciunea și
Puterea divină". Dar dacă Hristos este Înțelepciunea și Puterea sau Atotputernicia divină, atunci
și Iubirea divină, care se numește Tată în Dumnezeu, nu poate fi departe de ea, de aceea Eu am
spus la Cina cea de Taină că Dumnezeu Tatăl locuiește în Mine și Eu Însumi sunt Dumnezeu Tatăl
[Ioan 14:6-9]. Prin urmare, dacă în Isus a locuit Iubirea divină ca Tată, Înțelepciunea divină ca Fiu
și Puterea divină ca Duh Sfânt, iar acestea au format o Esență a lui Dumnezeu, atunci este totuși
clar că în afara lui Hristos nu a existat și nu va exista niciun alt Dumnezeu.
32. Evanghelistul Ioan, care, prin iubirea sa, a pătruns cel mai adânc în Taina lui
Dumnezeu în Hristos, afirmă clar: "Hristos este adevăratul Dumnezeu și Viața veșnică" [I Ioan
5:20]. Prin aceste cuvinte, Ioan a exclus orice interpretare falsă că în afara lui Hristos ar putea
exista un alt Dumnezeu, un alt Creator, un alt Cer decât în Isus Hristos, pentru că prin cuvintele
de mai sus se spune tot ce trebuie să știți. Într-adevăr, voi trebuie să căutați numai pe adevăratul
Dumnezeu, Tatăl vostru, care este Viața veșnică și care cuprinde în Sine toate Cerurile.
33. De aceea, în Hristos aveți în fața voastră Sfânta Treime a lui Dumnezeu, căci Eu, Hristos
cel Răstignit, sunt singurul Dumnezeu peste toate cerurile și peste tot ceea ce umple spațiul infinit.
Eu singur sunt Creatorul primordial al tuturor lucrurilor, al tuturor îngerilor, oamenilor,
animalelor, plantelor și al întregii materii (care conține tot ceea ce este Spiritual căzut).
34. Eu sunt Tatăl, după ființa Mea primordială a Iubirii Mele veșnice, Fiul veșnic al
Înțelepciunii Mele, și Duhul Sfânt, conform Puterii, Tăriei și Vigorii Mele infinite. Căci nu a existat
niciodată un Dumnezeu cu trei persoane, pentru că nici patriarhii, nici profeții, nici apostolii nu
au știut nimic despre asta. - Numai în Mine, Hristos, Dumnezeu a creat un trup omenesc vizibil, în
care El trăiește, stăpânește lumea și le permite copiilor Săi să se vadă pe Sine în Slava și Sfințenia
Sa cerească, care oferă celor binecuvântați cele mai mari bucurii și plăceri ale iubirii."
(Isus Vorbește):
35. "Petru, în epistola către Evrei 13:8, a scris: "Isus Hristos este Același ieri și azi și de-
asemenea în eternitate." Aceste câteva cuvinte cuprind eternitatea lui Hristos; căci ieri este
timpul trecut; astăzi înseamnă prezența veșnică a lui Dumnezeu; iar în eternitate, acest Cuvânt
semnifică infinitatea lui Isus Hristos, semnifică întotdeauna același Dumnezeu din eternitate în
eternitate, același Tată al oamenilor, același Creator și același Conducător din zilele eternității,
așa cum am profețit prin profetul Mica.
36. Din aceste fapte se dovedește și se stabilește, așa cum a spus Petru [Fapte 4:12] în fața
consiliului adunat la Templu: " În nimeni altul nu este mântuire. Căci, într-adevăr, nu este niciun
alt Nume sub Cer dat oamenilor prin care trebuie să fim mântuiți, și acest Nume este Isus Hristos."
۞
Capitolul 33
Supliment de carte Sfânta Treime
(Vorbește Isus):
1. "Învăţătura Sfintei Treimi este conținută în argumentele avute până acum și, de

asemenea, în cartea "Sfânta Treime", în care, în legătură cu imposibilitatea unui Dumnezeu
tripersonal propriu, orice persoană stăpână pe sine care o va reciti va constata că ea constituie o
iluminare clară a acestui nonsens al unei fantezii monstruoase a oamenilor.
2. Tatăl este Iubirea fundamentală și Puterea fundamentală care întreține lumea; de fapt,
Fiul este doar Înțelepciunea Tatălui, iar Duhul Sfânt este Puterea Tatălui, care provine din Iubire
și Înțelepciune, cu alte cuvinte din Tatăl și Fiul, și face ceea ce Iubirea și Înțelepciunea au hotărât
să facă. Numele lui Dumnezeu sunt: pentru Iubire, Iahve sau Tatăl; - pentru Înțelepciune, Fiul lui
Dumnezeu; iar pentru Puterea divină de voință, Puterea lui Dumnezeu, Puterea de sus, Duhul lui
Dumnezeu, Duhul sfințeniei lui Dumnezeu, Duhul Adevărului, Elohim, iar în Noul Testament
"Duhul Sfânt", adică Atotputernicia și Harul lui Dumnezeu.
3. - La Conciliul de la Niceea, în anul 325, Biserica Romană a început cu vestea că există o
dualitate - Tatăl și Fiul, conform cuvintelor neînțelese ale lui Isus: "Eu și Tatăl una suntem" [Ioan
10:30] și: "Cine Mă vede pe Mine, îl vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine (Tatăl)" [Ioan 12:45], deci un
Dumnezeu în două persoane. Cu toate acestea, se vorbea deja despre trinitate la acea vreme,
numai că nu exista încă un concept clar despre ce este cu adevărat Duhul lui Dumnezeu.
4. – După 56 de ani mai târziu, în anul 381, a avut loc la Constantinopol Conciliul
Ecumenic al Bisericii și, de atunci, Biserica Romană a venit cu noua sa descoperire, că Dumnezeu
nu este o persoană dublă, ci, de fapt, tripersonală. Această trinitate se numește Tatăl, Fiul și
Sfântul Duh, iar ei trebuie separați cu strictețe unul de celălalt; pentru că Tatăl este Creatorul,
Fiul este Răscumpărătorul sau Mijlocitorul, iar Sfântul Duh este Iluminatorul, Cel Sfânt care
lucrează în oameni. Conform mărturisirii de credință de la Niceea și Constantinopol, s-a scris
atunci mărturisirea de credință Atanasiană, din care au derivat monstruoasele devastări ale
Numelui Divin.
5. Biserica luterană învață același lucru, deoarece a acceptat de la Biserica romană
această direcție, și astfel luteranii au recunoscut că fără credința în cele trei Persoane nu se
poate deveni binecuvântat, ci se va pierde pentru totdeauna. Cu toate acestea, nici Biserica
Romană, nici cea Protestantă nu au reflectat faptul că încă nimeni nu L-a văzut vreodată pe
Dumnezeu în trei Persoane, ci doar întruna singură, în care am umblat Eu, Isus! Nu se spunea în
Vechiul Testament că cei care au văzut îngerul lui Iahve, sau prin Iahve care s-a revelat
israeliților, trebuiau să moară, și că nu se poate să îl vezi pe Iahve și să continui să trăiești? S-a
văzut Duhul lui Iahve ca o flacără din tufișul aprins, ca o limbă de foc la Cincizecime, ca un nor
alb ziua deasupra Cortului, ca un nor de foc noaptea și ca un nor ca un porumbel la Botezul lui
Hristos în Iordan. Nici Moise de pe Sinai și nici altcineva nu a văzut vreodată Duhul lui Iahve în
forma Sa absolută, ci doar vorbind prin înfățișarea unui înger. Atunci cum se poate susține
prostia că în afara de Mine, Hristos, mai există încă două Persoane, cea a Tatălui și cea a Duhului
Sfânt! Cine le-a văzut? Unde este scris în Sfânta Scriptură că Dumnezeu există în trei Persoane?
Este oare un om rezonabil obligat să se abandoneze acestor prostii, dacă a ajuns să cunoască
adevărul pur? De aceea, nu îți mai permite să fii ținut în întuneric, pentru că credința însăși va fi
judecătorul vostru în Viața de Apoi, deoarece fiecare va fi fericit (sau nefericit) în funcție de
credința sa, și pentru că nu există trei persoane în Dumnezeu Hristos, de aceea nu-l poate vedea
niciodată pe Dumnezeu, deoarece nu există un Dumnezeu cu trei persoane.
6. Eu, Hristos, sunt Înțelepciunea divină [1 Corinteni 1:24], numit, în limbaj Spiritual, Fiul
lui Dumnezeu. Eu sunt Puterea divină, adică Duhul Sfânt, și Dumnezeu Tatăl este în Mine; așa este
scris în Sfintele Scripturi. Potrivit revelațiilor profeților și apostolilor, Eu sunt Dumnezeu Însuși
și nimeni altcineva, de aceea credeți cuvintele Sfintei Scripturi pe care Dumnezeu le-a exprimat
prin profeți și apostoli, dar nu pe oamenii rătăcitori din secolele trecute, care au introdus în
întunericul lor Spiritual prostia unui Dumnezeu cu trei persoane!
7. Dovezile privind modul în care trebuie înțeleasă Sfânta Treime sunt prezentate în
cartea "Sfânta Treime", în conformitate cu adnotările din Biblie. Cât de greșit este înțeleasă
această Doctrină, cea mai importantă dintre doctrine, vă este dovedit de observațiile existente,
bazate pe dovezile a milioane de cititori ai Sfintei Scripturi și a tot atâtea milioane de Duhe
obscurantiste! - Eu, Isus, vă întreb: "Este vreun singur concept al presupunerilor voastre corect

până acum?" Nu! Nici măcar un singur concept! Tot ceea ce ați gândit, crezut, scris și învățat
până acum despre Dumnezeu este un nonsens! - Așadar, dacă Biblia însăși vă oferă astfel de
dovezi , de ce vreți să continuați să vă agățați de vechea interpretare a Bibliei, automultumindu-
vă? Citiți cartea și vă veți convinge singuri de cât de copleșitor vă judecă Biblia însăși!
8. Eu sunt Dumnezeul vostru, Creatorul, Regele și Judecătorul vostru Spiritual, de Care
depinde mântuirea sufletului vostru și în același timp Tatăl și Mântuitorul vostru Spiritual, de
aceea v-am spus să vă străduiți să Mă cunoașteți, întrucât Eu sunt și Duhul vostru și să citiți
cărțile pe care v-am pus să le scrieți pentru învățătura și iluminarea voastră, pentru că o credință
falsă este un obstacol pentru voi în Împărăția Duhelor, pentru a ajunge la bucuria răsplătirii
voastre. Pentru lămurirea chestiunii Trinității, examinați din nou următoarele, care nu sunt
menționate în cartea indicată: "Sfânta Treime".
9. În cartea Geneza, cap. 1, versetul 27, citim: "Dumnezeu l-a creat pe om după chipul și
asemănarea Sa." Cu toate acestea, Dumnezeu subzistă din Sfânta Treime: Tatăl, Fiul și Sfântul
Duh, pe care Biserica îl caracterizează ca fiind trei Persoane. Prin urmare, dacă ar fi existat un
Dumnezeu în trei persoane, atunci Eu, ca și Hristos - deoarece Eu însumi sunt Dumnezeu Tatăl,
Fiul și Duhul Sfânt - aș fi venit în lume în trei persoane, deoarece Petru și Pavel ne învață că Eu,
Isus, sunt chipul lui Dumnezeu.
10. Acum se pune întrebarea: "Ce chip ar trebui să aibă omul, din moment ce Dumnezeu,
Tatăl primordial, l-a creat de fapt la început pe Adam după chipul Său Spiritual, în timp ce aspectul
material carnal s-a manifestat după păcat?"9
11. Voi, oamenii, sunteți fiii și urmașii lui Adam și ai Evei după trup și, întrucât fiecare tată
își naște copiii după chipul său carnal, de aceea și voi toți sunteți doar unipersonali, așa cum
odinioară strămoșul vostru Adam a fost a fost o singură persoană.
12. Prin urmare, dacă Sfânta Treime a existat, de fapt, în trei persoane, atunci fiecare om
ar trebui să existe ca imagine a lui Dumnezeu, conform lui Adam, în trei persoane, deci în trei
trupuri, trei capete, trei fețe, trei nasuri, trei guri, șase ochi, șase urechi, șase mâini și șase
picioare. Se pune întrebarea: ”Ce cap ar trebui să gândească și ce gură ar avea privilegiul de a
vorbi? - Cu care o să mănânci? Și dacă gura unui trup ar mânca, nu ar muri de foame celelalte
două persoane sau trupuri? - Cum ar putea trei mâini să ducă o lingură la gură? Cum vor înainta
cei șase picioare? Cum, trei oameni unul lângă altul; sau, cum ar merge trei oameni unul în spatele
celuilalt? - Mai presus de toate: cum ar arăta acest monstru al unui Dumnezeu sau om tri-
personal?”
13. Prin întruparea lui Dumnezeu în Hristos, voi, oamenii, sunteți o imagine Spirituală și
carnală a lui Dumnezeu, căci sunteți fiii lui Dumnezeu și aveți un singur trup și, prin urmare, o
singură persoană, așa cum Eu, Isus, Tatăl vostru ceresc am umblat în mod vizibil pe pământ ca o
singură persoană, și nu ca o triplă Persoană. Ucenicii Mei Petru, Ioan și Iacov M-au văzut în
timpul transfigurării de pe Muntele Tabor în formă divină, dar numai într-o singură Persoană și
nu în trei. Din aceasta, toată lumea poate înțelege clar adevărul despre Sfânta Treime a lui
Dumnezeu.
14. Luați în considerare faptul că Eu, Isus, Dumnezeul și Tatăl vostru Spiritual, prin
întrupare am devenit fratele vostru ca Om, dar în una, și nu în trei persoane.
15. Pentru a vă lămuri și mai mult această prostie religioasă pe care ați avut-o până acum,
vă fac cunoscut faptul că Figura umană a fost predestinată din veșnicie pentru Mine, Isus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu, pentru că Fiul, în același timp, este eternul Dumnezeu Tatăl și Duhul Sfânt
devenit Om.
16. Gândește-te bine și reflectă în mod rezonabil asupra acestui aspect, și vei descoperi că
numele adevărat pentru trei persoane divine (egale) identice este imposibil în afară de trei zei,
așa cum numele pentru trei persoane umane sunt trei oameni. Motivul pentru care nu observi
acest lucru este că oamenii s-au maturizat deja într-o asemenea măsură încât profeția Mea în
Iahve este adevărată: «Iată, întunericul acoperă pământul (adică oamenii), iar întunericul
9 Acest concept este discutat în cartea „Teozofia creștină” încap. 106:9.

acoperă neamurile" [Isaia 60:2]. Despre trinitatea Spirituală a omului ca și copil al lui Dumnezeu
citiți din nou ceea ce se spune în cartea "Sfânta Treime."
17. În Noul Testament întâlnești un verset discutabil pe care evanghelistul Ioan l-a notat,
și care sună astfel: "Duhul Sfânt nu era încă acolo, căci Hristos nu se transfigurase încă, pentru ca
cei care credeau în El să-L primească" [Ioan 7:39].
18. Sensul acestei adnotări a evanghelistului este următorul: "Că Eu, Dumnezeu, nu
împărtășisem încă Harurile Duhului Meu Sfânt celor care credeau în Mine, pentru că Eu, Dumnezeu
în Isus, umblam încă printre oameni, iar Darurile și Harurile Duhului Meu Sfânt preluau controlul
și se manifestau prin diferitele minuni în sine.”
19. Schimbarea lui Hristos, așa cum v-o prezintă izvoarele Noului Testament, a fost marea
Iubire a lui Dumnezeu pentru copiii Săi, astfel încât Eu însumi am îngăduit să treacă peste Mine
cea mai mare umilință și suferință, pentru a șterge vina păcatului originar prin care, de la Adam,
calea spre Tatăl a fost închisă tuturor oamenilor ca urmași Spirituali ai Lui. Prin Învierea
glorioasă care a urmat, Înălțarea și infuzia Duhului Sfânt de la Cincizecime, tot ceea ce exprimă
versetele evanghelistului a fost pus în aplicare.
20. Că Duhul Sfințeniei lui Dumnezeu din Vechiul Testament este același cu Duhul Sfânt
din Noul Testament și că, prin aceasta, Acesta a fost desemnat și descris ca atare chiar înainte de
întruparea lui Dumnezeu în Hristos, vedeți din următoarele cinci versete ale Scripturii:
I. Evanghelistul Matei, în cap. 1:18, spune că Maria a fost fecundată de Duhul Sfânt;
II. În visul lui Iosif, îngerul îi spune: "Ceea ce s-a născut în Maria este de la Duhul Sfânt"
[Matei. 1:20].
III. Același înger Gabriel i-a spus Mariei: "Duhul Sfânt va veni peste tine și te va acoperi cu
umbra Sa" [Luca 1:35].
IV. Luca 1:41 relatează că Elisabeta a fost umplută de Duhul Sfânt atunci când Maria a
mers să o viziteze;
V. și că Zaharia a fost umplut de Duhul Sfânt la nașterea fiului său (înainte de nașterea lui
Isus) [Luca 1:67].
21. Conform Noilor Mele Revelații, "Sfințenia lui Dumnezeu" înseamnă Înțelepciunea lui
Dumnezeu, iar acesta sunt Eu, Isus, conform Sufletului Meu. Eu, Isus, l-am numit pe Duhul Meu
Sfânt și "Duhul Adevărului" și asta pentru că Eu, Isus, ca Iahve întrupat, eram Adevărul etern
însuși și, prin urmare, Eu eram Duhul Adevărului și, prin urmare, Duhul Sfânt ca Putere divină și
Atotputernică a Tatălui etern din Univers.
۞
Capitolul 34
Un verset discutabil al Bibliei din traducerea lui Martin Luther
21 iulie 1904
(Vorbește Schumi):
Într-o clarificare privind Sfânta Treime, eu, Schumi, am primit obiecția privind următorul
verset biblic împotriva clarificării mele bazate pe același lucru că nu există un Dumnezeu tri-
personal, și anume acesta: "Atunci Domnul a făcut să plouă peste Sodoma şi peste Gomora
pucioasă şi foc de la Domnul din cer.” Geneza 19:24].
Conform acestui verset biblic, contestatarul a crezut că există încă doi Stăpâni în Ceruri:
pentru că un Domn este doar Domn, dar al doilea este Stăpânul Cerului pentru că a făcut să
plouă cu foc și pucioasă din cer. Această contradicție există însă doar din cauza traducerii false a
Bibliei, care îl traduce pe Iahve prin Domnul, ceea ce este nedrept, deoarece Iahve în ebraica
veche înseamnă "Dumnezeu-Tatăl", dar nu "Domnul". Acum citiți același verset după o altă
traducere mai corectă, care sună astfel:
[Geneza 19:24]: "Atunci a plouat cu foc și pucioasă de la Iahve (adică de la El însuși), din
ceruri, peste Sodoma și Gomora." Din moment ce nu au existat niciodată doi Iahveh sau doi

