ARGUMENTUL = RAȚIONAMENTUL = INFERENȚA

Ce este ARGUMENTAREA? În ce situații de viață apelăm la ARGUMENTARE?

Argumentarea = proces de justificare/motivare logică a unei propoziţii pe care vrem să o susţinem;
argumentarea apare atunci când încercăm să determinăm pe cineva să accepte o idee sau să fie de acord cu
noi într-o anumită problemă.
a argumenta = a justifica = a susține = a demonstra = a dovedi = a motiva = a întemeia ..... o idee

EXEMPLE:
1. Toate persoanele care fac zilnic gimnastică pierd din greutate/ și de la o vreme Călin face zilnic
gimnastică./ Din această cauză el a slăbit./
↓
SCRIEREA STANDARD:
Toate persoanele care fac zilnic gimnastică pierd din greutate.
De la o vreme Călin face zilnic gimnastică.
Călin a slăbit.

2. Aurul trebuie să fie strălucitor,/ căci el este un metal/ și metalele sunt strălucitoare./
↓
Aurul este un metal.
Metalele sunt strălucitoare.
Aurul trebuie să fie strălucitor.

3. Deoarece grecii sunt oameni,/ iar omul este muritor,/ înseamnă că și grecii sunt muritori./
↓
Grecii sunt oameni.
Omul este muritor.
Grecii sunt muritori.

FORMULA GENERALĂ
ÎN FORMĂ STANDARD:

premisa 1
premisa 2
premisa 3
.
.
.________
concluzia

1
STRUCTURA ARGUMENTULUI:
Argument = Raţionament = Inferenţă = o mulţime de propoziţii (o frază), din care unele sunt numite
„premise”, care întemeiază, justifică, susţin o altă propoziţie, numită „concluzie”; altfel spus, operaţia
logică prin intermediul căreia din propoziţii date, numite „premise”, este derivată o altă propoziţie,
numită „concluzie”.
Premisa (numită şi „temei” sau „motiv”) = element din structura unei argumentări, fiind reprezentat de
acele propoziţii care se aduc în favoarea sau defavoarea concluziei respectivei argumentări.
→ răspunde la întrebarea DE CE este adevărată concluzia???
Concluzia (numită şi „teza argumentului”) = element din structura unei argumentări, fiind acea propoziţie
care se susţine (se demonstrează) sau se respinge prin respectiva argumentare, pe baza premiselor.
→ răspunde la întrebarea CE SE SUSȚINE în argument???

INDICATORII DE ARGUMENTARE:
Indicatorii de argumentare = cuvinte sau expresii ale limbajului natural care stau în fața propozițiilor
dintr-un argument și care indică/sugerează rolul propoziţiilor pe care le introduc în cadrul respectivului
text argumentare; astfel indicatorii pot să fie indicatori de premisă sau indicatori de concluzie.
• exemple de indicatori de premisă: deoarece, pentru că, fiindcă, știind că, presupunând că, pe baza
faptului că, datorită, căci, din cauză că, pe motivul că, având în vedere că, dacă, etc.
• exemple de indicatori de concluzie: deci, prin urmare, rezultă că, putem arăta că, înseamnă că,
astfel, în concluzie, conchidem că, atunci, etc.
Enunțul condițional redă o structură argumentativă clasică:
DACĂ PREMISA, ATUNCI CONCLUZIA.

OBSERVAȚIE: Există argumente care NU conțin neaparat indicatori (de premisă sau de concluzie) în
fața propozițiilor care formează respectivul argument!!!