ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

– FACULTATEA DE COMERŢ –

FABRICAREA HÂRTIEI ŞI A
PRODUSELOR DIN HÂRTIE

STOIAN CARMEN
ŞORLEI IRINA
TUDOR ALINA

BUCUREŞTI
 2010
CUPRINS

Introducere

Capitolul I – Norme legale care guvernează piaţa hârtiei

1.1. Impedimente legale curente pe piata hartiei
1.2. Restrictii speciale pe piata hartiei

Capitolul II – Practici concurenţiale pe piaţa hârtiei

2.1. Tranzacţii realizate pe piaţa locală a hartiei

Capitolul III – Particularităţile pieţei hârtiei din perspectiva tipurilor de vânzări practicate
3.1. Comerţul electronic
3.2. Vanzarea Buy Back
3.3. Vanzarea cu gramada
3.4. Autoservire

Capitolul IV – Aspecte de transmiterea dreptului de proprietate intelectuală pe piaţa hârtiei

4.1. Marcă înregistrată

4.2. Cerere de Autorizatie Integrata de Mediu - SC COMCEH SA Calarasi

4.3. Obiectul autorizarii

Capitolul V – Modalităţi de finanţare a pieţei hârtiei

5.1. Sursele interne de finantare
5.2. Sursele externe de finantare

Capitolul VI – Probleme de soluţionat

Concluzii
Bibliografie
Anexa nr. 1 - Principalii producatori pe piata hartiei

2
 INTRODUCERE

În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecţionată din cârpe de
mătase. Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia în varianta ei mai modernă, materialele de
bază fiind cânepa, ţesătura şi bumbacul amestecate cu apă, transformată în pastă şi întinsă pe o foaie. Un
document indică precis că hârtia, a fost descoperită în anul 98, însă procedeul de fabricare a fost ţinut
secret până secolul al VIII-lea, când Samarkandul era un centru însemnat de producere a hârtiei. Hârtia a
ajuns în Bagdad în 793, în Siria şi Egipt în cca. 900 şi în Africa de Nord puţin după aceea. În Europa hârtia a
ajuns târziu, abia prin anii 1100 iar prima fabrică de hârtie din Europa este deschisă în 1150 la Jativa,

Valencia, Spania. [2]

Mai târziu au apărut fabrici şi în Franţa, Germania, Anglia iar în România primele fabrici s-au
construit în 1539 la Sibiu şi în 1546 la Braşov, iar primul act oficial scris pe hârtie este dat de Mircea cel Bătrân

Mănăstirii Tismana în anul 1406.1

Hârtia este un material plan şi subţire, având ca element esenţial suprafaţa sa pe care se poate
scrie, ale cărei dimensiuni sunt mult mai mari decât grosimea sa. Hârtia este obţinută din fibre de
celuloză amestecate, care se menţin împreună fără un alt liant cu excepţia legăturilor de hidrogen şi a
împletirii fibrelor.
Deşi cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor
specii de arbori de esenţă moale, în special cea a coniferelor, datorită existenţei fibrelor de celuloză în
structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi şi multe alte fibre, aşa cum ar fi cele
ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez.

1
*** - Faimoşii inventatori şi descoperirile lor epocale, Editura Porţile Orientului Iaşi, pg. 19-20
3
 CAPITOLUL I
NORME LEGALE CARE GUVERNEAZĂ PIAŢA HÂRTIEI

1.1. Impedimente legale curente pe piata hartiei

In Romania, o firma care are ca obiect de activitate fabricarea hartiei si a cartonului, trebuie sa
indeplineasca o serie de cerinte legale, printre care:
- O.U.G. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 84/2006;
- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006,
modificată si completată prin O.U.G. 114/2007 si O.U.G. 164/2008;
- Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, cu
modificările aduse de O.U.G. nr. 12/2007;
- STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot;
- Legea Apelor nr. 107/1996 modificată si completată cu Legea nr. 310/2004 si Legea nr.
112/2006, modificată si completată de O.U.G. nr. 12/2007 pentru modificarea si completarea unor
acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protecţiei mediului;
- H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul
acvatic a apelor uzate cu modificările si completările aduse de H.G. nr. 352/2005 si H.G. nr.
210/2007;
- H.G. nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,
emisiilor si pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările si completările aduse de H.G.
nr. 783/2006 si H.G. nr. 210/2007;
- O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată prin Legea 426/2001, ordonanţă
modificată prin O.U.G. nr.61/2006 aprobată prin Legea nr. 27/2007;
- Legea nr.465/2001 pentru aprobarea O.U.G.nr.16/2001 privind gestionarea deseurilor
industriale reciclabile, modificată si completată de O.U.G. nr. 61/2003 aprobată de Legea nr.
431/2003 si cu modificările aduse de Legea nr. 138/2006 si Legea nr. 27/2007;
- H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
- H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificată si
4
completată prin H.G. 1872/2006;
- Ordinul nr. 37 din 02.04.2003 pentru aprobarea Documentului de referinţă privind cele mai
bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria celulozei si hartiei;