Dumnezei Tatăl, atunci doar traducerea inexactă și conexiunea confuză a cuvintelor este
vinovată, pentru ca apoi cineva să înțeleagă greșit Biblia și să afirme cu certitudine că există mai
mulți Domni, deși întreaga Biblie oferă dovezi care demonstrează contrariul. Chiar și îndoielile
cu privire la cei trei îngeri care îl însoțeau pe Avraam, dintre care unul era Iahve, (ce erau ceilalți
doi?) sunt de prisos, dacă ținem cont de faptul că în Vechiul Testament Iahve vorbea prin trupul
unui înger care purta numele de Iahve și că numai prin întruparea lui Iahve în Isus Dumnezeu și-
a creat un trup uman vizibil.
***
Tatăl Isus dă lămuriri despre enigmaticul Domn care stă între Iahve și David și este
descris ca ”Domn peste David”.
Zurich, 21 iulie 1904
(Vorbește Isus):
4. "David spune: "Iahve a zis Domnului meu: "Șezi la dreapta Mea, până ce voi pune pe
vrăjmașii tăi ca scăunel la picioarele tale"." [Psalmul 110:1]. Nu toată lumea înțelege acest verset,
pentru că el este înțeles Spiritual și înseamnă că Eu, Isus Hristos, ca Înțelepciune în Dumnezeu,
căruia I s-a dat stăpânirea lumii de către Iubirea în Dumnezeu, Mă apucă în iubire pe Mine ca
Suveran și Judecător al omenirii, până când toți oamenii vor ajunge la înțelegerea că Eu sunt
Tatăl și Fiul, iar după aceea va înceta orice disensiune între diferitele opinii religioase."
۞
Capitolul 35
Iahve ca Isus Hristos
Prin intermediul lui Franz Schumi, Tatăl Isus pune laolaltă acele versete biblice care
anunță în avans că El, ca Iahve Sabaot, este într-adevăr Mântuitorul, Răscumpărătorul,
Vindecătorul, Regele (adică Hristos), Emanuel și Dumnezeu și Creatorul Universului, și că în
afara Lui, Isus Hristos, nu există alt Dumnezeu și nici Mântuitor.
Zurich, 16-20 mai 1904
(Vorbește Isus):
1. "Semnificația cuvintelor lui Moise, pe care le-a scris despre căderea în păcat, este
următoarea:
I. Gen. 3:15: "Eu, Elohim, voi trimite un Mântuitor care vă va izbăvi de păcatul pe care l-ai
săvârșit."
II. Isaia 59:20: El spune: "Mântuitorul (sau Răscumpărătorul) va veni în Sion pentru cei din
Iacov sau (din Israel), care se vor întoarce de la păcat, zice Domnul."
III. Isaia Îl cheamă pe Dumnezeu și spune [64:8]: "Iahve! Tu ești Tatăl nostru, noi suntem
lut, Tu ești olarul nostru (adică Creatorul) și noi toți suntem lucrarea mâinilor Tale (deci copii ai
lui Dumnezeu)".
IV. Isaia 43:14 și 15: "Așa vorbește Iahve, Răscumpărătorul vostru, Cel Sfânt în Israel:" - "Eu
sunt Iahve, Sfântul vostru, Creatorul lui Israel, Regele vostru."
V. Isaia 44:24: "Așa vorbește Iahve, Răscumpărătorul tău și Făcătorul tău din pântecele
mamei tale: "Eu sunt Iahve, care am creat totul, care singur am întins cerurile și am întemeiat
pământul"."
VI. Psalmul 19:15: David a spus: "...Iahve, Stânca mea și Răscumpărătorul meu."
VII. Isaia 54:5: "Tu, (sufletul meu!) Cel care te-a creat, este Mirele tău, Iahve Sabaot este
numele Lui și El este Răscumpărătorul tău, Cel Sfânt în Israel, El se numește Dumnezeu peste tot
pământul."
VIII. Ieremia 50:34: "Puternic este Răscumpărătorul lor, Sabaot este numele Lui."
IX. Isaia 44:6: "Așa vorbește Iahve, Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul său, Iahve

Sabaot: "Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă, și în afara Mea nu este Dumnezeu"."
X. Psalmul 130:7-8: "Nădăjduiește în Domnul, Israele, căci la Domnul este compasiune și
răscumpărare puternică. El va izbăvi Israelul de toate fărădelegile sale."
XI. Psalmul 78:35: "Și-au adus aminte că Iahve era Stânca lor și Dumnezeu Cel Preaînalt,
Răscumpărătorul lor."
XII. Isaia 54:78: "Doar pentru puțin timp te-am părăsit (Israel), dar voi avea milă de tine cu
har veșnic; așa vorbește Iahve, Răscumpărătorul tău."
XIII. Isaia 49:7: "Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul lui Israel, Sfântul Său: împărații
vor vedea și se vor ridica și căpeteniile se vor pleca înaintea Domnului, căci El este credincios ca
Sfântul lui Israel care te-a ales."
XIV. Isaia 48:17: "Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel Sfânt în Israel: "Eu sunt
Domnul Dumnezeul tău, care te învață ce este de folos și te călăuzește pe calea pe care mergi."
XV. Isaia 47:4: "Răscumpărătorul nostru este Iahve Sabaot, Sfântul lui Israel, care zice: ...".
XVI. Isaia 41:14: "Eu te ajut, zice Domnul, și Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel."
XVII. Isaia 45:11 și 15: "Așa vorbește Iahve, Cel Sfânt în Israel și Făcătorul lui." - Cu
adevărat, Tu ești un Dumnezeu ascuns, Tu, Dumnezeul lui Israel, Mântuitorule."
XVIII. 2 Samuel 22:2-3: David a spus: "Domnul este Stânca mea, Refugiul meu și
Mântuitorul meu. Dumnezeu este Stânca pe care mă bazez; El este Scutul și Cornul mântuirii mele.
Tu ești apărarea mea, Refugiul meu și Mântuitorul meu, care mă scapi de răutate."
XIX. Isaia 60:16: "Să știi că Eu sunt Iahve, Mântuitorul tău și Răscumpărătorul tău, Cel
Puternic în Iacov."
XX. Isaia 49:26: "Toată făptura trebuie să știe că Eu sunt Iahve, Mântuitorul vostru și
Răscumpărătorul vostru, Cel Puternic în Iacov."
XXI. Isaia 43:1 și 3: "Așa vorbește Domnul, care te-a creat pe tine, Iacov, și te-a format pe
tine, Israel: "Nu te teme, căci te-am mântuit; te numesc pe tine după numele tău, tu ești al Meu. – ”
Căci Eu sunt Iahve, Dumnezeul vostru, Cel Sfânt în Israel, Mântuitorul vostru."
XXII. Isaia 43:11: "Eu sunt Iahve, și în afara Mea nu este nici un Mântuitor (sau
Răscumpărător)."
XXIII. Isaia 45:21: "Eu, Iahve, am făcut toate lucrurile, și nu este alt Dumnezeu afară de
Mine; Eu sunt un Dumnezeu drept și Mântuitor, și nu este altul afară de Mine."
XXIV. Osea 13:4: "Eu sunt Iahve, Dumnezeul vostru, și nu trebuie să recunoașteți alt
Dumnezeu în afară de Mine, și nu există alt Mântuitor în afară de Mine."
XXV. Isaia 45:21-22: "Eu, Iahve, sunt un Dumnezeu drept și Mântuitor, și în afara Mea nu
este alt Dumnezeu și alt Mântuitor. Întoarceți-vă la Mine și veți fi mântuiți cu toții de la marginile
pământului, căci Eu sunt Dumnezeu și nu este altul."
XXVI. Isaia 45:14-15: "Domnul zice lui Israel: "Îți vor zice: "La Tine este Dumnezeu, și în
afară de El nu este alt Dumnezeu. Cu adevărat, Tu ești un Dumnezeu ascuns al lui Israel,
Mântuitorul ei."
XXVII. Maleahi 3:1 / 3.23: "Iată, Eu (Iahve) voi trimite pe îngerul Meu Ilie, care va pregăti
calea înaintea Mea. Și va veni la Templul Său (Spiritual) Domnul Sabaot, pe care îl așteptați, și El
este mesagerul lui Dumnezeu (ca Mesia) al Legământului, mesagerul pe care îl așteptați cu
nerăbdare, iată, El vine, El vine! Spune Iahve Sabaot."
XXVIII. Mica 5:1: "Și tu, Betleem din Efrata! Cu adevărat, tu ești mică (ca loc) între seminția
lui Iuda, dar din tine va ieși pentru Mine Cel ce va domni peste Israel. Originea lui este de la
începutul Zilelor eternității.”
XXIX. Isaia 7:14: "Domnul Însuși va da casei lui David și lui Israel un semn: "Iată, fecioara va
rămâne însărcinată și va naște un fiu, și-i va pune numele Emanuel, care înseamnă "Dumnezeu cu
noi"."
XXX. Țefania 3:16-17: "În ziua aceea se va spune Ierusalimului și Sionului: "Iahve,
Dumnezeul vostru, este cu voi; El este un Mântuitor puternic."
XXXI. Zaharia 12:1 și 10: "Profețiile lui Iahve cu privire la Israel: așa vorbește Iahve care a
întins cerurile, a întemeiat pământul și a format Odemul (adică Duhul lui Dumnezeu) în adâncul

omului." - "Peste casa lui David și peste Ierusalim voi turna Duhul (Sfânt) al Harului și al închinării;
și ei vor privi la Mine (Iahve), Cel pe care L-au străpuns, și se vor întrista pentru Mine cum se
întristează pentru un fiu unic și se vor întrista pentru El cum se întristează pentru primul născut."
XXXII. Luca 1:46-47: "Și Maria a zis: "Sufletul meu slăvește pe Domnul și Duhul meu se
bucură în Dumnezeu, Mântuitorul meu!"."
XXXIII. Luca 2:10-11: "Îngerul a zis păstorilor: "Iată, vă aduc o veste fericită, care va fi de
mare bucurie pentru tot poporul, pentru că vi s-a născut astăzi, în cetatea lui David, Mântuitorul,
care este Hristos Domnul"."
XXXIV. Ioan 4:42: "Samaritenii au zis femeii: "Noi înșine am auzit și am recunoscut că
acesta este cu adevărat Hristosul (adică Mesia), Mântuitorul lumii"."
2. Evanghelistul Ioan consemnează în ea mai multe declarații ale Mele, printre care și
următoarele, prin care Eu, Isus, M-am desemnat pe Mine însumi ca Dumnezeu-Tatăl:
I. - Ioan 10:30: "Eu și Tatăl una suntem.”
II. - Ioan 12:45: "Cine Mă vede pe Mine, Îl vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine (Tatăl).”
III. - Ioan 14:8-10: "Ucenicul Filip Mi-a zis: "Doamne, arată-ne pe Tatăl despre care
vorbești!" Și Eu i-am zis: "Sunt de mult timp cu voi și nu M-ați recunoscut? Filip, cine Mă vede pe
Mine Îl vede pe Tatăl, cum poți să spui: aratăne pe Tatăl? - Nu credeți că Eu (prin Iubirea Mea)
sunt în Tatăl și Tatăl (prin Iubirea Sa) este în Mine? Învățăturile pe care vi le expun nu vin de la
Mine (de la Înțelepciunea lui Dumnezeu, ci de la Tatăl, ca Iubire în Dumnezeu), ci Tatăl care
locuiește în Mine este Cel care face faptele prin Iubirea Sa (prin Iubirea Mea pentru oameni).”
IV. Ioan 1:1/14: "La început era Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeu și Dumnezeu era
Cuvântul și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit printre noi și am văzut dumnezeiasca Lui mărire (la
Schimbarea de pe muntele Tabor)."
V. 1 Cor. 1:24: "Hristos este Înțelepciunea și Puterea divină."
VI. 1 Ioan 5,20: "Hristos este adevăratul Dumnezeu și viața veșnică."
VII. Coloseni 2:9: "În Hristos locuiește toată plinătatea Dumnezeirii".
VIII. Faptele Apostolilor 4:12: "Petru a spus consiliului adunat de cărturari și farisei: "În
nimeni altul nu este Mântuire și nici nu este dat oamenilor alt Nume sub cer, în care să fim
binecuvântați, decât în Isus Hristos"."
3. Din citatele amintite reiese că Iahve, ca Tată, adică Iubirea în Dumnezeu, poartă toate
titlurile și demnitățile pe care, prin profețiile care s-au împlinit, le-am purtat Eu, Isus, ca
Înțelepciune personificată a Iubirii lui Dumnezeu, numit în mod Spiritual Tată, căci Eu, Isus, sunt
numit "Răscumpărător", "Mântuitor", "Rege", "Dumnezeu Tatăl", care în ebraica veche înseamnă
"Iahve". De aici și "Stânca" în multe versete din Biblie, căci Stânca este numită adevăr, iar
Adevărul, Dumnezeu (Daniel 4:34); într-adevăr, Duhul Adevărului, așa cum arată versetele
menționate din Evanghelia după Ioan, a fost chiar Eu, Hristos, pentru Dumnezeu Însuși. De
aceea, Iahve, în citatele menționate, este numit Creatorul lui Israel, iar Ioan, Petru și Pavel afirmă
acolo că Dumnezeu, prin Înțelepciunea Sa (pe care o numește în mod Spiritual Fiul sau Cuvântul
lui Dumnezeu), a creat lumea și tot ceea ce există în ea.
4. Că Eu, Isus Hristos, am creat lumea, o spune și Moise, căci spune: "La început Elohim a
creat Cerul și Pământul". - În ebraica veche, prin Elohim se înțelegea că Puterea lui Dumnezeu era
cea care a creat, iar Puterea lui Dumnezeu, potrivit lui Pavel [1 Cor. 1:24], se numește "Hristos".
Această Putere apare acum, conform faptelor din Sfintele Scripturi, ca fiind Duhul Sfânt, iar
Duhul Sfânt este Executorul Iubirii, Înțelepciunii și Atotputerniciei lui Dumnezeu.
5. Swendenborg, cel mai important clarvăzător al secolului al XVIII-lea, în Istoria Creației
notează că în adevăratul Cer, unde vin copiii lui Dumnezeu, nu se cunoaște alt Dumnezeu decât
Eu, Isus Hristos."

Capitolul 36
Duhul lui Isus Hristos ca Duh (spirit) al lui Dumnezeu în om
(Vorbește Isus):
1. "Faptul că Duhul lui Hristos locuiește în voi este atestat de un verset al lui Pavel [Gal.
4:6], care sună astfel: "Pentru că sunteți copii ai lui Dumnezeu, Dumnezeu a trimis în inimile
voastre Duhul Fiului său, care exclamă: Abba, Tată drag!"."
2. Pavel spune același lucru în scrisoarea sa către Romani 8:15-17: "Nu ați primit un Duh
de robie (de la Dumnezeu), ca să cădeți înapoi în frică (de moartea cărnii în împlinirea voinței lui
Dumnezeu), ci ați primit un Duh de filiație (de iubire a lui Dumnezeu), de aceea exclamăm: Abba,
dragă Tată. Acest Duh (divin, Isus) ne dă convingerea că suntem copii ai lui Dumnezeu. Dar dacă
suntem copii, atunci suntem și moștenitori, moștenitori ai lui Dumnezeu (ai lumilor Sale) și
comoștenitori cu Hristos (când mergem pe urmele Lui) prin suferința pentru Măreția Cerului."
3. - O dovadă suplimentară a locuirii lui Dumnezeu în tine poate fi găsită în următoarele
versete din Scriptură:
Tesaloniceni 4:8: "Oricine respinge cuvântul (curat) al lui Dumnezeu (așa cum l-a expus
Hristos Însuși în cei trei ani de învățătură), nu respinge pe Omul care îl expune, ci pe Dumnezeu, al
cărui Duh îl avem."
4. - Pavel le-a spus efesenilor în 4:6: "El este un singur Dumnezeu și Tatăl nostru al
tuturor, care este mai presus de voi toți, prin voi toți și în voi toți."
5. - Tot aici se potrivesc și versetele lui Pavel, care a scris către Corinteni și Romani: "Nu
știți că voi sunteți Templul lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi? Dacă cineva
strică Templul lui Dumnezeu, Dumnezeu îl va strica, căci Templul lui Dumnezeu este sfânt și voi
sunteți acest Templu." [1 Cor. 3:16-17].
6. - De asemenea, "Nu știți că trupul vostru este un Templu al Duhului Sfânt care locuiește
în voi, Duh pe care l-ați primit de la Dumnezeu, și că nu vă aparțineți vouă înșivă?" [1 Corinteni
6:19].
7. - În Romani 8:11, Pavel a scris: "...că Duhul Celui care l-a înviat (Spiritual) pe Isus
Hristos din morți va da viață și trupurilor voastre muritoare, prin Duhul Său care locuiește în voi."
8. - În 2 Corinteni 6:16, Pavel, referitor la locuirea lui Dumnezeu în om, spune: "Voi
sunteți un Templu al Dumnezeului celui viu, după cum a spus Dumnezeu: "Vreau să locuiesc în ei și
să umblu în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul Meu" (dacă vor păzi poruncile
Mele)."
9. - Pavel îi întreabă pe adepții săi: "Nu știți că Isus Hristos este în voi?" [2 Cor. 13:5]. - Iar
despre el însuși spune: "Hristos trăiește în mine." [Galteni 2:20].
10. De vreme ce Eu, Dumnezeu, Isus Hristos Însuși, locuiesc în voi, deci în voi locuiește
Viața veșnică, care este Cerul, este corect ceea ce spune Luca despre locul unde este Cerul. De
fapt, el nu spune că Cerul este deasupra stelelor, ci mai degrabă: "Împărăția lui Dumnezeu este
înăuntrul vostru". [Luca 17:21]. De aceea, Eu, Isus, spun în cărțile dictate de Mine însumi: "Eu nu
pot fi găsit decât în inimă, căci acolo locuiesc." De fapt, Dumnezeu este un Duh și locuiește în
inimile oamenilor, de aceea Eu, Isus, am învățat: "Rugați-vă lui Dumnezeu în Duh (al iubirii
voastre din inimă)" [Ioan 4:24]. "căci acolo este cămăruța liniștită unde vreau să mă închin cu
iubire și smerenie" [Matei 6:6].
11. Cu adevărat, te închini lui Dumnezeu prin faptele de iubire și milă față de aproapele
tău, pe care le explic în cartea "Calea lui Martin Luther în Viața de Apoi" (alături de Samariteanul
milostiv), în care dau cele mai frumoase și excelente exemple. De aici reiese că Duhul Meu divin
locuiește în fiecare om, căci fără Mine, omul nu ar fi om, ci un animal limitat în gândire, în
crearea și perfecționarea sa, așa cum sunt animalele. Și cum Duhul lui Dumnezeu nu este alt
Duh decât cel al Dumnezeului unic și trinitar Isus Iahve Sabaot, care reprezintă Iubirea,
Înțelepciunea și Atotputernicia ca Tată, Fiu și Duh Sfânt în răspunsul Spiritual în
Dumnezeu, este sarcina ta să faci ca acest Duh să fie viu activ în tine prin iubire, umilință,
răbdare și împlinirea Cuvântului divin.

12. Profeții și apostolii aveau Cuvântul lăuntric. Cu toate acestea, să nu crezi că profeții și
apostolii erau mai diferiți decât tine, o, nu! Ei erau oameni din carne ca și tine și, prin urmare,
erau supuși tuturor ispitelor ca și tine, de care Pavel însuși se plânge cu amărăciune, făcând
contrariul a ceea ce voia să facă. Petru a spus la minunea pescuitului: "Doamne, depărtează-te de
la mine, căci sunt un om păcătos"; și de aceea vei găsi chiar și printre profeți mari păcătoși, dar ei
au făcut penitență, iar Eu le-am iertat greșelile și am avut din nou de-a face cu ei".
***
(o observație de la Schumi):
Așa că a trebuit să lucrez și eu prin pocăință și prin împlinirea strictă a Voinței Divine,
pentru a obține Cuvântul profetic interior, prin care primesc de la Tatăl Isus profețiile și
cuvintele de Iubire pentru copiii Săi. Și vedeți, acest Tată Isus locuiește cu totul în mine, așa cum
spunea Pavel despre el însuși: "...și acesta este Cel care îmi dictează ca Isus Hristos și nu altul." -
Totuși, trebuie să distingem cu strictețe semnul caracteristic al mediumului lui Dumnezeu sau al
Tatălui, de mediumii Duhiști care scriu, așa cum se distinge aurul de argint, ba chiar mult mai
mult, uneori la fel de puternic cum se distinge aurul de plumb.
Deoarece ne aflăm în timpul revenirii lui Hristos, toate grupurile de credință sunt
înconjurate de un impuls de a căuta și cerceta adevărul, fiind împinse de Duhul lui Hristos care
locuiește în fiecare! - Oamenii, însă, sunt atât de mult întunecați de cuvintele Sfintei Scripturi
interpretate greșit, încât nu cunosc Soarele sfânt al Vieții veșnice, "Isus Hristos", iar când li se
vorbește despre Lumina centrală creștin-teosofică, spunând că noi toți avem Învățăturile
noastre direct de la Hristos, ei nu cred și ne acuză pe noi și pe Hristos în Cuvântul din Iubirea Sa
de erezie. De aceea, dragul nostru Tată Isus, la 21 mai 1904, la ora 6 dimineața, mi-a spus: "Până
când nu-L vei face cunoscut pe Hristos ca Dumnezeu Tatăl printre oameni, până atunci nu se va
întâmpla să Mă poți vesti pe Mine printre oameni", adică cărțile noastre creștin-teosofice, care
sunt norii din care Hristos Însuși îi instruiește pe copiii Săi, așa cum scrie în profeții Isaia și
Ieremia: "Toți vor fi învățați de Dumnezeu Însuși" [Ioan 6:45]. La întrebarea mea ce trebuia să fac,
Tatăl mi-a răspuns: "Distribuie prima jumătate a broșurii "Hristos și Biblia!"." Și astfel a luat
naștere această lucrare mică, dar, după conținutul ei, importantă.
۞
Capitolul 37
Motivul suferinței lui Isus
De ce L-au răstignit evreii pe Hristos? Tatăl Isus ne luminează de ce a fost răstignit de evrei,
deși era Dumnezeul și Regele lor Spiritual.
(Vorbește Isus):
1. "Întrebarea cu privire la motivul pentru care evreii M-au răstignit pe Mine, Hristos, nu
este clară pentru toată lumea, așa că vreau să răspund pe scurt:
2. Ei erau poporul ales. Eu, Iahve, Dumnezeul lor, am avut relații cu ei și iam călăuzit prin
profeții și judecătorii Mei. Le-am dat acele profeții că voi veni ca Mesia sau Rege ceresc cu mare
măreție pe Pământ și că îi voi elibera din lanțurile lor.
3. Ei erau lumești, deci oameni cu sentimente materiale, și de aceea au înțeles în mod
material cuvintele Spirituale simple ale profețiilor și au sperat de la Mine, Iahve al lor ca Mesia, că
îi voi elibera de romani și îi voi face conducători ai lumii. Și cum acest lucru nu s-a adeverit în Mine,
ei nu M-au recunoscut și au crezut că sunt un fals profet și instigator al poporului împotriva
Templului și împotriva romanilor, fără ca Eu însumi să vreau să întind mâna împotriva romanilor.

