Activităţi de învăţare pentru copiii foarte mici (de la naştere la trei ani)

ANEXA A
Jaloane privind dezvoltarea copiilor de la naştere la trei ani
INTERESUL JALOANE DE MIŞCARE
CONŞTIINŢA DE SINE
PENTRU CEILALŢI ŞI OCULARE

Primele luni ( naștere-8 luni)

Ÿ
Nou-născuţii preferă faţa şi sunetele produse Ÿ
Îşi suge degetele şi mâinile pe neaşteptate. Ÿ
Foloseşte reflexe complexe: caută ceva să
de om. În primele două săptămâni, ei Ÿ
Îşi observă mâinile. sugă, se ţine când cade, îşi întoarce capul dacă
recunosc şi preferă imaginea, mirosul şi nu poate respira bine, evită lucrurile
sunetul produs de părinți/persoana care-l Ÿ
Ridică mâna când se apropie un obiect pe strălucitoare, mirosurile puternice şi durerea.
îngrijește. care îl vede.
Ÿ
Duce mâna şi obiecte în gură. Începe să se
Ÿ
Schimbul de zâmbete şi priviri sunt dovezi ale Ÿ
Se uită la locul de pe corpul lui unde este întindă după obiectele interesante.
unei interacţiuni sociale timpurii. atins.
Ÿ
Apucă, lasă, apucă şi lasă din nou obiectul.
Ÿ
Anticipează momentul când va fi luat în braţe Ÿ
Se întinde şi pune mâna pe jucării.
Ÿ
Îşi ridică capul. Stă fără sprijin. Se
şi hrănit şi se mişcă în semn de participare. Ÿ
Îşi împreunează mâinile şi degetele. rostogoleşte.
Ÿ
Vede adulţii ca ceva interesant şi nou. Îi caut㠟
Încearcă să acţioneze. Ÿ
Mută şi mişcă obiecte cu mâna. Se târăşte.
pentru a se juca. Îşi întinde braţele pentru a fi Ÿ
Începe să distingă prietenii de străini. Îşi
luat în braţe. arată preferinţa de a fi luat în brațe de
oameni cunoscuţi.

Copilul între 8 şi 18 luni

Ÿ
Îşi arată neliniştea în faţa unor adulţi Ÿ
Îşi cunoaşte numele. Ÿ
Stă bine în scaun.
necunoscuţi . Ÿ
Îşi zâmbeşte sau se joacă în oglindă. Ÿ
Se ridică în picioare şi se ţine sprijinit de
Ÿ
Îi place să exploreze obiecte cu cel de lângă el Ÿ
Îşi foloseşte muşchii mari şi mici pentru a mobilă.
pentru a stabili relaţii cu acesta. cerceta sigur pe sine lumea dacă adultul de Ÿ
Merge sprijinit. Merge singur.
Ÿ
Îi determină pe cei din jur să îi facă pe plac lângă el îi dă un sentiment de siguranţă. Ÿ
Aruncă obiecte.
(să-i aducă jucării, păpuşi şi cărţi). Ÿ
A devenit mai conştient de posibilitatea de a Ÿ
Urcă scările.
Ÿ
Arată un interes deosebit pentru copiii de o acţiona, dar are simţ redus al responsabilităţii
vârstă cu el. pentru acţiunile sale. Ÿ
Foloseşte marker pe hârtie.
Ÿ
Demonstrează atenţie faţă de limbajul Ÿ
Arată un puternic simţ al propriei persoane şi Ÿ
Se apleacă, merge cu paşi mărunţi, merge
adultului. dă indicaţii celorlalţi (De ex., „Şezi acolo!”). înapoi câţiva paşi.
Ÿ
Imită comportamentul adultului, cum ar fi Ÿ
Identifică una sau mai multe părţi ale
aspiratul, punerea mesei, îmbrăcarea, purtarea corpului.
genţii pentru a merge „la serviciu”, folosirea
telefonului sau a altui obiect în loc de telefon.
Ÿ
Pune în scenă jocuri simple de rol, ca îngrijirea
păpuşilor, un rol de animal, mersul cu
automobilul sau trenul.