Aceste norme asigura in primul rand ca:

 sunt luate toate măsurile preventive adecvate impotriva poluării, in special prin aplicarea celor
mai bune tehnici disponibile;
 nu este cauzată poluare semnificativă;
 este evitată generarea deseurilor, iar acolo unde deseurile sunt produse ele sunt recuperate sau
in cazul in care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic si economic, deseurile
sunt eliminate evitand sau reducand orice impact asupra mediului.;
 sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele si a limita consecinţele lor;
 este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile anormale de funcţionare;
 sunt luate măsurile necesare pentru incetarea definitivă a activităţii astfel incat să se evite orice
risc de poluare si să se refacă amplasamentul la starea iniţială/ pentru a fi utilizat in circuitul
economic;
 sunt respectate principiile BAT (cele mai bune tehnici disponibile).

1.2. Restrictii speciale pe piata hartiei

Pe piata hartiei, producatorii trebuie sa aiba in vedere si o serie de reglementari specifice, ca de

exemplu reglementări privind creşterea duratei de viaţă a hârtiilor sau privind formatul pe care trebuie
sa il aibe hartia. Astfel mentionam:
- Hotărârea nr. 40/09.06.1995, privind calitatea hârtiei şi a cernelurilor utilizate la elaborarea
actelor, documentelor, imprimatelor destinate depozitului legal şi păstrării permanente în depozitele
arhivelor statului;
- SR ISO 9706:1996 – Hârtie pentru documente. Condiţii pentru permanenţă;
- ISO 216 este un standard care specifică mărimile formatelor de hârtie folosite de majoritatea
ţărilor, printre care şi România.

5
 CAPITOLUL II
PRACTICI CONCURENTIALE PE PIATA HARTIEI

Piata romaneasca de hartie si carton se ridica la aproape 1,2 miliarde euro in 2008, potrivit
firmei de cercetare Research and Markets2. Firma estimeaza in raportul „Hartia si cartonul in
Romania” ca aceasta piata prezinta perspective realiste de crestere cu peste 30% pana in anul 2012, la
1,56 miliarde euro. Asta in timp ce materia de baza nu mai este celuloza, ci maculatura, ca urmare a
falimentelor ale aproape tuturor companiilor producatoare de celuloza si semiceluloza. Caracteristicile
pietei locale de hartie si carton ondulat sunt date mai ales de faptul ca se consuma foarte putin, se
importa mai mult decat se exporta si se colecteaza putina maculatura, educatia in acest sens fiind inca
la inceput. Reciclarea este ceva nou la noi, motiv pentru care datele statistice cu privire la acest
domeniu sunt aproape inexistente

Printre companiile care activeaza pe piata romaneasca de hartie si carton sunt Comceh
Calarasi, Celhart Donaris, Dunapack Rambox, Letea, Monte Bianco, Pehart Tec, Rondocarton,
Vrancart, Sca Hygiene Products, Sca Packaging, Ecopaper Zarnesti, Somes Dej, Roto-Cart, Asil Paper
si Tetra Pak.
Cei mai mari producatori de produse din hartie in Romania sunt Comceh S.A. Calarasi (marci
precum Volare), Monte Bianco S.A.(marci precum Puff, Best, Fiore), SCA Hygiene Products (marci
precum Zewa), Roto-Cart (marci precum Frisbi), Asil Paper S.R.L. (marci precum Gala, Senza).

