LUCRARE DE DIPLOMA

NGRI1IREA BOLNAVULUI CU
INSUFICIENT RENAL
Sesiunea August 2006
"Executia prescriptiilor medicale cu competenta si constiincio:itate ramane
doar o parte a activitatii asistentei medicale. Esentiala ramane Cunoasterea
bolnavului, a problemelor si nevoilor sale.
Lucretia Clocotici
Cuprins:
Capitolul I AAA1OMIA 8I FIZIOLOGIA APARATULUI
RENAL............................................................................................. 4
Capitolul II AOJIUAI CEAERALE DESPRE
IASUFICIEAJA REAALA.............................................................
SEMIOLOCIA APARA1ULUI URIAAR.......................................
Capitolul III PREC1IREA PACIEAJILOR
PEA1RU EXLORARI RADIOLOCICE sI FUACJIOAALE ALE
APARA1ULUI REAAL..................................................................
Capitolul IV ACRI1IREA PACIEAJILOR CU
IASUFICIEAJ REAAL............................................................. 35
Capitolul V PLAA DE ACRI1IRE AURSIAC.............................. 47
Capitolul VI COACLUZII 72
CAPITOLUL I
Anatomia 8i fiziologia aparatului renal
NOTIUNI DE ANATOMIE
Aparatul urogenital - este Iormat din aparatul urinar si
genital Cea mai mare parte a produsilor de excretie se elimina, printr-
un ansamblu de organe care Iormeaza aparatul excretor
Aparatul urinar - este alcatuit din cei doi rinichi si de
caile evacuatoare ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezica urinara si
uretra
Rinichii - organele secretoare ale urinii, au Iorma de boabe
de Iasole si sunt situati de o parte si alta a coloanei lombare Fiecare
rinichi, ncojurat de un strat celulo-adipos si nvelit de o capsula
Iibroasa inextensibila, este situat n loja renala
Rinichii au o margine externa convexa, o margine interna
concava si doi poli: unul superior si altul inIerior Pe partea concava
se aIla hilul renal, alcatuit din artera si vena renala, limIaticele, nervii,
jonctiunea uretero-bazinetala Rinichiul drept este situat ceva mai jos
dect cel stng Loja renala este limitata n sus de diaIragm, n spate de
ultimele doua coaste si dedesubtul lor de muschi si de aponevrozele
lombare, iar nainte, de viscerele abdominale In jos, loja renala este
deschisa |de aici, usurinta cu care se produce ptoza renala|
Situarea lombo-abdominala a rinichiului explica de
ce durerile renale pot Ii resimtite lombar, abdominal sau pelvian, de ce
tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de ce
Ilegmoanele perineIritice cu evolutie superioara mbraca
simptomatologie toracica
Nefronul - unitatea anatomica si Iiziologica a rinichilui,
alcatuit din glomerul |polul vascular| si tubul uriniIer |polul urinar|
Numarul neIronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane

Glomerulul - primul element al neIronului - este alcatuit
dintr-un ghem de capilare care rezulta din ramiIicatiile unei arteriole
aIerente, provenita din artera renala Capilarele se reunesc apoi si
Iormeaza, o arteriola eIerenta, care se capilarizeaza din nou n jurul
primei portiuni a tubului uriniIer
Tub uriniIer - al doilea element al neIronului - se prezinta,
sub Iorma unui canal lung de 50 mm, Iormat din urmatoarele
segmente; capsula Bowman, tubul contort proximal, ansa Henle,tubul
contort distal si tubii colectori Capsula Bowman - are Iorma unei
cupe care nconjuara glomerulul si este alcatuit din doua, Ioite
Cap8ula Bowman, mpreuna cu glomerulul pe care
l contine, poarta numele de corpuscul Malpighi Din tubi contorti
distali, prin canalele colectoare si canalele comune care se deschid n
papilele renale, urina Iormata trece n calice si de aici n bazinet
Legatura bazinetelor cu vezica urinara - organ dotat cu o
musculatura puternica si situat n pelvis, napoia pubisului - este
realizata, prin cele doua uretere Traiectul abdomino-pelvian al
ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre
Iibroame, chisturi ovariene sau cancere recto-sigmoidiene
Uretra -canalul excretor al vezicii - are la Iemeie un traiect
Ioarte scurt, spre deosebire de barbat, la care traiectul este lung si
traverseaza prostata, de unde posibilitatea compresiunii uretrale de
catre un adenom, de prostata, cu rasunet asupra ntregului arbore
urinar
NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
Rinichiul este un organ de importanta vitala si are
numeroase Iunctii, dintre care Iunctia principala consta n Iormarea
urinei Prin aceasta se asigura epurarea organismului de substante
toxice Formarea urinei se datoreaza unui mecanism complex de
Iiltrare la nivelul glomerulilor si de reabsorbtie si secretie la nivelul
tubilor, prin Iiltrarea glomerular se Iormeaza urina primitiva | 150 1
urina primitiva/24 ore, din Iiltrarea a 1500 1 plasma| Urina
primitiva are compozitia plasmei, dar Iar proteine, lipide si elemente
Iigurate Contine deci apa, glucoza, uree, acid uric si toti electrolitii
sngelui
In Iaza urmatoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai
mare parte a Iiltratului glomeruiar, se Iormeaza urina deIinitiva Totusi
la acest nivel se Iace o selectare: tubii reabsorb total sau n mare
cantitate substantele utile si n cantitate mica, pe cele toxice
Substantele utile sunt substante cu prag, care sunt eliminate prin urina
numai cnd concentratia lor sanguina a depasit limitele Iiziologice
|apa, glucoza, NaCl, bicarbonati| Substantele toxice sunt substante
Iar prag, eliminarea lor urinara Iacndu-se imediat ce apar n snge
Apa este reabsorbit n proportie de 99, 13513o1422n
glucoza n ntregime |conditia este ca n snge sa existe mai putin de
1,60 g glucoza o|, sarurile si n particular clorura de sodiu,
n proportie variabila |98-99| Substantele toxice nu sunt reabsorbite
dect n proportie mai mica |33 uree, 75 acid uric| Rinichiul are
si propietati secretorii, putnd elimina si chiar secreta unele substante,
ca amoniacul, cu rol Ioarte important n echilibrul acido-bazic
Deci, procesul de Iormare a urinii cuprinde o Iaza
glomerular, n care prin Iiltrare se Iormeaza urina initiala si o Iaza
tubular, In care prin reabsorbtie si secretie se Iormeaza urina
deIinitiva Caracterul de urina deIinitiva este dobndit de tubii distali
prin procesul de concentrare, sub
inIluenta hormonului retrohipofi:ar. Dupa cantitatea de apa pe care o
are la dispozitie, rinichiul elimina unele substante ntr-o cantitate

mai mare sau mai mica de apa, rezultnd o urina cu densitate variabila
Urina Iormata permanent - diureza |1,5-2,5 ml/min| - se
depoziteaza n vezica urinara, de unde cnd se acumuleaza o anumita
cantitate |250-300 ml|, se declanseaza reIlex mictiunea - deschiderea
sIncteralui vezical si golirea vezicii
Mictiunea - este un act constient, deschiderea si nchiderea
sIincterului vezical putnd Ii comandate voluntar
Rinichiul are si rol predominant n mentinerea echilibrului
acido-bazic, prin eliminarea de acizi si crutarea bazelor, mentinnd
pH-ul la cea 7,35 Rinichii mai asigura constanta presiunii osmotice a
plasmei eliminnd sau retinnd, dupa caz, apa si diIeriti electroliti
In concluzie, rinichii ndeplinesc n organism trei Iunctii de
baza:
Iunctia de epuratie sanguina;
Iunctia de mentinera a echilibrului osmotic;
Iunctia de mentinere a echilibrului acido-bazic
Alterarea acestor Iunctii conduce la aparitia sindromului
de insuIicienta renala, urmata uneori de instalarea comei uremice
CAPITOLUL II
Notiuni generale de8pre in8uficienta
renala. Semiologia aparatului urinar
1. In8uficient renala acuta:
Definitie . ste o suIerinta renala grava,
caracterizata prin suprimarea brusca a Iunctiei renale |excretoare,
metabolice si umorale|, exprimata clinic prin hiperazotemie,
oligurie sau anurie, cu evolutie catre coma uremica
Etiopatogenie.
Cauzele sunt multiple si au localizare:
prerenal |stari de soc|;
renal |necroze tubulare acute|;
postrenal |litiaza renala, tumori prostatice si stenozate|
Tablou clinic
Primul stadiu, de agresiune, este urmat de Iaza oligoanuric |8-10
zile| si de Iaza de reluare a diurezei, nsotita la nceput de poliurie
Semnele clinice in primele stadii.

