Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.

ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

- Observator Cultural - https://www.observatorcultural.ro -

Întrevederi cu Mircea Eliade

Posted By Mac Linscott Ricketts On septembrie 30, 2022 @ 3:33 pm In | No Comments

1.

Chicago, 31 octombrie 1981

[1]După ce am telefonat (a răspuns Christinel), am stabilit să-l

întîlnesc pe Mircea Eliade la ora 11, în față la Meadville Lombard
Theological School. Am urcat în birou, pe care l-am găsit în
aceeași dezordine dintotdeauna. Am vorbit despre multe lucruri
timp de aproximativ o oră. I-am dat cîteva fotografii dintre cele
făcute la București. Părea încîntat îndeosebi de cele cu statuia lui
Rosetti și cu semnul străzii Mîntuleasa. Apoi am început să
căutăm articolele pe care voiam să le copiez. Am scotocit într-un
teanc uriaș de dosare ticsite cu articole, în cea mai mare parte
recenzii ale cărților publicate în franceză, spaniolă și alte limbi. La
1.30 am făcut o pauză de prînz (pizza) și ne-am întors după o oră
pentru a relua căutarea. Am găsit multe articole, din perioada
portugheză pînă la începutul anilor ’60, apărute cu precădere în
publicațiile românești ale exilului. Dennis Doeing nu le-a
inventariat nici pe departe pe toate, nici măcar pe cele mai importante, ca să nu mai pomenesc
de micile recenzii1. Am găsit – nedeschisă – cutia pe care i-o returnase lui Eliade prin poștă și am
luat cea mai mare parte a conținutului ei, cu tot cu cutie. Ne-am despărțit pe la ora 4, ca să ne
întîlnim pentru cină la 7.

Am ajuns la apartamentul lor la ora 7, înaintea celorlalți oaspeți, Arthur Cohen2 și John Huntley3,
care au sosit după cîteva minute. Le-am dat Eliazilor mierea adusă de acasă. Păreau încîntați. Am
luat masa la Faculty Club, iar apoi ne-am întors și am stat de vorbă pînă după ora 11.30.

Arthur Cohen e scriitor, romancier și a fost editor în New York City. Foarte vorbăreț, a dominat
întreaga conversație. E în drum spre Santa Barbara. Huntley și Cohen (acum în vîrstă de 53-54
de ani) au fost studenți la Universitatea din Chicago în anii 1944-1948. Sînt, de asemenea,
prieteni cu Morris Harris Philipson de la University of Chicago Press. Huntley predă engleza la
Universitatea din Iowa. A fost la fel de tăcut ca mine, deși am reușit să spunem și noi cîte ceva
din cînd în cînd.

1 of 9 3/11/2024, 7:13 PM
Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

Cîteva întrebări pregătite în prealabil

Toată viața v-ați opus pozitivismului. Cum se face că i-ați devenit atît de potrivnic?

Mai întîi s-a ocupat de științele naturii, dar nu a găsit o explicație completă în acest tip de
abordare a lucrurilor. În ultimii doi ani de liceu, reducționismul lui Freud i-a provocat o repulsie.
Maniera sa și a discipolilor săi (întotdeauna inferiori „maestrului“) de a-i trata pe Goethe și Dante.

Care dintre profesorii din liceu credeți că a avut cea mai mare influență asupra
dumneavoastră?

(Nu am pus întrebarea în mod direct). Îl admira pe P.P. Negulescu.

[2]Cît de importantă a fost preocuparea dumneavoastră

timpurie pentru Rudolf Steiner și antropozofie? Ați
continuat să vă interesați de acest subiect?

În urma dezamăgirii pe care i-au produs-o Édouard Schuré și

teozofismul, l-a descoperit într-o zi pe Steiner și a fost
impresionat de el. Era doctor în filozofie și mergea direct la
izvoare. După o vreme și-a pierdut interesul pentru el.

Cel de-al doilea volum al autobiografiei?

Trei capitole – 1937-1938, 1938-1940, 1940 (Londra) – sînt

aproape încheiate. A lucrat la ele în vara aceasta, dar cea mai
mare parte a lor a fost scrisă cu ceva timp în urmă. Vor fi
dactilografiate în curînd, iar apoi îmi vor fi trimise pentru a le
traduce.

În 1938 există o întrerupere în publicațiile dumneavoastră din luna august pînă în luna
noiembrie. E perioada cînd ați fost în lagăr, asemenea lui „Ștefan“? Care au fost
împrejurările?

