INSTITUȚIA

PREȘEDENȚIEI ÎN
REPUBLICA
MOLDOVA

Au realizat:
Bold Mihai, Ciortescu Luminița, Rusnac Natalia Grupa: P-2133
CUPRINS
Instituția președinției
Rolul președintelui
Alegerea președintelui
Relația cu celelalte ramuri ale puterii
Președinții Moldovei
Președintele actual
 3

INSTITUȚIA
PREȘEDINȚIEI
Instituția președinției în Republica Moldova este o autoritate
publică care asigură asistența organizatorică, juridică,
informațională și tehnică a activității Președintelui Republicii
Moldova în vederea exercitării de către acesta a prerogativelor
prevăzute de Constituție și alte legi. Președintele Republicii
Moldova, în calitatea sa de șef al statului, reprezintă statul și
este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și
integrității teritoriale a țării.
 4

ROLUL PREȘEDINTELUI
Reprezentarea Politica Rol Nominalizări și Rol
statuluii externă legislativ funcții ceremonial și
executive simbolic

Conduce politica Președintele are Îndeplinește roluri

Este figura puterea de a Are atribuția de a
externă a țării, simbolice și
principală de promulga sau de a nominaliza prim-
semnând tratate, protocolare,
reprezentare a reveni cu propuneri ministrul, iar
acorduri și având participând la
Republicii Moldova, asupra legislației această
un rol semnificativ ceremonii și
atât pe plan intern, adoptate de nominalizare
în relațiile evenimente
cât și în relațiile Parlament. De trebuie aprobată de
internaționale. importante pentru
externe. asemenea, poate Parlament.
Președintele poate stat. Acest aspect
Președintele folosi dreptul de Președintele poate
influența direcția al funcției
reprezintă țara în veto în cazul unor fi consultat și poate
politicilor externe și prezidențiale are o
diverse evenimente legi, însă juca un rol
poate reprezenta semnificație
oficiale și în relațiile Parlamentul poate consultativ în
interesele naționale importantă în
diplomatice cu alte trece peste veto cu anumite decizii
în relația cu alte reprezentarea
state. o majoritate guvernamentale.
state. statului.
sporită.
 5

ALEGEREA PREȘEDINTELUI
Alegerea președintelui în Republica Moldova se desfășoară conform
procedurilor stabilite în Constituție și în legislația electorală a țării.

• Cerințe pentru candidatură: Persoanele care doresc să candideze la președinție

trebuie să îndeplinească anumite criterii, cum ar fi cetățenia moldovenească,
vârsta minimă de 40 de ani și să nu aibă dublă cetățenie sau să fie implicate în
alte funcții politice.
• Perioada de campanie: Înainte de alegeri, candidații își desfășoară campania
electorală, prezentându-și platformele și propunerile în fața publicului.
• Votul cetățenilor: Cetățenii cu drept de vot merg la secțiile de votare în ziua
alegerilor și își exprimă opțiunea prin vot direct pentru unul dintre candidați.
• Primul tur al alegerilor: Dacă niciun candidat nu obține majoritatea voturilor
(mai mult de jumătate din voturi), se organizează un al doilea tur de scrutin care
implică cei doi candidați cu cele mai multe voturi din primul tur.
• Al doilea tur al alegerilor: În al doilea tur, cetățenii votează pentru unul dintre
cei doi candidați rămași în cursa electorală.
• Anunțarea rezultatelor: Candidatul care obține majoritatea voturilor în al doilea
tur este declarat președinte.
 6

RELAȚIA CU CELELALTE
RAMURI ALE PUTERII
Relația președintelui Republicii Moldova cu celelalte ramuri ale puterii, respectiv
legislativul (Parlamentul) și executivul (Guvernul), este definitorie pentru buna
funcționare a statului. Această interacțiune este esențială pentru asigurarea unui
echilibru în cadrul sistemului politic.