De aceea M-au apucat și M-au răstignit în orbirea și întunericul lor Spiritual. Și le-am îngăduit să-și
exercite crima lor asupra Mea, prin care, apoi, păcatul originar10 al lui Adam și al tuturor
oamenilor de la el au fost șterse pe Cruce, prin Iubirea Mea, astfel încât copiii să se întoarcă la
Tatăl lor Spiritual, de care au fost despărțiți prin păcatul originar până la moartea Mea pe Cruce,
întrucât, prin aceasta, am șters păcatul lor trecut și am făcut liberă calea care duce la Mine."
*
De ce a trebuit să sufere Isus Hristos pentru noi
(Vorbește Isus):
4. "Se va întreba cu curiozitate: "Da, dar care a fost cu adevărat cauza pentru care
Dumnezeu Însuși a trebuit să sufere pentru păcatele oamenilor?" Vedeți, cauza suferinței Mele
pentru păcatul originar a fost următoarea:
5. Când Eu, Dumnezeu, i-am creat pe Adam și Eva (pentru a da omenirii posibilitatea de a
reintra pe Tărâmul Luminii), le-am dat o interdicție strictă împotriva obrăzniciei, dar puterea de
rezistență a progenitorilor voștri a fost slabă și au căzut. De îndată ce păcatul a fost comis,
Înțelepciunea s-a aprins de fervoare, ceea ce este Sfințenia în Dumnezeu, care știa că, la fel ca
în cazul lui Adam, toți oamenii care descind din el și după el vor comite păcate din punct de
vedere Spiritual, și din moment ce întreaga umanitate descinde din Spiritele sufletesti ale
progenitorilor, și ei, fiecare pentru sine, vor trebui să se smerească și să meargă pe calea crucii, a
suferinței și a morții, pentru a recâștiga calitatea de fii ai lui Dumnezeu pierdută prin păcatul
originar, așa cum Eu, Isus, am făcut mai târziu pentru voi toți.
6. Starea Înțelepciunii nu a plăcut Iubirii în Dumnezeu, pentru că Iubirii îi era milă de
sărmanele făpturi, și de aceea Iubirea s-a despărțit de Înțelepciune și i-a spus: "Fă-o singură,
căci Eu nu sunt de acord cu asta!” – Și acolo Înțelepciunea, fără Iubirea Ei, era pustiită și goală,
Ea a luat asupra ei condițiile puse de Ea însăși și le-a dus încă la îndeplinire, pentru că ceea ce
Iubirea sau Înțelepciunea în Dumnezeu exprimă odată cu fermitate, nu mai poate fi desființat,
așa cum obișnuiesc să facă oamenii cu voință slabă. Astfel, Sfințenia lui Dumnezeu în Isus i-a
împăcat pe copiii Săi cu Sine și le-a deschis copiilor lor Cerul Cel mai Înalt.
7. De aceea, Eu, Isus, am spus despre trimiterea Mea pe Pământ următoarele cuvinte:
"Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a trimis pe Pământ pe singurul Său Fiu născut, pentru
ca toți cei ce cred în El să nu cadă în ruină (Spirituală), ci să dobândească viața veșnică." [Ioan
3:16]. De aceea, Ioan Botezătorul Mă numește pe Mine, Isus: "Mielul lui Dumnezeu care poartă
păcatele lumii." (și le ia - [Ioan 1:29]).
8. Despre iertarea păcatelor (a primei legături prin Hristos pe cruce), David în Psalmul
3:3-4 spune: "Iahve iartă toate păcatele tale și vindecă toate neputințele tale. El îți eliberează
viața de la ruină și te încununează cu Har și Milă."
9. Înainte ca Eu, Iahve în Hristos, să permit să fiu capturat și ucis conform cărnii, din
cauza păcatului originar, au existat uneori încercări de a Mă ucide cu pietre (în Templul din
Ierusalim și în sinagoga din Nazaret) sau, în alt mod, de a Mă captura [Luca 13:32]; dar timpul
nu era încă copt pentru aceasta, așa cum relatează Psalmul 21:12: "Se gândeau să-Ți facă rău și
făceau uneltiri pe care nu le puteau pune în aplicare."
10. Fariseilor, care spuneau: "Dacă am fi trăit în zilele părinților noștri, nu am fi fost
complici la vărsarea sângelui proorocilor, le-am reproșat: "Dar voi așa mărturisiți despre voi înșivă
că sunteți fiii celor care au ucis pe prooroci"." [Matei 23:30-32]. Și, de vreme ce poporul
recunoștea deschis: "Acesta este profetul despre care a vorbit Moise", Eu, Isus, am făcut o ușoară
aluzie la Mine însumi, pe care și fariseii o vor face la Mine, exclamându-le: "Și voi umpleți măsura
părinților voștri! - Șerpi și vipere! Cum vei scăpa de condamnarea de la ghenă?". [Matei 23:33].
11. Am spus din nou: "Am venit să aduc un foc pe Pământ (între oameni) și cât de mult îmi
10 Păcatul originar: în sens spiritual, nu numai păcatul de neascultare al lui Adam trebuie înțeles aici, ci rădăcina lui este înrădăcinată în păcatul
originar, adică păcatul răzvrătirii Sadhanei, din care a apărut așa-numitul păcat original!

doresc ca el să fie deja aprins (iubirea de Dumnezeu și de aproapele)! Dar mai întâi trebuie să fiu
botezat prin botez (despre care am profețit mai înainte că va avea loc în Sângele Meu și i-am
lăsat); și cât de chinuit mă simt, până când se va împlini!" [Luca 12:49-50]. - Care făcea aluzie la
durerile Mele, despre care unii cred că Eu, Isus, nu am simțit nicio durere! Ca Dumnezeu, cu
siguranță nu, dar ca Om, cu siguranță în întregime; altfel ar fi fost o înșelăciune în fața ochilor
spectatorilor și o minciună pentru toți oamenii.
12. Cu altă ocazie, Eu, Isus, le-am spus ucenicilor Mei: "Nu știți ce cereți. Puteți oare să beți
și voi paharul pe care îl voi bea Eu și să vă botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu?" [Matei
20:22].
13. Petru a afirmat că Isus i-a numit pe oameni frați și nu i-a fost rușine de acest lucru
declarând: "Vreau să vestesc numele tău, Iahve, fraților mei și, în mijlocul comunității
credincioșilor, să-ți cânt laude." [Psalmul 22:23]. Și altă dată: "Vreau să mă încred în El" [Isaia
8,17]. - Și iarăși: "Iată-mă pe mine și pe copiii pe care mi i-a dat Dumnezeu" [Isaia 8, 18]. Acum,
după ce fiii au părăsit carnea și sângele, îi va primi în mod egal, pentru ca prin moarte să ia
puterea celui care avea puterea morții, și acesta este demonul, și i-a eliberat, pentru că prin frica
de moarte trebuiau să fie robi toată viața lor (a morții păcatelor). De aceea, El trebuia să fie egal
cu frații Săi, ca să devină milostiv și Mare Preot credincios înaintea lui Dumnezeu, ca să împace
păcatele poporului (din lipsa primului legământ). Pentru că, din faptul că El însuși a suferit și a
fost ispitit, El poate ajuta pe cei ispitiți.
14. Profetul Zaharia relatează cu peste 500 de ani înainte de intrarea Mea în Ierusalim,
intrare pe care am făcut-o pe 21 martie în anul 33 ca Rege Spiritual al iudeilor [Zaharia 9:9], care
a fost cauza principală a răstignirii Mele pe 25 martie. Același Zaharia relatează că Mesia a
devenit victima păcatului originar pe care Iahve l-a anulat astfel [Zaharia 11:10].
15. În cele din urmă, a venit momentul în care Eu, Isus, trebuia să-Mi încununez
misiunea. Învăţătura a fost revelată, dar mai era încă de îndurat cel mai mare act de iubire a lui
Dumnezeu pentru copiii Săi, și anume judecata pronunțată de Dumnezeu prin suferință și
moartea cumplită a răstignirii pe care trebuia să o înfăptuiască El însuși, redeschizând astfel
calea spre Tatăl, pe care păcatul originar o barase. Împlinirea acestui mare act de iubire a lui
Dumnezeu este comunicată dinainte prin profeți în următoarele profeții: că Iuda Iscarioteanul va
fi cel care Mă va trăda și Mă va vinde pe Mine, Isus, tâlharilor, apoi unul care va umbla cu Mine,
va mânca pâinea cu Mine și cu ucenicii Mei. Aceste versete din profeți, prin care Eu Însumi am
comunicat toate acestea mai înainte, sună astfel:
I. - În Psalmul 41:9-10 citim: "Ei au făcut răutate împotriva Mea; când se culcă, nu se va
mai ridica. Chiar și prietenul Meu, în care mă încredeam, care a mâncat pâinea Mea, și-a ridicat
călcâiul împotriva Mea."
II. - Într-un alt verset citim: Psalmul 55:13-15: "Dacă ar fi fost un dușman care ar fi vrut să
Mă ultragieze, aș fi putut suporta și dacă ar fi bătut de la Mine unul care Mă ura, m-aș fi ascuns
înaintea lui, dar tu ești tu, tovarășul Meu, prietenul Meu intim și egalul Meu. Am avut o dulce
familiaritate împreună și la casa lui Dumnezeu am mers împreună!"
III. - Obadia, versetul 7, exprimă profeția la această trădare: "Poporul pe care Ți-ai pus
mângâierea Ta, Te va înșela și Te va supune; va mânca pâinea Ta și Te va trăda." - Versetul 15:
"Așa cum ai făcut (o, Iuda, de vreme ce ai dat pe Unul la moarte), așa trebuie să ți se întâmple și
ție; și așa cum ai meritat (egal cu egal), așa trebuie să se întoarcă și pe capul tău."
IV. - Eu, Iahve, M-am exprimat și mai clar cu privire la trădarea lui Iuda și am pronunțat
asupra lui verdictul că s-a spânzurat singur, în Psalmul 109:16-19: "Mai degrabă, nu și-a adus
aminte să folosească bunăvoința, ci a prigonit un nenorocit și lipsit (care Om), care era chinuit la
inimă, ca să-l facă să moară. Așa a iubit blestemul, de vreme ce nu a vrut binecuvântarea, atunci să
fie îndepărtată de la el!" - Versetul 20: "Aceasta este răsplata vrăjmașilor Mei și a celor ce vorbesc
de rău împotriva Mea, de la Iahve."
V. - Psalmul 71:10-11 menționează evenimentul în care a avut loc trădarea și Caiafa s-a
consultat cu sfetnicii săi, pentru a pune mâna pe Mine, Isus: "Vrăjmașii Mei vorbesc împotriva
Mea și cei ce atacă Sufletul Meu, uneltesc unii împotriva altora, zicând: Dumnezeu L-a părăsit;

urmăriți-L, prindeți-L, ca să nu mai fie nimeni care să-L salveze."
VI. - Zaharia, în 465 î.Hr. profețește că Mesia va fi vândut pentru 30 de arginți și că acești
bani vor fi apoi aruncați de trădător în Templu, pentru a fi dați olarului pentru câmpul cumpărat
ca mormânt pentru străini [Zaharia 11:12-13].
VII. - În Psalmul 31 este imortalizată scena din anul 1.043 î.Hr. când Caiafa, confruntat cu
problema conspirației dacă Eu, Isus, eram cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, s-a consultat cu
sfetnicii săi cum pot fi prins Eu, Isus, cu acuzații și condamnat la moarte [Psalmul 31:14].
VIII. - Isaia relatează cu 723 de ani înainte de Hristos că Mesia va suferi pentru păcatele
primului legământ, adică pentru păcatul originar.
IX. - Isaia 50:6 relatează cu 725 de ani înainte de Hristos, înainte de bătăile, insultele și
scuipările din curtea lui Caiafa.
X. - Isaia 53:7 profețește cu 723 de ani înainte de Hristos despre biciuirea lui Hristos în
curtea lui Pilat.
XI. - Isaia 5:7 a profețit cum vor răsplăti iudeii eforturile Mele de iubire: "...El a nădăjduit
în dreptate și iată: vărsare de sânge (prin biciuire) în dreptate; și strigăte de acuzare (răstigniți-
L!)".
XII. - David, în Psalmul 42, versetul 10, vorbește despre acea scenă când, sub presiunea
dușmanilor, am mers pe drumul de la Pilat la Golgota.
XIII. - Eu, Iahve, cu 717 ani înainte de Hristos, am spus prin Isaia: "Vreau să o ridic
(crucea), să o duc (pentru tine) și să te salvez (din marea prăpastie care există între tine și Tatăl
din cauza păcatului originar) / "Cu adevărat, voi aduce ajutor Sionului și voi arăta lui Israel
Măreția Mea." [Isaia 46:4 și 13].
XIV. - David cu 1.043 de ani înainte de Hristos (Psalmul 22:17), și Isaia cu 718 ani înainte
de Hristos (Isaia 53:5), a relatat că Mesia va avea mâinile și picioarele străpunse și că prin aceste
răni procurate va veni Mântuirea. Faptul că Isaia nu a copiat din raportul lui David este dovedit
de conținutul textului.
XV. - Isaia spune într-un alt pasaj: "Iată că te-am însemnat în cele două mâini (ceea ce
înseamnă tocmai rănile din cele două mâini)". [Isaia 49:16]. - El mai spune: "Și dacă cineva Îl
întreabă: "Ce sunt aceste răni pe mâinile Tale? Atunci El va spune: "Așa am fost pus (pe cruce) în
casa celor care (acum) Mă iubesc"", ceea ce indică revenirea lui Hristos. Profetul Isaia, în anul
718 î.Hr. în capitolul 52:13, se referă la ridicarea pe cruce sau la răstignirea lui Hristos cu
următoarele cuvinte: "Iată, robul Meu (ca Fiu al Omului) va prospera și se va ridica și se va înălța
la înălțime."
16. Pentru ca nimeni, a cărui Lumină Spirituală nu strălucește încă pentru a înțelege
corespondențele divine ale Bibliei, să nu aibă ideea eronată că am luat în mod arbitrar versetele
și le-am explicat ca fiind una și alta, trebuie să vă spun în același timp că nu vă explic nimic fără o
inspirație superioară. - Eu, Isus, am profețit în mai multe locuri din toate cele patru Evanghelii
despre iminenta Mea înălțare pe Cruce."11
***
(Vorbește Isus):
17. Eu, Iahve, am spus prin profetul David în Psalmul 109:2-5: "Căci o gură necinstită și o
gură mincinoasă s-au deschis împotriva Mea (Iahve) și vorbesc împotriva Mea cu o limbă de
răutate. Ei M-au înconjurat cu cuvinte otrăvitoare și Îmi fac război fără motiv. În schimbul Iubirii
Mele, ei fac acuzații împotriva Mea și sunt împotriva Mea și Imi fac rău pentru bine și ura pentru
Iubire". - De asemenea, versetul 24:25: "Genunchii Mei tremură de post, iar trupul Meu este slab și
slăbănog; am devenit batjocura lor, și când se uită la Mine își scutură capetele."
11Despre acuzațiile false în fața lui Pontius Pilat, așa cum mai sus se poate citi în rechizitoriul verdictului de
condamnare la moarte (vezi cap. 9), și care în fața lui Pilat s-au prezentat ca o plângere.

۞
Capitolul 38
Numeroase profeții biblice despre suferința lui Isus
38/1 - Profeții despre cele șapte cuvinte ale crucii
(Vorbește Isus):
1. «La ora 12.00, primul Meu cuvânt de pe cruce a răsunat în momentul durerilor de
neconceput, când cuiele contondente au pătruns în carnea Mea chinuită și Eu, din Iubirea Mea,
din Inima copleșită de durere, am implorat compasiune pentru torționarii Mei: "Tată, iartă-i,
căci nu știu ce fac!"» Despre această scenă pur divină David și Isaia relatează. Despre batjocura
de la cruce, David spune în 1.043 î.Hr.: «Eu sunt, totuși, un vierme și nu un om, batjocura
poporului și batjocura popoarelor; toți cei care Mă văd Își bat joc de Mine, deschid larg gura și dau
din cap: "Să se plângă lui Iahve, El îl va salva, îl va ajuta, dacă are plăcere în El!"» [Psalmul 22:7-9]
2. Și acum, Eu, Iahve, prin profetul Isaia 37:23-24, am ridicat acuzația și leam spus clar:
"Pe cine ați batjocorit și ați calomniat voi (poporul lui Israel) și împotriva cui ați ridicat glasul?
Împotriva Sfântului (adică a Dumnezeului) lui Israel v-ați ridicat ochii! Prin slujitorii tăi ai
batjocorit pe Domnul!"
3. - Regele David, în 1.043 î.Hr. a profețit pe al doilea cuvânt de pe cruce: "Mi-e sete",
adică de izbăvirea de dureri și de păcatul originar, la care mi s-a oferit să beau fiere și oțet
[Psalmul 22:16 și 69].
4. - David, la al treilea cuvânt de pe cruce, cu 1.036 de ani înainte de Hristos, a profețit:
"Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" [Psalmul 22:2].
5. - Al patrulea cuvânt: "Femeie, iată fiul tău, și tu, Ioan, iată mama ta."
6. - Al cincilea cuvânt: "Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai." Și acestea
două se aflau printre profețiile profetului, dar s-au pierdut.
7. - David, în anul 1043 î.Hr. a notat al șaselea cuvânt de pe cruce: "Tată, în mâinile
Tale îmi încredințez Duhul Meu, Tu m-ai răscumpărat, Iahve, Dumnezeul Meu cel credincios."
[Psalmul 31:6].
8. - Isaia a profețit cu 718 ani înainte de Hristos al șaptelea cuvânt de pe cruce,12 care
sună astfel: "S-a împlinit", prin care am eliberat pe Israel, adică "neamul omenesc", cu o
răscumpărare veșnică din păcatul originar.
***
38/2 - Profeții despre biciuirea lui Isus
(Vorbește Isus):
9. "Scena dureroasă a biciuirii până la moarte se află în Isaia 63:1-9:
I. [Versetul 1]: "Cine este Cel ce vine din Edom, din Bozra, cu haine roșcate? Cine este el,
splendid în veșmintele sale, pășind mândru în măreția marii sale forțe (sufletești)? Eu sunt Cel ce
învață cu Dreptate (Iahve în Isus) și Eu sunt un Învățător care mântuiește." [Isaia 63:1].
II. [Versetul 2]: "De ce sunt hainele tale roșii și de ce sunt hainele tale ca ale celui care
zdrobește strugurii în presă?"
III. [Versetul 3]: "Am fost singur la zdrobirea strugurilor în presă și nimeni din popor nu a
fost cu Mine. I-am călcat în picioare în furia Mea (în fervoarea iubirii) și i-am călcat în picioare în
urgia Mea (păcate înlăturate) și în mânia Mea (fervoarea adevărului). De aceea sângele lor
(iubirea de tortură) s-a stropit pe hainele Mele și Mi-am pătat toate hainele."
IV. [Versetul 4]: "Căci a venit ziua răzbunării (a Milostivirii) și anul răscumpărării pentru
ai Mei."
12 Vezi și revelația ”Cele șapte Cuvinte ale lui Isus Hristos pe cruce” transmisă prin Antonie Groβheim.

