UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”

Departamentul de Medicină Preventivă

Disciplina de igienă

Ș eful Disciplinei,
dr. hab. șt. med., prof. univ.
Ion Bahnarel

Referat
“Cerințe igienico-sanitare și de structură funcțională a
spitalelor”

Elaborat: Lazar Că tă lin, M2225

Conducător: Cheptea Dumitru

Nota:

CHIȘINĂU, 2023
Cuprins:

Introducere................................................................................................................................................................ 2

Sistemul de sănătate publică și efectele reformelor în acesta.....................................................4

Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a instituțiilor medico-

sanitare......................................................................................................................................................................... 5

Cerinţe igienice pentru amplasare şi teritoriu.....................................................................................6

Cerințe igienice față de sistematizarea spitalelor...............................................................................8

Cerințe igienice față de subdiviziunile instituțiilor medico-sanitare...................................10

Blocul operator..................................................................................................................................................... 12

Recomandări privind organizarea funcţională a compartimentelor și sectoarelor

spitalului................................................................................................................................................................... 14

Unitățile de îngrijire........................................................................................................................................... 15

Întreținerea sanitară a încăperilor, a utilajului și a inventarului...........................................15

Caracteristica sistemului de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea

medicală în instituţiile medico-sanitare................................................................................................15

Concluzie................................................................................................................................................................... 18

Bibliografie:............................................................................................................................................................. 19

1
Introducere
Sistemul de să nă tate reprezintă o componentă esențială a societă ții moderne, iar
spitalele sunt instituții-cheie în asigurarea îngrijirii medicale adecvate. În contextul acestui
sistem complex, cerințele igienico-sanitare și de structură funcțională ale spitalelor devin
aspecte cruciale pentru eficiența și calitatea serviciilor medicale oferite. Aceste cerințe nu
numai că asigură un mediu sigur și curat pentru pacienți și personalul medical, dar
contribuie și la optimizarea proceselor medicale, facilitâ nd o îngrijire eficientă și promptă .
Într-o lume în continuă evoluție, cu provocă ri crescâ nde în domeniul să nă tă ții
publice, este imperativ ca spitalele să respecte standardele ridicate de igienă și să dispună
de structuri funcționale bine concepute. De la prevenirea infecțiilor nosocomiale la
organizarea eficientă a spațiilor medicale, aceste cerințe nu numai că protejează să nă tatea
pacienților, dar contribuie și la creșterea eficienței sistemului medical în ansamblu.
În această analiză , vom explora detaliile și importanța cerințelor igienico-sanitare și
de structură funcțională ale spitalelor. Vom investiga cum respectarea acestor norme poate
îmbună tă ți calitatea îngrijirii medicale, reduce riscurile asociate cu transmiterea bolilor
nosocomiale și optimizează fluxurile de lucru pentru personalul medical. De asemenea,
vom examina standardele internaționale și naționale care reglementează aceste cerințe,
subliniind rolul lor în garantarea unui mediu medical sigur și eficient.
Structura spitalului face parte dintr-un sistem de să nă tate și, în calitate de
asemenea, constituie un sistem de îngrijire. Aceasta include oameni și toate activită țile și
intervențiile a că ror scop primar este de a preveni, diagnostica și trata problemele de
să nă tate(1,2) . Spitalul va trebui, astfel, să garanteze că fiecare pacient primește combinația
de acte preventive, diagnostice și terapeutice care îi vor asigura cel mai bun rezultat în ceea
ce privește să nă tatea, conform stadiului actual al științei medicale, la cel mai bun cost
pentru același rezultat (eficiență ), cu cel mai mic risc iatrogenic (eficacitate), și pentru
satisfacția sa mai mare în ceea ce privește procedurile, rezultatele și contactele umane în
cadrul acestui sistem de îngrijire.( Hermès Karemere, Joseph Mukwege , Christian Molima ,
Samuel Makali,2020)
Ergonomia ră spunde nevoii de dezvoltare sigură a spațiului prin crearea formelor
spațiale care ajută la implementarea procedurilor de siguranță și limitează amenință rile
implicate atâ t în utilizarea obișnuită a spațiilor, câ t și în cazul evenimentelor neprevă zute.
Utilizarea cunoștințelor de ergonomie și arhitectură pe baza definirii rutelor de