Sursa: http://www.revista-piata.ro/.../precizari-privind-piata-produselor-din-hartie.html

2
Deac, D. - Piata hartiei si cartonului, 1,2 mld. Euro, Ziarul Financiarul
6
 Piaţa hartiei şi celulozei din Romania se confruntă cu o situaţie oarecum atipică 3. În acest
domeniu, nu există, practic, o concurenţă reală între companii. Asta pentru că principalii jucători nu-şi
dispută acelaşi segment, fiecare dintre aceştia fiind lideri pe anumite sectoare (vezi Anexa nr. 1).
Astfel, dacă Letea Bacău este singurul furnizor de hartie de ziar, Someş Dej este unicul producător de
celuloză şi cel mai important actor pe piaţa hartiei de ambalaj.
O evoluţie spectaculoasă în industria de celuloză şi hartie o are producţia de hartii pentru
cartonul ondulat, care in ultimii 5-6 ani a avut rate de creştere anuale de 10-15%, iar cel mai mare
producător, care foloseşte maculatura în proporţie de 100% drept materie primă, este Ecopaper
Zărneşti.
În ceea ce priveşte producţia de hartie igienico-sanitară, aceasta înregistrează rate de creştere
de peste 100%, principalii doi competitori fiind Comceh Călăraşi, lider şi pe segmentul hartiei de scris
şi tipărit, şi Vrancart Adjud.

3
*** - http://stiri.acasa.ro/[......]/n-industria-autohton-de-celuloz-lipse-te-concuren-a/true
7
2.1. Tranzacţii realizate pe piaţa locală a hartiei

Producatorul de hartie Comceh Calarasi, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria de
profil, cu afaceri de circa 36 de milioane de euro in 2007, detine fabrica de hartie de scris care are o
capacitate totala de productie de 22.000 de tone.
Comceh, detinuta de compania Cartalux inregistrata in Luxemburg, are doua capacitati de
productie, una pentru hartie tissue (servetele, batiste, hartie igienica, prosoape de bucatarie), iar
cealalta pentru hartie de scris. In cele doua sectii de productie sunt angajati aproape 370 de oameni,
potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante.Producatorul din Calarasi realizeaza produse
finite din hartie tissue sub marcile proprii Volare, SunFlowers, Onda si OndaCasa, precum si
semifabricate, utilizate de alte firme pentru confectionarea produselor din hartie tissue.
Capacitatea de productie a Comceh este de 30.000 de tone pe an pentru hartia igienica si de
22.000 de tone pe an pe hartia de scris, potrivit ultimelor date disponibile, insa productia efectiva de
hartie de scris se situeaza in jurul a 18.000 de tone anual. Astfel, luand in calcul un pret mediu de 800
de euro pe tona de hartie de scris, valoarea vanzarilor Comceh pe acest segment ajunge la aproape 15
mil. Euro.
Anul trecut exporturile Comceh reprezentau circa 25% din cifra de afaceri a companiei si se
datorau in mare parte vanzarilor de semifabricate tissue, potrivit declaratiilor facute anterior pentru
ZF de Antonio Romagnolo, fostul director general al producatorului de hartie Comceh.
Fondul Proprietatii de Stat a vindut marti companiei italiene Faper Mill 94,18% din actiunile
societatii comerciale Comceh Calarasi, valoarea tranzactiei fiind de 9,107 milioane de euro.
Tranzactia prevede majorarea capitalului companiei si investitii pentru protejarea mediului
inconjurator.
Comceh Calarasi, producatoare de hirtie, are un capital social de 60 de miliarde de lei si
inregistra la finele lunii martie o cifra de afaceri de 34 de miliarde de lei, pierderi de 3 miliarde de lei,
creante de 10 miliarde de lei si datorii toale de 30 de miliarde de lei.
Cumparatorul se obliga sa pastreze personalul existent in societate la data de 1 martie 2000,
pina la indeplinirea obligatiilor de investitii si sa achite datoriile societatii in 12 luni de la data
transferului de proprietate asupra actiunilor.