V. [Versetul 5]: "M-am uitat în jur și nu era nimeni care să mă ajute, și m-am uitat cu
uimire, dar nimeni nu mi s-a alăturat, dar brațul meu (puterea sufletului) m-a ajutat și ardoarea
Iubirii Mele m-a susținut.”
VI. [Versetul 6]: ”I-am zdrobit în mânia Mea (i-am eliberat de păcatele lor în fervoarea
iubirii Mele), și i-am îmbuibat în furia Mea (plini de iubire pentru Mine), și am făcut să curgă
sângele lor pe pământ (stingând păcatele în tortură).
VII. [Versetul 7]: (acum vorbește David) "Vreau să-mi amintesc de Harul Domnului și de
lauda Domnului pentru tot ce a făcut, și de marea bunătate pe care a arătat-o casei lui Israel, după
îndurarea și harul Său cel mare."
VIII. [Versetul 8]: "Căci El spune: "Cu adevărat ei sunt poporul Meu, fii ai Mei, nu mincinoși
(străini). De aceea El (Iahve) este Mântuitorul lor în orice necaz"."
IX. [Versetul 9]: "Nu un mesager sau un înger, ci El Însuși îi mântuiește în Iubirea și
îndelunga Sa răbdare. El i-a primit (ca pe copiii Săi) în Iubirea în care i-a purtat din veșnicie.
***
38/3 - Profeții despre împărțirea hainelor, sulițelor și picioarelor
10. Despre împărțirea hainelor Mele între soldații romani și tragerea la sorți a cămășii
Mele este relatată de David în 1.043 î.Hr. în Psalmul 22:19.
11. Isaia relatează în anul 717 î.Hr. că Eu, Isus, voi muri între doi tâlhari și voi fi îngropat
în mormântul nou al "bogatului" (Iosif din Arimateea) [Isaia 53:9].
12. Zaharia, cu 513 ani înainte de Hristos, relatează despre lovitura de suliță, ocazie cu
care soldatul în cauză a simțit o durere de nedescris. (Despre întoarcerea Mea este scris în ea):
"Se vor uita la Mine, la Cel pe Care L-au străpuns, și se vor plânge ca după singurul lor fiu și vor
avea o durere amară pentru El, așa cum se plânge pentru primul născut.”
13. Că Mie, Isus, nu I s-au rupt picioarele, așa cum se obișnuia în cazul celor răstigniți,
despre aceasta vorbea mai ales David în 1.043 î.Hr. în Psalmul 34:21: "El (Iahve) Îi ține
picioarele, ca să nu se rupă nici unul dintre ele."
38/4 - Profeția de piatră de temelie

14. David, în 1.025 î.Hr. a profețit că piatra credinței divine, pe care preoții Templului, în
calitate de constructori ai credinței, au respins-o, a devenit în fața lui Iahve piatra unghiulară
[Psalmul 118:22].
15. Aproximativ 300 de ani mai târziu, în anul 723 î.Hr., Eu, Iahve, am spus prin Isaia:
"Am pus în Sion o piatră de temelie, o piatră unghiulară, prețioasă, fundamentală; cine se va
încrede în ea va fi zidit bine." [Isaia 28:16].
38/5 - Profeții despre victoria lui Isus ca Hristos

16. Psalmul 22 din anul 1.043 î.Hr. și Isaia în capitolul 53 din anul 717 î.Hr. relatează
suferințele lui Hristos și Îl slăvesc pe Învingătorul de la Golgota, care este urmat de Psalmul de
biruință 110, unde va fi sărbătorit și slăvit Învingătorul asupra Satanei lumii, din ziua morții
trupului Său până în ziua glorioasă a revenirii Sale și a preluării stăpânirii Spirituale a lumii.
17. Proorocul Isaia vorbește în numele omului: "Iahve, Tu însuți ai salvat cu dragoste
sufletul meu din groapa ruinei, căci ai respins în urma Ta toate păcatele mele." [Isaia 38:17].
18. În Gal. 3:13 Pavel spune: "Hristos ne-a izbăvit de blestemul Legii, căci El Însuși S-a
făcut blestem pentru noi; căci este scris (în Deut. v. 21-23): "Blestemat este oricine atârnă de
lemn"."
19. Nici Moise și nici Pavel nu au înțeles acest verset, căci dacă acesta ar fi trebuit să fie
înțeles în mod material, atunci Eu, Dumnezeu în Isus, aș fi fost blestemat, condamnat, pentru că
pentru păcatele voastre am fost atârnat, din Iubire pentru voi! Ce neglijență - din Iubirea și
Compasiunea de neconceput - să Mă descrii acum ca fiind blestemat în fața lui Dumnezeu și să-i

înveți pe alții această absurditate fără margini!" - Cu adevărat trebuie să vă fie rușine cu a
voastră călcare în picioare a literei Bibliei! - Cuvântul trebuie înțeles într-un mod pur Spiritual și
înseamnă: ”Oricine se agață de materia moartă sau de cele lumești în loc de Spiritualitate este
despărțit de Dumnezeu.
20. Într-un alt pasaj, Pavel spune la Romani 10:4: "Căci sfârșitul Legii, întradevăr, este
Hristos". Acest verset, înseamnă că am șters „Legea” impusă oamenilor: să recâștige dreptul divin
al copiilor prin suferință și moarte pe cruce, prin Iubirea Mea pentru copiii, am abolit-o Eu însumi.
21. În vremea călătoriei vieții Mele, scrierile profeților existau încă în original; ele s-au
pierdut doar odată cu ocuparea și distrugerea Ierusalimului. Acest fapt scoate din joc toate
acuzațiile oponenților Mei de manipulare postumă a frazelor din aceste scrieri vechi din viața lui
Isus. Mai presus de toate, cum aș fi putut să le povestesc celor doi ucenici Cleofa și Barsaba
Iustus, pe drumul spre Emaus, toate versetele profeților, începând cu Moise și terminând cu
Ioan, despre suferința, moartea și învierea Mea, și acestea să poată face trimitere la Mine, dacă
acestea nu ar fi fost deja consemnate de multe secole, ba chiar de peste o mie de ani? De aceea,
oamenii care gândesc logic nu ar trebui să se întrebe astfel de remarci ilogice, pentru că
demonstrațiile existenței acestor oameni sunt dincolo de orice îndoială, există încă demonstrații
ascunse care vor pune adevărul acestui fapt în lumină pentru voi, pentru că Eu, Isus, Dumnezeul
vostru, v-am spus aici în avans!
22. Dar pentru a da încă un cuvânt de justificare pentru ucenicii Mei, care au apelat
tocmai la aceste vechi profeții ale profeților despre Mine, vreau să vă fac cunoscut faptul că
Talmudul, ca carte de istorie a evreilor, ar fi consemnat cu siguranță marea ceartă a fariseilor
împotriva apostolilor și evangheliștilor, dacă versetele citate de profeți nu ar fi susținut ucenicii
Mei și pe Pavel, ci inventate. În plus, trebuie avut în vedere faptul că evreii trebuiau să învețe
Biblia pe de rost, la fel ca și protestanții de astăzi. Cum ar fi putut atunci să aibă loc cea mai mică
înșelăciune și minciună, fără să fie observată imediat de farisei și de tot poporul și să fie atacată?
- Acest singur fapt, că Talmudul nu îi acuză pe apostoli și evangheliști de falsificarea Scripturilor
vechi, este suficient pentru a-i recunoaște pe discipolii Mei ca fiind oameni ai adevărului. Într-
adevăr, chiar mai mult, întreb: "Cum se face că evreii foarte ortodocși care nici astăzi nu vor să știe
nimic despre Mine, în Vechiul lor Testament pe care îl aveau încă pe vremea creștinismului în
scrierile în original, nici în anul 70 după distrugerea Ierusalimului, nici mai târziu, nu știu nimic
despre o înșelăciune în Biblia lor?" Acest fapt, însă, este la fel de clar ca Soarele, că nu trebuie să
vorbim de o înșelăciune sau de o minciună prin interpolarea sau inserarea unor profeții care nu
existau înainte, și într-o cantitate atât de mare, ca nu cumva să fim luați în râs chiar de evreii
ortodocși.
23. Dar s-ar putea face și o obiecție pe care cineva ar pretinde: ”Povestea lui Isus Hristos
în Noul Testament este o poveste romanțată din profețiile despre venirea lui Mesia în Vechiul
Testament și, prin urmare, o ficțiune fin lucrată, bazată pe surse ale Vechiului Testament, deci
indiscutabilă sau cel puțin trebuie privită ca o poveste romanțată.”
24. Această obiecție poate fi respinsă prin aceasta: că dovezile incontestabile ale
profețiilor, împlinite cuvânt cu cuvânt, au fost date mai întâi despre țările Egiptului, Babilonului,
Feniciei și Palestinei; pe de altă parte, trebuie luat în considerare faptul că un om cinstit nu Îl
consideră pe Dumnezeu, pe profeți și pe apostoli ca fiind mincinoși și înșelători de oameni, ci ca
ființe ale adevărului, întrucât este vorba de mântuirea sufletelor oamenilor.
25. Nu sunt oare învățături date în Vechiul și Noul Testament care Îl indică pe Dumnezeu
ca Autor al lor și care au izvorât pentru mântuirea sufletească a omenirii? Numai oamenii
ignoranți, nepăsători și cu Duhe întunecate refuză recunoașterea cuvintelor din Biblia Vechiului
și Noului Testament! - Unul luminat de Duhul lui Dumnezeu, niciodată, pentru că pătrunde până
în adâncurile misterelor lui Dumnezeu care se găsesc în cuvintele Bibliei și se încânta și se
bucură de lumina lor divină.
26. Doriți să respingeți Sfintele Scripturi? Sunteți liberi să faceți asta, - dar, făcând asta,
M-ai respins pe Mine, Iahve în Hristos, și pentru iadul vostru nu mai aveți nevoie de nimic
altceva! - Amin!

27. Totuși, mai există încă un punct deschis, și anume: există unii care neagă pur și simplu
existența lui Hristos și a apostolilor! - Acum vă întreb: "Cum ar fi putut sa răsară Noul Testament
fără Hristos și fără apostoli? Cum a putut să se dezvolte o religie complet nouă sub numele de
Hristos și creștinism? Cine au fost protagoniștii acestei religii care a zguduit lumea, care a reușit să
realizeze ceva atât de impresionant împotriva zeilor păgâni? De unde a venit această convingere
iluminatoare pentru adevărul noului Cuvânt, astfel încât adepții au venit în masă și au îndurat cele
mai înfricoșătoare chinuri, printre torturi și chiar moartea, mai degrabă decât să se lase convinși și
distrași de orice altceva?"
28. Orice idee măreață are nevoie de sacrificii, de aceea chiar și creștinismul a costat
aproximativ două milioane de oameni și, de aceea, a fost tocmai Duhul de putere care venea de
la Duhul Meu care i-a înflăcărat pe luptătorii viteji pentru adevăr și i-a făcut să meargă fără
teamă la moarte pentru credință! - Criticii slabi de minte și nepăsători ar trebui să ia în
considerare faptul că în fruntea fiecărei mari mișcări care zguduie lumea trebuie să se afle
cineva, datorită căruia oamenii se mișcă, se agită și se înflăcărează pentru o cauză bună. Deci,
acolo stăteam Eu, în Adevăr, invizibil pentru ochiul carnal, - dar în Duh, lucrând cu putere în
copiii Mei, și acesta a fost focul Spiritual care i-a înflăcărat pe luptătorii curajoși pentru adevărul
credinței și i-a făcut eroi ai cauzei.
29. Da, poți nega în fața oamenilor proști - dar nu poți dovedi; Pentru că ipotezele nu
sunt realități (fapte) și negarea Adevărului fără a putea dovedi că nu este adevărul face doar
cinste idioților - dar nu impresionează niciodată oamenii serioși, cinstiți și iubitori de adevăr!
30. Pentru că, într-adevăr, au fost mii și mii de martori oculari în toată Palestina care M-
au văzut personal, M-au auzit expunând Învăţătura Mea și chiar au văzut ei înșiși vindecările
Mele minunate, iar unii dintre ei le-au experimentat personal. Eu eram cel mai cunoscut Om,
marele Profet, descendentul marelui și faimosului lor rege David, un Fiu al lui Dumnezeu, Mesia,
sub al cărui Nume era ascunsă puterea Dumnezeului lor Atotputernic, Iahve!
31. Vedeți, Cuvântul unui astfel de Om însemna ceva, pentru că acționa în exterior, iar
Duhul Meu al lui Dumnezeu acționa în interior, de aici acest entuziasm pentru credință, pentru
că curgea din Puterea lui Dumnezeu a Duhului Meu; de aici acest curaj care sfida moartea, de a
sta în picioare pentru Adevăr, pentru că răsplata era întoarcerea acasă a fiului ca un erou pentru
cauza Casei Mele. Acest lucru i-a transformat în eroi pe oameni slabi, tineri și fecioarele delicate,
dar și pe adulți și bătrâni, chiar și în lei curajoși și puternici, să nu se teamă de cele mai
înfricoșătoare torturi și de moarte groaznică, ci să renunțe cu bucurie la viața lor pentru
credinţă. Dacă privești mișcarea creștină timpurie și răspândirea ei rapidă cu astfel de gânduri,
atunci Adevărul se va ridica la tine ca o Lumină de Sus și va lumina întreaga ființă, astfel încât să
gândești așa cum gândește o ființă umană, în care Duhul Sinelui Meu Divin strălucește ca Lumină
centrală a întregii vieți, strălucește și emană raze de Adevăr și Iubire pentru Cel care este
Dumnezeul și Tatăl vostru, și vă va transmite aceste Cuvinte de Iubire și Adevăr. - Amin!
32. Prin urmare, vedeți că aproape fiecare pasaj din istoria Patimilor a fost profețit
dinainte de profeți, iar aceasta este o dovadă suficientă pentru voi că Eu, Hristos, am fost
Dumnezeu Însuși, pentru că ceva asemănător nu se poate spune despre niciun om din lumea, că
istoria vieții sale a fost profețită cu sute și mii de ani înainte, și în plus în toate amănuntele.
Oamenii cu gândire logică ar trebui să se gândească cu atenție la profețiile făcută aici despre
Mine, Isus, înainte de a spune ceva, pentru a nu fi ulterior condamnați pentru incorectitudinea
acuzațiilor lor; căci, într-adevăr, cu cât lupta împotriva lui Hristos va fi mai mare, cu atât vor fi
scoase la lumina zilei dovezi mai mari împotriva adversarilor la momentul potrivit!”
38/6 - Profeție despre înviere

(Vorbește Isus):
33. "Regele David, cu 1.043 de ani înainte de Hristos, a profețit că Eu, Iahve, nu voi lăsa pe
Iubitul Meu să putrezească în mormânt, Iubit pe care pe Muntele Tabor l-am numit "Fiul Meu
preaiubit." În Matei, Eu, Isus, am profețit că voi zăcea trei zile în mormânt, iar în Marcu, Luca și
Ioan că voi învia din morți a treia zi.
34. Din ziua Învierii Mele din morți, trupul Meu nu a mai fost vizibil pentru ochii trupești
ai oamenilor, cu excepția momentului în care am deschis ochii Spirituali pentru ucenicii și
credincioșii Mei. De fapt, odată cu Învierea, Atotputernicia Mea divină a transformat trupul de
carne al lui Hristos în învelișul Spiritual al Iubirii și Înțelepciunii divine, adică al Tatălui și al
Fiului în Dumnezeu, de acum înainte invizibil. Al cărui Înveliș, în consecință, a fost ocupat de
Duhul Iubirii în Dumnezeu cu Sufletul Meu, care este "Fiul", adică Înțelepciunea în Dumnezeu,
pentru că prin Învierea Mea, Dumnezeul și Creatorul lumii care devenise Om, a reintrat în Esența
Sa divină primordială, dar cu diferența că, înainte de aceasta, nimeni nu-L putea vedea pe
Dumnezeu în starea absolută.
35. Din acest moment, însă, îmi permit să fiu contemplat în Trupul lui Hristos de către
copiii mei iubiți, față în față, ceea ce le oferă celor aleși cea mai mare bucurie de fericire.
38/7 - Profeții despre efectele și consecințele apariției lui Mesia

(Vorbește Isus):
36. "Profetul Daniel, cu 543 de ani înainte de Hristos, a profețit că, din cauza uciderii lui
Mesia, Ierusalimul va fi distrus și că, din acest motiv, jertfa iudaică de sacrificiu și stropire va
înceta o dată pentru totdeauna (Dan. 9:24-27).
37. Isaia a anunțat că, prin Mesia, Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la evrei și dată
neamurilor, deoarece evreii îl vor respinge (Is. 8:3 / 8:10 / 8:14).
38. Același profet a afirmat că Mesia va fi primit de neamuri [Isaia 65:1].
39. Maleahi a profețit că jertfa din noul legământ va consta numai din dragoste pentru
Dumnezeu și aproapele (Maleahi 1:10-11).”
۞
Capitolul 39
Dovezi că Isus Hristos este Creatorul lumii
(Vorbește Isus):
1. "Prorocul Isaia spune: "Iahve este cel care dă tuturor viața și duhul Vieții din plinătatea
lui Dumnezeu." - Pavel, în Fapte 17:25, spune același lucru: "Hristos Însuși este Cel care dă tuturor
viață și suflare pentru tot locul."
2. - În Matei 11:27, Eu, Isus, am spus: "Toate lucrurile Mi-au fost date de Tatăl Meu. Prin
aceasta, Eu, Isus, am vrut să spun: "Toate lumile, toate creaturile și toată Magnificența cerească
Mi-au fost predate Mie, Înțelepciunii, de către Iubirea Mea; căci nimeni nu Mă cunoaște (ca
Înțelepciune divină) în afară de Tatăl, căci Eu sunt Fiul Său și Cel căruia vreau să i-o dezvălui.”
3. - Petru, în Epistola către Evrei, 2:7-10 spune: "Iahve, Tu L-ai lăsat pe Fiul Tău să fie mai
prejos decât îngerii pentru puțină vreme; apoi L-ai încununat cu slavă și cu cinste, L-ai pus pe
Lucrările mâinilor Tale și toate lucrurile le-ai pus sub picioarele Lui." Îl vedem pe Isus prin
suferința morții, încununat cu Glorie și Onoare, după ce, conform intenției milostive a lui
Dumnezeu, a mers la moarte pentru toți. Și este bine, într-adevăr, ca Acela pentru Care și prin
Care toate lucrurile au fost create, după ce a condus mulți copii la slavă, Autorul mântuirii lor, să
fie ridicat la Măreție, prin suferințe."
4. - Evrei 1:2-3: Petru spune: "Dumnezeu ne-a vorbit în aceste zile de pe urmă prin Fiul pe
care L-a constituit moștenitor al tuturor lucrurilor și prin care a creat și lumea; El, care, fiind
splendoarea Măreției Sale și chipul Esenței Sale, susținând totul prin cuvântul Său puternic, după
ce a săvârșit curățirea păcatelor noastre, a șezut la dreapta (ca judecător) a Maiestății divine în
cel mai înalt dintre ceruri."
5. - Mărturia lui Pavel în scrisoarea către Coloseni 1,15-17: "Isus Hristos este chipul lui
Dumnezeu cel invizibil, Întâiul născut al tuturor făpturilor. - Căci prin El au fost create toate
lucrurile, cele din ceruri și cele de pe pământ, cele văzute și cele nevăzute, fie că sunt tronuri, fie că
sunt stăpâniri, fie că sunt principate, fie că sunt puteri, toate au fost create prin El și pentru El. El

este înaintea tuturor lucrurilor și toate subzistă în El."
۞
Capitolul 40
Isus ca Dumnezeu și Om și glorificarea și îndumnezeirea Lui
(Vorbește Isus):
1. "Duhul lui Dumnezeu este Marea înflăcărată a Iubirii divine, care reprezintă sau
cuprinde întregul aer eteric al Cosmosului. Această Mare de iubire Spirituală în flăcări este
Duhul Vieții în Univers și, conform caracteristicii sale de iubire, este Forța fundamentală a
Creației și, deoarece această forță fundamentală este caracteristica creatoare în Dumnezeu, de
aceea este numită Tată, deoarece tot ceea ce o ființă liberă realizează, face din iubirea sa pentru
cauza (bună), care este voința de iubire pentru procreare, pentru producție și pentru generare.
Prin urmare, Iubirea în Dumnezeu este numită în mod Spiritual "Tată", pentru că El este Forța
Generatoare, căci Tată înseamnă etimologic "Generator". Eu, Isus, l-am numit pe acest Duh "Tatăl
Meu" sau "Iubirea Mea", pentru că El era Viața în Mine.
2. Înțelepciunea lui Dumnezeu este Sufletul lui Dumnezeu și, în limbaj Spiritual, este
numit "Fiul lui Dumnezeu", care, de altfel, este numit "Cuvântul lui Dumnezeu". Acest Cuvânt al
lui Dumnezeu, ca Înțelepciune a lui Dumnezeu, este înnăscut în Iubirea divină, de aceea Eu, Isus,
Mă numesc, conform Sufletului Meu, "Fiul înnăscut al lui Dumnezeu", deoarece Înțelepciunea lui
Dumnezeu este înnăscută, adică este conținută în Iubirea lui Dumnezeu. Sufletul Meu, care este
Isus, este așadar o scurgere de Raze divine de lumină care vin din Flacăra divină a iubirii, numită
Spiritual "Tatăl". Razele sunt Înțelepciunea divină, iar aceasta este inclusă în Forma corporală pe
care Duhul a ales-o conform Voinței Sale și a plasato în propria imaginație. Această Imaginație,
ca produs Spiritual, este așadar Sufletul lui Isus, pe care însuși Duhul lui Dumnezeu l-a creat
pentru Sine. Și acest Duh a dat Sufletului Inteligența, astfel încât acesta să poată construi în
pântecele matern corpul material exact după Figura sa Spirituală ".
40/1 - Magnetismul și electricitatea, ca Iubirea și Înțelepciunea