Armand Călinescu îi vîna pe legionari. L-a arestat pe Codreanu și l-a întemnițat pe baza unor
acuzații legate de lanțul de restaurante ieftine al Legiunii (toată lumea mînca acolo, inclusiv
evrei). Eliade a fost arestat din cauza asocierii lui cu Nae Ionescu. La 14 iulie i s-a cerut să vină
la Prefectură pentru a da o declarație de dezicere. Dar asta ar fi implicat faptul că făcea parte din
Mișcare, ceea ce nu era adevărat. Prin urmare, a fost trimis în lagăr, iar apoi în sanatoriul TBC,
dat fiind că s-a crezut că avea tuberculoză. (Nu avea.) Așa s-a făcut că nu mai era în lagăr în
momentul cînd legionarii au fost asasinați. Detenția a durat patru luni, din iulie pînă în noiembrie.

Cum ați ajuns să scrieți, în 1938, în Vremea, neobișnuita serie de articole asupra
politicii asiatice?

2 of 9 3/11/2024, 7:13 PM
Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

[Întrebare raturată.]

Ați reluat cursurile la Universitatea din București după 1938?

Nu. Alexandru Rosetti l-a ajutat să cîștige bani din traduceri (Pearl Buck, Înger luptător), din
articole, din editarea revistei Zalmoxis.

În ce împrejurări ați fost numit atașat cultural? La ce dată?

Curînd după moartea lui Nae Ionescu (două-trei luni). În aprilie 1940. Rosetti l-a convins pe rege
să-l trimită, pe el și pe alți cîțiva.

Cît ați stat la Londra?

Pînă prin februarie 1941.

A avut noroc că a fost trimis în străinătate. Nu a fost legat de regimul legionar. Ar fi fost ministru
al propagandei (cred). Cel numit în funcție, un arheolog4, îi ținea locul pentru cînd s-ar fi întors.

Toate acestea vor fi discutate în cel de-al doilea volum al autobiografiei.

În ce împrejurări v-ați întors în anul 1942?

După un interviu cu Salazar, avea un mesaj pentru mareșalul Antonescu cu privire la trupe, dar
nu a reușit să i-l transmită direct. A rămas în București zece zile. A fost urmărit îndeaproape de
Gestapo. Nu putea risca să încerce a-l vizita pe Mihail Sebastian, care era evreu.

A fost foarte norocos că nu s-a aflat în țară în timpul războiului. După 23 august 1944, dacă era
acasă, ar fi fost condamnat la închisoare.

[3]Jurnalul lui Mihail Sebastian (Toladot și

Manuscriptum)?5

Nu l-am discutat în mod direct. Totuși, cîteva detalii

relevante.

De două mii de ani ar putea fi publicat în franceză.

Eliade l-a recitit recent la cererea lui Benu Sebastian,
fratele lui Mihail, care se află la Paris. Nu și Cum am
devenit huligan, deși îl are și pe acesta.

Articolele despre Legiune din anii 1937-1938?

Cînd am pomenit că Mircea Handoca nu a listat, în

mod intenționat, unele texte referitoare la Legiune6,

3 of 9 3/11/2024, 7:13 PM
Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

Eliade a părut surprins și a întrebat ce anume erau… Își amintea textul despre Moța și Marin, dar
nu și conținutul lui și m-a întrebat ce susținuse în el. A spus că și Iorga publicase atunci un articol
laudativ.

Mai întîi a negat că ar fi scris ceva pentru Buna vestire. Apoi am pomenit articolul despre
generalul Cantacuzino și a spus că pe acela e posibil să-l fi scris. Dar a negat „De ce cred în
biruința mișcării legionare“. A spus că a refuzat să dea un răspuns, iar Mihail Polihroniade a scris
unul în numele lui. Mai apoi, pentru că nu voia să-l pună în încurcătură pe prietenul lui, Eliade nu
a negat că l-a scris sau nu l-a renegat. A spus că și-a notat în jurnal despre aceasta.

Pe Marin îl cunoscuse din vremea studenției. Era cu un an mai mare decît Eliade.

Constantin Noica și Premiul Nobel?

Ceea ce trebuia era o recomandare din partea Uniunii Scriitorilor din România. Eliade spune că
acum le pare rău că nu l-au recomandat. Crede că încă l-ar putea recomanda.

Pasămite, le-a spus odată că nu se va întoarce în țară dacă nu-i republică unele dintre cărți. (Au
făcut-o, dar totuși încă nu s-a întors!) Întoarcerea ar fi o aprobare tacită dată regimului, care ar
face din ea capital politic.

În mod evident, Eliade continuă să spere la premiu, deși n-a spus-o. (Venise vorba despre
această chestiune în discuția de seară cu Cohen.)