8
 CAPITOLUL III
PARTICULARITĂŢILE PIEŢEI HÂRTIEI DIN PERSPECTIVA TIPURILOR
DE VÂNZĂRI PRACTICATE

Varietatea actiunilor, pentru care omul are libertatea deplina a le realiza sau a se abtine de la
înfaptuirea lor, este restrânsa prin prohibirea unor fapte care ar putea stânjeni convietuirea în armonie
cu ceilalti indivizi. Aceasta necesitate de respectare a unor reguli în societate a determinat aparitia si
dezvoltarea dreptului, adica o reglementare a actiunilor omenesti, deoarece acestea privesc în chip
direct sau indirect relatiile omului cu alti indivizi ori cu diferite grupuri sociale.
Aparitia trocului, prin schimbul surplusului de produse este un impas important în stabilirea de
relatii noi între indivizi. Aceste activitati evolueaza pentru ca erau bazate pe încrederea, onestitatea si
consimtamântul celor ce realizau trocul, iar mai târziu, odata cu aparitia banilor ca mijloc de schimb,
aceste îndeletniciri iau amploare.
Trocul, împrumutul de unelte, lasarea în grija de lucruri sunt doar câteva exemple care odata cu
evolutia societatii au dus la creearea de acorduri de vointa între doua sau mai multe persoane si
încheierea de contracte de vânzare-cumparare, de împrumut si de depozit.
Art. 1294 Cod civil defineste vanzarea ca fiind "o conventie prin care doua parti se obliga intre
sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui". Modul
in care legiuitorul a definit vanzarea nu este exact, in primul rand pentru ca vanzatorul nu se obliga sa
transmita cumparatorului proprietatea bunului, ci el transforma insasi proprietatea lucrului vandut, iar,
pe de alta parte, proprietatea se transforma doar prin singurul efect al consimtamantului.
Exista mai multe varietati de vinzare-cumparare: vanzarea online; vanzarea buyback; vanzarea
cu gramada; autoservirea.
Particularitatile pe care le prezinta aceste varietati de vinzare-cumparare impun o tratare
succinta.

3.1. Comerţul electronic

Acest tip de vanzare reprezinta demersul de cumpărare sau vânzare prin intermediul
transmiterii de date la distanţă, demers specific politicii expansive a marketingului companiilor
comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relaţie de servicii şi schimb de mărfuri între
ofertant şi viitorul cumparător.

9
 Vanzare online este extrem de raspandita pe piata hartiei. Diferite site-uri ofera aceasta
posibilitate de cumparare pentru clientii ei, intre care si http://www.dpap.ro/,
http://www.officepapetarie.ro/, www.officeclass.ro.
Pentru a putea face o comanda, clientul trebuie sa isi faca un cont pe site-ul respectiv, isi alege
produsele pe care doreste sa si le achizitioneze, dupa care introduce datele personale, adresa de
facturare si tipul acesteia (fizic sau juridic), alege dintre urmatoarele modalitati de plata: cash (la
livrare), ordin de plata sau card. In urma comenzii se va primi pe mail factura proforma.
Produsele se pot livra la domiciliu, contra cost, prin FanCourier sau prin mandate postal.
De asemenea, clientul are urmatoarele drepturi:
 dreptul la renuntare, in baza unei notificari in scris, in termen de 10 zile lucratoare (termenul de 10
zile lucratoare incepe sa curga de la data primirii produsului) fara penalitati sau fara sa oferi vreun
motiv, aceasta posibilitate se aplica numai in cazul in care produsul se afla in stare buna si este
predat in ambalajul original, singurele costuri ce intra in atributia ta, sunt costurile de returnare ale
produsului, rambursarea sumei platite se va face in termen de 30 de zile de la data denuntarii
contractului;
 dreptul la returnare, poti returna un produs achizitionat in urmatoarele situatii: produsul nu este
conform specificatiilor prezentate pe site, produsul a fost livrat gresit. In ambele cazuri, firma va
suporta costurile de transport.
In ambele situatii, daca se agreeaza schimbarea cu un produs cu o valoare mai mare se va plati
diferenta, respectiv daca produsul ales are o valoarea mai mica, veti primi o rambursare partiala

3.2. Vanzarea Buy Back

Sistemul Buy Back este o facilitate oferita clientilor. Acesta consta in faptul ca firma se
angajeaza sa ia de la client hartia veche si sa ofere cea mai buna cotatie la aceasta, iar in schimb
clientul cumpara hartie noua din care se scade suma diferita pe cea veche. Sistemul este foarte
avantajos deoarece ajuta clientul sa economiseasca bani pentru investitii si sa obtineti preturi mici in
comparatie cu cele de pe piata.

10
3.3. Vanzarea cu gramada

Vanzarea cu gramada este reglementata de art. 1299 Cod civil. In acest caz, nu are loc
numararea, masurarea, proprietatea fiind transferata la cumparator chiar in momentul incheierii
contractului . Deci, "vanzarea pura si simpla este perfecta indata ce lucrul vandut si pretul sunt
determinate".
Vanzarea cu gramada (in bloc) are ca obiect o cantitate determinata de bunuri prin masa ei.
Pretul se va stabili global, pentru cantitatea intreaga.
De obicei, pentru vanzarea en-gros, pe piata hartiei, exista o comanda minima de produse, o
posibilitate mare de a negocia pretul produselor comandate, datorita numarului ridicat de produse
achizitiobate si o gama diversificata de produse.