(Vorbește Isus):
3. "Ajung acum la explicația fundamentală în ce constă Iubirea și Înțelepciunea divină.
4. Iubirea lui Dumnezeu se află în Magnetismul care îmbrățișează (cuprinde) toate
lumile, al căror magnetism le reprezintă; de aceea oamenii sunt vindecați de boli prin influxul
magnetismului, deoarece Iubirea lui Dumnezeu este viață, deci și sănătate.
5. Magnetismul, ca Tată sau Iubire în Dumnezeu, după cum s-a arătat deja, este Forța
fundamentală a Voinței în Dumnezeul atot-creator și este, în același timp, Puterea dominantă în
Univers, pe care electricitatea, ca Suflet al lui Dumnezeu, a plasat-o în afara sa și care semnifică
Înțelepciunea și Forța în Dumnezeu. Cu toate acestea, magnetismul este mult mai mare și mai
puternic decât electricitatea, de aceea Eu, Isus, ca Suflet al Tatălui, am spus: "Tatăl este mai mare
decât Mine", numai că până acum nu am fost înțeles ce am vrut să spun prin aceasta, deoarece
acest lucru a fost publicat doar prin cartea "Sfânta Treime". Cărțile creștin-teosofice au fost până
acum prea puțin recunoscute, iar faptul că ele relatează adevărul, prea puțin crezut.
6. Deoarece magnetismul și electricitatea nu sunt separate în Dumnezeu, ci sunt una în
cealaltă, de aceea am spus la Cina cea de Taină că Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine, deci și
prin Înțelepciunea Mea, care în acel moment trecuse deja complet în Iubire, altfel nu aș fi putut
suferi și muri pe Cruce pentru păcatele lumii, deoarece eram Una cu Iubirea; iar Iubirea, adică
Tatăl, era Una cu Înțelepciunea trecută complet în Iubire. Astfel, trebuie să înțelegeți cuvintele
Mele divine, atunci nu vor mai exista contradicții în citirea acestor versete.
7. Dar cum de magnetismul este mai mare decât electricitatea, vă dați seama din faptul că
magnetismul este Focul fundamental și Forța fundamentală în Dumnezeu. Vedeți acest Foc
fundamental prin fiecare foc din aparițiile materiale, între timp, până la cel mai puternic foc
subteran care se dezvăluie prin vulcani sau munți în erupție, care uneori îi anunță pe oameni că

nu trăiesc conform Voinței Mele și, prin urmare, nu sunt în siguranță nici un minut din viață și,
prin urmare, trebuie să se întoarcă și să se îmbunătățească; Numai că majoritatea oamenilor nu
cred în ceea ce Eu vă spun aici, de aceea deja Îmi mânuiesc toiagul cu putere și din ce în ce mai
tare asupra omenirii, care ascultă doar de păcat și nu vrea să recunoască faptul că evenimentele
lumești, naturale și elementare sunt toiagul Meu sau pedeapsa lui Dumnezeu! -
8. Vedeți, există doi sori: unul Spiritual, numit Dumnezeu, care locuiește în Lumina
inaccesibilă, și un soare material pentru locuitorii Pământului. Soarele material, însă, primește
Focul, Lumina și Căldura de la Soarele Spiritual și, prin urmare, este reprezentantul material al
Soarelui Spiritual, care sunt tocmai Eu, Dumnezeul și Tatăl vostru. Focul și Căldura reprezintă
Iubirea, Lumina radiantă reprezintă Înțelepciunea în Dumnezeu, de aceea Eu, Isus, ca Suflet al lui
Dumnezeu, am spus: "Eu sunt Lumina lumii", ca Înțelepciune și Doctrină a adevărului, pentru că
vine din Iubirea și Înțelepciunea lui Dumnezeu. Fără Soare, ca radiant al Iubirii și Înțelepciunii,
sau al Magnetismului și Electricității, Pământul ar deveni un întuneric dens și ar fi lipsit de orice
viață și de orice mișcare; de aceea, tot Binele vine de Sus, de la Tatăl vostru providențial Isus, și
de nicăieri altundeva!
9. După cum s-a spus: Înțelepciunea lui Dumnezeu este Lumina Spirituală electrică și
este Sufletul lui Dumnezeu, care în sine este infinitatea spațiului eteric. Dacă deja un puternic
Soare electric, așa cum se numește această lumină a unui glob luminos electric, răspândește o
lumină alb-albastră atât de intensă încât ne apare ca o lumină inaccesibilă, cu cât mai puternică
trebuie să fie atunci toată Lumina Sufletului lui Dumnezeu, căci ea este infinitatea Spațiului
eteric! - De aceea se spune: "Dumnezeu locuiește în Lumina inaccesibilă", ceea ce este ușor de
înțeles, deoarece lumina materială electrică este esența Luminii Spirituale manifestate în
material.
10. Această lumină electrică manifestată în materie este, în același timp, o demonstrație
minuțioasă a sumei infinite a Înțelepciunii lui Dumnezeu, împotriva căreia unii oameni luptă cu
Duhul lor întunecat. În electricitate, într-adevăr, se găsește Înțelepciunea și Puterea lui
Dumnezeu, de unde și trăsnetele și căderile de trăsnete, atunci când Spiritele infernale malefice
din primul iad, în zilele de furtună, își poartă războaiele Spirituale în regiunea norilor, deoarece
sufletele lor sunt alcătuite, ca și Sufletul divin al lui Isus, din electricitate, de aceea, în același
timp, ele sunt înzestrate cu o forță imensă, ceea ce este explicat cu precizie în cartea lui Martin
Luther și în Ghidul pentru Viața de Apoi a lui Swedenborg (Capitolul 50).13 De aici vin teribilele
cutremure, când spiritele pământului care există în aer și în apă sunt excitate.14 De aici, însă,
vedem guvernarea Înțelepciunii lui Dumnezeu în natură și în Duh, căci Magnetismul, ca Tată sau
Iubire în Dumnezeu, și Electricitatea, ca Înțelepciune și Putere în Dumnezeu, guvernează lumea.
De aceea se spune că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul, adică din Iubire și din
Înțelepciune, pentru că Duhul Sfânt nu este altceva decât Puterea care exercită ceea ce Iubirea și
Înțelepciunea în Dumnezeu au hotărât să realizeze.
11. Oricine este capabil să gândească limpede, va înțelege acum cu ușurință și, de
asemenea, îl va vedea, îl va cuprinde și înțelege pe Tatăl său Spiritual de pretutindeni, deoarece
totul vine de la Dumnezeu și este în Dumnezeu, iar totul este Gând Divin reprezentat în diferitele
aparențe a ceea ce omul vede, aude sau percepe în alt mod prin organele sale senzoriale. Cu
toate acestea, în aceste Gânduri vizibile este reprezentat în același timp și Duhul Sfânt în
Dumnezeu, pentru că, lucrând în ele, El se arată pe Sine însuși în mișcare, în creștere sau altfel.
12. Cine a înțeles o dată pentru totdeauna că Dumnezeu este Duhul aerului eteric, sau că
Forțele fundamentale ale magnetismului și electricității care circulă prin lumi, care stabilesc,
mențin și guvernează totul, se mai poate îndoi că Dumnezeu este peste tot, da, chiar și în cel mai
mic atom? Într-adevăr, nu numai atât, dar El este inima, viața din fiecare atom, și astfel, urcând
până la cel mai mare Soare Central primordial care orbitează în Univers! - Fără Dumnezeu, nimic
nu există nicăieri și nimic nu poate exista nicăieri, pentru că totul este în Dumnezeu și nimic nu
13 https://www.legamedelcielo.it/schumi/schumi_de/martin_luther.htm#Kap_50
14 Despre cutremure, vezi revelația din 1840 către Jakob Lorber „Mărturii despre natură”, cap. 18 și 19.

este în afara lui Dumnezeu.
13. Poate cel care nu poate înțelege acest adevăr să se considere copil al lui Dumnezeu,
dacă în el nu există nici iubire, nici înțelepciune, nici forță magnetică electrică prin mișcarea
gândurilor? Desigur, aici, măsurat la forma umană; - în timp ce în Dumnezeu este nemărginit,
căci totul este la o scară infinit de mare.
40/2 - Trupul lui Isus a fost spiritualizat și Maria nu mai era mamă
14. Odată cu încarnarea a trebuit să-Mi creez un corp material de carne, în care am trăit
treizeci și trei de ani. Trebuia să Spiritualizez acest Corp din ce în ce mai mult prin reprimarea
tuturor lucrurilor lumești, apoi să-l Spiritualizez astfel încât toate viciile infernale ale corpului
material să fie distruse. Prin această Spiritualizare, m-am eliberat din ce în ce mai mult de
umanul pe care îl primisem prin intermediul mamei, astfel încât, în momentul în care am
împlinit trei ani de învățătură, tot umanul fusese deja eliminat din mine. Eram acum doar un
Duh consolidat în trupul trupesc, așa că în acel moment mama Mea trupească nu mai era mamă,
pentru că deja alungasem din Mine tot ce era omenesc. Eram un Duh suprem, de asemenea cu
trup trupesc, și de aceea nu mai eram Fiul ei, căci în Mine nu mai era nimic care să vină de la ea.
Dacă cineva știe acest lucru, atunci poate înțelege și cuvintele Mele și modul Meu de a acționa
față de mama Mea din trecut, deoarece nu m-am mai referit la ea ca la mama Mea conform
conceptelor umane, după cum arată următoarele versete din Biblie:
I. - Ioan 2:3-4: "La nunta din Cana Galileii, Maria Mi-a zis: "Nu mai au vin!" Și Eu i-am zis:
"Femeie, ce am Eu de-a face cu tine? Nu a venit încă ceasul Meu (de a Mă descoperi)".
II. - Luca 8:20-21: - Când am venit odată în apropiere de Nazaret, în timpul orelor Mele de
învățătură, iar Maria și fiii lui Iosif au venit să Mă viziteze, în timpul lecției Mi s-a anunțat că
mama Mea venise cu frații Mei să Mă vadă. Atunci am răspuns ascultătorilor, întinzând Mâna
peste ucenicii Mei: "Mama Mea și frații Mei sunt cei care ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl
păzesc." (acest lucru este relatat și în Matei 12:46-49 și Marcu 3:31-35).
III. - Ioan 19:26-27: - În vremea răstignirii Mele, Maria și ucenicul Ioan stăteau sub cruce,
iar Eu am zis Mariei: "Femeie, iată fiul tău"; apoi am zis lui Ioan: "Iată mama ta". Așa că n-am mai
numit-o pe Maria mama Mea, pentru că despărțisem de Mine tot ce era omenesc din ea. Ioan
remarcă la aceasta: "Și din ceasul acela (Ioan) a luat-o cu el". Această relatare este într-adevăr
corectă, numai că Maria nu a rămas mult timp cu Ioan, ci s-a întors în casa lui Iosif.
IV. - Ioan cap. 20: - De asemenea, vedeți din scena Învierii că M-am arătat mai întâi Mariei
Magdalena, și nu mamei Mele Maria.
15. Aceste demonstrații ar trebui să fie suficiente pentru ca voi să nu o plasați pe mama
mea trupească printre Spiritele superioare ale Cerului Meu, căci Eu însumi, încă din timpul vieții,
am dat vestea că Maria nu era mai presus de Mine, ca orice alt om. Mai degrabă, o recunosc ca pe
mama Mea trupească, dar nicidecum ca pe o sfântă, sau ca pe Maica Domnului, sau ca pe Regina
Cerului, ceea ce a făcut Biserica Romană din ea, căci aceste cuvinte în sens Spiritual înseamnă ca
și cum Eu, Dumnezeu, aș avea încă un Tată ca Dumnezeu cel Bătrân care, ca Dumnezeu, M-ar
naște cu Maria; - "Sfântă" înseamnă la fel de mult ca și "cu Dumnezeu", pentru că în Împărăția
Duhurilor nimeni nu este sfânt decât numai Eu, Isus, în timp ce "Regina Cerului" ar însemna că
Maria este soția sau femeia Dumnezeului cel Bătrân, care ar fi Tatăl Meu. - O astfel de doctrină
păgână și anticreștină despre Dumnezeu și Maria poate fi doar un subiect (motiv) de atracție
pentru cei ignoranți, dar pentru Mine, Isus, este o urâciune!"
40/3 - Despre esența spirituală a Mariei

(Vorbește Isus):
16. "Pentru ca să știți ce fel de Regina Cerului și Maica lui Dumnezeu este Maria, vreau să
vă spun adevărul din Revelația lui Isus: Maria este acum partenera unui arhanghel, al cărui nume
este Iosif, dar nu în îngrijirea părintelui Iosif. Ea trăiește cu acest tânăr în cercul unor Duhuri
foarte înalte care sunt la același nivel cu ea în puritatea inimii și iubirea pentru Isus. Pentru că,

într-adevăr, în Rai nu există fecioare singure și fără însoțitor, ci fiecare fecioară, sau chiar și cea
care nu este fecioară, primește un însoțitor cu care trăiește în castitate Spirituală conjugală,
pentru că bărbatul și femeia formează o singură ființă, chiar dacă este alcătuită din două
persoane, de aceea Pavel a spus: "Bărbatul este capul femeii" [Efes. 5:23], iar Dumnezeu, ca parte
constitutivă a lui Adam, a luat femeia de la el și i-a prezentat-o ca al doilea eu al său, și nu a creat-o
de la zero ca o persoană cu totul nouă.
17. Învăţătura fecioarelor caste cerești, care sunt miresele lui Isus, trebuie însă să o
accepți în așa fel încât Duhul lui Dumnezeu este masculin, dar sufletele oamenilor, în schimb,
sunt toate feminine, și că în fiecare suflet există un Duh asemănător lui de la Dumnezeu, care
este Ființa Frate și același cu Isus, a cărui mireasă este fiecare suflet, pentru că în fiecare suflet
există o scânteie din Duhul lui Dumnezeu; pentru că acest Duh este Viață, este Iubire, și în om
este totul, pentru că este călăuza lui în veșnicie, până când omul va deveni ceea ce este Isus:
Dumnezeu lângă Isus ca Dumnezeu Tatăl. Cu toate acestea, Isus rămâne întotdeauna Tatăl și are
toată Puterea în mâinile Sale, și tot ceea ce un Dumnezeu care îl urmează pe Isus, va dori să creeze
în milioane de ani, nu va putea face decât în comuniune cu Puterea lui Isus și cu Voința Sa de
Iubire, dar niciodată din propria sa din putere sa deplină.15
18. Odată cu eliminarea a tot ce este uman, Isus nu este nici măcar "Fiul lui David", după
cum ne învață următoarea scenă din anii de învățătură: Matei 22:41-46: "Isus i-a întrebat pe
farisei și le-a zis: "Ce credeți voi despre Hristos? Al cui Fiu este El?" Ei I-au răspuns: "Hristos este
Fiul lui David." Și Isus le-a răspuns: "În ce fel deci David, în duh, Îl numește Domn, zicând: "Domnul
a vorbit Domnului meu: șezi la dreapta Mea, până ce voi face pe vrăjmașii tăi scăunelul picioarelor
Tale. De aceea, dacă David Îl numește Domnul său, în ce fel este El Fiul său? Și nimeni nu putea să-I
răspundă cu un cuvânt." (acest lucru este scris și în Marcu 12:35-37; Luca 20:41-44; Psalmul
110:1).
19. De aici reiese că, odată cu eliminarea și expulzarea a tot ceea ce era uman provenind
de la Maria, Eu, Isus, am expulzat și tot ceea ce provenea din David; de fapt, Eu primisem de la
Maria doar trupul de carne, dar fără ingredientul Spiritual al Duhului matern, în care ar fi fost
reprezentat în același timp și Duhul lui David, altfel ar fi trebuit să încorporez din nou Duhul lui
David al Mariei sau să-l păstrez și să-l divinizez, ceea ce însă nu era fezabil din motivul că
oamenii trebuie să-și divinizeze singuri particulele sufletești Spirituale primite de la strămoșii
lor.
20. Dar s-a întâmplat un lucru. Eu, Isus, sunt Spiritual Regele David însuși, pentru că Eu,
Isus, ca Dumnezeu și Creator și Rege etern, M-am făcut să Mă generez (procreez) și să Mă nasc
pentru și în neamul său, de aceea se afirmă că tronul Regelui David, confirmat în eternitate - va
subzista - dar în Mine, și nu în persoana fostului Rege David, despre care voi veni să vorbesc din
nou."
40/4 - Despre Schimbarea la Față

(Vorbește Isus):
21. "Faptul că trupul Meu uman în timpul anilor de învățătură era deja foarte
Spiritualizat, ba chiar aproape complet divinizat, vă este mărturisit de scena de pe Muntele
Tabor, în prezența ucenicilor Ioan, Iacov și Petru. Acolo a avut loc Schimbarea Eului Meu, ca
aspect Spiritual pe care îl aveam, deschizându-le ucenicilor vederea Spirituală , astfel încât ei să
Mă vadă și să Mă contemple în Slava Mea divină, despre care evangheliștii relatează următoarele:
"Fața Lui strălucea ca Soarele și hainele Lui erau ca lumina și au auzit un glas din nor (al cărui
glas era de la Mine) care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Eu Îmi găsesc plăcerea."
22. A doua oară M-am arătat transfigurat lui Ioan, când a scris Apocalipsa, fața Mea
strălucind ca Soarele. [Apoc. 1:16].
23. Între timp, mai sunt și alte momente în care am vorbit despre transfigurare, fără ca
15 În consecință, Tatăl ca magnetism și Fiul ca electricitate, sau Tatăl ca foc și Fiul ca căldură, adică iubire și înțelepciune într-una.