***

Avocatul Constantin Lăzărescu e căsătorit cu văduva lui Mihail Polihroniade. Îl luase de soț prin
1944, dar apoi [comuniștii] l-au trimis în închisoare pentru aproape douăzeci de ani. Fusese
avocatul prințesei [Ileana]. L-au acuzat că îngropase aur pe undeva. (O fi adevărat?)
Eliade spune că Christinel nu are un frate care să fi murit în lagăr.
Comuniștii, care au luat puterea în 1947, i-au epurat pe liderii de mai înainte ai Partidului (grupul
1944), inclusiv pe Ana Pauker.
Horia Sima a fost un fanatic, un dement, un nebun, probabil un dezechilibrat. De ce a pornit
revolte de stradă în ianuarie 1941? Dacă voia să-l răstoarne pe Antonescu, de ce nu s-a dus în
biroul lui să-l aresteze? Avea o parte a ofițerilor Armatei de partea lui. A fugit din țară, împreună
cu alți legionari, în Germania. Dar, cînd României i s-a cerut să se alăture războiului împotriva
Rusiei, Antonescu, drept condiție, l-a făcut pe Hitler să-i închidă pe legionari.
Despre simbolismul și experiența religioase.
[4]Aș vrea să fi putut înregistra exact cuvintele lui Eliade, dar a
spus ceva în sensul că nu este mișcat de ritualul religios și nici nu
are fiori mistici, de viziune sau altele asemenea, ci ceea ce îl
stîrnește este descifrarea și înțelegerea (nu intelectuală, ci
intuitivă) a simbolului religios – unul concret, precum o cruce ș.a.

4 of 9 3/11/2024, 7:13 PM
Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

– sau a unui simbol într-un mit.

(A spus lucrurile acestea la prînz, în pizzerie.)

Romanul Maitreyi nu va fi publicat în engleză deocamdată. „Adică,

atît timp cît trăiesc eu“, a spus. Vizita lui Maitreyi a fost o mare
surpriză și neplăcere. A comparat-o cu întîlnirea, la bătrînețe,
dintre Goethe și o femeie, care a fost mai „poetică“. (Cred că așa
a spus.) A insistat destul de hotărît asupra acestui lucru. Maitreyi
nu s-a comportat bine. Crede că n-a avut atît succes în viață pe cît ar fi vrut. Nu a citit It Does
Not Die, dar Christinel a citit-o și nu i-a plăcut. Christinel l-a ajutat foarte mult cu prilejul vizitei
lui Maitreyi.
Somnul.
Eliade doarme acum un număr „normal“ de ore și face așa – mai mult sau mai puțin – de
prin 1948-1949, cînd, după ce prezentase Traité d’histoire des religions editorului, i s-a cerut să
predea cartea într-o săptămînă7“ A lucrat zi și noapte timp de două sau trei zile, pînă cînd a
pierdut măsura timpului. Experiența a fost atît de traumatică încît nu a mai încercat niciodată să
se lipsească de somn – a spus el (aproximativ). Cînd a văzut că nu poate cîștiga timp privîndu-se
de somn, a căutat alte căi, precum aceea de a nu mai citi ziarele.

Alcoolul.
Christinel supraveghează atent ce servește Eliade, reamintindu-i ceea ce poate sau nu
poate bea. El spune că nu poate să bea mai mult de un martini, că după al doilea adoarme.

Tratamentul pentru artrită pe care l-a primit au fost injecțiile cu aur: a primit un gram. N-a avut
dureri pentru un timp, dar acum mîna i se inflamează după ce o folosește puțin (scriind).
Doctorul i-a recomandat să scrie o jumătate de oră, iar apoi să se odihnească, dar nu poate scrie
în acest fel. Acum scrie într-un soi de cifru. Nu poate dicta.
Christinel m-a întrebat despre sora ei vitregă și soțul acesteia. Spune că de-abia și-o mai
amintește pe Didica8, dat fiind că a plecat din România în 1947. Își amintește cu căldură de
mama ei vitregă. Cristina și Dorin se pare că au cerut ajutor ca să emigreze. Christinel m-a
întrebat dacă mi s-au părut simpatici cînd i-am întîlnit. Credea că Didica și soțul ei se
despărțiseră.
De ce Eliade nu s-a întors niciodată în România.
Mama lui, care a trăit pînă pe la 90 de ani, l-a îndemnat mereu – cînd vorbeau la telefon
– să nu se întoarcă. Oficialitățile l-au invitat să revină în țară. Ar fi avut o întrevedere cu
Ceaușescu ș.a.m.d.; o vizită privată ar fi fost imposibilă. Conducerea ar fi exploatat vizita în
avantajul ei. În mod inevitabil, Eliade ar fi trebuit să spună ceva politicos pentru ceea ce s-a făcut
pentru el etc. etc. Apoi, cînd se va fi întors la Paris și în Statele Unite, prietenii s-ar fi uitat la el
ca la un trădător.