3.4. Autoservirea

Autoservirea reprezinta o modalitate de vanzare practicata in cadrul magazinelor de dimensiuni

mari, formula atractiva pentru cumparator, intrucat acesta circula liber si se serveste singur cu
produsele expuse; plata se efectueaza la iesire, prin intermediul caselor electronice de marcat (citirea
automata a caracteristicilor produsului cu ajutorul scannerelor electronice faciliteaza reducerea
timpului de servire si fluidizarea vanzarilor).
Principiul acestei tehnici este valabil si pe piata hartiei de scris deoarece are la baza prezentarea
unui numar mare de producatori precum , in acelasi loc, fara vanzatori, cu un castig mare de timp.
Cumparatorul vine in contact direct cu produsele din papetarie care joaca in acest caz rolul de
"vanzator mut". Produsele vor fi prezentate in unitati preambalate, in cantitate suficienta, vor fi bine
puse in evidenta – in ceea ce priveste suprafata de etalare, mobilierul de expunere, marcarea,
semnalizarea, publicitatea la locul de vanzare - PLV etc.
Autoservirea se poate realiza in magazin cu amanuntul precum Diverta, supermarket-uri,
magazine cash-and-carry: Metro,Selgros, hipermarketuri: Carrefour, Cora, Auchan.

11
 CAPITOLUL IV
ASPECTE DE TRANSMITERE A DREPTULUI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ PE
PIAŢA HÂRTIEI

Proprietatea intelectuală regrupează diferitele drepturi exclusive temporare acordate de stat

în scopul exploatării creaţiilor intelectuale. Se disting în mod tradiţional două mari categorii de
proprietăţi intelectuale: proprietatea literară şi artistică şi proprietatea industrială.
Istoric vorbind, proprietatea literară şi artistică acoperă noţiunea de drept de autor adică
protecţia creatorilor de opere ale minţii (artişti, scriitori ...). De curând, aria proprietăţii literare şi
artistice s-a extins la drepturile conexe ale dreptului de autor (drepturi recunoscute persoanelor auxiliare
ale creaţiei cum ar fi artiştii interpreţi şi organismele de radiodifuziune) şi la anumite creaţii noi
(programe, baze de date ...).
Proprietatea industrială regrupează creaţiile utilitare (brevet de invenţie şi desene şi modele
industriale) precum şi semnele distinctive (mărci, denumiri de origine). În aria tradiţională a proprietăţii
industriale au fost admise şi noi tipuri de drepturi (certificate de obţinere vegetală).
Diferitele drepturi de proprietate intelectuală sunt, iniţial, drepturi acordate de fiecare stat în
funcţie de propriile sale reguli. Instituirea unor mecanisme de protecţie internaţională s-a dovedit totuşi
repede necesară. Aşa încât au fost încheiate numeroase convenţii internaţionale.

Unele dintre ele fixează reguli generale de protecţie a proprietăţii intelectuale la nivel
internaţional (Convenţia de Uniune de la Paris, din 1883, privind proprietatea industrială; Convenţia de
Uniune de la Berna, din 1886, privind proprietatea literară şi artistică ...). Alte convenţii au un obiect
specific (tratatul de la Washington, din 19 iunie 1970, privind cooperarea internaţională în materie de
brevete, înţelegerea de la Madrid din 14 aprilie 1891 şi protocolul de la Madrid din 27 iunie 1989
privind marca internaţională ...)

Acest demers de armonizare a fost de asemenea adoptat, la nivel regional, de către

grupuri de ţări care au dorit să-şi apropie legislaţiile. Aşa s-a întâmplat la nivel african (Organizaţia
Africană a Proprietăţii Intelectuale şi African Regional Property Office) sau la nivel european (Oficiul
European al Brevetelor, Oficiul pentru Armonizare pe Piaţa Internă).

12
 La nivel comunitar, acţiunea instanţelor comunitare răspunde unei logici duble. Pe de o
parte, instanţele comunitare realizează o armonizare a regulilor naţionale cu ajutorul directivelor care
trebuie să apropie legislaţiile ţărilor membre. Pe de altă parte, ele instituie sisteme de protecţie specific
comunitare plecând de la regulamente (regulamentul nr. 40/94 din 20 decembrie 1993 care instituie
marca comunitară).