2
transmitere a germenilor permite limitarea ră spâ ndirii acestor organisme. Ergonomia
dezvoltă rii spațiilor arhitecturale permite îmbună tă țirea siguranței tuturor utilizatorilor.
Schimbarea realită ții, inclusiv a riscurilor și nivelului de cunoștințe despre acele riscuri,
rezultă în faptul că dezvoltarea arhitecturii cu utilizarea ergonomiei nu este doar o
problemă multidimensională , ci și necesită analiză și validare constante a soluțiilor datorită
caracterului schimbă tor al acestor riscuri.( Jerzy Charytonowicz, Christianne Falcã o,2018)
Clă dirile spitalicești sunt printre cele mai complexe facilită ți publice în ceea ce
privește echipamentul tehnologic și relațiile funcționale. Funcționarea lor corespunză toare
depinde de furnizarea facilită ților de diagnostic și tratament, care adesea au cerințe
specifice pentru caracteristicile clă dirii în care sunt amplasate. Tehnologia medicală și
modalită țile de tratament în evoluție, precum și creșterea cerințelor privind standardele de
îngrijire a pacienților, fac ca clă dirile spitalicești să fie printre cele mai rapide structuri de
clă diri care "îmbă trâ nesc". Operarea lor este plină de multe probleme din cauza modului în
care funcționează , necesitâ nd temperaturi constante ridicate în cele mai multe încă peri,
respectâ nd standardele și cerințele schimbă toare privind ventilația și climatizarea, precum
și cerințele de protecție împotriva incendiilor și igienă . În acest context, cel mai
semnificativ pare a fi problemele operaționale rezultate din politici energetice europene și
naționale care vizează reducerea cererii de energie a clă dirilor și reducerea emisiilor de
CO2. Necesitatea moderniză rii facilită ților spitalicești, în special în sectorul să nă tă ții
publice, se aplică practic în toate ță rile europene, unde o proporție mare din stocul de
clă diri este considerată neadecvat adaptată la nevoile moderne .
S-a efectuat un studiu detaliat al problemelor de modernizare pe un grup de 25 de
spitale de referință înființate în secolul al XX-lea în voievodatul Lublin, selectate dintr-un
total de 110 facilită ți, care au fost analizate în ceea ce privește problemele arhitecturale în
contextul lucră rilor de modernizare efectuate. Toate facilită țile studiate sunt instituții
publice. Scopul studiului a fost identificarea problemelor de modernizare a spitalelor în
contextul problemelor arhitecturale, funcționale și operaționale rezultate din schimbă rile
de utilizare și cerințele legale pentru acest tip de facilitate. Accentul a fost pus pe ce lucră ri
de modernizare au fost efectuate în ultimele două decenii. S-au examinat, de asemenea,
structurile și tehnologiile utilizate în spitalele analizate, care au un impact semnificativ
asupra susceptibilită ții lor la schimbă rile legate de adaptare. (( Przesmycka,
Natalia , Strojny, Rafał , Ż yczyń ska, Anna),2023

3
Sistemul de sănătate publică și efectele reformelor în acesta
O analiză cuprinză toare a schimbă rilor în sistemul de să nă tate publică și efectele
reformelor în acesta, în râ ndul a 11 ță ri din Europa Centrală și de Est între anii 2008 și
2019, este prezentată de Katarzyna Dubas-Jakó bczyk și colaboratorii să i [2]. Studiul arată
că reformele de management au avut în primul râ nd scopul de a transforma infrastructura,
îmbună tă ți gestionarea financiară și/sau îmbună tă ți calitatea managementului. Clă dirile
spitalicești sunt printre facilită țile cu cel mai înalt grad de complexitate funcțional-spațială
și tehnologică , pentru care este necesară o pregă tire specială pentru management și
monitorizarea continuă a condițiilor tehnice. Pentru acest scop, se poate utiliza o rafinare a
metodei de întreținere bazată pe condiții (CBM). Implementarea cu succes a acestei metode
în evaluarea spitalelor necesită dezvoltarea de indicatori de performanță , așa cum
demonstrează studiul realizat de Igal M. Shohet
În Polonia, subiectul moderniză rii spitalelor a fost abordat de Jarosław Bąkowski și
Jacek Poplatek, printre alții [6], în timp ce Piotr Gerber s-a ocupat de modernizarea și
protecția spitalelor istorice [7]–[10]. În teza sa de doctorat, Marta Łukasik a analizat
aspectele funcționale și spațiale ca element al strategiei de dezvoltare a spitalelor didactice
poloneze [11]. Rezultatul a multor ani de cercetare asupra subiectului spitalelor este,
printre altele, o publicație legată de rolul cercetă rii în îmbună tă țirea calită ții operațiunilor
spitalicești [12]. (( Przesmycka, Natalia , Strojny, Rafał , Ż yczyń ska, Anna),2023