~ oboseala;
~ anorexie;
~ varsaturi;
~ halena amoniacala;
~ diaree;
~ respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes;
~ somnolenta;
~ agitatie;
~ coma
Explorarile paraclinice evidentiea:a.
~ acidoz
~ cresterea produsilor de putreIactie intestinala;
~ hiperpotasemie;
~ hipocalcemie;
~ hiperazotemie;
~ hiperglicemie
Pronostic.
Depinde de durata insuIicientei renale Daca Iunctia
renala se restabileste catre a cincea - a sasea zi, bonavul se vindeca
Daca Iunctia renala nu se restabileste rapid, apar tulburari
biologice Aplicate la timp, metodele de epurareextrarenal permit
vindecarea deIinitiva, rinichii recuperndu-si n ntregime Iunctiile
Tratament.
Se adeseaza cauzei |socul hipovolemie, hemoragiile,
deshidratarile, nlaturnd agentii toxici| In perioada oligo-anurica se
combate retentia azotata printr-un regim gluco-lipidic, care sa
Iurnizeze 2000 calorii/zi, cu aport redus de apa si K Acidoza se
combate cu solutie de bicarbonat de NaCl 4go |200-300 ml/zi|, iar
hiperpotasemia cu 50-100 ml ca gluconic, glucoza hipertonica asociata
cu insulina
In cazurile Ioarte grave se recurge la hemodializa
Anuria se combate cu perIuzii de Manitol 20, Iurosemid 2g/zi la
interval de 3 h pentru Iortarea diurezei Cnd este cazul,
se administreaza antibiotice cu toxicitate renala redusa
|Penicilina,Ampicilina, Oxacilina, ritromicin|, masa eritrocitara sau
snge integral proaspat, Plegomazin 25 mg im, sedative
. In8uficienta renala cronica:
Definitie.
ste o scadere progresiva a capacitatii Iunctionale
renale, cu retinerea n organism a substantelor toxice rezultate din
metabolism si cu evolutie catre uremie terminala
Etiologie.
InsuIicienta renala cronica reprezinta etapa Iinala a bolii
renale, n special a pieloneIritelor, glomeruloneIritelor cronice, a HTA
maligne, a obstructiilor cailor urinare
Patogenie.
Se stie ca, n mod normal rinichiul are o rezerva
Iunctionala care i permite sa se adapteze unor solicitari crescute In
insuIicienta renala cronica, distrugerea netronilor nu mai permite
aceasta adaptare Prima Iunctie alterata este capacitatea de
concentratie In stadiul initial, rinichiul poate asigura homeostazia
mediului intern, adica s mentina constanta cantitatea de sare, apa,
substante azotate si electroliti din organism, care se realizeaza prin
unele mecanisme compensatoare, principalul Iiind poliuria
In aceasta perioada, poliuria se nsoteste de hipostenurie
|de scaderea capacitatii de concentratie| Odata cu progresarea
leziunilor, poliuria devine maxima si scaderea capacitatii de
concentratie este Ioarte severa Cnd densitatea urinii oscileaza,
invariabil ntre 1010-1011 aceasta este Iaza de izostenurie In ultimul
stadiu insuIicienta renala se decompenseaza si apare oliguria cu
izostenurie si apoi uremia terminala
Simptome.
- n stadiul compensat, starea generala este relativ buna
Diagnosticul se precizeaza prin explorarea Iunctiilor renale, care arata
scaderea capacitatii de concentrare si reducerea Iiltrarii glomerulare
Pot aparea unele semne clinice ca:
u astenie;
u ceIalee;
u scaderea poItei de mncare
Cel mai important semn este poliuria, care se nsoteste
la nceput de hipostenurie, iar mai trziu de izostenurie
In stadiul de insuIicienta renala decompensata, starea
generala se altereaza progresiv, aparnd numeroase simptome clinice
si biologice Tulburarile digestive se accentueaza, aparnd inapetenta,
greturi, varsaturi, diaree Bolnavul prezinta prurit si o paloare
caracteristica |galben-murdar| a tegumentelor si mucoaselor
Apar semne nervoase ca: ceIalee, ameteli, somnolenta sau
criza convulsiva, bolnavul este dispneic Analiza sngelui pune n
evidenta anuria si unele tulburari hemoragice Urinile sunt palide, iar
mai trziu apare oliguria terminala
Oliguria. diureza scazuta, respectiv sub 800 ml/zi
Poliuria. bolnavul prezinta mictiuni Irecvente
n cantitati mari diureza Iiind 2500 ml/zi
Uremia. stadiul terminal al insuIicientei cronice
Simptomele pot Ii grupate n:
a) stare generala proIund alterata, oboseala Iizica si psihica,
tegumente palide, prurit, hipotermie, senzatii de Irig;
b) respirator - miros amoniacal al aerului expirat;
c) digestiv - repulsie totala Iata de alimente, greata
si varsaturi pna la intoleranta gastrica, uneori melena;
d) Cardio-vascular - insuIicienta cardiaca, HTA |raport cu
aIectiunea cauzala|, pericardita;
e) Neurologica - ceIalee precoce, continua si chinuitoare,
contractii musculare, somnolenta stari coIuzionale, delir si
coma
Evolutia.
ste Ioarte variabila, uneori rapida |n cteva luni|, alteori
lenta |ani| Supravegherea riguroasa, cu mentinerea echilibrului
hidroelectrolitic si metabolic, permite o evolutie ndelungata
Complicatii,
Sunt numeroase, cele mai periculoase Iiind edemul pulmonar
sau cerebral, inIectiile
Pronostic.
n stadiul compensat este relativ bun, n
stadiul decompensat este sumbru
Diagnosticul po:itiv.
Se bazeaza pe Iaza compensata, pe
explorarile Iunctionale renale
Tratamentul profilactic vi:ea:a.
1 depistarea si tratarea n Iaza incipienta, aIectiunilor
renale, n special a celor bilaterale;
2 evitarea hemoragiilor si deshidratarilor;
3 tratarea complicatiilor
Tratamentul curativ vi:ea:a.
1repausul va Ii partial n stadiul compensat |12-14 ore/zi|
si total n cel decompensat;
2 dieta nomiocalorica |2000-3000 calorii/zi|, moderat
hipoproteic, normolipidic si hiperglucidic n Iaza compensata In
Iaza decompensata, proteinele vor Ii reduse 20-30 g/zi, se
administreaza glucide n exces si putine grasimi In Iaza de uremie,
cnd alimentatia pe cale orala nu este posibila,se recurge la
alimentarea pe sonda sau perIuzie iv cantitatea de apa, permisa este
de 1500-2000 ml n stadiuldecompesat si 600-700 ml n stadiul
decompensat, adugndu-se cantitatea de apa pierduta prin varsaturi,
diaree, urina
Tratamentul medicamentos.
Se combate acidoza administrnd alcaline sub Iorma de
acetat de Na, citrat de Na, se va avea grija ca Na sa nu Iie dat n exces
Hipokaliemia.
Se corecteaza prin aport alimentar |Iructe, legume, sucuri|
si saruri de K
Metodele de epurare extrarenala nu dau rezultate nete
Trebuie ncercate n Iaza uremica Iinala, n care se pot
obtine unele ameliorari Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate
bune O atentie deosebita se acorda toaletei bolnavului: igiena gurii cu
glicerina boraxat sau apa bicarbonatat, igiena generala, deoarece
bolnavul pierde uneori urina si Iecale, prevenirea si tratarea escarelor
Simptome functionale.
Cele mai Irecvente sunt: durerea,tulburari
de mictiune, piuria, hematuria
1 Durerea n regiunea lombara, apare spontan cu sediul
unilateral sau bilateral
Durearea lombara bilaterala, de o intensitate redusa |surda| apare
n glomeruloneIrita acuta sau cronica, scleroza renala
Durerea de intensitate mare, unilaterala, aparuta sub Iorma de
criza paroxistica cu debut n regiunea lombara si iradieri pe traiectul
ureterului spre Iosa iliaea, regiunea inghinala, organele genitale si Iata
interna a coapsei respective si n colica renala
Durerea este atroce, permanenta si are caracter de
sIsiere, ntepatura sau greutate
Bolnavul este agitat, cauta o pozitie antalgica, are senzatia de
mictiune De obicei apare brutal si dureaza ore sau zile Apare litiaza
renala |calculul care patrunde pe ureter|
2. Tulburari de mictiune.
polakiuria - mictiuni Irecvente n cantitati mici, uneori
chiar cteva picaturi:-cistite;
iskiuria -retentia de urina; incapacitatea vezicii urinare de
a-si evacua urina;
disuria -eliminarea urinei cu diIicultate si durere;
nicturia -inversarea raportului numarului de mictiuni si
a cantitatii de urina emisa n timpul zilei si noptii;
incontinenta de urina - emisiuni urinare involuntare si
inconstiente
Tulburari ale volumului urinei.
poliuria - diureza peste 2000 ml/zi Poate apare n perioada de
debut a unor boli inIectioase dupa crize de colici renale, n
perioada de compensare a insuIicienteicirculatorii, n perioada de
reabsorbire a edemelor;
oliguria - diureza sub 1000 ml/zi, are cauze renale
si extrarenale Apare n caz de aIectiuni nsotite de
transpiratii abundente, varsaturi, diaree accentuata, hemoragii
abundente n perioada acuta a unor boli inIectioase,
insuIicienta circulatorie, colici renale, glomeruloneIrita acuta;
anuria - absenta urinei n vezica Poate surveni n caz
de glomeruloneIrite acute, neIropatii gravidice,
traumatisme lombare, interventii chirurgicale
3 .Hematuria - prezenta sngelui n urina, care capata o culoare
rosie deschisa sau nchisa Numai hematuria macroscopica este un
simptom Iunctional urinar, deoarece exista si hematurii puse n
evidenta numai prin metode de laborator Provenienta hematuriei se
stabileste prin proba celor trei pahare conice Bolnavul urineaza n cele
trei pahare conice: cteva picaturi n primul pahar, cea mai abundenta
n cel de-al doilea pahar si ultimele picaturi n cel de-al treilea pahar
Daca, hematuria apare numai n primul pahar este de origine uretrala,
daca, apare n ultimul pahar este de origine vezicala, iar n toate trei
paharele este de origine renala
4 Piuria- reprezinta prezenta puroiului n urina Se traduce
macroscopic printr-un aspect tulbure al urinelor, dar nu poate Ii
aIirmata dect prin examen microscopic, examen care arata prezenta
unor leucocite polinucleice, mai mult sau mai putin alterate
Piuria este datorata unor leziuni ale aparatului urinar si n acest
caz, ca si n cazul hematuriei se poate recurge la proba celor trei pahare
conice pentru a preciza piuria
Semne fizice:
Inspectia generala - oIera importanta data de
diagnostic xamplu :
pozitia cocos de pusca este luata de bolnav n colica renala;
paluarea tegumentelor ntlnite la bolnavii cu insuIicienta renala
cronica, |uremia|;
edemul - traduce o hiperhidratare, uneori este discret, alteori
considerabil, antrennd inIiltrarea tesutului celular subcutanat
din ntreg organismul, ori colectii de lichid n toate seroasele
|pleura, pericard, peritoneu, Aceasta este edemul generalizat
demul renal este alb, nedureros, moale |pastreaza amprenta
degetului la apasare|, cu piele lucioasa Debuteaza la pleoape, Iata si
maleole, la nceput vizibil numai dimineata cu timpul, cuprinde Iata
dorsala a labei piciorului, gamba, coapsa , organele genitale, peretele
abdominal si Iata dorsala a minilor
demul renal trebuie deosebit de celelalte edeme |cardiac
si hepatic|, de edemul alergic, de edemul de tromboIlebite si
varice, edeme de inIlamatii
Inspectia locala poate constata:
Bombarea regiunii lombare n tumori renale sau bombarea regiunii
suprapubiene n caz de retentie de urina cu glob vezical Se obtin
inIormatii importante prin palpare
Manevra importanta n bolile renale este percutarea regiunii
lombare cu vrIul degetelor sau cu marginea cubitala a mnii care
declanseaza, dureri vii n caz de litiaza renala, pieloneIrite,
glomeruloneIrita acuta
Un examen important este tuseul rectal care
permite depistarea unui obstacol n micul bazin: la barbati - prostata,
la Iemei - tumora pelvina
xamenul cardiovascular este deosebit de pretios, pe de o
parte datorita interesarii rinichiului n numeroase
aIectiuni cardiovasculare |HTA|, pe de alta parte interesarii cordului
n unele boli renale |glomeruloneIrite|
CAPITOLUL III
Pregatirea pacientilor pentru explorari radiologice
8i functionale ale aparatului renal
xplorarea radiologica a rinichiului si a cailor urinare
se eIectueaza prin radiograIie,renala simpla, cistograIie, arteriograIle,
retropneumo- peritoneu, pielograIie
Scop- evidentierea conturului rinichilor cavitatilor
pielocaliceale ale acestora, precum si a cailor urinare A.Pregatirea
bolnavului pentru radiografia renala 8impla
RadiograIia renala permite evidentierea Iormei, dimensiunilor, pozitia
rinichilor si prezenta unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci
Materiale necesare.
carbune animal;
ulei de ricin;
materiale necesare unei clisme evacuatoare
1 Pregatirea materialelor necesare:
se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus
2 Pregatirea psihica a bolnavului:
se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului
3 Pregatirea alimentara a bolnavului:
cu doua trei zile naintea examinarii bolnavului va consuma un
regim Iara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe
|Iructe, legume, zarzavaturi, paste Iainoase, pine| si ape
gazoase;
n ziua precedenta, bolnavul va consuma o cana de ceai si pine
prajita;
naintea examinarii bolnavul nu va mnca, nu va
consuma lichide;
dupa examen bolnavul poate consuma regimul sau obisnuit
4 Pregatirea medicamentoasa a bolnavului:
cu doua-zile nainte de examinare se administreaza carbune
animal si triIerment cte 2 tablete de 3 ori pe zi;
n seara precedenta zilei radigraIiei se administreaza 2 linguri
de ulei de ricin
Atentie!
n dimineata zilei examinatoare, se eIectueaza o clisma cu
apa calda Aerul din tubul irigator trebuie sa Iie complet
evacuat pentru a nu ti introdus n colon
naintea examinarii radiograIiei bolnavului si va goli vezica urinara
sau i se va eIectua un sondaj vezical
5 Pregatirea pentru examinare:
bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
bolnavul va Ii ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa;
6 ngrijirea bolnavului dupa tehnica:
dupa eIectuarea radiograIiei, bolnavul este ajutat sa se mbrace si
sa se ntoarca n salon unde va Ii instalat comod n pat;
se noteaza- examenul n FO a bolnavului
B. Pregatirea bolnavului pentru pielografie
Pielografia - radiograIia aparatului renal executata cu substanta de
contrast administrata prin cateterism ureteral sub control citoscopic
Materialele necesare:
cele pentru radiograIie renala simpla;
substanta de contrast Odiston - 30 sau iodura de sodiu -
10;
medicamente antihistaminice;
medicamente pentru urgenta
1 Pregatirea materialelor necesare:
se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus
2 Pregatirea bolnavului:
se eIectueaza, pregatirea bolnavului ca si pentru
radiograIia renala, simpla |psihica, alimentara,
medicamentoasa|
3 Testarea sensibilitatii Iata de substanta de contrast:
se eIectueaza testarea sensibilitatii bolnavului la iod cu
Odiston 30 sau iodura de sodiu 10 Daca bolnavul
prezinta o reactie hiperalergica se ntrerupe introducerea
substantei de contrast si se administreaza antihistaminiee,
anuntndu-se imediat medicul Daca toleranta
organismului este buna bolnavul va Ii condus n sala de
citoscopie, unde va Ii ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe
masa de examinare
4 Administrarea substantelor de contrast:
spalarea pe mini cu apa curenta si sapun;
sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;
se introduce substanta de contrast usor ncalzita, 5-10 ml n
Iiecare parte presiune mica;
bolnavul se transporta pe targa pe masa de radiograIie
5 ngrijirea bolnavului dupa tehnica:
dupa terminarea radiograIiei se ncearca sa se extraga cu
o seringa, substanta de contrast Bolnavul va Ii ajutat sa se
mbrace, va I condus n salon si instalat comod n pat;
se noteaza examenul eIectuat n FO a bolnavului
Atentie!
PielograIia se executa n conditii de asepsie perIecta
Substanta de contrast trebuie usor ncalzita pentru a nu produce
contractii spastice ale bazinetului
Injectarea substantei de contrast se Iace cu presiune moderata
|altIel se, produce rupturi ale bazinetului sau reIlux pielorenal|
C Pregatirea bolnavului pentru ei8tograie
Cistografia - este o metoda de exploatare radiologica a vezicii
urinare care se poate executa prin:
u radiograIie simpla vezicala;
u radiograIie dupa umplerea vezicii urinare cu substante de
contrast sterila |iodura de sodiu 10-20, 250-200 ml cu ajutorul
seringii Guyon|, eventual amestecata cu aer
Materiale necesare:
materiale pentru eIectuarea unei clisme;
sonda Nelaton sterila;
solutie sterila de acid booric;
seringa Guyon sterila;
substanta de contrast, ioduri de sodiu 10 sau solutie
Odiston;
pensa hemostatica;
manusi de cauciuc sterile;
tavita renala
1 Pregatirea materialelor necesare:
+ se pregatesc toate materialele necesare 2
Pregatirea bolnavului:
~ se anunta bolnavul si se explica necesitatea tehnicii;
~ se eIectueaza bolnavului o clisma evacuatoare cu apa
calda;
~ bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat
sa se dezbrace si sa se aseze n decubit dorsal pe masa
radiologica
3 Participarea la cistograIie:
4 spalarea pe mini cu apa curenta si sapun;
4 se mbraca manusile sterile;
4 se introduce sonda Nelaton sterila n vezica urinara si se
spala vezica cu solutie sterila de acid boric;
4 n seringa Guyon se aspira 100-200 ml iodura de Na
sterila sau Odiston si se introduce n vezica;
4 se nchide sonda cu o pensa hemostatica