Copilul de la 18 la 36 de luni

Ÿ
Arată tot mai multă dorinţă de a fi văzut şi Ÿ
Arată clar că este o personalitate distinctă, ca Ÿ
Scrie cu marker sau creion.
evaluat de ceilalţi. atunci când spune „NU” la cererile adulţilor. Ÿ
Urcă şi coboară scări şi poate sări peste o
Ÿ
Începe să-şi dea seama că ceilalţi au drepturi şi Ÿ
Se vede ca o personalitate puternică, creativă treaptă.
privilegii. şi activă. Explorează totul. Ÿ
Loveşte mingea cu piciorul.
Ÿ
Se bucură mai mult de jocul şi explorarea Ÿ
Începe să fie capabil să se autoevalueze şi s㠟
Stă într-un picior.
împreună cu ceilalţi. ştie cum este (bun, rău, plăcut, urât).
Ÿ
Înşiră mărgele pe aţă.
Ÿ
Începe să descopere avantajele cooperării. Ÿ
Încearcă să îşi impună reguli.
Ÿ
Desenează un cerc.
Ÿ
Se identifică după sex. Ÿ
Foloseşte numele lui şi al celorlalţi.
Ÿ
Stă şi umblă pe vârfuri.
Ÿ
Este mai conştient de sentimentele celorlalţi. Ÿ
Identifică şase sau mai multe părţi ale
corpului. Ÿ
Urcă treptele cu câte un picior pe o treaptă.
Ÿ
Se controlează mai bine în faţa celor din jur.
Ÿ
Începe să folosească „Eu, tu, mie" Ÿ
Mânuieşte foarfeca.
Ÿ
Îi plac activităţile de grup mic.
Ÿ
Imită o linie dreaptă cu creionul din o singură
Ÿ
Joacă jocuri simple de rol cu ceilalţi mişcare.
(Tu- copilul, eu - mama, mersul la magazin,
gătitul cinei, pregătirea pentru petrecere.).

- 186 -
 Ghid pentru activităţi zilnice

Notă: Cele ce sunt prezentate de mai jos nu sunt toate comportamentele posibile, după cum ele pot apărea mai devreme sau mai târziu la fiecare individ. Graficul sugerează doar
momentul aproximativ când poate apărea un anume comportament, aşa că nu trebuie să îl interpretaţi în mod greşit.
Deseori, dat nu întotdeauna, comportamentele apar în ordinea în ordine evolutivă. Mai ales la bebeluși comportamentele dintr-un domeniu se suprapun considerabil cu cele din
altele. Unele comportamente sunt enumerate la mai multe categorii pentru a evidenţia această relaţie.

COMUNICARE PENTRU CONŞTIENTIZAREA FIZICĂ, ACŢIUNI INTENŢIONATE ŞI EXPRIMAREA

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SPAŢIALĂ ŞI TEMPORALĂ FOLOSIREA UNELTELOR EMOȚIILOR

Primele luni ( 0-8 luni)

Ÿ
Plânge pentru a semnala durerea
sau suferinţa.
Ÿ
Zâmbeşte sau articulează sunete
pentru a iniţia un contact social.
Ÿ
Răspunde la vocea umană. În
prima lună poate distinge vocile
umane familiare de alte sunete.
Se uită fix la fața umană.
Ÿ
Foloseşte comunicare verbală sau
non-verbală pentru a-şi exprima
interesul sau a exercita influenţă.
Ÿ
Bolboroseşte producând toate
tipurile de sunete. Vorbeşte şi
când este singur.
Ÿ
Combină sunetele. Înţelege
numele oamenilor şi obiectelor cu
care este obişnuit. Râde. Ascultă
conversaţiile.
Ÿ
Pe la şase luni distinge sunetele
din limbajul de acasă de alte
forme de vorbire.
Ÿ
Se linişteşte singur sugându-şi Ÿ
Îşi observă mâinile. Apuc㠟
Îşi exprimă confortul/plăcerea sau
degetul sau găsind ceva ce să-l sunătoarea dacă vede atât mâna disconfortul fără ambiguităţi.
liniştească. cât şi sunătoarea. Ÿ
Răspunde mai animat şi cu mai
Ÿ
Urmăreşte cu privirea un obiect Ÿ
Loveşte un obiect pentru a multă plăcere.
care se mişcă încet. produce o imagine plăcută sau a Ÿ
Poate fi liniștit, atunci când este în
Ÿ
Urmărește obiecte în mişcare continua producerea unui sunet. suferință, de adultul cu care este
(forma de arc, alunecare, salt). Ÿ
Încearcă să reia mersul pe obișnuit.
Ÿ
Se întinde la şi apucă jucării. genunchi săltând uşor pentru a-l Ÿ
Zâmbeşte şi răspunde cu plăcere
face pe adult să mai meargă o stimulilor sociali. Foarte interesat
Ÿ
Caută jucăria căzută. dată.
de oameni. Îşi arată nemulţumirea
Ÿ
Urmărește detalii ale obiectelor (o la pierderea contactului social.
jucărie agăţătoare) şi dă semne de
recunoaştere când revede Ÿ
Râde tare (din stomac).
obiectul. Ÿ
Îşi manifestă nemulţumirea sau
dezamăgirea la pierderea jucăriei.
Ÿ
Găseşte jucăria ascunsă sub
pătură dacă a urmărit când Ÿ
Îşi exprimă clar emoţii foarte bine
aceasta a fost ascunsă. diferenţiate: plăcere, furie,
anxietate sau teamă, tristeţe,
Ÿ
Prevede o serie de evenimente
după ce s-a repetat de mai multe emoţie, dezamăgire, exuberanţă.
ori. Ÿ
Reacţionează cu sobrietate sau
anxietate la străini.