4
 Numă rul de spitale

Perioada lucră rilor de modernizare

Figura 1.Lucră ri de modernizare identificate în spitalele investigate realizate în perioada
2004–2022
Modernizarea generală a instalațiilor
Modernizarea clă dirilor tehnice ale spitalului
Extinderea/reconstrucția și schimbarea modului de utilizare a unui pavilion
Modificarea blocului operațional
Modernizare/renovare saloane
Reconstruirea/Extinderea/Modernizarea externa
Modernizarea termică
Notă : elaborat de R.Strojn; Przesmycka, Natalia , Strojny, Rafał , Ż yczyń ska, Anna, 2023
Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a instituțiilor medico-
sanitare
Controlul sanitar începe îndată după darea în exploatare a spitalului. Controlâ nd
permanent condițiile de mediu, medicul trebuie să aprecieze corect:
Acțiunea factorilor mediului înconjură tor asupra manifestă rii bolii și efectelor de
tratament;

Posibilitatea apariției complicațiilor sub influiența factorilor ambientali, la timp să -i

neutralizeze;

Influiența mediului spitalicesc asupra duratei de spitalizare;

5
Oragnizarea condițiilor de muncă pentru personalul medical, regimului și alimentației
bolnavilor. (Ion Bahnarel, Gheorghe Ostrofeț ș.a Igiena Generala,2022),

Cerinţe igienice pentru amplasare şi teritoriu

Conform reglementă rilor elaborate de Ministerul Să nă tă ții Republicii Moldova în

privința condiţiilor de igienă pentru instituţiile medico-sanitare, sunt stipulate clar
condițiile de amplasare a IMSP(Instituții Medico-Sanitare Publice):
1. Prestatorii se amplasează în zonele: locativă , verde sau suburbană .
2. Distanţa de la hotarul (gardul) instituţiei pînă la alte obiecte, inclusiv industriale de
categoria a V-a, va fi de minimum 30 m, cu excepţia prestatorilor indicați în pct. 8
din prezentul Regulament.
3. Spitalele specializate cu capacitatea de 1000 şi mai multe paturi, cu tratament de
lungă durată , precum şi staţionarele de psihiatrie, boli infecţioase, inclusiv
ftiziopneumologie, oncologie, dermatovenerologie, pot fi amplasate pe teritoriul
localită ţilor urbane şi rurale, la o distanţă de cel puţin 500 m de zona locativă .
4. Pentru staţionarele existente de boli infecţioase şi tuberculoză , în condiţiile actuale,
se consideră că distanţa dintre blocurile curative şi blocurile locative corespunde
prevederilor pct. 5 din prezentul Regulament.
5. Amplasarea cabinetelor stomatologice, ginecologice, a cabinetelor medicilor pentru
acordarea asistenţei medicale primare si specializate de ambulatoriu, a centrelor
curative şi de asanare, de reabilitare şi recuperare, a staţionarelor de zi pe lîngă ele,
cu excepţia celor de profil dermatovenerologic, infecţios, de tuberculoză şi
psihiatrie, confirmate prin avizul eliberat de Agenție, se permite în clă diri cu
destinaţie publică şi locativă , precum şi în încă peri cu destinaţie nelocativă .
6. Pe teritoriul, în incinta, pe acoperişurile edificiilor prestatorilor, pe construcţii (turn
de apă , coşuri de fum, piloni) se interzice amplasarea obiectivelor de altă menire
socială , locativă , de comerţ, producere, inclusiv radiotehnice, care – funcţional – au o
altă destinaţie, cu excepţia unită ţilor economice de comerţ cu amă nuntul al
articolelor de igienă personală , al produselor alimentare de producere industrială şi
a presei, în coordonare cu Agenția şi cu condiţia deţinerii autorizaţiei sanitare de
funcţionare pentru fiecare unitate.

6
7. La proiectarea şi construcţia prestatorilor se va avea în vedere distanţarea lor de
zonele că ilor ferate, aerogă rilor şi autogă rilor, magistralelor auto, întreprinderilor
industriale şi altor surse de poluare a mediului: cu noxe, radiaţii ionizante şi
neionizante şi sonore.
8. Amplasarea prestatorilor în vecină tatea obiectelor nominalizate în pct. 11 din
prezentul Regulament se va aviza în conformitate cu legislaţia în vigoare, după
efectuarea expertizei sanitare a calculelor nivelului de poluare a mediului şi de
zgomot prezentate.
9. Nu se admite amplasarea prestatorilor pe teritoriul traversat de magistrale
inginereşti, comunale, urbane sau rurale (reţele de apeduct, canalizare, termice, linii
electrice, oleo- şi gazoducte).
10. Punctele medicale amplasate pe teritoriile întreprinderilor industriale, gă rilor auto
şi ferate constituie parte integrantă a unită ţilor nominalizate şi sînt destinate pentru
acordarea asistenţei medicale angajaţilor/că lă torilor, fiind autorizate concomitent
cu autorizarea unită ţilor respective.
11. Teritoriul prestatorilor trebuie să fie îngră dit, amenajat, înverzit, iluminat şi
menţinut în stare salubră .
12. Suprafaţa teritoriului înverzit şi a aleilor va constitui cel puţin 60% din suprafaţa
totală a terenului prestatorilor.
13. Arborii vor fi plantaţi la o distanţă de cel puţin 15 m de clă dire, iar arbuştii – de cel
puţin 5 m.
14. Prestatorilor amplasați în clă diri publice şi cu menire locativă vor fi separate de
edificiul principal printr-un perete capital şi vor fi asigurate cu sisteme proprii de
ventilare, canalizare şi intrare separată pentru pacienţi.
( Substituit/exclus prin HG1020 din 24.10.18, MO400-409/26.10.18 art.1085)
15. Pe teritoriul spitalelor se diferenţiază zonele: blocurilor curative pentru bolnavii
infecţioşi şi neinfecţioşi, pediatrică , psihosomatică , radiologică ,
dermatovenerologică , a maternită ţii, a policlinicii, morfopatologică , gospodă rească ,
a instalaţiilor inginereşti şi a spaţiului verde.
16. Zona morfopatologică şi pentru funeralii va fi izolată de zonele funcţionale curative
printr-un coridor verde din arbori sau arbuşti şi va fi amplasată la o distanţă de cel
puţin 30 m de acestea. Camera mortuară trebuie să dispună de acces separat.