4 bolnavul este rugat sa nu urineze dect dupa
terminarea examenului cistograIic;
4 medicul executa imediat radiograIia
D. Arteriografia renala
ste o metoda de explorare a aparatului renal
prin administrarea substantei de contrast pe cale arteriala, renala,
sau Iemurala Prima radiograIie se executa la 2-3 secunde de la
nceperea administrarii substantei de contrast, a doua radiograIie la 6
secunde si a treia la 8 secunde Atentie!
substanta de contrast se injecteaza, iv, durerea provocata pe
durata injectarii Iiind suportabila;
administrarea rapida provoaca durere intensa de-a lungul venei
Se avertizeaza bolnavul
E. Pregatirea bolnavului pentru examen radiologie al
rinichilor prin retropneumoperitoneu
Retropneumoperitoneu - reprezinta introducerea de aer sau
oxigen n spatiul retroperitoneal pentru evidentierea contururilor
rinichilor
Materiale necesare:
materiale necesare eIectuarii unei clisme;
S instrumente si materiale necesare eIectuarii unei
punctii;
aparat de pneumotorax
1 Iectuarea tehnicii:
+ se anunta bolnavul, explicndu-i necesitatea tehnicii si
inoIensivitatea;
+ se anunta bolnavul ca nu trebuie sa mannce nimic
n dimineata zilei de examinare;
+ n seara precedenta interventiei se eIectueaza bolna
vului o clisma evacuatoare;
+ bolnavul va Ii condus n sala de radiograIie, ajutat sa se
dezbrace si sa se aseze pe masa radiograIiea;
+ spalarea pe mini cu apa curenta si sapun; se
mbraca manusile sterile;
+ se serveste medicul cu instrumentarul cerut pentru a
eIectua punctia n loja perineala;
+ cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000-2000
1 gaz si se executa apoi radiograIia; apoi la locul punctiei,
se eIectueaza un pansament;
+ se ajuta bolnavul sa se mbrace si este condus la pat
F. Pregatirea bolnavului pentru ci8to8copie
Cistoscopia - metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul
citoscopului
Scop - indentiIicarea proceselor patologice endovezicale,
inIlamatiilor speciIice, nespeciIice, tumorilor, malIormatiilor
anatomice, calculilor, corpilor straini
1 Pregatirea instrumentelor si a materialelor:
Caselote cu cmpuri sterile si manusi de cauciuc sterile
costum steril pentru medic |halat, masca|
seringa Guyon cu oliva uretrala sterilizata;
solutie de novocaina 0,5 40-50 ml;
seringa de 20 ml sterilizata; pense sterile;
tampoane de vata sterile;
citoscop de irigatie de cateterism sau cistoscopul
operator |n Iunctie de scopul urmarit| sterilizat;
solutie de acid boric 3;
doua sonde uretrale radioopace, lungi de 60-70 cm si
groase de 4-8 cm |scara Cherier|;
sonde uretrovezicale sterile; solutii dezinIectante;
eprubete pentru recoltarea urinei;
doua tavite renale
2 Pregatirea psihica si Iizica a pacientului:
se anunta pacientul, explicndu-i-se necesitatea tehnicii; la
nevoie cu o jumatate de ora nainte de exploatare, i se
administreaza, un sedativ;
i se suprima micul dejun si va ingera 500 ml lichid, cu o ora
nainte de examen |pentru a se asigura Iluxul urinar necesar|;
pacientul si va goli vezica urinara, va Ii condus n sala de
examinare si ajutat sa se dezbrace |regiunea inIerioara a
trunchiului|;
este ajutat sa se urce pe masa speciala | de cistoscopie sau
ginecologica| si sa se aseze n pozitie ginecologica;
i se Iixeaza picioarele pe suporturile mesei;
se eIectueaza toaleta organelor genitale externe si perineului,
cu apa si sapun;
se acopera membrele inIerioare cu cmpuri sterile, lasndu-se
accesibila regiunea perineului;
3 Participarea la tehnica:
se dezinIecteaza meatul urinar; apoi, pentru anestezie locala
se introduc n uretra 20 ml solutie novocaina 0,5, sau 30 ml borat
de procaina 2, sau procaina hidroclorhidrica 4;
anestezia locala se mai poate eIectua prin badijonarea
meatului si instilatie de Xilocaina sau Lidocaina; mai nou, se
recomanda preparatul din import Instigel
Precizare :
- la Iemei, anestezia locala |Iolosirea substantelor anestezice amintite
mai sus| este suIicienta pentru eIectuarea citoscopiei -n scop
diagnostic
- la barbati, cistoscopia cu cistoscop rigid este preIerabil sa se Iaca n
rahianestezie; se poate utiliza si anestezia iv sau pe masca
anestezia locala cu Xilocaina este suIicienta pentru investigatiile
cu Iibroscopul; orice manevra Iibroscopica |cistolitolapaxie|,
rejectie de prostata sau tumori, necesita anestezie regionala sau
generala;
se veriIica Iuctionalitatea sistemului de iluminat, starea de
curatenie a lentilelor, etanseizarea asamblarilor;
se lubreIiaza instrumentul care urmeaza sa Iie introdus
cu Instagel;
se oIera aparatul medicului;
se spala vezica cu o solutie de acid boric 3 pna cnd lichidul
de spalare devine perIect limpede;
medicul umple vezica cu 150 ml apa sterilizata sau solutie
dezinIectanta slaba |la barbati| sau 250 ml |la Iemei| si nlocuieste
canula de irigatie cu sistemul optic;
se racordeaza sistemul de iluminat la reteaua electrica |medicul
eIectueaza inspectia peretilor vezicali|;
se oIera medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni
diIerite |daca examinarea continua cu cateterismul ureterelor|;
se oIera eprubetele pentru recoltarile urinare, pentru urocultura
sau examene biochimice, biopstice;
pacientul cu rahianestezie va Ii transIerat de pe masa de anestezie
pe targa si transportat n salon;
aici este asezat comod n pat, unde va sta n decubit dorsal, tara
perna timp de 12 ore;
se administreaza la nevoie, calmante, antispastice;
la Iemei, cistoscopia eIectundu-se si ambulator - acestea vor Ii
ajutate sa coboare de pe masa de examinare si sa se mbrace;
nu necesita supraveghere speciala
4 Reorganizarea locului de munca:
se arunca deseuri le, iar instrumentele se spala cu o perie
moale, cu apa si sapun si se clatesc sub jet, la robinet;
lentilele se sterg cu apa si sapun, depozitele se ndeparteaza cu o
perie moale; interiorul se curata minutios cu tampoane de vata
montate pe portampon;
se insuIla aer sub presiune, pentru ndepartarea unor eventuale
reziduri;
tuburile cistoscoapelor se sterilizeaza prin imersie n solutie
dezinIectanta - Clorhexidina 5 |10 ml la 100 ml apa| 30', sau
prin sterilizare cu etilen dioxid |n etuva|;
sistemul optic se sterilizeaza prin imersie n solutie dezinIectanta
sau prin pastrarea n vapori de Iormaldehida cel putin doua ore;
dupa dezinIectie si sterilizare, toate instrumentele se aseaza n
cutiile n care se pastreaza
Incidente si accidente
-accese Iebrile trecatoare, Irisoane, dureri lombare asemanatoare
cu colica renala;
-mici hemoragii produse spontan sau n urma spa laturii vezicale
cu apa CRl(i8);
-ruptura de uretra, cu uretroragie; perIotatia vezicii urinare
Atentie!
cistoscopia se executa n conditiile de asepsie caracteristice
interventiilor chirurgicale;
sistemul optic nu se sterilizeaza prin Iierbere sau autoclavare,
Iiinca se deterioreaza; se sterilizeaza numai n solutie apoasa de
Glutaraldehida 2, Cidex, vapori de Iormol sau de etilenoxid;
nainte de ntrebuintare, se spala bine cu apa sterila, pentru a se
ndeparta urmele substantelor sterilizante care sunt iritante,
hemolitice
I. Explorarea functionala a aparatului renal
Scopul explorarii Iunctiei renale stabileste daca rinichiul
satisIace Iunctiile n mod normal sau nu; sa se obtina relatii asupra
mecanismului perturbat calitativ si cantitativ
Metode 8i mijloace de explorare a functiei renale
Activitatea rinichiului trebuie explorata pe trei directii
principale:
analiza urinei;
examenul sngelui;
explorarea mecanismelor Iunctionale renale
propiuzise glomerulare si tubulare
Anali:a urinei.
xamenul de urina poate Iurniza date asupra starii Iunctionale a
rinichilor si asupra homeostaziei organismului xamenul cuprinde:
un examen macroscopic;
un examen microscopic;
un examen bacteriologic;
un examen Iizico-chimic
1 Stadiul cantitativ al elementelor Iigurate si ai cilindrilor din
urina se Iace prin testul ADDIS-HAMBURGR
a| Pregatirea bolnavului:
se anunta bolnavul cu o zi nainte de eIectuarea probei;
se recomanda regim tara lichide cu doua ore nainte;
dimineata bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora exacta,
aceasta urina se arunca;
n acest moment bolnavul este rugat sa ramna culcat de 100-
180 minute;
bolnavul nu bea nimic n tot acest timp
b| Pregatirea materialelor pentru recoltarea materialelor:
se pregatesc materialele sterile pentru recoltare,
aceeleasi ca si pentru examenul bacteriologic
c| Recoltarea urinei:
dupa 100-180 minute se Iace toaleta organelor genito-
urinare cu apa si sapun;
se recolteaza ntreaga cantitate de urina si se
masoara volumul;
se trimite la laborator notndu-se exact intervalul de timp
ntre cele doua mictiuni si volumul urinei la a doua
mictiune
d| Interpretare:
normal se elimina prin urina 1000 hematii/min si
1000-2000 leucocite/min
Examenul sangelui.
xplorarea modului n care rinichiul si ndeplineste Iunctiile
sale se poate Iace urmarind concentratia n snge a produselor de
catabolism azotat, urmarind izotonia, izohidria
2 Stadiul Iunctiei renale de depurare a catabolitilor
proteici
Pentru aceasta se determina:
ureea sangvina : valorea normala 20-40 mg;
acidul uric: VN3-5 mg;
creatinina: VN0,6-1,3 mg
3 Stadiul Iunctiei renale de mentinere constanta a
concentratiei ionilor Aceasta Iunctie renala se apreciaza
prin modiIicarile ionogramei serice |Na, K,Ca,Cl|:
Na 135-150 m6/1 sau 15-21 mg;
K 3,5 m6/1 sau 15-21 mg;
Ca 4,5/5,5 m6/1 sau 9-11 mg;
CB-95-110 m6/1 sau 350-390 mg
4 Studiul Iunctiei renale de mentinere a echilibrului acido-
bazic se Iace prin:
determinarea pH-ului sangvin - se recolteaza snge tara
garou, pe heparina, n conditiile de stricta anaerobioza, n
seringi perIect etanse VN7,30-7,40;
determinarea RA- se recolteaza l0ml snge pe 50 mg oxalat de
potasiu, eprubeta va Ii Ioarte bine
nchisa pentru a evita degajarea bioxidului de
carbon dizolvat n plasma VN53-75 voi CO2/100ml snge
sau 27 m6/1 Scaderea sub 50 arata o stare de acidoza, cresterea
peste 75 vol reprezinta alcaloza Ph-ul si R A |rezerva alcalina|
se determina mai exact la aparatul Astup n acest aparat se recolteaza
snge capilar n conditii de anaerobioza, n tuburi heparinizate livrate
odata cu aparatul
II. Exporarea mecani8melor functionale propiu-zi8e
Se eIectueaza cu ajutorul Clearence-urilor renale ste volumul de
plasma |n ml| depurat de o substanta n unitatea de timp |1 minut|
Se calculeaza dupa Iormula: OUxV/P U concentratie urinara
|mg/ml|; V volumul urinar |ml/minut|; P concentratie
plasmatica a substantei |mg/ml|,
III. Fluxul pla8matic renal
ste volumul de plasma care perIuzeaza cei doi rinichi n decurs de 1
minut Se determina cu ajutorul Clearence-ului, acidului
paraminohipuric |PAH| care este eliminat integral de catre
glomeruli si tubi la o singura trecere prin rinichi Clearence-ul PAH
se eIectueaza prin perIuzarea PAH n mod continuu Determinarea
concentratiei se Iace Iotometric si are VN500-700 ml/minut
IV. Explorarea filtratului glomerular
Se Iace prin masurarea unor substante ca: creatinina endogena sau
insulina exogena care se elimina prin Iiltrare glomerulara Creatinina
se elimina prin urina, prin Iiltrare
glomerulara tara sa mai Iie reabsorbita sau secretata de tubi
a| Pregatirea bolnavului:
se anunta bolnavul cu o zi nainte sa mannce n dimineata
examinarii si sa stea culcat n pat 12-h peste noapte si n tot timpul
examenului;
naintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apa
b| Iectuarea recoltarii:
la ora 7 dupa ce bolnavul a terminat de baut apa, va urina;
prima urina se arunca;
bolnavul va bea 300 ml ceai nendulcit sau apa;
se va culca, apoi se va trezi si va urina din nou;
aceasta urina, se pastreaza si se masoara volumul;
se recolteaza 5 ml snge prin punctie venoasa, dupa care
bolnavul urineaza nca odata;
se masoara volumul urinei;
se consemneaza greutatea si naltimea bolnavului;
din cele doua emisii de urina se trimit la laborator 10 ml
mpreuna cu sngele recoltat pentru determinarea creatininei
c| Interpretare:
VN este de 140 ml/minut
Valori scazute sub 70 ml/minut apar n insuIicienta renala
V. Reab8ortia tabulara
Ureea trece prin Iiltrarea glomerulara Iiind partial reabsorbita la
nivelul tubilor proximali a| Pregatirea bolnavului:
bolnavul este anuntat cu o zi naintea probei;
va sta culcat peste noapte precum si n dimineata exami
narii pe tot parcursul examinarii;
n dimineata examinarii nu va mnca nimic
b| Iectuarea recoltarii:
la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;
urina se arunca, iar bolnavului i se da sa ingereze 250 ml apa;
va urina masurndu-se volumul urinei;
se recolteaza 5 ml snge prin punctie venoasa dupa care
bolnavul va ingera nca, 250 ml apa;
bolnavul va urina n alt vas, se masoara volumul urinei emise;
din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urina
mpreuna, cu sngele recoltat
c| Interpretarea:
VNa Iiltratului glomerular este de 75 de ml/minut Leziunile
glomerulare sau tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din
plasma
VI. Explorarea 8ecretiei tubulare
Se bazeaza pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite
substante introduse n organism
Proba cu PSP |IenolsulIonaItaleina|
a| Pregatirea bolnavului:
se anunta bolnavul sa nu mannce n ziua examinarii;
administrarea substantei - n dimineata zilei de examinare i se
injecteaza bolnavului iv 1 ml de substanta
b| Recoltarea urinei:
bolnavul este rugat sa urineze la 15 si 75 minute de ia
administrarea substantei;
determinarea se Iace colorimetric;
c| Interpretarea:
In mod momial o persoana sanatoasa elimina n primele 15 minute
20 din substant injectata, iar n urmatoarele 70 de minute ntre 55-
70 din substanta injectata
VII. Nefrograma
Urmareste capacitatea Iiecarui rinichi n parte de a capta, secreta si
excreta o substanta marcata, cu radioizotopi Se utilizeaza Hippuran
marcat cu 131 iod Proba se executa dimineata si nu necesita
pregatirea prealabila a bolnavului, bolnavul putnd mnca nainte
probei Se injecteaza, intravenos izotopul si se nregistreaza radiatiile
emise de 15-30 minute cu ajutorul a doua sonde de scintilatie dispuse
la nivelul regiunii lombare
NeIrograma permite depistarea tulburarilor Iunctionale ale
Iiecarui rinichi tara a da inIormatii cu privire la cauza acestora Nu se
executa la Iemei gravide sau n lactatie
VIII. Scintigrafie renala
Bolnavului i se injecteaza intravenos o substanta de contrast
radioactiva, dupa care, cu ajutorul unui aparat scintigraI se detecteaza
repartizarea substantelor radioactive n parenchiul renal
IX. Proba cu indigo- carrnin- crornocito8copie
Aceasta proba apreciaza capacitatea de eliminare a Iiecarui rinichi n
parte Se injecteaza iv solutie 0,4 indigi-carmin steril Aparitia
colorantului n urina se urmareste prin cistoscop
a| Interpretare:
In mod normal, colorantul apare n vezica urinara la 5-7 minute
de la administrare
X. Explorarea capacitatii de dilufie 8i
concentratie
Metodele executate n acest scop au la baza Iaptul ca un rinichi
sanatos are capacitatea de a produce urina mai diluata sau mai
concentrata , n Iunctie de gradul de deshidratare
al organismului Capacitatea de dilutie si
concentratie a rinichiului poate Ii determinata prin mai multe probe:
proba de dilutie si concentratie Volhard Are doua
etape:
dilutia;
concentratia
Practic este cel mai comod sa se Iaca nti concentratia si apoi dilutia,
daca concentratia este mai buna, evident ca si dilutia este mai
satisIacatoare
A. Proba de concentratie
a| Pregatirea bolnavului
la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida |oua,
sunca, pine, carne| Iara lichide
b| Recoltarea urinei:
din 2 n 2 ore |la orele 14, 16, 18, 20| se colecteza 4
esantioane De la orele 20 pna la orele 8 urina se
colecteaza ntr-o singura proba Se noteaza la toate
esantioanele de urina volumul si cantitatea
c| Interpretare
n cursul dupa-amiezii si noaptea ca raspuns la proba
de concentratie, diureza scade mult iar densitatea
trebuie sa, creasca depasind 1028 cel putin ntr-o
proba In insuIicienta renala severa, densitatea
variaza putin n jurul valorii de 1010 izostenurie
Atentie!
La bolnavii la care ncarcarea cu lichid este contraindicata
se Iace numai proba de concentratie apreciindu-se ca un
rinichi care concentreaza bine are capacitatea de dilutie
normala
B, Proba de dilutie
a| Pregatirea bolnavului
cu 2 zile nainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt
alimentar, are voie sa bea lichide cte vrea
n ziua examinarii bolnavul va sta n repaus la pat
b| Golirea vezicii si ingerarea lichidului
la ora 7,30 si evacueaza vezica urinara;
bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apa timp de
1
/2 h
c| Recoltarea urinei
ntre orele 8-12, timp de 4 h se recolteaza din 30-30 minute Se
noteaza cantitatea si densitatea urinei din Iiecare proba
d| Interpretare:
In mod normal, n primele 4 ore, ca raspuns la hidratare, se