5 of 9 3/11/2024, 7:13 PM
Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

Doctorul lui Eliade pentru ultimii opt ani este un evreu care, la îndemnul lui, a început să-și
studieze propria religie, despre care nu știuse niciodată prea multe lucruri. A învățat ebraica,
frecventează sinagoga și e foarte fericit de „redescoperirea“ pe care a făcut-o9.
(Eu înțelesesem că Alexandru Ronnett10 era doctorul lui și poate că a fost la un moment
dat.)

Itinerarul estival.
[5]După ce au stat la Paris, Eliazii s-au dus în Provence
împreună cu dna Alexandra Bellow11. Au fost apoi în Italia, pentru
zece zile. Eliade l-a întîlnit pe Giuseppe Tucci, în reședința sa
montană, la 160 de kilometri nord de Roma. Își rupsese un picior
și era nefericit că nu se poate deplasa. Și-a petrecut o mare parte
din viață în Himalaya. Apoi au plecat la Amsterdam, la Sorin
Alexandrescu. S-au întors cu toții la Paris. (În această perioadă,
dna Handoca și mătușa ei12 au stat pentru o vreme în
apartamentul lor. Nu s-au întîlnit, dar au vorbit la telefon.)

Despre droguri.
Cohen spune că a consumat pe larg droguri, în special
marihuana. Dar acum n-o mai face. N-ar lua LSD niciodată. Lui
Mircea Eliade i s-a oferit de către un iezuit, la un banchet. N-a
încercat. (Nu mi-e clar dacă a încercat vreodată sau nu.) Christinel a încercat o dată dar nu i-a
plăcut. A fumat doar o țigară.

Recenziile autobiografiei.
Lui Eliade nu i-a plăcut recenzia din Time13, singura de pînă acum. (Cohen credea că a
apărut una în Newsweek săptămîna aceasta.) Cohen scrie o recenzie pentru Commonweal14.
Trebuia să primească un exemplar de semnal, în șpalturi, și urma să-l recenzeze pentru New York
Times. Cînd l-a primit, a telefonat la Times, dar i s-a spus că tocmai au dat recenzia unui „tip
academic“15.

S-a arătat plăcut impresionat după lectura celor două articole consacrate lui, pe care i le-am adus
(despre Criterion și despre Iorga)16. A fost impresionat cu precădere de cercetarea asupra
Criterionului.
Saul Bellow a fost „discutat“ seara, cu Cohen și Huntley. Christinel o place foarte mult pe
Alexandra, soția lui româncă. E o matematiciană de renume mondial. Cohen spune că a publicat
primele romane ale lui Bellow, dar acum nu-l poate face defel să-l ajute pe el cu cărțile lui.
Cohen a vorbit de asemenea îndelung despre Anne Fremantle.

Thomas J.J. Altizer a fost și el discutat. O viață nefericită. Voise pe vremuri să se

6 of 9 3/11/2024, 7:13 PM
Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

călugărească, dar episcopul l-a refuzat. Acum e la a treia căsătorie. Mirare că a scris o teză
doctorală despre Jung. La un moment dat, nu putea citi nimic decît Nietzsche timp de doi ani.
Ultima lui carte este „pretențioasă, anostă“, după părerea lui Cohen. A trebuit să parcurgă
jumătate din ea frunzărind-o. Eliade n-a mai avut răbdare s-o termine, deși e destul de scurtă17.

Eliade s-a interesat de ceea ce am văzut cînd am vizitat bisericile [românești], în Vinerea Mare și
în ziua de Paști. A fost surprins să audă că erau ticsite de oameni. El știe că tinerii sînt
descurajați să frecventeze biserica.
A acceptat conducerea comitetului de protest împotriva închiderii părintelui Calciu pentru că a
vrut să facă ceva, însă ceea ce a putut face e puțin. Știe că, din această cauză, periodicele din
România au încetat brusc să publice articole despre el… pentru un scurt timp.
Comentariu despre atitudinea Statului român față de scrierile legionare – astăzi:
[6] Atitudinea sensibilă arată că statul încă se
teme oarecum de aceste idei mai mult decît de orice
altă ideologie.

Eliade a terminat prima parte a celui de-al treilea

volum al Istoriei credințelor și ideilor religioase și
lucrează la cea de-a doua18. Cred că a spus că alți
cîțiva oameni vor contribui la ea.
De asemenea, editează o enciclopedie a
religiei. A acceptat să facă acest lucru pentru a
asigura aplicarea unei bune metodologii.