4.1. Marcă înregistrată

O marcă comercială, identificată prin simbolul ®, reprezintă un însemn distinctiv utilizat de

un individ, organizaţie comercială sau altă persoană juridică pentru a identifica un produs sau serviciu
în faţa potenţialilor consumatori, şi pentru a arăta că toate produsele ce o poartă provin dintr-o sursă
unică, pentru a face distincţia între produsele sau serviciile proprii şi cele ale altor entităţi. O marcă
comercială este o formă de proprietate intelectuală, de regulă un nume, un cuvânt, o frază, un logo, un
simbol, o imagine, sau o combinaţie a acestor elemente.

Proprietarul unei mărci înregistrate poate iniţia proces pentru a preveni utilizarea neautorizată a
mărcii pe care o deţine. Înregistrarea unei mărci nu este întotdeauna obligatorie. Proprietarul unei mărci
neînregistrate poate şi el să iniţieze proces, dar o marcă neînregistrată poate fi protejată doar în aria
geografică în care este folosită sau în regiuni în care ar fi de aşteptat să se extindă.

Pentru companii marca inregistrata este un drept de proprietate, care-i permite titularului sa
foloseasca in exclusivitate respectiva denumire sau imagine si se opuna contrafacerilor sau imitatiilor.

Pentru consumator marca inregistrata reprezinta cel mai comod mijloc da a recunoaste rapid
o categorie de produse si servicii care i-a fost recomandata sau, pe care experienta l-a determinat sa o
prefere altor produse sau servicii de aceeasi natura.

Dupa inregistrare marca poate fi evaluata , vinduta ( cesiune ) , acorda drept de folosire
( licente) sau opusa altor marci utilizate de concurenta.

Marca confera personalitate unei firme si face distinctie intre denumirea, produsele si serviciile
sale in fata celorlalte firme existente pe piata, eliminind riscul de confuzie in fata clientilor, furnizorilor
sau oricaror terti interesati.

13
 Marca este alcatuita din cuvinte - inclusiv nume de persoane - desene, litere, cifre, elemente
figurative, elemente tridimensionale si in particular forma produsului sau a ambalajului, combinatii
de culori ca si orice alte combinatii ale acestor semne.Marcile pot fi : verbale, figurative sau combinate.

Drepturile asupra marcii pot fi transmise prin cesiune sau licenta oricind in cursul duratei de
protectie a acesteia, astfel:

• prin cesiune, independent de transmiterea fondului de comert in care aceasta este incorporata.
Cesiunea poate fi totala sau partiala, fara limitarea teritoriala a folosirii marcii.

• prin licenta, exclusiva sau neexclusiva, pentru toate sau numai o parte din
produsele/serviciile pentru care marca a fost inregistrata.

Actele ce modifica sau transmit drepturile asupra unei marci trebuie stabilite in scris. Ele nu
pot fi opuse unor terti decat dupa inscrierea lor in registrul national al marcilor.

4.2. Cerere de Autorizatie Integrata de Mediu - SC COMCEH SA Calarasi

SC COMCEH SA Calarasi, cu sediul în municipiul Calarasi, Str. Prel. Bucureşti nr. 1,

jud.Calarasi şi înregistrată la ARPM Piteşti cu nr. 4398/05.10.2005 si a completarilor cu nr.
5288/23.12.2005,2589/27.04.2006, 2987/18.05.2006, a depus o cerere de autorizatie intregrata de
mediu.
In urma analizarii documentelor transmise si a verificarii, in baza HG Nr.408/2004 privind
organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu modificarile si
completarile ulterioare, a HG Nr. 459/2005 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale
pentru Protectia Mediului, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr.152/2005 privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii, aprobata de Legea nr. 84/2006, al Ordinului Ministrului Nr. 818/2003 privind
procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu, cu completarile si modificarile ulterioare,
societatea a primit Autorizatia Intregrata de Mediu nr. 52 din 22.05.2006.

4.3. Obiectul autorizarii

Profilul de activitate al SC COMCEH SA Calarasi il reprezintă producţia de hârtie de scris

tipar şi hârtie igienică.