elimina ntreaga cantitate de lichid ingerata In primele 2 ore se
elimina mai mult de jumatate din cantitatea totala In cel putin una din
probele de dimieata volumul urinar depaseste 300 ml iar densitatea
urinei trabuie sa Iie sub 1005 n cel putin una din probe
XI. Proba Zimnitki
a| Pregatirea bolnavului
bolnavul este mentinut la pat;
se administreaza regim alimentar si hidric normal
b| Recoltarea urinei se recolteaza urina din 3 n 3 ore timp
de 24 h;
se noteaza densitatea si volumul Iiecarei probe
c| Interpretare
Normal - cu ct ciIrele obtinute sunt mai ndepartate ntre ele cu att
capacitatea de adaptare a rinichiului este mai buna
CAPITOLUL IV
Ingrijirea pacientilor cu in8uficienta renala
<I.R.A.>

Reprezinta suprimarea brusca a Iunctiei renale cu
repercursiuni clinice generale, umorale si urinare In acest caz
rinichiul nu poate excreta urina n cantitatea si concentratia
corespunzatoare iar produsele rezultate din metabolism ramn n
snge si produc autointoxicatii
Cauze:
1Prerenale:
Cnd agentii etiologici, actioneaza indirect asupra rinichilor prin
reducerea Iluxului sanguin renal cu ischemie renala consecutiva si
oprirea secretiei de urina;
-Stari de soc
Stari de deshidratare
-insuIicienta periIerica acuta
2Renale:
-n care agentii etiologici actioneaza direct asupra
parenchimului renal producnd leziuni anatomice;
-necroze tubulare;
-soc prelungit;
-arsuri grave, neIrotoxice;