7
 17. În spitalele poliprofilate secţiile de boli infecţioase, dermatovenerologice,
ftiziopneumologice, psihosomatice, radiologie se vor amplasa în clă diri separate.
18. În spitalele poliprofilate policlinica va fi amplasată separat, avînd intrare proprie.
19. Blocul/secţia de boli infecţioase va dispune de teren separat, izolat de alte sectoare
printr-un gard sau o fîşie verde (arbuşti), cu intră ri separate şi teren şopronat
pentru dezinfecţia transportului.
20. În zona gospodă rească , la o distanţă maximă posibilă de blocurile curative şi
auxiliare, se amenajează o platformă betonată pentru containerele destinate
colectă rii deşeurilor, al că rei perimetru trebuie să depă şească cel puţin cu 1,5 m
perimetrul de bază al containerelor.
21. Platforma pentru containerele destinate colectă rii deşeurilor trebuie să fie
îngră dită , iar containerele – închise cu capace.
22. Coşurile pentru colectarea gunoiului instalate la intrarea în clă dire, în locurile de
odihnă şi pe teritoriul prestatorilor trebuie să fie golite zilnic şi menţinute în stare
curată .
( Substituit prin HG1020 din 24.10.18, MO400-409/26.10.18 art.1085)

Cerințe igienice față de sistematizarea spitalelor

Structura,componența, amplasarea și planificarea edifciilor, blocurilor, secțiilor va
corespunde profilului și capacită ții spitalului. Planificarea clă dirilor și încă perilor
staționarelor trebuie să asigure regimuri sanitaro- igienice și antiepidemice optime,
condiții pentru acordarea asistenței medicalee populației și condiții de muncă pentru
personalul medical. Planificarea încă perilor trebuie sa excludă posibilitatea interferenței
fluxurilor tehnologice ,, curat,, , ,,murdar,, (la internarea bolnavilor și a parturientelor,
acordarea asistenței medicale și aplicarea mă surilor sanitaro-igienice și antiepidemice).
Secțiile/blocurile curative pentru copii(inclusiv saloane pentru copii în vâ rstă de
pâ nă la 3 ani internați împreună cu mamele) vor fi amplasate nu mai sus de etajul 5 al
clă dirii, saloanele pentru copii în vâ rstă de pâ nă la 7 ani ani și secțiile /saloanele de
psihiatrie pentru copii- nu mai sus de etajul 2.
În saloanele și încă perile curativ-diagnostice cu iluminat natural unilateral,
adîncimea nu va depă și 6m. Adâ ncimea cabinetelor de ginecologie, de urologie, de
chirurgie, de ortopedie, de oncologie, de ORL, de proceduri, de radiologie trebuie să fie de
cel puțin 4m, a cabinetelor de oftalmologie- cel puțin 6m, a să lilor de operații- de cel puțin
8
5m și să lilor de nașteri- cel puțin 4,5m. Raportul dintre adâ ncimea și lungimea saloanelor și
încă perilor curativ-diagnostice nu trebuie să fie mai mare de 2 m.
Este intrezisă amplasarea în subsoluri și demisoluri a secțiilor curative cu saloane, a
să lilor de operații, de nașteri, de proceduri, a cabinetelor de fizioproceduri, de radiologie,
ale medicilor, depozitele de chimicale, substanțeușor inflamabile, toxice și combustibililor.
Nu se vor instala utilaje care reprezintă surse de zgomot și de vibrație, inclusiv
ascensoare, în vecină tatea saloanelor pentru bolnavi, a cabinetelor de proceduri și a celor
curativ-diagnostice. Factorii nocivi, precum nivelul vibrației, ultrainfrasunetului, presiunii
sonore, iradierilor electromagnetice, laser, infraroșii, ultraviolete, câ mpului electrostatic
nu vor depă și niveliul maxim admis stabilit prin regulamentele necesare.
Toate serviciile spitalicești, în funcție de destinația lor funțională , pot fi împă rțite în
urmă toarele complexe: Tabelul 1.( Ion Bahnarel, Gheorghe Ostrofeț, Chișină u 2022)