14
 Activitatea societăţii este proiectată să se desfãşoare continuu, timp de 350 zile pe an, 24 ore /
zi în câte 3 schimburi, timp de 8 ore / schimb.
Producerea de hârtie care este activitatea de bază a societăţii este realizată ca un sistem integrat
care cuprinde: instalaţii de prelucrare primară - tratare materii prime în scopul pregătirii pentru a fi
introduse în procesul de fabricaţie; instalaţii de fabricare a produselor finite – maşinile de hârtie,
maşina A pentru producerea hârtiei de scris – tipar şi maşina E pentru producerea hârtiei igienice;
instalaţii conexe direct legate de producţia de bază – centrala termică pentru producerea aburului
saturat p=18 bar.
Perioada de tranzitie sub Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii,
obtinuta de SC COMCEH SA Calarasi in urma negocierii cu Uniunea Europeana a Capitolului 22
Mediu, este 31.12.2009.
Termenul limita conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 – privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii – aprobata prin Legea nr. 84/2006, pentru realizarea
masurilor din Planul de Actiune este 31.12.2009.

15
 CAPITOLUL V
MODALITATI DE FINANTARE IN CAZUL PRODUCERII HARTIEI

Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri banesti necesare desfasurarii unor
activitati ale unei intreprinderi, institutii sau ONG.
Finantarea poate fi realizata apeland la surse proprii sau la surse externe (din afara
organizatiei).

 Sursele interne de finantare pot fi:

a. Contributiile proprietarilor sau ale membrilor organizatiei;
b. Resursele excedentare generate de activitatea organizatiei (autofinantare).

 Sursele externe de finantare pot fi:

a. Credit;
b. Finantarea nerambursabila.

5.1. Sursele interne de finantare

Avantaje:
- mentinerea independentei si autonomiei financiare, deoarece nu se creeaza obligatii suplimentare
(dobanzi, garantii);
- pastrarea capacitatii organizatiei de a contracta credite;
- constituie un mijloc sigur de acoperire a necesitatilor financiare ale organizatiei.

Dezavantaje:

16
- proprietarii dispun de fonduri mai reduse pentru a investi in alte activitati mai profitabile decat
activitatea care a generat excedentul financiar.

5.2. Sursele externe de finantare

a. Creditul
Avantaje:
- timp scurt de acces la resursele financiare necesare;
- este accesibil in orice moment;
- poate fi obtinut un volum variabil de resurse financiare, functie de necesitati;
- posibilitate de negociere a conditiilor de rambursare.

Dezavantaje:
- aparitia unor obligatii suplimentare (dobanda, garantii);
- existenta unor formalitati obligatorii de indeplinit (documentatii, rapoarte periodice etc.).

b. Finantarea nerambursabila (subventii guvernamentale, programe de finantare nerambursabila

publice sau private)
Avantaje:
- pot fi finantate activitati fara sa se consume resurse proprii sau sa se contracteze credite;
- este pastrata independenta si autonomia financiara a organizatiei.

Dezavantaje:
- acces dificil (fondurile se acorda periodic, de regula pe baza unor licitatii);
- control strict al modului de utilizare a fondurilor de catre finantatori, inclusiv prin colaborare cu alte
institutii de specialitate (Curtea de Conturi etc.).

17
 CAPITOLUL VI
PROBLEME DE SOLUTIONAT

Principala problema ale industriei hartiei o constitue reciclarea acesteia. Daca anul trecut
pentru o tona de hartie societatile colectoare primeau pana la 86 euro acum fabricile profita de
recesiunea economica si platesc doar 2 euro pentru o tona. In aceste conditii firmele colectoare sunt
amenintate cu falimentul iar firmele producatoare de hartie vor cheltui mai mult.
Astfel reciclarea este extrem de importanta pentru mediul inconjurator, si are si avantaje
economice. La reciclarea hartiei se foloseste mai putina energie si apa decat la fabricarea hartiei din
arbori, astfel ca hartia ar fi mult mai scumpa daca aceasta nu ar fi colectata si reprelucrata. Pentru
fiecare tona de hartie reciclata se economisesc 30.000 litri de apa, consumul de energie este redus cu
aprox 25% iar poluarea atmosferica cu 80%.
Pentru fabricarea unei tone de hartie obisnuite se folosesc intre 2 si 3,5 tone de lemn, adica sunt
taiati aproximativ 20 de copaci. Prin reciclarea unei tone de hartie sunt salvati 17 copaci.
In solutionarea acestei probleme ar trebui sa intervina autoritatile Administratiei Fondului de
Mediu prin acordarea unor subventii societatilor colectoare.