-boli renale parenchimatoase: - glomeruloneIritele produse
de steptococ;
-boli vasculare ale rinichiului .
Postrenale.
-cnd insuIicienta renala acuta, se produce consecutiv unui obstacol
mecanic pe caile excretorii:
- calculoza ureterala bilaterala;
- hipertroIie de prostata;
-tumori de vecinatate aIectnd ambele
uretere
-procese ureterale inIlamatorii
Simptome:
-semnul esential n IRA este oliguria pna la anurie; -pot exista
cazuri cnd diureza este pastrata, nsa este deIicitara din punct de
vedere calitativ;
-paralel apar semne de oboseala, stare de rau general, ceIalee,
varsaturi, meteorism, limba arsa, halena amoniacala, sughit, diaree,
dispnee, tahipnee, respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes, diateza
hemoragica, somnolenta, agitatie psihomotorie, convulsii, coma n
Iorme Ioarte grave
Semne de laborator:
-retentie de produsi azotici;
-apare acidoza renala;
-apar tulburari hidroelectrolitice |creste K, scade Na si Ca|;
-n urina apar albuminurie, hematurie, cilindrulie, leucociturie
1. A8igurarea conditiilor de ngrijire a bolnavului
-asistenta va avea n vedere masurile care se iau n toate cazurile
date, asigurnd doua paturi de lna cu care va acoperi bolnavul si va
ncalzi patul n prealabil cu termoIoare;
-se acorda ngrijiri igienice corespunzatoare;
-bolnavii cu IRA sunt mai susceptibili si necesita precautii mai
mari n privinta igienei si curateniei
. Supravegherea bolnavului
-asistenta va vizita bolnavul ct mai des, chiar
Iara solicitare;
-va urmari si nota maniIestarile patologice cum
sunt: hemoragii, maniIestari de comportament, contractii sau
convulsii si le va raporta medicului;
-va nota volumetric eliminarile de lichide;
-recolteaza urina la bolnavii agitati sau n coma
prin intermediul sondei respectnd regulile de asepsie;
-asistenta va determina densitatea Iiecarei emisii de urina si o
vanotanFO;
-va urmarii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipatie va Iace
clisma evacuatoare
ste Ioarte importanta evidenta exacta a diurezei, deoarece este
baza de pornire a tratamentului si criteriul de orientare a medicului
3 Recoltarea probelor de laborator
-asistenta va recolta snge pentru determinarea
ureei, creatininei, rezervei alcaline, pH-ului, ionogramei;
-va recolta urina pentru analizele obisnuite si pentru dozarea ureei
urmare
4. Corectarea echilibrului hidroelectrolitic
-se va urmari si nota cu Ioarte mare exactitate cantitatile de lichide
pierdute si se vor administra lichide cte 50-60 ml pentru Iiecare grad
de Iebra, deoarece cantitatea de lichide administrate n 24 de ore este
n Iunctie de pierderi, la care se adauga 400-500 ml;
-la calcularea aportului de lichide se vor lua n
considerare lichidele ingerate din bauturi sau alimente, perIuzie,
clisme hidratate;
-pentru a preveni hiperhidratarea se controleaza
zilnic greutatea corporala;
-aportul de sodiu va Ii redus la 1 g/zi;
-cnd hidratarea orala nu este posibila, cantitatea necesara de
lichide se va introduce iv n peIuzie lenta Iolosind glucoza 10-20;
-calea de administrare si compozitia lichidelor n vederea
mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor Ii stabilite de medic n
Iunctie de ionograma;
5. mpiedicarea acumularii produ8ilor azotati n cazul
anuriei 8i a8igurarea regimului dietetic
Pentru a diminua retentia de produsi azotati si
eatabolismul protidic, se va asigura un regim alimentar bogat n
glucide si lipide care sa asigure un aport de 2000 calorii/zi
Regimul va consta din:
orez Iiert;
paste Iainoase;
unt;
ulei;
biscuiti;
zahar Se
exclud:
pinea;
lactatele;
ouale;
Iructele uscate;
carnea;
pestele;
alimentele cu continut mare de K;
sucuri de Iructe
-daca bolnavul nu poate nghiti sau vomita, asistenta l va alimenta
prin sonda;
-n caz de coma sau precoma se va administra glucoza 5
intravenos Ritmul de perIuzie nu trebuie sa depaseasca 0,4
g glucoza/kg corp/ora;
-dieta va Ii suplimentata cu vitamine;
-suprimarea completa a proteinelor nu trebuie sa depaseasca
10-15 zile deoarece lipsa aminoacizilor esentiali creste
catabolismul protidic
. Re8tabilirea diurezei n cazul oliguriei 8i
tratarea anuriei
-pentru restabilirea diurezei asistentei va administra la indicatia
medicului Manitol 60-80 ml si Furosemid 150 mg din 3 n 3 ore timp
de 12 ore;
-asistenta va urmari si nota daca se reia sau daca se produce
o crestere a diurezei;
-se considera ca tratamentul este eIicace numai daca se produce
o diureza de 40 ml/ora;
-diureticele se administreaza numai dupa
corectarea volemiei;
-asistenta nu trebuie sa actioneze independent
n administrarea medicamentelor;
7. Ingrijiri care prime8c manife8tari 8upraadaugate
-asistenta va avea pregatite medicamente pentru
combaterea varsaturilor, diareei, convulsiilor, starilor de agitatie;
-n varsaturile rebele se va goli stomacul prin sonda si se va Iace
spalatura stomacala eliminnd o cantitate de substanta azotata din
organism;
-diareile daca nu sunt masive, nu vor Ii oprite;
-n caz de hipercalcemie asistenta va avea pregatit calciu gluconic
10, bicarbonat de Na 2-3, 10-15 ml solutie hipertona de glucoza
tamponata cu insulina;
-n caz de acidoza, cnd rezerva alcalina scade iar pH-ul este sub
7,5 se Iace corectarea prin administrarea de bicarbonat de Na sub
controlul permanent al pH-ului;
-complicatiile cardiovasculare, respiratorii si inIectioase, se previn
printr-o supraveghere permanenta a bolnavului si prin administrarea
judicioasa a lichidelor
. Indepartarea produ8ilor de cataboli8m
-cnd tratamentul obisnuit a ramas ineIicace se utilizeaza dializa
cu ajutorul careia se poate elimina excesul de compusi azotati de apa
si electroliti
Hemodializa 8au rinichiul artificial
Hemodializa este cea mai eIicace metoda de
epurare extrarenala, epureaza sngele n aIara organismului utiliznd
pentru dializa membrane de celoIan sau cuproIan
Pentru acest scop exista mai multe tipuri de aparate:
a| aparat cu membrana dializanta n Iorma de tub;
b| aparat cu membrana ntinsa ntre doua placi din material
plastic;
c|rinichi cu Iibre capilare
lementul esential al rinichiului artiIicial este membrana
dializanta Aceasta permite schimburile de substanta ntre snge si
lichidul dializant
Principiul hemodializei se bazeaza pe
epurarea extracorporaia a sngelui introdus n aparat care circula n
mod continuu n interiorul tubului ce este n contact cu membrana
dializanta, dupa care este introdus n organism printr-o vena
1. Pregatirea aparaturii 8i a materialelor:
-asistenta pregateste aparatul de hemodializa dupa
o prealabila sterilizare a tuburilor, pieselor si sticlariei;
-pregatirea solutiei dializane Iormata din: clorura de Na, clomra
de K, clorura de Mg, clorura ce Ca, bicarbonat de Na si glucoza
realiznd un mediu usor hipertonic;
-cantitatea de lichid dializant poate ajunge pna la 100 1;
-se pregatesc 500 ml snge izo-grup proaspat;
-se pregatesc instrumentele si materialele pentru anestezia locala,
descoperirea chirurgicala a vaselor la care se leaga aparatul
. Pregatirea bolnavului
-se Iace pregatirea psihica a bolnavului daca starea generala
o permite si se administreaza un calmant;
-nainte de nceperea interventiei, asistenta va recolta snge
pentru determinarea compusilor azotati, a rezervei alcaline,
hemogramei si hematocritului;
-bolnavul este asezat ntr-un pat balanta, comod, deoarece sedinta
poate dura 6-8 ore;
-capul si toracele vor Ii usor ridicate, iar membrele superioare
Iixate n pozitii accesibile denudarii vaselor
3. Efectuarea tehnicii
-se umple tubul de celoIan cu snge proaspat conservat;
-se pregatesc cmpul operator si se serveste medicul
pentru descoperirea chirurgicala a arterei si venei;
-medicul Iixeaza camilele respective si
racordeaza tubulatura aparatului la cele doua canule;
-se da drumul la sngele arterial al bolnavului n aparat;
-pe masura ce sngele bolnavului intra n aparat,
sngele conservat din tubul de celoIan intra n vena bolnavului;
-viteza optima de scurgere a sngelui prin aparat este de 100-150
ml/mm
4. Rolul a8i8tentei n timpul 8edintei de hemodializa
-asistenta controleaza din 15 n 15 minute P, TA, R, T urmarind
comportamentul bolnavului;
-din ora n ora recolteaza snge pentru determinarea Ht;
-administreaza la indicatia medicului mici cantitati
de heparina si antibiotice;
-urmareste Iunctionalitatea aparatului pentru
excluderea incidentelor ce pot aparea;
-schimba lichidul de dializa din 2 n 2 ore,
Printr-o sedinta de hemodializa se pot elimina din organism ntre
60-110 grame uree Rinichiul artiIicial poate Ii utilizat si pentru
eliminarea substantelor barbiturice sau altor substante
medicamentoase
Hemodializa se poate Iace zilnic sau la doua zile
Dializa peritoneala
Metoda utilizeaza ca membrana dializanta pentru
epuratia sngelui endoteliul seroasei peritoneale care are o supraIata
de 20 mii cm
2