nimeni să fi observat acest lucru; de exemplu, la intrarea în Ierusalim, când oamenii au început
să se certe cu Mine în Templu, pentru că nu Mă lăsam uns și proclamat ca Rege. În tristețea Mea
pentru părerile greșite ale uneltitorilor de regi cu privire la misiunea Mea pământească, am
exclamat cu voce tare: "Tată, transfigurează Numele Tău! La care am trimis glas ca din ceruri,
care a zis: L-am proslăvit și vreau să-L proslăvec iarăși" [Ioan 12:28].
24. Se pune întrebarea: ce și cum a fost această schimbare la față? A fost ceva Spiritual? Cu
alte cuvinte: am respins demnitatea de rege și astfel am glorificat divinitatea. Aceasta a fost
Schimbarea la față.
25. - Următoarea schimbarea la față a fost la Cina cea de Taină, când Iuda s-a ridicat și s-a
dus să Mă trădeze la marele preot Caiafa. Apoi, când a ieșit Iuda, am spus: "Acum, când Fiul
Omului este slăvit și Dumnezeu este slăvit în El, Dumnezeu Îl va slăvi și pe El însuși și o va face
imediat." [Ioan 13:31-32]. Semnificația acestei Schimbarea la față (transfigurări) este
următoarea: aș fi putut scăpa de suferință și de infamie, dar tocmai aceasta a fost Schimbarea,
pentru că nu am dat înapoi, ci M-am oferit pe Mine însumi pentru păcatele lumii și am mers pe
Muntele Măslinilor, unde M-am lăsat prins pentru a aduce răscumpărarea din păcatul originar.
Povestea suferinței și a morții a fost principala Mea transfigurare, și, prin urmare, îndumnezeirea
completă, căci am suferit și am murit ca ființă umană pentru întreaga umanitate.
26. De aceea Eu le-am spus celor doi ucenici pe drumul spre Emaus: "Nu trebuia oare
Hristos să sufere toate acestea și să intre în Slava Sa? [ca Dumnezeu - Luca 24:26]. - Vedeți, lăsând
deoparte tot ce este uman, cu suferință și rușine, am divinizat trupul uman carnal în 21 de ani
(adică de la 12 la 33 de ani), astfel încât fiecare om ar avea nevoie de ani aproape nenumărați
pentru a Mă urma pe Mine, Tatăl său, ca să devină pur în toate ca cristalul.
27. Faptul că trupul Meu pământesc trupesc s-a Spiritualizat complet prin suferința Mea,
stă în demonstrația că acesta s-a transformat imediat în Duh, când, odată cu Învierea, la ora trei
dimineața zilei de 27 martie a anului 33, Duhul Meu divin a venit să ia trupul trupesc și M-am
reunit cu El, iar de la acea oră nimeni nu M-a mai văzut decât, doar, atunci când i-am deschis
ochii Spirituali. De aceea am dispărut instantaneu în fața ucenicilor din Emaus, de îndată ce M-au
recunoscut, închizându-le ochii lor Spirituali [Luca 24:-31].
28. Apoi, când cei doi ucenici s-au întors de la Lazăr pe Muntele Măslinilor, unde se
ascunseseră ceilalți ucenici și cărora le povestiseră cele întâmplate pe drumul spre Emaus, și
acolo, la frângerea pâinii, am intrat deodată cu ușile închise, așa că toți s-au speriat, crezând la
început că sunt un Duh, apoi le-am îndepărtat imediat teama, arătându-le mâinile și picioarele
Mele străpunse, făcându-i sa înțeleagă că eram într-adevăr Eu, și le-am spus: "Atingeți-Mă și
priviți-Mă, căci un Duh nu are carne și oase, cum vedeți că am Eu." [Luca. 37:39]. Este de la sine
înțeles că a trebuit să-Mi materializez trupul Spiritual cu Forța divină de Voință pentru perioada
cât am stat cu ei, dar cum de bucurie nu puteau să creadă cu adevărat și considerau aceasta o
înșelăciune a simțurilor, Eu am spus: "Aveți ceva de mâncare?” Apoi Mi-au pus în față o bucată de
carne friptă și puțină miere. Am luat-o și am mâncat-o sub ochii lor.
29. Apoi am venit opt zile mai târziu, în spatele ușilor închise, și l-am convins pe
necredinciosul Toma că, de fapt, am înviat din morți. După aceea, ucenicul a exclamat: "Domnul
meu și Dumnezeul meu!" Prin aceasta el a mărturisit public că numai Dumnezeu poate învia din
morți prin propria Sa putere." [Ioan 20:26-28].
40/5 - La Înălțare
(Vorbește Isus):
30. "Despre Divinitatea Mea mărturisește și Înălțarea Mea, atunci când Eu, în prezența a
670 de oameni cărora le-am ținut un discurs în prealabil, pentru că erau prietenii și credincioșii
Mei, am fost învăluit de un nor alb care cobora de pe firmament, care M-a învăluit și M-am
înălțat din nou, dispărând de pe acest pământ sub ochii lor. [Luca 24:51].
31. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată pe pământ și - în fața unei mulțimi atât de
mari de oameni [1 Cor. 15:6]. Se pune întrebarea: "Putea să se întâmple acest lucru în public,
dacă, într-adevăr, nu s-ar fi întâmplat, în fața unei mulțimi atât de mari de martori?" Cu siguranță
că nu! Și vedeți, în ciuda acestui fapt preponderent, care nu ar fi fost crezut dacă nu ar fi existat
peste tot martori ai acestui eveniment, diferiții falși profeți au într-adevăr curajul să susțină că
nu a fost adevărat, sau îl interpretează astfel încât Dumnezeu în Hristos este reprezentat în mod
absolut ca o minciună. - Vedeți, la fel face și polul opus lui Dumnezeu, un pol numit "Satana", - iar
cei care se rătăcesc în compania lui, aceștia sunt servitorii și complicii lui, care vor să Mă
suprime ca Dumnezeu. - În curând, însă, va veni vremea când ultimul opresor al lui Hristos își va
învăța în iad păcatele, în timp ce numele Meu sfânt va fi din ce în ce mai mult recunoscut, iubit și
adorat pretutindeni ca Dumnezeu și Tată al oamenilor.
32. Deja la Cina cea de Taină Eu am profețit despre întoarcerea (acasă) Mea prin moarte
și Înălțare, spunându-le ucenicilor Mei: "Eu am venit de la Tatăl în lume; acum las din nou lumea
și Mă duc la Tatăl. - Dar nu numai la Cina cea de Taină, ci și înainte am vorbit adesea despre
despărțirea Mea de această lume și despre întoarcerea la Esența Mea originară de Iubire, adică
despre întoarcerea la Tatăl, după cum arată următoarele relatări ale evanghelistului Ioan:
I. - "Mai rămân puțin cu voi și apoi Mă duc la Cel care M-a trimis." [Ioan 7, 33]. M-a trimis,
însă, pe Mine, Iubirea Mea pentru răscumpărarea omenirii, din cauza despărțirii Tatălui de copiii
Săi.
II. - După discursul din Capernaum despre mâncatul trupului Meu și băutul sângelui Meu,
le-am spus ucenicilor mormăitori, pentru a-i face să reflecteze asupra persoanei Mele: "Ce se va
întâmpla atunci când Îl veți vedea pe Fiul Omului înălțându-se la locul unde a fost mai înainte?"
[Ioan 6:62].
III. - Altă dată am spus: "Nimeni nu s-a înălțat la Cer decât Cel care S-a coborât din Cer,
adică (Eu) Fiul Omului (adică Propovăduitorul Cuvântului Divin) care (în Esența Sa Divină) este
întotdeauna în Cer." [Ioan 3:13].
33. Aceste declarații făcute în timpul vieții Mele, confruntate cu Înțelepciunea și Iubirea
conținute în Cuvintele Mele de Învățătură Divină și care anunță Adevărul veșnic, vă arată că Eu, a
cărui învățătură este atât de impecabilă pentru că se află în culmea rațiunii umane, am vorbit cu
siguranță și am proorocit cel mai înalt Adevăr în aceste cuvinte, chiar dacă astăzi, în epoca
întunericului a profețiilor obscure și false, mulți oameni nu înțeleg cuvintele Mele Duhovnicești,
pentru că sunt aduse din Cer, și le târăsc împreună cu Hristos în întunericul lor spiritual - în
mocirla înţelepciunii lor intelectuale.
40/6 - Hristos ca chip al lui Dumnezeu

(Vorbește Isus):
34. "Acum dorim să vorbim din nou despre semnificația lui Hristos ca imagine a lui
Dumnezeu. Vedeți, chipul lui Dumnezeu este aceeași Esență în sens Spiritual, așa cum Dumnezeu
este Tatăl, deci înzestrat cu aceleași Virtuți și Caracteristici ca Dumnezeu Însuși, și că Eu, Hristos,
am fost aceasta, despre aceasta vorbesc următoarele versete biblice:
I. "Pentru cei necredincioși, cărora dumnezeul acestei lumi (care este egoismul) le-a orbit
mințile, ca să nu le strălucească strălucirea Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui
Dumnezeu" [2 Cor. 4:4].
II. Un al doilea pasaj spune: "Pe cei pe care Iahve i-a ales mai întâi, i-a chemat și i-a ales, i-
a și proslăvit pentru a fi asemuiți cu chipul Fiului Său, pentru ca El să fie cel dintâi născut între
mulți frați". [Rom. 8:29-30].
III. Cel de-al treilea pasaj descrie măreția lui Hristos printre copiii Săi care alcătuiesc
Împărăția Sa Spirituală: "Mulțumiți cu bucurie Tatălui, care ne-a întărit ca să fim moștenitori ai
celor binecuvântați în lumină; care ne-a izbăvit de sub puterea întunericului și ne-a purtat în
Împărăția Fiului iubirii Sale, prin care avem răscumpărarea prin sângele Său, iertarea păcatelor
(provenind din păcatul originar), El este chipul Dumnezeului invizibil, Cel Întâi-Născut înaintea
tuturor creaturilor." [Col. 1:12-15].
IV. În cel de-al patrulea pasaj se arată că prin Hristos, deoarece El este Înțelepciunea și
Puterea lui Dumnezeu, au fost create toate lucrurile, cele din ceruri și cele de pe pământ, "În
aceste vremuri din urmă, Iahve ne-a vorbit și nouă prin Fiul, pe care L-a constituit moștenitor peste
toate lucrurile și prin care a creat lumile; căci El este splendoarea măreției Sale (a Luminii sau a
Sfințeniei lui Dumnezeu) și chipul Esenței Sale divine." [Evrei 1:2-3]. Pavel se exprimă și mai
sublim în scrisoarea sa către Coloseni, spunând că prin Hristos a fost creat tot ceea ce este, ceea
ce este cu siguranță cea mai convingătoare demonstrație că Eu, Isus Hristos, sunt Dumnezeu Tatăl
și Creatorul lumii într-o singură și aceeași Persoană."
۞
Capitolul 41
Isus, Cel veșnic
Dovada că Isus Hristos este, a fost și va fi prezența veșnică a lui Dumnezeu în Univers. Un
Domn al domnilor și Rege al regilor lumii.
(Vorbește Isus):
1. "Faptul că Eu, Isus, nu sunt temporal, ci din veșnicie, este arătat de mai multe pasaje
din Sfintele Scripturi, care Mă slăvesc ca fiind Cel Etern, deci fără început și fără sfârșit. Acest
fapt a fost deja dovedit în mod clar prin argumentele precedente, așa că aici vreau să citez doar
pasajele care confirmă ceea ce a fost deja dovedit:
I. - Ioan 1:27 - Ioan Botezătorul a spus despre Mine: "Acesta (adică Mesia) este Cel ce va
veni după Mine, Cel ce a fost mai înainte de Mine, căruia nu sunt vrednic să-i dezleg nici măcar
șireturile de la încălțămintea.”
II. Ioan 1:30: "El este Acela despre care am spus: "După Mine va veni un Om care a fost mai
înainte de Mine, căci El a fost mai înainte de Mine".
III. - Proorocul Mica 5:1 despre Mine spune: "Tu, Betleem, Efrata, fiind mic între mii (de
localități din Iudeea), dar din tine va ieși Cel ce va împărăți în Israel, a cărui origine este din
timpuri trecute, din zilele eternității." Această profeție clară vă învață că Eu, Dumnezeu Însuși,
Conducătorul și Regele etern, Mă voi naște în forma umană a lui Mesia în Betleem, ceea ce s-a
întâmplat de fapt 700 de ani mai târziu.
IV. - Ioan 1:1 și 14 - Acest evanghelist spune: "Eu, Cuvântul, adică Înțelepciunea lui
Dumnezeu, eram deja la început în Dumnezeu ca Înțelepciune a Lui". / "...și această Înțelepciune a
lui Dumnezeu a luat și s-a întrupat în Isus, apoi a locuit printre oameni și S-a arătat pe Muntele
Tabor în Slava Sa divină."
V. - Ioan 8:,58 - Într-o ceartă pe care am avut-o cu iudeii în Templu, le-am spus: "Adevărat,
adevărat vă spun: mai înainte ca Avraam să fi fost, Eu sunt (eram)."
VI. - Ioan 16:28 - La Cina cea de Taină am spus: "Eu am venit de la Dumnezeu Tatăl și Mă
întorc la El.”
VII. - În același loc am mai spus: Ioan 17:5. "Și acum, Tată, slăvește-mă înaintea Ta, cu acea
Mărire pe care am avut-o cu Tine mai înainte de a fi lumea."
VIII. - Apocalipsa 11:5 - În Apocalipsa sunt descrise evenimentele din lume din vremea
întunecatelor profeții false, care se vor abate în zilele noastre și a cărei Biruință va cădea în cele
din urmă în mâinile lui Dumnezeu. Cuvintele sună astfel: "Guvernarea lumii aparține Domnului
nostru și Hristosului Său (care este purtătorul Tatălui); El va domni (în Hristos) din eternitate în
eternitate."
2. Astfel de cuvinte clare despre Mine vă învață foarte clar că Eu, Isus Hristos, sunt
Dumnezeu Însuși. Vedeți, atunci când primiți cea mai mică știre despre existența istorică a unei
persoane celebre din trecutul necunoscut până acum, atunci o strigați în cele patru vânturi și
credeți în existența acestei persoane care a trăit în acel timp; totuși, o mare Carte vorbește
despre Mine, - marea Sfântă Scriptură scrisă în mii și mii de versete, pentru că Mă are pe Mine,
Isus Hristos Iahve Sabaot, ca subiect al istoriografiei sale, și voi oricum nu le credeți! - Dacă ați fi
în stare să citiți această Carte a tainelor lui Dumnezeu în mod Spiritual și ceresc, nu Mi-ați nega
existența ei și adevărul faptelor! - Oare nu arată acest lucru clar și deschis în care Duh sunt copiii

Mei denigratori, negaționiști, târâtori în noroi, mincinoși, hulitorii și eradicatorii Mei?
3. Adversarii Mei să facă ce vor: "Eu sunt Alfa și Omega", / "Începutul și Sfârșitul, căci Eu
sunt Cel ce a fost și Cel ce va veni, Cel Atotputernic" [Apoc. 1:8 și 11]. - Un Domn al domnilor și
Rege al regilor lumii. Raționamentul despre Sfânta Treime, este că Eu sunt Tatăl, Fiul și Sfântul
Duh într-o singură singură PERSOANĂ și Eu sunt, Isus Însuși, pot fi citite în cartea "Sfânta
Treime". Explicații suplimentare despre persoana Mea pot fi găsite în cartea "Hristos, venirea și
revenirea Sa". Pe lângă aceste cărți, în toate cărțile teosofice creștine se găsesc explicații despre
Mine și despre condiția copiilor Mei alături de Mine.
4. În aceste dovezi prezente din profeți și din propriile Mele profeții în relațiile cu
evangheliștii, se arată că Eu, Isus Hristos, am fost anunțat dinainte de toți marii profeți ai
Vechiului Testament: cum, când, unde și de ce voi veni, iar aceste profeții s-au împlinit toate în
mod literal în persoana Mea "Isus din Nazaret." Nu există printre ele nici măcar o singură profeție
care să fie făcută ca o presupunere, de care oricine se va putea convinge examinând sursele
citate; dimpotrivă, fiecare profeție este exprimată apodic16 sau demonstrabil în mod irefutabil și,
de asemenea, a fost împlinită în mod incontestabil, despre care vorbesc faptele prin
înregistrările istorice citate mai sus în rândul evreilor, creștinilor și păgânilor din Imperiul
Roman.
5. Cea de-a doua (demonstrație), ca pagină de încheiere a acestui test, va clarifica, din
profețiile Vechiului și Noului Testament, care s-au revărsat toate de la Dumnezeu prin profeți și
apostoli sau au fost consemnate, cine am fost cu adevărat Eu, Isus Hristos, conform persoanei
Mele umane și cum trebuie interpretat corect limbajul Spiritual al corespondențelor din Biblie.
Ceea ce nu se poate face decât prin Revelația directă a lui Dumnezeu, care este singurul care le
poate interpreta corect, întrucât El le-a scris pentru a aduce mântuire, și nu pentru nenorocirea
sufletului."
۞
Capitolul 42
Isus, Regele și Judecătorul lumii
(Vorbește Isus):
1. "Multe pasaje din Biblie vorbesc despre Mine, afirmând că Eu sunt Rege și Judecător al
oamenilor ca și copii ai Mei. Vechiul Testament trebuie doar să fie citit cu calm și să se reflecteze,
și atunci veți descoperi întotdeauna că în el vorbesc Eu ca Dumnezeu și Domn al lumii. Pentru a
dovedi ceea ce este deja citat și dovedit aici, adaug următoarele pasaje care atestă acest lucru:
2. Isaia 22:22: "Eu, Iahve, voi pune pe umerii Lui cheile casei lui David", adică vreau să fac
din El Conducătorul, Împăratul lumii în sens Spiritual, - pentru ca toată Măreția Casei Sale
părintești să se odihnească în El (adică să fie considerat Dumnezeul care domnește)".
42/1 - Hristos este Domnul cerului și pământului
(Vorbește Isus):
3. "În Ioan 3:35 am spus despre Mine însumi: "Tatăl iubește pe Fiul și I-a dat tot ce este în
puterea Sa." Prin aceasta se spune că Eu sunt Domnul și Conducătorul lumii, căci lumea este
guvernată prin Iubirea și Înțelepciunea lui Dumnezeu care sunt în Mine.
4. În Matei 28:18-20, în ziua Înălțării, am spus: "Mie Mi s-a dat toată puterea în ceruri și
pe pământ. De aceea, mergeți și învățați toate neamurile (Evanghelia Mea) și botezați-le în
Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Cu toate acestea, aceste cuvinte nu se referă la un
botez în apă, ci sunt exprimate Spiritual și înseamnă: "Inițiați-i în Iubirea Tatălui, în Învăţătura
Fiului și în puterea credinței Duhului Sfânt; căci trebuie să fiți asemenea Tatălui vostru din
16 APODÍCTIC, -Ă, apodictici, -ce, adj. (Log.; despre judecăți, demonstrații etc.) Care exprimă raporturi și legături necesare între lucruri sau
fenomene; care exclude posibilitatea unei opoziții.

