Joi 16 martie 2023 – Emanuel Macron recurge la o putere constitutionala

speciala, procedura 49.3, pentru a promulga proiectul de lege care creste varsta de
pensionare de la 62 la 64 de ani.
Macron a justificat folosirea 49.3 pentru a trece reforma pensiilor fără un vot
în Adunarea Naţională prin „riscurile financiare prea mari” pe care le-ar fi implicat
o eventuală respingere.
49.3 -Alineatul (3) al articolului 49 îi permite primului ministru, "după
deliberarea Consiliului de Miniștri", să impună un proiect de lege în Adunarea
Națională fără vot. Singura alternativă pentru a împiedica adoptarea proiectului de
lege este atunci răsturnarea guvernului.
Atunci când prim-ministrul declanșează această procedură, deputații au
opțiunea de a depune o moțiune de cenzură în termen de 24 de ore. În cazul în care
se obține o majoritate de voturi, legea este respinsă și guvernul se prăbușește.
Următoarea mișcare logică ar fi ca președintele să dizolve Adunarea și să convoace
alegeri anticipate.
În cazul în care moțiunea de cenzură este respinsă, guvernul își câștigă
pariul: legea este adoptată.
De la reforma constituțională din 2008, utilizarea articolului 49.3 este
limitată la un singur proiect de lege pe sesiune parlamentară, fără a pune la
socoteală bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, pentru care guvernul îl
poate utiliza fără restricții.
Luni 20 martie 2023 -Guvernul preşedintelui Emmanuel Macron a
supravieţuit la limită, luni, moţiunii de cenzură care avea cele mai multe şanse de a
fi adoptată în Adunarea Naţională, moţiune depusă de grupul LIOT, al unor
deputaţi centrişti şi independenţi.
O a doua moţiune de cenzură, depusă de RN, partidul de extremă dreapta al
lui Marine Le Pen, a fost respinsă şi ea, dar nu avea oricum nicio şansă de a mai
trece, întrucât alte partide din opoziţie declaraseră deja că nu vor vota pentru ea.
Dar asta nu înseamnă că preşedintele Macron a scăpat de greutăţi. În primul
rând, eşecul preşedintelui de centru de a găsi suficient sprijin în parlament pentru a
supune la vot reforma sa privind pensiile a subminat agenda sa reformistă şi i-a
slăbit conducerea, notează Reuters
 Miercuri 22 martie 2023 – Președintele francez Macron a declarat miercuri că
speră ca reforma pensiilor, aprobată recent, să fie pusă în aplicare până la sfârșitul anului,
după ce va fi examinată de Consiliul Constituțional. „Cu cât așteptăm mai mult, cu atât
mai mult se va deteriora (deficitul). Această reformă este necesară, nu mă face fericit. Aș
fi preferat să nu o fac”, a adăugat el.
În schimb, oamenii par mai înclinați să creadă argumentele stângii și ale extremei
drepte: în primul rând, că nu există nicio grabă pentru reformă, deoarece finanțele nu sunt
atât de proaste pe cât sunt prezentate, dar și că măsura ar fi nedreaptă. Pe de o parte, mulți
protestatari cer nu doar blocarea reformei, ci chiar o scădere a vârstei de pensionare,
înapoi la nivelul de dinainte de 2010, când era de doar 60 de ani. Pe de altă parte, voci de
dreapta spun că planul Macron este deja atât de plin de concesii și scutiri, stoarse sub
presiune în timpul lungului proces parlamentar, încât economiile pe care le va face sunt
acum practic lipsite de sens.
Joi 23 martie 2023 – Sindicatele anunta mobilizari generale.
Comentariu – Pentru prietenii noștri care nu sunt francezi, câteva informații
detaliate: în primul rând, comisia care a întocmit un raport privind finanțarea
sistemului nostru de pensii a precizat că sistemul va reveni la echilibru fără a mai fi
necesară o reformă. Ei au scris chiar că acest raport nu ar trebui să fie folosit ca
scuză pentru a scrie o nouă lege. Deci nu, reforma nu este necesară.
În al doilea rând, au folosit trei articole diferite din Constituție pentru a
accelera procesul, iar legea nu a fost votată în Adunare. Nici măcar o dată. Și în
cele din urmă, guvernul vrea să "salveze" sistemul nostru de pensii care nu are
nevoie de salvare din cauza unui sold negativ de 12 miliarde, în timp ce ei dau 150
de miliarde în fiecare an marilor companii ca "ajutor financiar" (companii care încă
fac profituri incredibile și depășesc acționarii, cum ar fi Total - CEO-ul și-a mărit
salariul cu 10%, în timp ce unii oameni se luptă literalmente să mănânce). Oh, iar
miliardarii noștri francezi au în jur de 500 de miliarde de euro și plătesc
aproximativ 3% din impozite, ceea ce este mai puțin decât media populației.
Încă mai sunteți surprinși de furie?
Articol Euractiv
Președintele Emmanuel Macron a plasat reforma pensiilor în centrul
campaniei sale politice din 2022.
 Potrivit datelor furnizate de biroul premierului Elisabeth Borne, perioada de
timp petrecută la pensie în Franța este una dintre cele mai mari din Europa,
schimbarea demografică însemnând că există tot mai mulți pensionari în raport cu
lucrătorii activi.