18
BIBLIOGRAFIE

- Constantin, S., Talasman, C. M., - Studiu privind mecanismul si cauzele imbatranirii hartiei,
Braila, 2009
- Tiron,M. - Inchiderea fabricilor de celuloza scade productia de hartie si injumatateste
exporturile, www.zf.ro
- Deac, D. - Piata hartiei si cartonului, 1,2 mld. Euro, Ziarul Financiarul
- *** - Faimoşii inventatori şi descoperirile lor epocale, Editura Porţile Orientului Iaşi
- *** - http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtie
- *** - www.revista-piata.ro
- *** - http://stiri.acasa.ro/[......]/n-industria-autohton-de-celuloz-lipse-te-concuren-a/true
- ***- http://www.zf.ro/companii/comceh-calarasi-a-inchis-fabrica-de-hartie-de-scris-3218761/
- ***- http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/562879/comceh-sa/
- ***- http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3_electronic
- ***- http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/puls-financiar~ni1al3
- ***- http://www.dpap.ro/
- ***- http://www.officepapetarie.ro/
- ***- www.officeclass.ro
- ***-http://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83
- ***-http://www.avoconsult.ro/dreptul-proprietatii-intelectuale-cabinet-avocatura-avocat-
marian-rosca.html
- ***- www.arpmsm3.ro/.../file/.../52%20SC%20Comceh%20SA.pdf
- ***- http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C5%9Fi
- ***www.curierulnational.ro/.../Tipuri+de+strategii+de+vanzare+acoperite+de+optiuni+Cal

19
 - ***- www.referatele.com/.../PROIECT---Vanzarea-referatele-com.php
- ***- www.softnet.ro/.../Introducere_in_Comert_electronic.pdf
- *** - http://www.finantare.ro/ghid-finantari.html
- *** - http://www.timpultau.ro/liber/Cum-sa-reciclam-hartia*id_1318-articol.html
- *** - http://www.citynews.ro/maramures/afaceri-locale-24/remat-reciclarea-hartiei-o-industrie-
in-prag-de-faliment-44983/

ANEXA NR. 1 - PRINCIPALII PRODUCATORI PE PIATA HARTIEI

• Somes S.A. Dej este unic producator de celuloza papetara albita din fibra lunga de rasinoase, si
Celhart Donaris S.A. Braila (celuloza papetara albita din fibra scurta de foioase) sunt principalii
producatori de celuloza. Ambele fabrici, in conditiile unor investitii corespunzatoare, isi pot extinde
capacitatile de productie pana la 120-150.000 tone/an. Liniile tehnologice de albire, care depind in
mare masura de folosirea clorului si hipocloritului, pot fi transformate astfel incat sa produca celuloza
ECF si TCF.

• Hartia de ziar este produsa de Letea S.A. Bacau, intr-o instalatie cu o capacitate anuala de 100.000
tone, modemizata in 1996.

• Celrom S.A. Drobeta-Turnu Severin produce hartie miez pentru carton prin folosirea
semicelulozei chimice (NSSC) si opereaza o masina pentru producerea cartonului.

• Hartia de sens si de tiparit este produsa cu masini de capacitate medie la CELHART DONARIS
S.A. Braila, COMCEH S.A. Calarasi, LETEA S.A. Bacau, PALAS S.A. Constanta, si HARTIA
S.A. Busteni, cea mai mare cota de piata avand-o Donaris Braila, Comceh Calarasi, si importatorii.
Aceste masini urmeaza a fi modemizate in vederea cresterii capacitatii si introducerii controlului
computerizat.

• Principalul producator de celuloza chimica este Celohart S.A. Zarnesti. Fabrica produce, de
asemenea, 40.000 tone/an de hartie miez si hartie strat neted pentru carton ondulat cu continut ridicat
de maculatura. Sase fabrici cu capacitati similare (Vrancart S.A. Adjud, Ambro S.A. Suceava, Hicart
S.A. Prundu Bargaului, Amco S.A. Ghimbav, Celrom S.A. Drobeta- Turnu Severin si Romcarton
Bucuresti) produc carton si confectii din carton ondulat.

20
• Pergodur S.A. Piatra Neamt este producator unic de hartie impermeabila la apa si grasimi.

• Petrocart S.A. Piatra Neamt produce cartoane tehnice si speciale, pentru uz in electrotehnica, cu
ajutorul unei instalatii specializate de inalta performanta.

• Pehart S.A. Petresti produce hartie matase si hartii igienico-sanitare de calitate ridicata.

• Mucart S.A. Cluj - Napoca produce confectii din carton duplex si triplex si detine o instalatie
modema pentru productia de caiete.

21