ceruri, iar aceasta este iubirea" [Ioan 4:8-16]. Trebuie să cunoașteți Învăţătura Mea, pentru că v-
a fost predată în acest scop și, prin urmare, trebuie să credeți cu tărie în ea, pentru că este
adevărată și, prin urmare, trebuie să trăiți și să lucrați în consecință, făcând tot ceea ce v-am
învățat. De aceea am mai spus apostolilor: "Și învățați-i să păzească tot ce v-am recomandat".
5. Ioan 5:22-24: Când M-au prigonit iudeii ca să Mă omoare, le-am spus: "Tatăl nu judecă
pe nimeni, ci a dat toată judecata Fiului, pentru ca toți să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe
Tatăl. Cine nu cinstește pe Fiul, nu cinstește pe Tatăl care L-a trimis. Adevărat, adevărat vă spun
că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel care M-a trimis pe Mine, acela va avea viața veșnică
și nu va intra în Judecată, ci va trece de la moarte la Viață."
6. Aceasta înseamnă: Iubirea în Dumnezeu nu judecă pe nimeni, ci aceasta a pus în
Dumnezeu (care este Hristos) judecata Înțelepciunii, pentru ca toți să-L recunoască pe
Dumnezeu în Hristos. Prin urmare, cine nu recunoaște Înțelepciunea lui Dumnezeu, nu
recunoaște nici Iubirea lui Dumnezeu, care și-a trimis Înțelepciunea în lume în Trupul lui
Hristos. Dimpotrivă, oricine crede în această Înțelepciune și trăiește și lucrează conform
Doctrinei Mele, devine fiul Meu și vine la Mine în Cer, în Viața Iubirii și a Bucuriilor".
۞
Capitolul 43
Falsă justificare înaintea lui Dumnezeu
Părintele Isus explică în următoarele argumente că aceste dogme sau statute umane ale
pastorilor protestanți și profesorilor religioși enumerați aici la nr. 1-9 sunt complet greșite și
complet condamnabile, deoarece sunt eretice și prorocesc că El va trece actuala Sfânta Scriptură
prin întreaga lume timp de trei ani va dispărea, astfel încât cineva să învețe cum ar trebui să se
exprime și să se comporte împotriva lui Dumnezeu.
20 iulie – 1 august 1904, Zurich
Pentru această parte, cititorul este trimis la cartea tipărită: "Păcatul și justificarea, și calea
Spirituală a lui Luther și Swedenborg în lumea de dincolo."
1. Profesorii religioși protestanți susțin: teosofia creștină face ca mântuirea sufletului de la

moarte să depindă de lucrările credinței și aceste lucrări ar trebui să fie perfecte în loc să facă
distincția între:
I) Se mântuiește pe principiul credinței în jertfa substitutivă a lui Isus, fără fapte.
II) Căci Domnul a împlinit lucrarea prin suferința și moartea Sa pe cruce pentru păcatele
noastre.
III) Lucrările nu sunt baza, ci rodul credinței și sunt răsplătite ca atare.
IV) Cine crede este drept pentru că recunoaște că, ca păcătos, merită pedeapsa și moartea
și mulțumește Domnului Isus că a murit pentru el. (sic! sic!)
V) Jertfa lui Isus Hristos nu este numai pentru păcatul originar, ci și pentru păcatul actual
săvârșit de bunăvoie și pentru vinovăția lui.
VI) Sângele lui Isus Hristos ne curăță de orice păcat, nu numai pentru că corespunde și
exprimă dragostea revelată a lui Dumnezeu,
VII) ci pentru că sufletul este cuprins în el (sic!)
VIII) Hristos și-a revărsat sufletul (deci a vărsat!?) în moarte pentru noi;
IX) Sângele ispășește prin sufletul pe care îl conține.
2. Când Adam și Eva au păcătuit, eu, Iahve, am promis un Mântuitor (în Mesia) Care va
veni din Sion. (Isaia 59:20)
3. Această făgăduință că voi veni din cauza păcatului originar pe care Adam și Eva l-ai
comis și tu ca descendent al spiritului lui Adam și Eva, decide deja de ce Eu, Isus, am suferit și am

murit. Dar nicăieri nu spune că Mântuitorul (în Mesia) va suferi și pentru păcatele Noului
Testament sau ale celui de-al Doilea Legământ. Pavel, după el Luther, a comis, așadar, o eroare
majoră în doctrina justificării, care este explicată și luminată temeinic în cartea lui Luther. Dar
ceea ce a greșit Pavel în Galateni, el a reparat în Romani după cum urmează:
4. Romani 3:25. Pavel scrie: „ Dumnezeu l-a rânduit să fie jertfă de ispășire prin credința în
sângele Său, ca să dea dovada neprihănirii Sale în iertarea fărădelegilor anterioare.” Din păcate,
Biblia luterană este mult mai de neînțeles în acest verset decât cel roman. Faptul că sensul
Bibliei romane este scris mai corect decât Biblia luterană este clar din scrisoarea lui Petru către
Evrei 9:15.
5. Pentru a înțelege semnificația versetului mistic din Epistola către Romani, citiți-l cu
explicațiile adăugate: „Dumnezeu (Dragostea) l-a dat (pe Isus Hristos ) ca jertfă de
ispășire (pentru păcatul originar și pentru păcatele rezultate din acesta), până la moartea
răstignirii - conform informațiilor Tatălui Isus-) determinate prin intermediul credinței (pe care
Iahve a trezit-o în ei prin profețiile Mântuitorului viitor în Mesia ca) în sângele Său (care
semnifică spiritual dragostea lui Dumnezeu pentru Său copii ), pentru a fi o dovadă a dreptății
Sale (împotriva urmașilor lui Adam, care în încarnările ulterioare nu au știut nimic despre
păcatul de dinainte pe care l-au săvârșit și ei), în iertarea ofenselor anterioare (prin ispășirea de
pe cruce pentru a justifica păcatul originar).
6. Însuși termenul „răbdare de greșeli anterioare” dovedește că acestea sunt păcate din
trecut care au fost comise înainte de moartea pe cruce. Dar acest lucru este deosebit de clar din
„Epistola către Evrei”, pe care Petru a scris-o din Arimateea în anul 48, unde spune (Capitolul
9:15):
7. „Hristos este deci mijlocitorul unui nou legământ (al doilea legământ), astfel încât prin
moarte, aceasta s-a făcut pentru izbăvirea de fărădelegile care au fost sub primul testament, cei
care sunt chemați să primească moștenirea veșnică făgăduită.”
8. Se spune clar că aceasta nu înseamnă păcatele Noului Testament sau al doilea
legământ. O explicație amănunțită a acestui lucru poate fi citită în cartea „Conducerea lui Luther
și a lui Swedenborg în viața de apoi”, care luminează, de asemenea, mediatria de cinci ori a lui
Hristos. Este vorba despre mântuirea sufletelor luterane. Prin urmare, citiți cartea lui Luther -
dar și romanii vor învăța o mulțime de lucruri noi din ea.
9. În Isaia 43:25 este scris: „Eu, Iahve, vă șterg fărădelegile pentru Mine, adică pentru a-mi
răscumpăra copiii de păcatul originar și pentru a nu vă mai aduce aminte de păcatele voastre
(din Vechiul Testament).
10. De asemenea, spun prin Isaia 44:22-23: Eu, Iahve, voi nimici nelegiuirile voastre ca un
nor, și păcatele voastre ca o ceață. Întoarce-te la Mine, căci Eu te voi răscumpăra. - ( De
aceea :) Bucurați-vă, ceruri, căci Iahve (Tatăl vostru) a făcut-o și voi, oamenii din adâncurile
pământului, strigați de bucurie (la măreția acestei fapte)." Rețineți că întotdeauna eu, Iahve sau
Dumnezeu Tatăl vorbesc în persoană că o fac și că o voi face, în loc să spun: „Fiul Meu o va face.”
Eu, Isus, am fost Iahve Însuși ca original, lumina oricărei lumini și puterea originară a oricărui
efect, și Înțelepciunea Mea infinită, numită „Fiul lui Dumnezeu” în corespondența cerească, ca
sufletul lui Dumnezeu Tatăl, a fost cel care a făcut-o.
11. Evanghelistul Ioan I. 1:5-8 scrie: „Aceasta este vestirea pe care am auzit-o de la El
(Isus) și pe care vă vestim vouă, că Dumnezeu este lumină (sau curat ca cristalul) și în El nu
există întuneric (sau păcat). Dacă spunem că avem părtășie cu El și că umblăm în întuneric (sau
păcat), mințim și nu spunem adevărul. Dar dacă suntem în lumină (sau fără păcate, fără vicii, fără
să comită dorințele cărnii, fără ego-uri și patimi rele, fără nici un egoism și iubire de sine în cea
mai înaltă iubire pentru Dumnezeu și în cea mai înaltă iubire complet altruistă pentru aproapele
nostru, ca Dumnezeu pentru om, sau mamă pentru copilul ei, plină de smerenie - ca Isus pe calea
suferinței - plină de răbdare, plină de milă față de prieten și dușman, ca Dumnezeu, care la fel de
iubire trimite soare și refertilizare. ploaie păcătoșilor și celor drepți, plini de dragoste pentru
pace, plini de castitate serioasă, puritate, iertare, iertare și abnegație, așa cum este Dumnezeu în
lumina spirituală descrisă aici, avem părtășie unii cu alții (ca și în creștinismul timpuriu, unde a

mea a fost al tău și al tău a fost al meu), și (atunci) sângele lui Isus Hristos ne face (care este
iubirea altruistă, deci pur spirituală, divină a lui Hristos pentru noi, copiii Săi), curați de orice
păcat - (explicat atât de precis la cererea Tatălui Isus). Dar dacă spunem că nu avem păcate (și că
și Hristos le-a șters o dată pentru totdeauna pentru noi în Noul Testament, pe care îl săvârșim
astăzi, cu sângele Său vărsat pe cruce), atunci ne înșelăm și ne amăgim pe noi înșine și pe adevărul
nu este în noi (ci o minciună de sine stătătoare, pentru că profeții și apostolii au învățat
împotriva lui, așa cum arată dovezile citate).
12. Și Ioan o explică mai departe și spune: Ioan I. 2:1-4: „Fiilor mei, vă scriu aceste lucruri,
ca să nu păcătuiți. Iar dacă cineva păcătuiește, avem un avocat la Tatăl, pe Isus Hristos, care este
neprihănit. Și aceeași este ispășirea pentru păcatele noastre; nu doar pentru ai noștri, ci și pentru
cei din întreaga lume. Și așa ne dăm seama că Îl cunoaștem atunci când păzim poruncile
Lui. Oricine spune: „Îl cunosc”, și nu păzește poruncile Lui, este un mincinos și nu există adevăr în
astfel de lucruri.”
13. Aceste patru versete vă învață că, dacă păcătuiți, Eu sunt apărătorul vostru înaintea
Tatălui, deoarece Eu sunt ispășirea pentru păcatele voastre și, în același timp, că dacă nu păziți
poruncile Mele, sunteți mincinoși și deci păcătoși. Dacă judeci aceste versete cu puțină
înțelegere, vei vedea singur că preocuparea principală este să nu comiți niciun păcate; orice
altceva ți se învață prin iluminarea care urmează. Pavel a spus: „Crede în Domnul Isus Hristos și
vei fi mântuit.” (Fapte 16:31). Și din aceasta majoritatea oamenilor trag concluzia că numai
credința aduce mântuire!
14. Dragii mei copii! Vă întreb: „Nu am spus Eu: „Nu am venit să desființez pe Moise și pe
prooroci (adică legile), ci să le împlinesc?” Dacă doriți să deveniți copiii Mei, veți împlini și voi
cele zece porunci! - Am învățat: „Vegheați și rugați-vă, căci duhul este dornic, dar carnea este
slabă”. Nu am spus niciodată: „Veți fi mântuiți numai prin credință”, dar am petrecut trei ani
învățând oamenii ce trebuie să facă pentru a fi mântuiți. Nu numai credința, ci respectarea
strictă a celor 10 Porunci, a învățăturilor pe care ți le-am lăsat, conform cărora trebuie să trăiești
și să acționezi, precum și să te rogi neîncetat și să împlinești cea mai mare poruncă din lege: „Să
iubești pe Dumnezeu mai presus de orice altceva; dar și pe aproapele tău ca pe tine însuți». Asta te
face fericit! Nu am vărsat nicio picătură de sânge pentru păcatele tale săvârșite astăzi, ci doar
pentru păcatele din Vechiul Testament: pentru păcatul originar săvârșit în spiritul lui Adam și
pentru păcatele care au urmat până la vremea răstignirii Mele. De aceea v-am învățat rugăciunea
Tatălui nostru pentru Noul Testament, ca să știți că sunteți păcătoși și trebuie să cereți și să vă
rugați zilnic pentru iertarea păcatelor voastre. Deci cu credința te-am părăsit. - Tu faci din
credință singur același papă infailibil pe care romanii au făcut mărturisirea fără valoare, dacă
oamenii nu se schimbă efectiv în manierele, obiceiurile și viața lor. Unul și altul sunt la fel de
lipsiți de valoare înaintea Mea, Dumnezeul tău.
15. Pavel a fost o ființă umană și o ființă umană păcătoasă, așa cum mărturisește el
însuși. - Cum poți insista atunci că Pavel și Luther au fost infailibili, din moment ce există o
mulțime de contradicții împotriva învățăturii Mele? Citiți fragmentele din scrierile lui Luther din
cartea lui Luther pentru a vedea marea ta greșeală! Ca Dumnezeu în trup, eu Însuși am tăgăduit
infailibilitatea omului spunând: „Nimeni nu este bun”, adică infailibil, „ci numai Dumnezeu”. De
aceea repet: „Citește îndreptățirea înaintea lui Dumnezeu din cartea lui Luther pentru a ști
că tu însuți trebuie să-ți ispășești păcatele, altfel vei ajunge în iad fără milă!” prin har „va fi
îndreptățit și binecuvântat” înaintea Mea (Efeseni 2:5). O, voi care sunteți netăiați împrejur cu
mintea și cu inimile voastre! Nimic altceva nu lipsește de la tine, în afară de asigurarea complet
înșelătoare a lui Pavel că îi fac pe cei nelegiuiți neprihăniți prin har, pentru a crea adevăratul iad
ca presupusul tău rai din curve, adulteri, hoți, criminali, escroci, tâlhari și tot felul de alte iaduri.
turba care și-a unit forțele cu tine pentru a construi. Nu visa la rai, pentru că opusul a ceea ce te
aștepți se va întâmpla dacă nu crezi ceea ce eu, Isuse, îți spun aici.
16. Oricine nu Mă crede aici, mă declară mincinos; și asta este tot ce ai nevoie pentru a
ține împreună bulele de săpun făcute de tine din această erezie - unde, desigur, dacă mori în
păcate, întunericul spiritual profund al iadului este inevitabil. - Cine are urechi, să audă cât mai

este timp.
43/1 - Lucrările de iubire față de aproapele

(Vorbește Isus):
17. "Faptul că faptele nu sunt baza, ci doar rodul credinței și astfel răsplătite, este o
neînțelegere perfectă a Doctrinei Mele divine. Nu am spus Eu: "Iubește-L pe Dumnezeu din toată
inima ta, din tot sufletul tău și din tot sentimentul tău" și, de asemenea, "Aceasta este cea mai
nobilă și cea mai mare poruncă?". Și încă o poruncă: "Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți", care
este egală cu prima? [Matei 22:37-40].
18. Când îți este foame, sete, frig, zdrențăros sau ai o nevoie în care aproapele tău te-ar
putea ajuta, dar tu nu te poți ajuta singur, ce altă dorință ai, dacă nu pe cea a aproapelui tău care
poate? Ei bine, din moment ce acesta este un adevăr de necontestat, atunci nu ar trebui ca
învățătura Mea despre faptele de iubire față de aproapele: "Fă-i aproapelui tău cum ai vrea să-ți
facă ție" să se bazeze pe adevăr?
19. Dar, întrucât, opoziția față de învățătura iubirii față de aproapele și a îndreptării în
fața lui Dumnezeu s-a ridicat împotriva cărții dictate de Mine, Isus: "Calea Spirituală a lui
Martin Luther și Swedenborg spre lumea de dincolo", din partea protestanților și cartea a fost
declarată eretică și provenind de la Satana, de aceea, de dragul întrebării complete, trebuie să vă
prezint și verdictul Meu suprem și să vă întreb: "Ceea ce faceți celui mai mic dintre frații Mei, care
sunt oameni, Mie însumi Mi-ați făcut.” Nu este oare versetul tot de la Mine? Da, conform
declarației voastre, este sigur că toate doctrinele menționate și supreme ale Noului Testament,
ale iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, sunt eretice, chiar extrem de eretice, deoarece
le răstălmăciți, le distorsionați și le desfigurați și le declarați mincinoase, punând în prim plan nu
Învăţătura Mea, a lui Isus, ci prescripțiile voastre umane făcute de voi înșivă, și le propovăduiți
oamenilor ca adevăr. Prin această învățătură falsă a voastra care vine din Biblia interpretată în
mod fals, faci din Biblia însăși o carte de profeție falsă. Și de vreme ce, pe baza falsului tău
profetism, tu declari cărțile creștin-teosofice dictate de Mine, Isus, ca fiind eretice și dictate de
însuși Satana, - deci, prin aceasta, mă declari și pe Mine, Dumnezeul și Tatăl tău în Isus, ca fiind
eretic, fals profet și Satana, prințul minciunii! - Aceasta pentru că Eu, Dumnezeu și cuvântul Meu,
suntem una. –
20. Nimeni care este din adevăr - și examinează aceste cărți conform adevărului, care este
Iubire și Înțelepciune în Dumnezeu, și citește și examinează aceste Învățături incomparabil de
frumoase, predicând totul numai conform celor șapte Virtuți ale Mele, ale lui Isus ca Fiu al
Omului, în iubire și umilință pentru Mine, Mântuitorul său de pe Golgota - va citi înaltul Caracter
Divin al Doctrinei dezvoltate în ea, nu altfel decât cu iubire și recunoștință pentru Mine și adesea
cu lacrimi în ochi, pentru că prin el se revarsă Duhul Meu Sfânt, precum și Duhul Iubirii Mele
îngerești se revarsă prin el. Pe de altă parte, cei care nu sunt de partea adevărului, neagă, acuză
de erezie, demonizează și prigonesc cuvintele Mele conținute în ea ca pe o ruină pentru
mântuirea sufletului! - Nu știți ce a spus Ioan Evanghelistul despre cuvântul lui Dumnezeu? Dacă
ați fi din adevăr, atunci ați ști că cuvântul lui Dumnezeu este Dumnezeu, adică Hristos Însuși! Și
dacă tot Îl tratați pe El ca pe oricine, atunci ascultați ce am hotărât Eu, Isus Hristos, despre voi, ca
fiind primul și cel mai blând lucru!
21. Cunoașteți voi profeția despre Ierusalim? Chiar și acolo, fariseii și evreii din Templu s-
au dezlănțuit împotriva Mea în acest fel, la fel ca și pastorii, profesorii de religie și protestanții
care astăzi dau tonul împotriva cărților Mele creștinteosofice! - De aceea, ascultați chiar și voi,
creștini biblici, profeția Mea împotriva voastră!"
43/2 - Profeție pentru protestanți și creștini biblici (Zurich, 22 iulie 1904)

(Vorbește Isus):
22. ”Sfânta Scriptură este o carte de profeții, învățături și porunci divine. Dar este
înțeleasă greșit în multe feluri pentru că este interpretată greșit. De aceea, în viitorul apropiat

va dispărea complet din lume timp de trei ani, pentru ca răzvrătirea creștinilor biblici față de
Sfântul Meu Cuvânt în Teosofia creștină, prin care Mă critică, Mă acuză de erezie și hulire, să-și
primească mântuirea cuvenită, astfel încât nimeni nu va mai putea spune: „Nu am știut că
interpretez greșit Cuvântul biblic și că teozofia creștină conține adevăratul Cuvânt al lui
Dumnezeu.” - Oricine care, în ciuda acestei minuni a lumii care s-a împlinit la momentul potrivit,
încă insistă în continuare pe vechea interpretare a Bibliei și nu va ține cont de noua interpretare
pe care Eu, Isus, Eu însumi o voi da în noua Biblie, după plecarea lui de pe Pământ va rămâne în
întunericul celui de-al doilea iad până când se va vindeca de încăpățânarea sa, pentru a accepta
ceea ce explic Eu ca fiind corect și util pentru toată lumea. Odată cu aceasta, această defăimare
oribilă a cuvintelor Mele în teosofia creștină va înceta, pentru că încăpățânarea oamenilor nu Mă
va forța să cedez în fața voinței lor conform dogmelor făcute de ei înșiși bazate pe interpretarea
falsă a Bibliei.
23. Cu siguranță nu este deloc plăcut să aud cum sunt răstignit peste tot: Creștinul biblic
Mă răstignește prin profeția sa falsă, făcută de el însuși, din Biblia interpretată greșit, conform
literei sale biblice moarte, care este Papa lui, și nu vrea să audă nimic altceva decât ceea ce a
primit el în Biblie.
24. Romano-Catolicule Mă răstignește făcându-l pe Papa, pe Episcop și pe fiecare preot, ca
judecători ai cuvintelor Mele, interzicând cu strictețe să fie citite pentru că sunt ca eretice.
Criticii, ateii, eliminatorii de Hristos și ceilalți credincioși și necredincioși nu caută altceva decât
să interpreteze Cuvântul Divin așa cum le convine pentru a putea trăi ușor și într-un mod
slugarnic, adică fără Dumnezeu. Aceștia Mă răstignesc, distrugând în mod arbitrar toate
planurile Mele pe care le am în minte pentru ei, făcându-se singuri nefericiți, ceea ce este
împotriva voinței Mele, din moment ce îi iubesc pe toți copiii în mod egal și aș vrea să-i fac pe
toți fericiți și să-i conduc la Mine. - Amin!" (Compară cartea Luther, revista Die Liebe 1:16 și
dictatul din 14 octombrie 1901 în al 9-lea arc al iubirii.)
۞
Capitolul 44
Învățături despre sânge și suflet
1. "Leviticul 17:11: "Viața trupului este în sânge, și Eu (Iahve în Isus) v-am dat-o pe altar
pentru ca sufletele voastre să se împace cu ea. Căci sângele este împăcare, pentru că în el este
viața." / ([Vulgata]:17 "...căci sângele împacă viața.")
2. Deuteronomul 12:23: "Numai nu uitați să nu mâncați sângele, căci sângele este
sufletul, de aceea nu trebuie să mâncați sufletul împreună cu carnea." / ([Vulgata]: "Aveți grijă să
nu mâncați sângele, căci sângele însuși este viața și nu trebuie să mâncați această viață împreună
cu carnea.")
3. Iluminarea: - Faptul că viața trupului se află în sânge se bazează pe adevăr, pentru că
sufletul lucrează în principal cu sângele, trăiește cu gândurile sale în sânge, pentru că el gelifică
și formează până la o masă solidă carnea din sânge prin inteligența și voința sa și o produce
continuu, pentru că cea veche trăiește până la sfârșit și dispare. Sângele este astfel instrumentul
și materialul sufletului, pentru că îl dirijează în toate direcțiile: pentru a încălzi stomacul, ca să
poată digera; pentru a ajuta acolo unde forța slăbește și se diminuează. Astfel, ajută capul,
picioarele, mâinile și, prin urmare, totul pentru formarea trupului.
4. Dar sângele, însă, nu este sufletul, căci dacă ar fi așa, atunci nu ar trebui să
putrezească niciodată, ci ar trebui să se Spiritualizeze, cu alte cuvinte ar trebui să devină
invizibil și să coboare în iad sau să urce la Cer după moartea trupului. Viața din sânge, care în
17VULGÁTA s. f. Traducerea latină a Bibliei (Vechiul Testament din ebraică, iar Noul Testament din greacă), realizată de Sfântul Ieronim,
declarată normativă și autentică la Conciliul din Trent, singura ce poate fi utilizată în lecturile publice, dispute, predici și interpretări; carte care
conține această versiune.