Ca atare, Borne a declarat că este necesară o "corecție" pentru a se asigura că
sistemul de pensii rămâne viabil din punct de vedere financiar: reforma propusă ar
urma să aducă venituri suplimentare de 17,7 miliarde de euro până în 2030 și să
creeze până la 100.000 de locuri de muncă până în 2025, potrivit Ministerului
Economiei.
De asemenea, ar aduce Franța mai aproape de omologii săi din UE: Vârsta
medie de pensionare se apropie de 65 de ani în blocul comunitar, cu trei ani mai
mult decât în Franța, potrivit datelor ministerului.
"Suntem una dintre țările din Europa în care proporția persoanelor cu vârste
cuprinse între 55 și 64 de ani care lucrează este cea mai mică", a declarat biroul lui
Borne, citând faptul că 33% din grupa de vârstă 60-64 de ani este activă din punct
de vedere economic în Franța, față de 45% la nivel european.
Jean-Marc Daniel, economist la ESCP Business School, a declarat pentru
EURACTIV France că marea majoritate a țărilor europene au vârsta de pensionare
la 65 de ani. "Franța semnalează că dorește să armonizeze practicile", a spus el.
Acest lucru este cu atât mai urgent cu cât sistemul nu mai este sustenabil din
punct de vedere financiar, potrivit acestuia. "Franța trăiește mult peste mijloacele
sale", a spus el, avertizând că deficitul de 5% raportat la PIB în Franța este mult
peste nivelul de 3% prevăzut în Tratatul de la Maastricht.
Deși normele tratatului au fost suspendate temporar în timpul pandemiei
COVID-19, guvernul a precizat că este pregătit să limiteze cheltuielile publice.
Revizuirea normelor bugetare prezentată în noiembrie nu afectează celebrul
diptic al textelor inițiale: Un raport datorie/PIB de 60% și un raport deficit/PIB de
3%.
Rapoartele și analizele Comisiei Europene din ultimii 10 ani spun toate
același lucru: dacă piramida vârstelor se inversează, iar numărul pensionarilor
crește în raport cu cel al lucrătorilor activi, atunci "prelungirea vieții profesionale
este un răspuns esențial", conform Cărții verzi a Comisiei Europene privind
îmbătrânirea, publicată în 2021.
 Creșterea vârstei de pensionare în Franța a fost una dintre cele mai explozive
probleme din punct de vedere politic din ultimele două generații.
Îndemnul Comisiei de a milita pentru prelungirea vieții profesionale a fost
folosit de-a lungul timpului de guvernele franceze pentru a legitima necesitatea
unei reforme, a declarat Arnaud Lechavalier, lector la Paris I Panthéon-Sorbonne și
specialist în pensii.
Încă de la reforma din 2010, sub guvernul premierului François Fillon,
cercetătorul a constatat o "schimbare de discurs", făcând din "specificul francez" o
problemă care trebuie rezolvată în raport cu vecinii noștri europeni.
Reforma pensiilor nu mai este descrisă ca o problemă exclusiv franceză, ci
ca o măsură necesară pentru a-și păstra credibilitatea pe scena UE, a susținut
cercetătorul.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a dat publicității un comunicat la 17
octombrie, în care a precizat că noua legislație nu a fost "impusă" de Uniunea
Europeană.
"Un model de integrare economică europeană bazat pe ajustarea ofertei
interne a intrat în conflict tot mai mare cu preferințele continue ale electoratului
francez pentru un nivel ridicat de cheltuieli sociale", a argumentat Daniel Clegg, un
cercetător, într-o lucrare recentă.
Cu alte cuvinte, reformele structurale de reducere a cheltuielilor intră în
conflict cu așteptările francezilor privind plata unor pensii mari.
Așadar, poate fi combinată vreodată rigoarea bugetară europeană cu generozitatea
sistemului social francez?
Lechevalier, specialist în pensii, a spus că da, acuzând guvernul că adoptă o
perspectivă politică pe termen foarte scurt: "Comisia Europeană preconizează că
ponderea din PIB dedicată cheltuielilor cu pensiile în UE va fi de 13% din PIB
până în 2070", a explicat Lechevalier.
Acesta este exact locul în care se află cheltuielile Franței în acest moment -
și acestea ar trebui să rămână la fel în trei dintre cele patru scenarii pe care
organismul francez de supraveghere a pensiilor le-a prezentat într-un raport foarte
mediatizat din septembrie 2022.
 Organismul independent de analiză a pensiilor din Franța, COR, a declarat
într-un raport din 2021 că, pe termen lung, cheltuielile cu pensiile vor scădea în opt
țări europene, inclusiv în Franța.
Această tendință bugetară generală poate fi explicată, cel puțin în Franța,
printr-o scădere generală a nivelului de trai mediu al pensionarilor în raport cu
gospodăriile active. Acest lucru se datorează în principal indexării pensiilor cu rata
inflației și nu cu salariile, a explicat Lechevalier. Din punct de vedere istoric,
inflația a fost depășită - cu excepția ultimelor câteva luni - de ratele de creștere a
salariilor.