Legislativ (Parlamentul) Executiv (Guvernul)

Promulgarea legilor: Președintele are
puterea de a promulga legile adoptate de
Parlament sau de a reveni cu propuneri
asupra acestora. Acest rol conferă
președintelui un anumit control asupra
legislației.
Veto legislativ: În unele cazuri,
președintele poate returna legile adoptate
de Parlament pentru revizuire sau poate
refuza să le promulge. Cu toate acestea,
Parlamentul poate trece peste veto cu o
majoritate sporită.
Nominalizarea prim-ministrului: Președintele
nominalizează candidatul pentru funcția de
prim-ministru, iar această nominalizare
trebuie să fie aprobată de Parlament. Acest
aspect subliniază relația dintre președinte și
guvern în procesul de formare a conducerii
executivului.
Consultare și influență: Deși Guvernul este
responsabil pentru implementarea politicilor,
președintele poate juca un rol consultativ și
poate influența anumite decizii, în special
cele care privesc politica externă sau
aspectele majore de politică internă.
 PREȘEDINȚII MOLDOVEI
Mircea Snegur
(1990-1997)
Primul președinte al Republicii
Moldova, care a condus procesul de
separare de Uniunea Sovietică și de
afirmare a identității naționale a
moldovenilor. A fost un susținător al
integrării europene și al cooperării cu
România, dar a avut și conflicte cu
Parlamentul și cu mișcările
separatiste din Transnistria și
Găgăuzia
Petru Lucinschi
(1997-2001)
Al doilea președinte al Moldovei, care
a încercat să consolideze instituțiile
democratice și să reformeze
economia țării. A fost un adept al
echilibrului între Est și Vest,
menținând relații bune atât cu Rusia,
cât și cu Uniunea Europeană și Statele
Unite. A inițiat și modificarea
Constituției, care a redus puterile
președintelui și a introdus sistemul
parlamentar de guvernare
7
Vladimir Voronin
(2001-2009)
Al treilea președinte al Republicii
Moldova, care a fost și liderul
Partidului Comuniștilor. A promovat o
politică pro-rusă și anti-românească,
orientând țara spre Comunitatea
Statelor Independente și Organizația
Tratatului de Securitate Colectivă. A
avut și o perioadă de apropiere de
Uniunea Europeană, semnând Planul
de Acțiune UE-Moldova în 2005.
 PREȘEDINȚII MOLDOVEI
Presentation title
Mihai Ghimpu
(2009-2010)
Al patrulea președinte al Republicii
Moldova, care a exercitat funcția
interimar, după demisia lui Vladimir
Voronin. A fost și președintele
Parlamentului și liderul Partidului Liberal.
A fost un susținător al integrării europene
și al unirii cu România, declarând ziua de
27 august 2010 ca Ziua Limbii Române. A
fost și cel care a instituit Comisia pentru
studierea și aprecierea regimului
comunist totalitar din Republica Moldova.
Nicolae Timofti
(2012-2016)
Al cincilea președinte al Republicii
Moldova, care a fost ales de Parlament
după doi ani și jumătate de criză
constituțională, în care niciun candidat nu
a obținut majoritatea necesară. A fost și
președintele Curții Supreme de Justiție. A
fost un susținător al integrării europene
și al reformelor democratice, semnând
Acordul de Asociere și de Liber Schimb
cu Uniunea Europeană în 2014.
8
Igor Dodon
(2016-2020)
Al șaselea președinte al Republicii
Moldova, care a fost și liderul Partidului
Socialiștilor. A fost primul președinte ales
prin vot direct de către popor, după ce
Curtea Constituțională a revenit la
sistemul prezidențial de guvernare în
2016. A promovat o politică pro-rusă și
anti-europeană, pledând pentru anularea
Acordului de Asociere cu Uniunea
Europeană și pentru aderarea la Uniunea
Economică Eurasiatică.
 9

PREȘEDINTELE ACTUAL
Președintele actual al Republicii Moldova este Maia Sandu, care a fost
aleasă în funcție la 15 noiembrie 2020, după ce a câștigat al doilea tur al
alegerilor prezidențiale. Maia Sandu este prima femeie președinte a
Republicii Moldova și a depus jurământul la 24 decembrie 2020.

Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești.
Ea este absolventă a Universității de Stat din Moldova, a Academiei de
Studii Economice din Moldova și a Harvard Kennedy School of
Government din SUA. Ea a fost ministru al educației între 2012 și 2015 și
prim-ministru al Republicii Moldova între iunie și noiembrie 2019.

Maia Sandu este liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care

face parte din blocul electoral ACUM, alături de Partidul Platforma
Demnitate și Adevăr (PPDA). Ea este o susținătoare a integrării
europene a Republicii Moldova și a luptei împotriva corupției și a
oligarhiei.
MULȚUMIM
PENTRU ATENȚIE