Biblia greco-luterană se numește în mod fals "suflet", este subtilul Spiritual sau complementul
Spiritual al sângelui, iar acesta este excitat sau reprodus în totalitate prin caracteristicile
caracterului Spiritual a sufletului, în funcție de înclinațiile și particularitățile sale, deoarece acest
complement Spiritual sau supliment Spiritual al materiei are în sine aceleași caracteristici bune
sau rele ca și caracterul sentimentului propriu al sufletului; de aceea Eu am interzis prin Moise
să se mănânce sânge, pentru ca nu cumva natura bestială a animalelor destinate sacrificării să
pună stăpânire pe omenire. Într-adevăr, chiar și în carne există Spiritual-bestial, dar nu apare
atât de puternic. De aceea, am permis fără voia mea ca israeliții să mănânce carne. La fel se
întâmplă și cu falsa opinie că sângele este sufletul însuși. Sângele este cu siguranță viața din om,
dar numai așa cum este explicat aici, adică viața materială, viața animată prin suflet de Duhul
Meu divin, și nu altfel; acest lucru este înțeles de orice om rezonabil și capabil de judecată.
5. De vreme ce învățătura lui Moise este înțeleasă greșit, după cum ați văzut mai sus, atât
de mult încât a produs învățătura falsă că sufletul este în sânge și că sângele este sufletul însuși,
și de care Dowie din Chicago18 este atât de luat, încât, potrivit cuvintelor Bibliei, înțeleasă în mod
material, a introdus o nouă învățătură falsă, potrivit căreia trupul moare împreună cu sufletul și
că tendințele exterioare și caracteristicile sau virtuțile și viciile sufletului care se manifestă - care
formează Duhul în om sau caracterul omului în contrast cu Duhul lui Dumnezeu19 - continuă să
trăiască după moartea trupului și a sufletului, deoarece învățătorii protestanți au înțeles în mod
greșit aceeași doctrină, după cum vedeți mai sus, vreau să vă clarific această chestiune:
6. Așa cum sângele prin iubire sau prin mânie intră în agitație și generează astfel o
manifestare a vieții, așa și după concepția lui Moise - care a învățat "dinte pentru dinte, ochi
pentru ochi, sânge pentru sânge, sau, viață pentru viață" - sângele împacă sufletul răzbunător,
numai că în Noul Testament, Eu, Isus însumi, v-am anunțat adevărata cale a împăcării așa cum
vreau să o văd realizată, învățând: "Dacă fratele tău te lovește peste un obraz, întoarce-i și celălalt
obraz, ca să se împace cu tine, căci vede că vrei să-i dai satisfacție." Acest lucru, conform
cuvintelor Mele divine, înseamnă: "Dacă fratele tău îți face o cerere nerezonabilă, îndeplinește-i-o
dacă poți, și mai degrabă dă-i chiar mai mult și vorbe bune pentru împăcare.” Prin aceasta, prin
sângele tău, care, potrivit învățăturilor Mele din Sfânta Scriptură, trebuie interpretat Spiritual,
înseamnă (prin) "iubire", tu împaci înțelepciunea sufletului care cere răsplată și ai câștigat
fratele ca prieten.
7. Aceasta este Învăţătura Mea divină a reconcilierii prin sânge. Căci "sângele" în
conformitatea celestă înseamnă "iubire" pentru Mine și pentru fiecare om ca și copil al Meu. De
aceea, Sângele lui Isus Hristos, care îi curăță pe oameni de toate păcatele, este tocmai
tratamentul iubitor care tinde spre reconciliere și care este considerat de Mine drept justificare
conform învățăturilor Mele. - Reflectați puțin dacă nu vi se cere același lucru? Nu doriți să fiți
îndreptățiți prin reconciliere și activitate de iubire din partea infractorilor sau răufăcătorilor
voștri? Așa să vă gândiți și voi la Mine, căci Eu sunt într-adevăr Tatăl vostru Spiritual, Duhul Meu
(ca o scânteie) locuiește în voi și voi sunteți copiii Mei. Nu trebuie să existe atunci în voi o
înrudire Spirituală cu Mine?
8. Iertarea păcatelor și îndreptățirea înaintea Mea se înțeleg numai prin iubire, în modul
indicat, și nu altfel. Dacă nu faceți așa cum v-am învățat, atunci apare Judecătorul din Rugăciunea
Domnească care spune: "Așa cum vă purtați cu Mine și cu copiii Mei ca și cu vecinii voștri, așa și
Eu, Isus, Mă port cu voi", - de fapt, acolo înseamnă clar: «Iartă-ne nouă greșelile noastre, precum și
noi iertăm aproapelui nostru!»
18 Se referă la pastorul britanic de origine scoțiană Dowie John Alexander (n. 1847 - † 1907). După ce a fondat o sectă de vindecători în
Australia, a călătorit în America în 1888, unde a fondat "Biserica Catolică Zion" în 1896, care în 1901 a dat naștere unui oraș, Zion City, pe malul
râului Michigan. A fost destituit de către adepții săi deoarece i se reproșa despotismul, ipocrizia și poligamia.
19 Dowie și Swedenborgienii, în ciuda celor mai clare cuvinte ale lui Pavel către corinteni și romani, neagă că Duhul lui Dumnezeu trăiește în
fiecare ființă umană. Acest fapt, că Duhul lui Dumnezeu trăiește în fiecare ființă umană, mi-a fost confirmat (Schumi) de Tatăl meu când l-am
întrebat cu fervoare.

۞
Capitolul 45
Dumnezeu este iubire și vrea să fie iubit
Evanghelia iubirii - Tatăl Isus luminează caracterul ostil al oamenilor care se lovesc de El,
căci El ne vorbește mereu de Iubire și ne sfătuiește Iubirea.
(Vorbește Isus):
1. "Mulți oameni se ciocnesc când aud că în Teosofia creștină se vorbește atât de mult
despre iubire, ceea ce nu le place, și pe această temă își permit să facă remarci cu două capete.
Aceste remarci provin din slăbiciunea carnală a omului; din acest motiv, o maximă sună astfel:
"Cum este escrocul, așa el gândește despre alții."
2. Dacă oamenii ar duce o viață Spirituală , atunci ar gândi și ar judeca Spiritual și, prin
urmare, nu ar cădea în eroare cuvintele Mele Spirituale din dictările adresate copiilor Mei ca
învățătură Spirituală morală pe care le-am rostit din Esența Mea Spirituală primordială, o
Esență care constă numai din Iubire. Și cum Eu, Dumnezeu, sunt un Duh [Ioan 4:24], să nu se
creadă că vă învăț să vă iubiți trupește! - Mai mult, în 1 Ioan 4:8 și 4:16 citim: "Dumnezeu este
iubire", fără a face alte precizări, indiferent dacă este vorba de iubire Spirituală sau carnală. -
Dacă gândești rezonabil, atunci vei ști cu siguranță, căci în porunca a șasea [a șaptea- în funcție
de religie n.t.] am interzis orice obrăznicie, căci trebuie să fie numai iubire Spirituală!
3. Așa că cer, în cea mai mare poruncă a Legii, să Mă iubești cu toată inima ta, cu tot
sufletul tău și cu toate sentimentele tale, și pe aproapele tău ca pe tine însuți [Matei 22:37-40].
Cum ați putea atunci sa vă ciocniți de cuvintele Mele, dacă ați gândi și ați trăi în mod pur și
Spiritual? De aceea, loviți-vă mai degrabă pe voi înșivă, care sunteți atât de carnali și pofticioși,
decât să vă loviți de Mine, de vreme ce vă loviți de cuvintele Mele! - Uitați-vă la capitolul al
treisprezecelea din prima scrisoare către Corinteni, unde Pavel, în focul discursului său
înflăcărat, vorbește despre iubire,20 care este cel mai înalt lucru, și vedeți, Pavel nici măcar nu
era căsătorit, ba chiar a sfătuit să nu se căsătorească, ca nu cumva să se slujească iubirii carnale.
4. De aceea, fiți Spirituali, fiți puri și sfințiți-vă, ca să deveniți ca Mine, Tatăl vostru, care
sunt Pur și Sfânt, și atunci nu vă veți mai poticni de Mine, Dumnezeul vostru - căci Eu predic
mereu despre iubire - ci veți înțelege că este vorba doar de iubirea Spirituală față de Dumnezeu
și față de om ca aproapele vostru, ca să deveniți copiii Mei. Și atunci pentru aceștia totul va fi
pur, căci pentru cei puri totul este pur.
5. Acesta este un răspuns la înțelepciunea falsă a celor care sunt încă prea mici pentru a
ști că Dumnezeu este Iubire, ca Tată și Fiu. - Amin!"
۞
Capitolul 46
Profeția despre fraternitatea dintre oameni
Părintele Isus descrie obiectivele mărețe ale frăției Spirituale a oamenilor, popoarelor și
claselor sociale sub conducerea Soarelui Central divin, Isus Hristos, și profețește evenimentele
mondiale viitoare.
Zurich, 19 iunie 1904
(Vorbește Isus):
1. "Gândurile înalte ale manifestărilor de iubire ale inimii umane înconjoară aerul
eterului ceresc, unde Spiritele de Iubire din Cerul superior sau filial locuiesc în cercul Tatălui lor
20 Se știe că în edițiile catolice traducerea termenului "iubire" este "caritate"; este evident că alegerea timpurie a părinților Bisericii a fost din
interes. [nota editurii italiene].

Isus și se încălzesc în bucuriile inefabile ale Iubirii Soarelui divin "Isus". Da, sunt gânduri înalte
atunci când copiii lui Dumnezeu de pe Pământ vorbesc despre legătura dintre oameni în sensul
Spiritual al iubirii care își găsește rezonanța în Cerul de Sus; căci Cerul de Sus este format din
Duhuri de iubire pură, din copii puri în Duhul virtuților, pe care Eu le-am trăit pentru voi acum
2000 de ani ca un exemplu de imitat.
2. Cuvântul "fraternitate" este un cuvânt Spiritual, căci toți oamenii, care altfel sunt de
neconceput diferiți și separați unii de alții, trebuie să aibă ca obiect Iubirea Divină, a cărei
conducător suprem ar trebui să fiu și trebuie să fiu Eu, Isus Însuși, căci altfel nu poate avea loc
niciodată pe Pământ o fraternitate a oamenilor, căci bogăția și sărăcia, puterea și neputința,
cultura și grosolănia, noblețea inimii și răutatea, naționalitatea, limba și ura umană, au separat
lumea prin adâncimi insurmontabile în clase și națiuni.
3. Idealurile înalte își găsesc prietenii, iubiții și reprezentanții Spirituali în eterul
superior, căci numai acolo unde locuiesc Eu strălucește Soarele iubirii eterne, căci Eu sunt acest
Soare.
4. Dacă doriți să deveniți copiii Mei, atunci ar trebuie să vă ridicați prin virtuțile Mele ca
Fiu al Omului în acele regiuni luminoase de jubilare veșnică, bucurie veșnică și bucurie
inexprimată a iubirii Mele Paterne, care formează Raiul sau Viața veșnică în Dumnezeu, în
inimile oamenilor. Cerul și pământul ar trebui să se unească într-o familie Spirituală plină de
iubire a copiilor lui Dumnezeu prin iubirea umană adevărată, care este fraternitatea tuturor
oamenilor, fie că sunt de sus sau de jos, bogați sau săraci. Unul pentru toți și toți pentru unul ar
trebui să fie cuvântul și inima tuturor.
5. Libertatea, egalitatea și fraternitatea trebuie să formeze stindardul adevăratei
fraternități a oamenilor, a claselor și națiunilor, căci fără acestea realizarea Împărăției lui
Dumnezeu pe Pământ este de neconceput; - căci atâta timp cât oamenii sunt separați în clase,
societăți și națiuni, realizarea planului Meu divin de instaurare a Împărăției Iubirii pe Pământ, un
Pământ care a fost menit să fie un paradis pământesc, este de neconceput.
6. Dragi copii! Gândiți-vă adesea la aceste cuvinte ale Mele, la cuvintele Tatălui vostru
Ceresc care vrea să vă facă ultrafericiți, căruia, totuși, îi puneți toate obstacolele posibile, astfel
încât Mijloacele Mele divine cu voi, chiar dacă nu sunt zădărnicite, sunt totuși întârziate, dacă nu
vreau să intervin cu măsuri forțate și, prin condițiile voastre pământești, să vă vizitez brusc cu
evenimente mondiale distructive, pentru a vă supune voinței Mele. Dar și acest lucru se va
întâmpla, pentru că cei mai mulți oameni nu fac decât să râdă de cuvintele Mele și să acuze
instrumentele Mele de scriere, în loc să le evalueze în avantajul lor cu iubire și înțelepciune pe
Balanța de Aur a Adevărului Iubirii Divine!
7. Îmi este foarte greu să țin mâna de Judecător peste voi și să vă trimit zilnic atâtea
dezastre pe Pământ. Numai că în zilele noastre lucrurile în lume se petrec ca pe vremea lui Noe,
când potopul a început să scufunde străzile giganticului oraș Hanoch. Oamenii au glumit și au râs
și au vâslit veseli în bărci, până când situația a devenit din ce în ce mai rea și, în cele din urmă, s-
au înecat cu toții, iar Marea Caspică și Marea Aral au rămas ca martori vii ai pedepsei Mele
împotriva celor incorigibili. Zi de zi se întâmplă o mulțime de nenorociri, și care este consecința
acestora? Nu face decât să-ți stimuleze curiozitatea de a citi ceva "nou!" - Dar faptul că ți se pare
că acestea sunt pedepse ale iubirii mele, pentru a-i face pe oameni să conștientizeze marea lor
înclinație spre păcat, nu mai este de conceput! - Tot ce îmi rămâne este să măresc și să măresc
evenimentele!
8. Priviți colosul nordic! Am trezit în el multe Duhuri de libertate, dar ele devin martiri ai
celei mai grosolane barbarii, ai absolutismului ireconciliabil! Dar Eu nu mă odihnesc, iar
barbaria este pedepsită cu infamie și rușine, până când corabia imperiului se rupe în două și
valurile Duhului Meu de Libertate scufundă giganticul imperiu și introduce cultura Iubirii divine.
Așa va trebui să procedez cu toate imperiile care se comportă împotriva planurilor Mele
civilizatoare în sensul Iubirii divine, așa cum este scris în cuvintele sau profețiile Vechiului
Testament despre întoarcerea Mea actuală pe Pământ, o întoarcere care a început deja.
9. Cine nu vrea să înțeleagă cu bunăvoință limbajul Meu Spiritual, îl va înțelege cu

ajutorul toiagului și, sub forța lui, va cădea. Priviți țările Europei, unde copiii Mei au fost forjați
de-a lungul secolelor în robia opresiunii Spirituale și a deteriorării morale, cât de repede au
pătruns schimbările! - Pentru a face minuni invizibile, prin care libertatea vieții religioase ar fi
fost pusă în lanțuri de Mine Însumi, permit diferitelor elemente să îndeplinească ceea ce
eliberarea oamenilor de lanțurile Spirituale ale lupilor în haine de oaie nu poate realiza altfel.
10. Pentru că, de obicei, este mai ușor să convertești un social-democrat ateu care
tăgăduiește pe Dumnezeu, decât un creștin care care este blocat în scrierea literară sau în
prostia Spirituală. La fel se întâmplă și cu epoca de aur a civilizației în secolul XX! Cu adevărat, se
scrie și se predică mult despre progres, religie și comuniune, dar - din păcate - majoritatea celor
care vor să facă oamenii fericiți nu au ei înșiși o lumină adevărată în scopul lor și, prin urmare,
nu funcționează.
11. Dragi copii! Adunați-vă în jurul Meu, Mântuitorul vostru! Lasă-mă să te învăț prin
cărțile Mele, care îți oferă instrumentele Mele de teosofie creștină, atunci va funcționa dacă ai o
inimă bună, smerită și mă iubești pe Mine și pe copiii Mei, pentru că atunci înalta frățietate în
Lumina Iubirii Divine, al cărei Soare Central sunt Eu, Isus Însuși, vă trimit în inimile voastre
Razele Cerești ale Căldurii Iubirii pentru Adevărul Cuvântului și Sentimentul Divin, și vă vor
însufleți pentru Viața Veșnică în Dumnezeu. - Amin!"
*** * ***
*** SFÂRȘITUL PĂRȚII A DOUA ***

Franz Schumi - (71) "Hristos Și Biblia (2) " (1905)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Franz Schumi - (71) "Hristos Și Biblia (2) " (1905)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HRISTOS ȘI BIBLIA

Partea a II-a – Elohim-Iahve este Isus Hristos

În limba italiană: https://www.legamedelcielo.it/schumi/cristo_bibbia.htm

Lucrare teosofică creștină nr. 71

Titlul original: ”Christus und die Bibel”

† Cuvântul lui Dumnezeu

2 † Cuvântul lui Dumnezeu

PARTEA A II-A – ELOHIM-IAHVE ESTE ISUS HRISTOS

3 † Cuvântul lui Dumnezeu

29/1 - Profeții despre Mesia de la Iacov și Daniel

4 † Cuvântul lui Dumnezeu

29/2 - Profeții despre trimiterea unui înaintaș

29/3 - Profeții despre circumstanțele nașterii lui Mesia

29/4 - Profeții despre Mesia care va fi un mare profet

29/5 - Profețiile lui Isus (Mesia)

5 † Cuvântul lui Dumnezeu

29/7 - Schimbarea la Față de pe Muntele Tabor

6 † Cuvântul lui Dumnezeu

13. Următoarele versete biblice vorbesc despre sfințenia înțelepciunii:

8 † Cuvântul lui Dumnezeu

9 † Cuvântul lui Dumnezeu

4 Ambrozia: conform credinței anticilor, hrana zeilor care le dădea nemurirea.

10 † Cuvântul lui Dumnezeu

30/3 - Dovada că Isus Hristos a fost Duhul Sfânt al lui Dumnezeu

11 † Cuvântul lui Dumnezeu

12 † Cuvântul lui Dumnezeu

13 † Cuvântul lui Dumnezeu

14 † Cuvântul lui Dumnezeu

32/1 - Martiriul lui Isus

15 † Cuvântul lui Dumnezeu

16 † Cuvântul lui Dumnezeu

17 † Cuvântul lui Dumnezeu

32/3 - Despre Sfânta Treime

18 † Cuvântul lui Dumnezeu

19 † Cuvântul lui Dumnezeu

20 † Cuvântul lui Dumnezeu

9 Acest concept este discutat în cartea „Teozofia creștină” încap. 106:9.

21 † Cuvântul lui Dumnezeu

22 † Cuvântul lui Dumnezeu

23 † Cuvântul lui Dumnezeu

24 † Cuvântul lui Dumnezeu

25 † Cuvântul lui Dumnezeu

26 † Cuvântul lui Dumnezeu

27 † Cuvântul lui Dumnezeu

28 † Cuvântul lui Dumnezeu

29 † Cuvântul lui Dumnezeu

30 † Cuvântul lui Dumnezeu

38/1 - Profeții despre cele șapte cuvinte ale crucii

31 † Cuvântul lui Dumnezeu

38/4 - Profeția de piatră de temelie

38/5 - Profeții despre victoria lui Isus ca Hristos

32 † Cuvântul lui Dumnezeu

33 † Cuvântul lui Dumnezeu

38/6 - Profeție despre înviere

38/7 - Profeții despre efectele și consecințele apariției lui Mesia

35 † Cuvântul lui Dumnezeu

40/1 - Magnetismul și electricitatea, ca Iubirea și Înțelepciunea

36 † Cuvântul lui Dumnezeu

37 † Cuvântul lui Dumnezeu

40/3 - Despre esența spirituală a Mariei

38 † Cuvântul lui Dumnezeu

40/4 - Despre Schimbarea la Față

39 † Cuvântul lui Dumnezeu

* SFÂRȘITUL PĂRȚII A DOUA *