Tabelul 1. Structura funcțională a serviciilor spitalicești

Secțiile spitalului Grupul Serviciilor Serviciile Grupul administrativ

medicale centralizate gospodă rești
 Curative  Serviciul de  Blocul  Încaperile
internare alimentar administrative
 Serviciul de  Spă latoria  Încă peri
sterilizare și  Depozitele auxiliare
dezinfecție  Încă perile
 Blocul tehnice
operator
 Laboratorul
 Serviciul
fizioterapeutic
 Farmacia
 Serviciul de
transfuzie a
sâ ngelui
 Secția de
anatomie
patologică
Notă : Ion Bahnarel, Ghorghe Ostrofeț, Igiena Generală , Chișină u 2022
Cerințe igienice față de subdiviziunile instituțiilor medico-sanitare
Reieșind din destinațiile funcționale ale diferitor încă peri, acestea pot fi grupate în felul
urmă tor:

 pentru internarea și externarea bolnavilor;

9
  saloanele pentru bolnavi; curativo-diagnostice;
 auxiliare cu destinație medicală ; pentru asigurarea alimentației;
 administrative și sociale;
 pentru serviciile și instalațiile ingenerești, sanitaro-tehnice, electrotehnice,
reparații.

Deservirea bolnavilor începe în secria de internare care are mai multe sarcini:

1. Primirea, înregistrarea și distribuirea bolnavilor;

2. Stabilirea diagnosticului preventiv;
3. Luarea deciziei despre necesitatea tratamentului în staționar sau ambulator;
4. Acordarea asistenței medicale;
5. Prelucrarea sanitară a bolnavilor cu boli netransmisibile;
6. Realizarea mă surilor de prevenire a infecțiilor nozocomiale;
7. Organizarea evacuă rii bolnavilor în secțiile respective sau în alte instituții medicale
după caz;
8. Externarea bolnavilor.

Secțiile de internare și cele de externare trebuie să fie separate pentru secțiile

pediatrice, obstetrică , ginecologice, dermatovenerologice, boli infecțioase,
ftiziopneumologie și psihiatrie. Pentru celelalte secții subdiviziunea de internare poate fi
generală și chiar se admite amplasarea ei în blocul curativ, la parter, într-o parte izolată ,
mai aproape de intrarea principală pe teritoriul spitalului.
Secțiile de internare trebuie să dispună de încă peri specializate, în primul râ nd de încă pere
pentru examinarea bolnavilor, izolator, bloc de prelucrare sanitară a bolnavilor. Secția
spitalicească (curativă ) prezintă elementul principal funcțional al spitalelor prevă zută
pentru 30-60 paturi. Proiectul tip al unei secții de 60 paturi (fig.2) include: saloane pentru
bolnavi, încă peri curative și auxiliare. Într-o secție se planifică , de regulă , 6 saloane a câ te 4
paturi, 2 a câ te 2 paturi și 2 a câ te I pat. Secția trebuie să dispună de birou pentru medici,
sală de proceduri, încă peri pentru aflarea bolnavilor în timpul liber, sufragerie, depozite

10
pentru inventar, aparate, lenjerie curată și murdară , bloc sanitar cu veceum cameră de baie,
loc pentru clisme, lavoar. Etc (Grigore Friptuleac, Chișină u 2017)

Figura 2. Proiectul tip al unei secții pentru 60 de paturi (după E. H. rowłapyK, 2006)•.
1 — secție spitalicească pentru 30 paturi; 2 — încă perile comune ale secției; 3 — salon
pentru 4 paturi; 4 — salon pentru 2 paturi; 5 — salon pentru 1 pat; 6 — sală de proceduri;
7— cameră pentru clizme; 8— cameră de baie; 9 — biroul medicului; IO — încă peri
pentru aflarea bolnavilor în timpul liber; II — sufragerie; 12 — bufet; 13 — salon pentru
terapie intensivă ; 14 — încă peri pentru climatizatoare

(Notă : Grigore Friptuleac, Chisină u 2017)

La expertiza igienică a proiectelor de construcție a spitalelor se va determina dacă
acestea corespund sarcinii principale — asigurarea confortului igienic și condițiilor
favorabile de deservire a bolnavilor. De aceea, saloanele se amplasează compact, încă perile
de deservire curativă — separat, posturile asistentelor medicale în centrul secției, blocul
sanitar la un capă t al secției.
Secțiile curative trecă toare au dezavantaje față de cele netrecă toare: în ele se
înregistrează o poluare bacteriană cu mult mai mare și zgomot cu 4-5 dB mai înalt.