Plănuiește să predea încă un an la Chicago ca

să aibă timp să finalizeze Istoria. Biblioteca oferă
bune facilități. (Am ratat să-l întreb ce va face apoi.)

Ediție și traducere de

Liviu BORDAȘ

________________________________________________

Note:

1. Douglas Allen, Dennis Doeing, Mircea Eliade. An Annotated Bibliography, Garland Publishing,
New York-London, 1980.

2. Arthur Allen Cohen (1928-1986) a studiat filozofia la Universitatea din Chicago (B.A. în 1946 și
M.A. în 1949), dar studiile doctorale le-a urmat la Jewish Theological Seminary of America din
New York, fără să le finalizeze.

7 of 9 3/11/2024, 7:13 PM
Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

3. John F. Huntley (1927-201?) a urmat un doctorat în literatură engleză la Universitatea din

Chicago, între anii 1953 și 1957. Apoi a predat literatura engleză la Universitatea din Iowa pînă la
pensionare, în 1996.

4. Vladimir Dumitrescu (1902-1991), elev al lui Vasile Pârvan. Dar nu era numit în acea funcție și
la acel minister.

5. Fragmente din jurnalul lui Sebastian au fost publicate în revistele Toladot (Ierusalim, 1972) și
Manuscriptum (București, 1976).

6. M. Handoca, Mircea Eliade. Contribuții biobibliografice, Societatea literară „Relief românesc“,

București, 1980.

7. La 10 decembrie 1947, Gustave Payot i-a cerut să predea manuscrisul pînă la data de 15
ianuarie 1948. Eliade l-a terminat la 24 ianuarie. Probabil că e vorba de această ultimă perioadă
de prelungire. În luna aprilie lucrează din nou la carte, scriind capitolul final. A ieșit de sub tipar
la 18 ianuarie 1949.

8. Lucia Cotescu, una dintre fiicele tatălui lui Christinel, cu cea de-a doua soție. A lucrat la
Biblioteca Academiei Române, unde Ricketts și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în cursul
călătoriei sale de cercetare în România. Mai tîrziu va emigra în Suedia.

9. Profesorul Louis Cohen (1928-2018), cardiolog în sistemul medical al Universității din Chicago.

10. Alexandru E. Ronnett (1920-2001), exilat politic și dentist al lui Eliade.

11. Alexandra Bagdasar (n. 1935), cea de-a patra soție a lui Saul Bellow.

12. Maria Handoca (1934-2004) și Claire-Suzanne Popescu, născută Labin (1904-1993),

profesoară de latină la liceu, care însă era mătușa lui Mircea Handoca.

13. Mayo Mohs, „I, Prodigy“, Time (New York), nr. 118, 26 octombrie 1981, p. 91.

14. Arthur A. Cohen, „The Seriousness of Life“, Commonweal (New York), 109, nr. 6, martie
1982, p. 188.

15. Robert S. Ellwood, „A Scholar of Vision“, New York Times Book Review (New York), 22
noiembrie 1981, pp. 12, 40-41.

16. M.L. Ricketts, „Criterion“, în Hans-Peter Duerr (ed.), Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea
Eliade, Suhrkamp, Frankfurt/M, 1984, pp. 193-215; „Mircea Eliade and Nicolae Iorga“, Cahiers
roumains d’études littéraires (București), nr. 3, 1984, pp. 132-143.

17. Thomas J.J. Altizer, Total Presence: the Language of Jesus and the Language of Today,
Seabury Press, New York, 1980, viii+108 pp.

8 of 9 3/11/2024, 7:13 PM
Observator Cultural Întrevederi cu Mircea Eliade | Observator Cultural https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/print/

18. De fapt, cel de-al patrulea volum, care nu a mai fost finalizat.

Article printed from Observator Cultural: https://www.observatorcultural.ro

URL to article: https://www.observatorcultural.ro/articol/intrevederi-cu-mircea-eliade/

URLs in this post:

[1] Image: https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2022/09/MLR-

interviu-1-mss-1.jpg
[2] Image: https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2022/09/MLR-
interviu-1-mss-2.jpg
[3] Image: https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2022/09/MLR-
interviu-1-mss-3.jpg
[4] Image: https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2022/09/MLR-
interviu-1-mss-4.jpg
[5] Image: https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2022/09/MLR-
interviu-1-mss-5.jpg
[6] Image: https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2022/09/MLR-
interviu-1-mss-6.jpg

Copyright © 2015 Observator Cultural. All rights reserved.

9 of 9 3/11/2024, 7:13 PM