Cu ajutorul unui tub se introduce n cavitatea peritoneala lichidul de
dializa care dupa ce traverseaza supraIata endoteliului peritoneal este
ndepartat prin alt tub 1 Pregatirea instrumentelor si a materialelor:
se pregatesc steril toate materialele, 20 de Ilacoane de lichid de
dializa a cte 2 litri solutie utilizata la hemodializa la care se mai
adauga heparina pentru evitareaobstructiei cateterului si
antibiotice pentru a preveni inIectia;
se pregateste trusa de paracenteza cu 2 trocare, ambele prevazute
cu stilet ascutit si mandren bont;
materiale pentru anestezie, dezinIectie locala
si pansamente;
se mai pregatesc doua sonde din material plastic lungi de 20 cm
care sa poata Ii introduse prin canula trocarului n cavitatea
peritoneala prevazute cu oriIicii laterale la extremitatea care se
introduce n abdomen;
aparat de perIuzat;
tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat;
vas colector de 10-20 litri gradat;
aparat pentru ncalzire sau mentinerea constanta a lichidului
de dializa la T corporala;
seringi si medicamente pentru urgenta n caz de accidente 2
Pregatirea bolnavului:
se Iace pregatirea psihica si se administreaza un calmant;
bolnavul si goleste vezica, i se va Iace o clisma
evacuatoare si va Ii asezat comod n pat ntruct dureaza
ntre 16-20 ore
3 Tehnica de lucru:
se adapteaza aparatul de perIuzie la Ilacon sau se trece tubul de
perIuzie prelungit n Iorma de serpentina prin aparatul ce mentine
lichidul cald;
Ilaconul se Iixeaza la o naltime de 2 m;
medicul executa paracenteza abdominala n Iosa iliaca stnga si
prin canula trocarului introduce sonda de material plastic la care
se racordeaza amboul aparatului de perIuzie si se da drumul
lichidului;
sonda mpreuna cu amboul tubului de perIuzie se Iixeaza de
peretele abdomenului cu leucoplast iar mpejural locului de
patrundere a tubului n cavitatea peritoneala se asaza o compresa
sterila mbibata n solutie dezinIectanta;
se Iixeaza debitul la 2-3 1 n prima ora;
dupa ce s-au adunat n cavitatea peritoneala 2 1 de lichid, se
introduce n partea dreapta celalalt tub de plastic si se Iixeaza la
peretele abdomenului La aceasta sonda se racordeaza un tub de
scurgere care se introduce n vasul colector;
dupa ce a nceput sa se scurga lichid n vasul colector, se regleaza
ritmul n asa Iel nct n cavitatea peritoneala sa se mentina 2 1
lichid;
controleaza TA, P,R,T
Prin acest procedeu se pot elimina ntre 40-60 g de uree si alti produsi
de dezasimilatie
Ingrijirea bolnavului n stadiul poliuric IRA poate evolua spre
vindecare sau spre cronicizarea In caz de evolutie Iavorabila
restabilirea Iunctiei renale se Iace dupa 12-14 zile de anurie, dupa cum
urmeaza etapa poliurica In aceasta Iaza de reluare a diurezei pot
aparea diverse complicatii: deshidratarea, inIectii urinare, complicatii
cardiovasculare, de aceea n ngrijirea bolnavului asistenta va respecta
cu strictete tratamentul prescris de medic
1vitarea complicatiilor majore:
asistenta va urmari diureza, va recolta snge si urina pentru
ionograma sanguina si cea urinara;
va administra solutiile prescrise pentru
nlocuirea pierderilor;
va recolta snge pentru determinarea ureei si creatininei
care pot sa creasca n aceasta Iaza;
n aceste cazuri se Iace o dializa suplimentara;
ajunsi n stadiul poliuric, bolnavii trebuie mobilizati activ pentru
prevenirea inIectiilor bronhopulmonare, a emboliei si escarelor;
inIectia urinara se previne respectnd riguros masurile de asepsie
si acordnd ngrijiri igienice corespunzatoare
2 Trecerea la un regim dietetic progresiv:
regimul se mbunatateste treptat prin introducerea proteinelor de
mare valoare: oua, lapte, brnza, came;
se creste ratia calorica adoptnd un regim usor hipergIucidic,
normolipidic si hiposodat;
se introduc alimente bogate n K;
cnd diureza atinge 1-1,5 1, bolnavul va putea primi un regim
normal sarat;
bolnavul poate bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice
I.R.C.
InsuIicienta renala cronica este o scadere progresiva a capacitatii
Iunctionale renale cu retentie n organism a substantelor toxice
rezultate din metabolism si cu evolutie spre uremia terminala
Fiind vorba de o nbolnavire de lunga durata, bolnavul va trebui
sa respecte un anumit regim de viata
Boala prezinta un stadiu compensat cu stare generala buna si un
stadiu decompensat n care apar repetat pusee

acute ngrijirea acestor bolnavi este n Iunctie de stadiul bolii
1 Respectarea regimului igieno-dietetic n
Iaza compensata:
repausul zilnic va Ii de 12-14 ore;
se adopta o dieta normoealorica cu 2000-3000
cal/zi, normolipidica si hiperglucidica;
proteinele si clorura de Na vor Ii reduse, dar nu suprimate
din alimentatie
2 Regimul igieno-dietetic din Iaza decompensata:
bolnavul este spitalizat iar ngrijirea este asemanatoare
cu cea din IRA;
se adopta repausul total iar din dieta se exclud proteinele si Na;
se acorda ngrijiri igienice pentru prevenirea escarelor si evitarea
compicatiilor;
pentru bolnavii cu IR A hemodializa este indicata cnd nu pot
beneIicia de regimul dietetic si de tratamentul de echilibrare
umorala deoarece Iunctiile renale sunt total compromise
sedintele de hemodializa se Iac n clinica de 2-
3 ori/saptamna
Encefalopatia uremica
Apare n stadiile terminale ale insuIicientei renale cronice Semnele
neuro-psihice sunt provocate de tulburarile hidroelectrolitice si acido-
bazice care se adauga intoxicatiei uremice propiu-zise Se
caracterizeaza prin somnolenta, conIuzie, stupor, coma, agitatie,
Ilapping-tremor, crampe musculare, mioclonii sau convulsii Toate
tulburarile descrise raspund Ioarte bine la hemodializa Pna la
instituirea acesteia sau cnd epuratia extrarenala nu este disponibila se
recurge la corectie hidroeleetrolitica |hiperpotasemia se combate
prin solutie perIuzabila de glucoza hipertona tamponata cu insulina sau
prin administrarea de diuretice de ansa de tipul Iurosemidului;
hiponatremia nsotita de semne de deshidratare, necesita administrarea
de lichide|;
Tratamentul acidozei prin administrarea de bicarbonat de sodiu 8,4/
ivsau THAM iv,lent 200-500 ml; vitaminoterapie |n special cu
vitamine din grupul B|; combaterea convulsiilor prin administrare de
diazepam iv Ioarte lent, eventual urmat de Ienobarbital sau Ienitoin
n doze uzuale
CAPITOLUL V
Plan de ngrijire Nur8ing
1InIormatii;
2 Nevoia aIectata;
3 Probleme;
4 Surse de diIicultate- cele trei dimensiuni: biologici, psihologica,
socio-culturala si spirituala;
5 Obiective;
6 Interventii autonome;
7 Interventii delegate;
8 valuare
Cazul I
Plan de ngrijire NURSING al bolnavei PO cu IRC
a| InIormatii
1 Culegere de date
Bolnava PO n vrsta de 60 de ani, casnica, cu domiciliul n
Bucuresti, este casatorita, cu 4 copii, casatoriti si ei la rndul lor, cu
copii
Se interneaza pe data de 10 martie 2006 la sectia Medicala a Spitalului
Clinic Colentina, la ora 9,00 cu diagnosticul -colica renala dreapta,
IRC stadiul II
b| Motivele internarii
Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: -debut
brutal cu astenie, ceIalee, ameteli, dureri de cap, dureri n lojele renale,
polachiurie cu nicturie
Se interneaza pentru investigatii si tratament
Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca nu a suIerit nici o boala n
aIara celor enuntate, c| Aspect social
Bolnava locuieste n Bucuresti, ntr-un apartament cu 4 camere si
se ntretine din pensia sotului Bolnava nu Iumeaza, nu consuma alcool
sau caIea ste de religie ortodoxa, respecta zilele de sarbatoare si
merge cu regularitate la biserica
Bolnava a Iost internata la spital pentru investigatii si tratament n
urma carora a Iost externata n stare ameliorata La examenul clinic de
la internare se obseva urmatoarele;
tegumente si mucoase - normal colorate;
sistem osteoarticular - integru;
aparat uro-genital -dureri lombare n loja renala dreapta,
polakiurie, nicturie
Bolnava PO se interneaza cu urmatoarele maniIestari
de dependenta:
durere vie n loja renala dreapta;
oboseala, slabire Iizica, neliniste;
mictiuni, Irecvente n cantitati mici n timpul noptii;
indispozitie, sete;
transpiratii, tegumente Iierbinti;
hidratare insuIicienta;
pierdere n greutate;
perturbarea somnului
Problemele bolnavei sunt urmatoarele
dureri vii;
polakiurie;
nicturie;
temperatura corpului creste peste limitele normale;
diIicultate n alimentatie si hidratare;
transpiratii abundente