11
 Planificarea coridoarelor secțiilor cu amplasarea unilaterală a saIoanelor este mai
favorabilă decâ t cea bilaterală . In acest caz coridorul va fi mai luminos, mai bine ventilat. Se
permite construcția bilaterală , însă cu holuri cu o suprafață de 40 % din lungimea
coridorului, distanța dintre care să nu depă șească 24 m. Lă țimea coridorului nu poate fi
mai mică de 2,4 m. Este important ca raportul dintre suprafața încă perilor auxiliare și
suprafața saloanelor să fie egală cu l .( Grigore Friptuleac, Chișină u 2017)
În ultimul timp au fost acceptate sisteme mai raționale de construcție a secțiilor
spitalicești (fig. 3).

Figura 3. Scheme de construcție a secțiilor spitalicești (după E. H, 2006): I cu un singur

coridor; 2 -- cu 2 coridoare; 3 — perimetrală pă trată : 4 — peri metrală circulară (rotundă )
(Notă : Grigore Friptuleac, Chișină u 2017)
Blocul operator
Blocul operator este unul din sectoarele cu cel mai ridicat grad de complexitate din
punct de vedere al structură rii, avâ nd condiționă ri stricte cu privire la rezolvarea spațiilor
și circuitelor interne;
Propunerea unuia sau mai multor blocuri operatorii este recomandat să facă
obiectul unui studiu prealabil privind organizarea medicală şi tehnologică cea mai
adecvată , a datelor din tema de proiectare şi a structurii medicale a spitalului, urmă rind
implicațiile deciziei și punâ nd în balanță avantajele și dezavantajele fiecă rei soluții.
În unele situații este recomandată gruparea să lilor de operaţie într-un bloc operator
comun, acest tip de rezolvare prezentâ nd o serie de avantaje precum:
(a) asigurarea controlului condiţiilor de asepsie;

12
(b) utilizarea mai eficientă a spaţiilor, aparaturii, instrumentarului, personalului auxiliar;

(c) organizarea coerentă a activită ţilor de anestezie şi a supravegherii bolnavului la trezire;

(d) gruparea economică a instalaţiilor speciale pentru tratare aer, pentru producere şi
distribuţie apă sterilă , gaz de narcoză , curent electric în caz de avarii etc. ( )

În alte situații, mai ales în cazul spitalelor multiprofilate, centralizarea prea multor
să li într-un singur bloc operator pune în evidență dezavantaje precum:

(a) dificultă ţi în controlul aplică rii mă surilor de igienă şi asepsie;

(b) scă derea gradului de confort pentru echipa medicală (agitaţie, aglomeraţie,
instrumentar comun, dificultă ţi în programare şi în coordonarea personalului auxiliar
utilizat în comun); (c) creşterea depă rtă rii faţă de secţia medicală de spitalizare.

În blocul operator, punerea în funcțiune a instalaţiilor va respecta etapele prevă zute

în normativul I5.
Adiacent, pentru să lile de operaţie, la punerea în funcțiune a instalațiilor se
recomandă realizarea unor studii de inspecție a respectă rii schemei de distribuție a aerului
preconizate prin proiect. Acestea pot fi bazate pe vizualiză ri efectuate cu ajutorul unor
fumigene speciale. Înainte de operarea vizualiză rilor, se va verifica atingerea debitelor
nominale, şi a regimurilor de presiune stabilite prin proiect. De asemenea, în timpul
vizualiză rilor, lă mpile scialitice trebuie pornite și amplasate în poziția lor normală de
operare.
Masa de operație și mesele pentru instrumentar trebuie să fie amplasate în pozițiile
lor obișnuite. Aceste verifică ri vor urmă ri apariția unor zone de stagnare sau de recirculare
a aerului prin formarea de vortexuri care vor favorizează acumularea de contaminanți.
Studiul mișcă rii aerului trebuie să indice clar că se realizează amestecarea turbulentă sau
că aerul se deplasează dintr-o zonă curată într-o zonă adiacentă prin acțiunea de transport
indusă de că tre schema de distribuție în curent uniform şi de că tre respectarea regimului
de presiuni. Dacă se observă apariția unor zone de stagnare se recomandă şi determinarea
concentrației de particule conform metodologiei din SR EN ISO 14644-1. (Normativ pentru
construcții spitalicești Indicativ NP 015-2022)