Copilul între 8 şi 18 luni

Ÿ
Verifică prin contact vizual dac㠟
Încearcă să construiască cu cuburi. Ÿ
Continuă manual mişcarea jucăriei Ÿ
Îşi arată în mod activ afecţiunea
mama este prezentă. Ÿ
Dacă jucăria este ascunsă sub care se rostogoleşte. pentru o persoană familiară: o
Ÿ
Pe la opt luni, se întoarce pentru 1-3 cârpe şi el urmăreşte operaţia, Ÿ
Foloseşte un băţ ca jucărie. îmbrăţişează, îi zâmbeşte, fuge
a privi un obiect, cum ar fi mingea, caută jucăria sub cârpa potrivită. spre ea, se reazemă de ea etc.
Ÿ
Caută cheia unei cutii muzicale
când aude cuvântul „minge” în Ÿ
Persistă în căutarea jucăriei dorite când se termină cântecul. Ÿ
Îşi manifestă teama când se
limbajul de acasă. chiar dacă jucăria este ascunsă desparte de mamă.
Ÿ
Aduce un scăunel ca să poată
Ÿ
Înţelege mai multe cuvinte decât sub alte obiecte, cum sunt ajunge la un obiect. Ÿ
Arată furie faţă de oameni sau
poate spune. Se uită spre 20 de pernele. obiecte.
obiecte sau mai multe, dacă li se Ÿ
Împinge deoparte lucrul sau
Ÿ
Caută o minge rostogolită sub persoana nedorită. Ÿ
Îşi exprimă emoții negative.
spune pe nume. canapea, mergând prin spatele
Ÿ
Se târăşte sau umblă pentru a Ÿ
Îşi manifestă mândria şi plăcerea
Ÿ
Creează propoziţii lungi, canapelei pentru a o găsi. când realizează lucruri noi.
bolborosite. ajunge la ceva sau pentru a evita
Ÿ
Ajută la îmbrăcat. ceva neplăcut. Ÿ
Îşi arată sentimentele intense faţă
Ÿ
Scutură capul în semn de negaţie. de părinţi.
Spune clar 2-3 cuvinte. Ÿ
Îşi introduce piciorul în pantof şi
mâna în mânecă. Ÿ
Continuă să arate cât este de
Ÿ
Se uită cu interes la cărţi cu poze mândru când reuşeşte ceva.
şi indică obiecte. Ÿ
Parţial, se hrăneşte singur cu
degetele sau lingura. Ÿ
Se autorevendică, dovedind un
Ÿ
Foloseşte semnale vocale în loc puternic simţ de sine.
de plânset pentru a fi ajutat. Ÿ
Mânuieşte bine ceaşca, vărsând
puţin din ea.
Ÿ
Începe să folosească mie, tu, eu.
Ÿ
Mânuieşte bine lingura ca să se
hrănească singur.

Copilul de la 18 la 36 de luni

Ÿ
Combină cuvinte. Ÿ
Identifică un obiect familiar prin Ÿ
Ignoră orice forme fără găuri când Ÿ
Îşi manifestă frecvent sentimente şi
Ÿ
Ascultă poveşti un scurt interval pipăire dacă acesta este pus într-o se joacă cu jucării de stivuit. Trece comportamente agresive.
de timp. sacoşă cu alte două obiecte. doar inele sau alte obiecte cu Ÿ
Are stări de spirit contrastante şi
Ÿ
Uitându-se la copiii prezenţi îşi dă gaură. schimbări de stări de spirit
Ÿ
Poate avea un vocabular de 200
cuvinte. seama cine lipseşte. Ÿ
Clasifică, etichetează şi sortează (încăpăţânat sau înţelegător).
Ÿ
Îşi reclamă independenţa . „Eu fac obiectele după unul, cel mult dou㠟
Arată tot mai multă teamă (de
Ÿ
Începe să „fantazeze” şi să joace criterii (tari sau moi, mari sau
jocuri simbolice. asta”. întuneric, monştri etc.).
mici).
Ÿ
Defineşte la ce folosesc multe Ÿ
Se îmbracă cu haine simple, cum Ÿ
Îşi exprimă emoţiile controlându-se
ar fi şapca şi papucii de casă. Ÿ
Ajută să fie îmbrăcat sau tot mai mult.
obiecte casnice. dezbrăcat.
Ÿ
Utilizează propoziţii dezvoltate. Ÿ
Este mândru de ce realizează.
Ÿ
Foloseşte unele obiecte ca şi când
Ÿ
Foloseşte adjective şi adverbe. ar fi altceva (un cub de construcţii Ÿ
Îşi exprimă sentimentele cu cuvinte
Povesteşte întâmplările de peste ca maşină, cubul mare ca autobuz, mai des, precum şi în jocul simbolic.
zi. cutia în loc de casă). Ÿ
Începe să simtă empatie pentru
ceilalți.

Sursa: Lally, J.R., Griffin, A., Fenichel, E., Segal, M., Szanton, E., & Weissbourd, B. (1995). Caring for Infants & Toddlers in Groups: Developmentally
Appropriate Practice. Arlington, VA: ZERO TO THREE [Grija faţă de grupele de copii mici., ZERO LA TREI ANI]. Copyright 1995 ZERO TO THREE. Publicat cu
acordul autorilor.