Cazul II
Plan de ngrijire nursing al bolnavei RS cu LRC
a | InIormatie
1|Culegere de date
Bolnava RS n vrsta de 69 ani, este pensionara |secretara| cu
domiciliul n Bucuresti, este casatorita, avnd trei copii si
cinci nepoti
Se interneaza la sectia medicala a Spitalului Clinic Colentina pe
data de 21 martie 2006 la orele 19 cu diagnosticul - colica renala,
litiaza biliara:, I.R.C. stadiulII.
Motivele internarii:
Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt:
dureri n regiunea lombara, poakiurie, nicturie, stare
generala alterata, astenie Iizica, parestezii n membrele
superioare
Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca : starea sanatatii
Iamiliei este buna si nici un membru al Iamiliei nu a suIerit de o boala
dermatovenerica n aIara de bolile din copilarie
Din antecedentele bolnavei reiese ca a suIerit de:
-bolile copilariei:
-varicela;
-scarlatina;
-oreion
-sarcina extrauterina n urma cu 32 de ani
Bolnava nu este Iumatoare, nu consuma alcool sau caIea,
nu prezinta proteza
B| Aspecte sociale
Bolnava locuieste ntr-o casa cu patru camere, este de religie
ortodoxa si merge cu strictete la biserica Bolnava este casnica si
se ntretine dintr-o pensie de 1650000 lei
Conditiile de viata au Iost grele si a prezentat
numeroase internari pentru probleme medicale care au aIectat aceleasi
nevoi Iundamentale
La internare, la examenul clinic se observa:
-tegumente si mucoase palide;
-sistem osteo-articular - integru anatomic;
-sistem respirator - torace normal conIormat;
-aparat cardio-vascular - cord n limite normale;
-aparat digestiv - abdomen suplu, nedureros, spontan, Iicat si
splina n limite normale
Diagnostic la internare:
-colica renala stnga, IRC stadiul II
Diagnostic la externare: -IRC
stadiu III
Pacienta RS se interneaza cu urmatoarele maniIestari
de dependenta:
-transpiratii, neliniste;
-insomnie, nervozitate;
-oboseala, stare depresiva;
-durere la mictiune;
-inapetenta, hidratare insuIicienta;
-tegumente si mucoase uscate;
-durere articulara
Problemele pacientei:
-durere colicativa n loja renla stnga;
-anxietate;
-transpiratii abundente;
-polakiurie;
-disurie, mcturie;
-deshidratare;
-deIicienta de a se alimenta si hidrata;
-greutate n respiratie;
-diminuarea miscarilor;
-Iebra








Cazul III
Plan de ngrijire nursing al bolnavei TA cu IRC
a| InIormatii
1Culegerea datelor
Pacienta TA n vrsta de 59 de ani,
pensionara |nvatatoare| cu domiciliul n Bucuresti, este csatorita, are
un copil care la rndul lui este casatorit avnd 2 copii
Se interneaza la sectia Medicala a Spitalului Clinic Colentina pe
data de 28 martie 2005 cu diagnosticul de colica renala stnga,
IRC stadiul II
b| Motivele internarii
Motivele pentru care pacienta s-a internat n spital
sunt: durere n loja renala stnga cu iradiere pe ureter, polakiurie cu
nicturie, astenie Iizica si psihica
Din antecedentele pacientei reiese ca n urma cu 10 ani
a Iost operata de colecist si n aIara bolilor din copilarie nu a suIerit de
alte aIectiuni
c|Aspecte sociale
Locieste ntr-un apartament cu 2 camere, alaturi de sotul ei
n vrsta de 62 de ani si dispun de un conIort decent locuibil ct si
material ste de nationalitate romna, religie ortodoxa, respecta zilele
de sarbatoare si duminicile
Se ntretine din pensia de 1500000 lei n prezent copilul si
viziteaza des parintii, acestia acordndu-le o atentie deosebita
n vederea promovarii sanatatii
La internare, la examenul clinic se observa :
-tegumente si mucoase - normal colorate;
-sistem ganglionar - nepalpabil;
-sistem astero-articular - integru anatomic;
-aparat digestiv - tranzit intestinal prezent;
-aparat urinar - dureri n loja renala stnga cu iradiere pe ureter,
polakiurie cu nicturie;
CHO - Iicat cu dimensiuni antero posterior
moderat pe
ambii lobi, rinichii cu dilatatii caliceale, colecist absent
Diagnostic la internare:
-colica renala, IRC stadiul II;
Diagnostic la externare:
-IRC stadiul II
Bolnava TA se interneaza cu urmatoarele masuri
de dependenta:
-transpiratii, neliniste, durere, teama;
-inapetenta, hidratare insuIicienta;
-durere lombara, iritabilitate
Problemele bolnavei:
-durere persistenta n regiunea lombara;
-polakiurie cu nicturie;
-diIicultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator;
-creste T peste limitele normale;
-greutate n a respira








Capitolul VI Co
ncluzii
Pentru ntocmirea acestei lucrari am luat n studiu trei cazuri
cu insuIicienta renala cronica la trei persoane cu vrste medii,
cultura diIerita
Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoi
Iundamentale ale persoanei umane, subliniate n Conceptul Virginei
Henderson, care permit abordarea celor cinci dimensiuni |bio-Iizico-
psiho-socio-culturale si spirituale| pentru Iiecare nevoie aIectata
Problemele deriva din aIectarea nevoilor si intensitatea
cu care se maniIesta, sunt legate de receptivitatea Iiecarei Iata de
boala, de starea generala a organismului si de starea psihica
Toate cele trei paciente se prezinta la spital pentru dureri n
lojele renale, polakiurie, nicturie, prima pacienta avnd dureri n lojele
renale, polakiurie cu nicturie, astenie, ceIalee, ameteli; a doua pacienta
prezinta dureri n regiunea lombara, polakiurie, nicturie, astenie,
ceIalee, parastezii n membre; a treia pacienta acuza durere n loja
renala stnga cu iradiere pe ureter, polakiurie, nicturie, astenie Iizica
In toate cele trei cazuri prima nevoie aIectata este Nevoia de a evita
pericolele, problema a Iost durerea colicativa persistenta n lojele
renale; deoarece pacientele aveau tulburari de emisie urinara
|polakiurie, disurie, nicturie| A doua nevoie aIectata este Nevoia de a
elimina n toate cele trei cazuri A treia nevoie aIectata este Nevoia
de a mentine T corpului n limitele normale n primul caz avnd ca
problema cresterea temperaturii corpului peste limitele normale; iar n
celelalte doua cazuri esteNevoia de a se alimenta si hidrata deoarece
pacientele prezentau diIicultati n a se alimenta si hidrata
corespunzator
Alte nevoi aIectate:
Nevoia de a dormi si a se odihni datorita imposibilitatii de a
se odihni;
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie avnd
ca problema greutatea n respiratie;
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura avnd ca
problema diminuarea miscarilor impuse de boala
Problemele comune n cele trei cazuri:
-durerea;
-riscul aparitiei unor complicatii;
-tulburari de emisie urinara;
-diIicultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator;
-imposibilitatea de a dormi si a se odihni;
-greutatea n respiratie;
-cresterea temperaturii peste limitele normale;
-greutatea n a se mbraca si dezbraca;
-diIicultate n a-si acorda ngrijiri igienice
Surse de diIicultate comune:
-durere;
-oboseala;
-neliniste;
-prezenta calculului;
-proces inIectios;
-slabiciune;
-hidratare necorespunzatoare;
-Iebra;
-neacceptarea rolului de bolnav;
-situatie de criza
Obiectivele comune propuse pentru
ndepartarea problemelor principale:
-combaterea durerilor;
-normalizarea mictiuniior si controlul durerii;
-prevenirea complicatiilor;
-echiparea hidroelectrica si nutritionala;
-scaderea Iebrei;
-usurarea respiratiei;
-beneIicierea de un numar de ore de
somn corespunzatoare
xaminari si interventii eIectuate celor trei persoane:
VSH;
Hb;
NL;
Uree sanguina;
Creatinina;
Acid uric;
Glicemie;
Tymol;
Bilirubina;
ADDIS;
Urocultura;
Proba de concentratie;
xamen sumar de urina;
CHO;
Masor si notez n FO: P, T,R TA
Toate cele trei paciente sunt de religie crestin -ortodoxa Starea
materiala este de nivel mediu n toate cele trei cazuri, iar nivelul de
cultura este acelasi dat Iiind proIesia Iiecareia, interesul maniIestat
pentru acumularea de notiuni noi privind mediul nconjurator si propia
persoana
In ceea ce priveste supravegherea si notarea Iunctiilor vitale
toate cele trei paciente au Iost cooperante Functiile vitale cu mici
diIerente de valori au Iost notate pe Ioile de temperatura
Pacientele sunt ordonate n timp si spatiu, au avut
ncredere n tratamentul prescris si personalul de ngrijire Se
externeaza din spital cu urmatoarele recomandari:
-controlul medical periodic;
-repaus la domiciliul;
-limitarea eIorturilor Iizice si psihice;
-cura de diureza prin consum de 2 1 lichide
BIBLIOGRAFI

CORNLIU BORUDL


Manual de Medicina Interna Pentru Cadrele Medii-ditura ALL


LUCRTIA TITIRCA


Urgente medico-cliirurgicale Sinteze ditura Medicala 1998

DR GORGTA AURLIA Tehnici speciale de ngrijire a
BALTA bolnavilor, ditura Didactica si
ANTOANTA MTAXATOS Pedagogica, Bucuresti,
1983 MARIA-OTILIA STNSCU
LUCRTIA TITIRC
AGLAI KYOWSSKI

NICOLA CRANGULSCU
Dr VIORL MATSCU CORNLIA NNCSCU
LUCRTIA TITIRC
C AROL MOZACH


Manual de Medicina Interna Specialitati nrudite si ngrijiri paliative,
ditura Bucuresti,
1998 Radiodiagnostic, Radioterapie si Anatomie
Iunctionaladitura Bucuresti, 1997
Breviar de exporari Iunctionale si de ngrijiri speciale
acordate bolnavului ditura Viata Romneasca, Bucuresti, 1997
Tehnici de ngrijire a bolnavilor ditura 1974