13
 Figura 4. Schemă bloc operator mic
Notă : Normativ pentru construcții spitalicești Indicativ NP 015-2022

Recomandări privind organizarea funcţională a compartimentelor și sectoarelor

spitalului
Spitalul poate avea în subordine o serie de unită ţi de servicii și asistență medicală ;
atunci câ nd sunt amplasate în aceeași incintă cu spitalul acestea se consideră funcțiuni
asociate și se recomandă tratarea diferențiată a circuitelor şi accesurilor față de cele ale
spitalului.
La spitalele cu capacitatea de peste 700 de paturi, la institutele medicale,
dimensionarea în funcţie de trafic a traseelor principale poate conduce la lă rgimi de peste
3,5 m, nerecomandate în unită ţile sanitare; în aceste situaţii se vor alege acele soluţii
14
arhitecturale care permit realizarea de trasee dedublate, care să descongestioneze traficul
de pe circulaţia principală .( Normativ pentru construcții spitalicești Indicativ NP 015-2022)
Unitățile de îngrijire
Este recomandată plasarea secțiilor medicale cu paturi în afara conglomeratului de
fluxuri ce leagă celelalte compartimente și sectoare funcţionale. Punctele de conexiune ale
secțiilor medicale cu paturi trebuie să asigure legă turi specializate atâ t cu zona tehnico-
gospodă rească , câ t şi cu celelalte servicii medicale.
Se recomandă conceperea unită ții de îngrijire drept un modul funcțional și
spațialarhitectural repetabil. (Normativ pentru construcții spitalicești Indicativ NP 015-
2022)
Întreținerea sanitară a încăperilor, a utilajului și a inventarului
Încă perile instituțiilor medico-sanitare, utilajul, inventarul medical și cu altă
destinație trebuie întreținute permanent în cură țenie, pentru prevenirea maladiilor
nozocomiale. De aceea, defectele curente, în special scurgerile pe tavane și pereți, urmele
de umezeală , mucegai, tera cota deteriorată , trebuie lichidate imediat, iar reparația
cosmetică trebuie efectuată anual. Una dintre cerințe este stoparea funcționă rii încă perilor
în perioada efectuă rii reparației curente sau capitale.

Trebuie exclusă prezența în instituții a artropodelor sinantrope, șobolanilor și altor

roză toare.
Pentru tratarea inventarului moale, instituțiile trebuie să fie asigurate cu camere de
dezinfecție conform cerințelor din tabelul 2.(Friptuleac Grigore, Chisină u 2017)
Tabelul 2.Dotarea spitalelor cu camere de dezinfecție
Camera de
Capacitatea spitalului Încă rcă tura
dezinfecție cu
(paturi) (kg)
volum 2/0,9
Pâ nă la 200 1 54,0
200-400 2 108,0
Peste 400 3 162,0
Notă : (Friptuleac Grigore, Chisină u 2017)
Caracteristica sistemului de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea
medicală în instituţiile medico-sanitare
Procesul de gestionare a DRAM(Deșeuri Rezultate din Activitatea Medicală ) în
cadrul IMS(Instituție Medico-Sanitară ) este determinat de mai mulți factori, printre care:
asigurarea instituției cu sistem centralizat de apă și de canalizare, organizarea evacuă rii

15
apelor reziduale, colectarea separată a deșeurilor pe tipuri, respectarea principiilor de
sortare a deșeurilor, colectarea separată a deșeurilor, tipurile de recipiente folosite la
colectarea DRAM ș.a. Cu apă potabilă și canalizare sunt asigurate 224 de IMS sau 92,18%
din totalul de instituții medicale incluse în studiu. Din această cohortă fac parte toate
spitalele și instituțiile medicale private. Cele 19 (7,82%) instituții, care nu au acces la apă
potabilă și la 2023 Managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală în
Republica Moldova 80 sisteme centralizate de canalizare fac parte din CMF și CS din zonele
rurale ale Republicii

Moldova, în special din zona de sud. Analiza metodelor folosite de IMS pentru
tratarea deșeurilor lichide a ară tat că majoritatea – 72,7% sunt racordate la sistemele
municipale sau oră șenești de canalizare. Situația este mult mai precară în zonele rurale,
unde sunt folosite fosele septice (10,6%) sau apele reziduale sunt decantate pe terenuri de
irigare (9,8%) (figura 5)( (Luminița GUȚ U, Vasile SOFRONIE, Chișină u 2023)

Figura 5. Modalită țile de tratare a apelor reziduale în cadrul IMS, %

Notă : (Luminița GUȚ U Vasile SOFRONIE, Chișină u 2023)

Colectarea separată a deșeurilor pe tipuri se efectuează în 238 de instituții (97,94%)

și doar în 5 (2,06%) acestea nu se colectează separat. Analiza tipurilor de deșeuri produse
zilnic în cadrul IMS a evidențiat prevalarea celor de tip menajer – 29,2%, urmate, în
ordinea descreșterii ponderii, de deșeurile infecțioase – 23,8%, de cele tă ietor-înțepă toare
– 26,8%, chimice – 7,4%, anatomo-patologice – 3,9%. Cota-parte a deșeurilor radioactive și
16
reciclabile este cea mai mică – câ te 1,3 și 2,3%, respectiv (figura 6). Reieșind din datele din
chestionarele completate de că tre IMS, procesul de sortare a DRAM este organizat în 228
(94,3%) de instituții. Cu regret, în 15 instituții (5,8%) nu respectă acest principiu și
deșeurile rezultate din activitatea medicală sunt segregate și tratate ca deșeuri menajere
municipale, ceea ce poate pune în pericol viața și să nă tatea comunită ții. (Luminița GUȚ U
Vasile SOFRONIE, Chisină u 2023)

Figura 6. Structura deșeurilor solide produse de IMS din Republica Moldova, %

Notă : (Luminița GUȚ U Vasile SOFRONIE, Chisină u 2023)

17
Concluzie
În concluzie, cerințele igienico-sanitare și de structură funcțională ale spitalelor
reprezintă piloni fundamentali în asigurarea unui mediu medical optim, în care calitatea
îngrijirii pacienților este prioritară . Respectarea standardelor ridicate de igienă nu doar
protejează să nă tatea pacienților și a personalului medical, dar și contribuie la prevenirea
ră spâ ndirii infecțiilor nosocomiale. De asemenea, organizarea eficientă a spațiilor medicale
și a fluxurilor de lucru optimizează procesele medicale, facilitâ nd o îngrijire promptă și
personalizată
Standardele internaționale și naționale joacă un rol esențial în reglementarea
acestor cerințe, asigurâ nd că spitalele se aliniază la cele mai înalte standarde de siguranță
și eficiență . Într-o societate în continuă schimbare, cu provocă ri crescâ nde în domeniul
să nă tă ții publice, adaptarea continuă a spitalelor la aceste cerințe devine esențială pentru a
oferi servicii medicale de calitate și a ră spunde nevoilor în evoluție ale comunită ții.
Astfel, investiția în respectarea cerințelor igienico-sanitare și de structură
funcțională nu este doar o obligație legală , ci și o responsabilitate etică și morală . Spitalele
care adoptă și implementează aceste cerințe nu numai că se situează la vâ rful calită ții în
asistența medicală , dar și contribuie la construirea unei societă ți să nă toase și reziliente.
Este imperativ ca toate pă rțile implicate în sistemul de să nă tate să colaboreze pentru
menținerea și îmbună tă țirea constantă a acestor standarde, în vederea asigură rii unei
îngrijiri medicale eficiente și sigure pentru toți pacienții.

18
Bibliografie:
1. Karemere H, Mukwege J, Molima C, Makali S. Analysis of hospital performance from
the point of view of sanitary standards: study of Bagira General Referral Hospital in
DR Congo. J Hosp Manag Health Policy 2020;4:5., doi: 10.21037/jhmhp.2020.03.02
2. Jerzy Charytonowicz, Christianne Falcã o, AHFE 2018: Advances in Human Factors,
Sustainable Urban Planning and Infrastructure pp 354–363
3. Modernisation of hospital buildings built in the 20th century in the context of
architectural, functional and operational problems (Przesmycka, Natalia , Strojny,
Rafał , Ż yczyń ska, Anna),2023
4. Ion Bahnarel, Gheorghe Ostrofeț, Elena Ciobanu, Aliona Serbulencu,, Aliona Tihon ,
IGIENA GENERALĂ , Chișină u, 2022
5. HOTĂ RÂ RE Nr. 663 din 23-07-2010 pentru aprobarea Regulamentului sanitar
privind condiţiile de igienă pentru instituţiile medico-sanitare Publicat : 30-07-2010
în Monitorul Oficial Nr. 131-134 art. 74 (Versiune în vigoare din 26.10.18 în baza
modificărilor prin HG1020 din 24.10.18, MO400-409/26.10.18 art.1085)
6. Friptuleac Grigore.Igiena instituțiilor medico-sanitare: (Curs)/ Grigore Friptuleac;
Univ. de Stat de Medicină și Farmacie ľ
Nicolae Testemitanu”. Chișină u: CEP
Medicina, 2017. 66 p.
7. Normativ pentru construcții spitalicești Indicativ NP 015-2022, ANEXĂ LA
O.M.D.L.P.A. NR. 2412/2022
8. Luminița GUȚ U Vasile SOFRONIE, Că tă lina CROITORU, Elena CIOBANU, Diana
SPĂ TARU, Dumitru CHEPTEA, Ecaterina BUSUIOC, Vadim RAȚ Ă , Vasilie Ț URCANU,
Managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală în Republica Moldova
141pp. Chișină u 2023

19