PSIHANALIZA COPIILOR – MELANIE

KLEIN-CAZUL ERNA
Melanie Klein (1882–1960) a dat nastere unuia dintre marile curente ale psihanalizei. A transformat
in intregime doctrina freudiana clasica si a creat psihanaliza copilului. Daca Freud a descoperit
copilul din adult, se poate spune ca Melanie Klein a descoperit sugarul din copil si adult, ajungand la
concluzia ca, inca de la inceputul vietii sale, acesta stabileste relatii intense cu ceilalti, atat in
realitate, cat si in fantasma. Ea nu considera ca bebelusul este pasiv, asupra lui actionand mediul, el
doar reactionand la mediu, ci considera ca are de la inceput o viata psihica bogata, plina de fantasme,
in interactiune permanenta cu realitatea externa.
“Observatiile proprii mi-au aratat ca si la copii apare nevroza “de transfer, analoga cu cea a
adultului, daca folosim o metoda echivalenta cu analiza adultului, adica una care evita orice masuri
ducative si analizeaza in totalitate impulsurile negative indreptate spre analist. La copii, indiferent de
varsta, chiar si analiza de profunzime reuseste, dar cu mare greutate sa atenueze severitatea
supraEului”. Observatiile analitice a Melaniei Klein au aratat ca si la cea mai mica varsta, copii
traiesc nu doar impulsuri sexuale si anxietati, ci si dezamagiri . ” Impreuna cu credinta in
asexualitatza copiilor a disparut si credinta in ” paradisul copilariei.”

In urma analizei unor copii nevrotici,Melanie Klein a ajuns la concluzia ca, acestia nu tolereaza prea
bine realitatea, fiindca nu pot filtra frustrarile. Ei se apara de realitate negand-o. Fundamentala si
decisiva pentru capacitatea lor viitoare de adaptare la realitate este capacitatea mai mare sau mai
mica de a tolera aceste frustrari ce decurg din situatia oedipiana (Complexul Oedip)
Asadar, si la copii mici respingerea excesiv de puternica a realitatii ( deseori deghizata sub forma
unei aparente adapabilitati) este un indiciu de nevroza si se deosebeste de fuga de realitate a
nevroticului adult doar prin forma de exprimare. De aceea, unul dintre rezultatele analizei la varste
mici ar trebui sa fie cel de a-i da copilului capacitatea sa se adapteze la realitate. Odata ce reuseste
acest lucru problemele se vor reduce pentru ca acel copil a reusit sa tolereze frustrarile impuse
mereu de realitate. Melanie Klein considera ca, pentru a avea acces la frustrarile si inconstientul
copilului trebuie sa ne lasam calauziti de acele metode ale reprezentarii simbolice indirecte pe care le
folosesc si copii mici si cei mari. Odata ce fantasmele copilului devin mai libere , ca urmare a
reducerii anxietatii, obtinem acces la inconstientul lui, si mai mult decat atat, mobilizam intr-o
masura si mai mare mijloacele care-i stau la indemana ca sa-si exprime fantasmele. De aceea tehnica
analitica adoptata de Melanie este analiza prin joc, pentru ca prin intermediul ei obtinem acces la cel
mai profund refulate experiente si fixatii ale copilului, si astfel, putem exercita i influenta radicala
asupra dezvoltarii lui.

Analiza de joc obtine :

– analiza situatie de transfer si a efectelor refularii si a rezistentelor

– indepartarea amneziei infantile si a efectelor refularii

– scoaterea la lumina a scenei originare

CAZUL ERNA-nevroza obsesionala a unei fetite de 6 ani

 Avea mai multe simptome grave

 Suferea de insomnie cauzata in parte de anxietate (mai ales frica de talhari si hoti) si in parte
de activitati obsesionale
 Statea intinsa pe burta si isi lovea capul de perna , se legana stand in sezut sau intinsa pe
spate, isi sugea degetul despre care, fetita insasi spunea ca
este cel mai mare defect al meu “si se masturba excesiv si compulsiv;
  Toate aceste activitati care nu o lasau sa doarma noaptea se manifestau chiar si intimpul zilei
(la gradinita de exemplu);
 Suferea de depresii grave, pe care le descria spunand: “E ceva legat de viata care mie nu- mi
place”
In relatia cu mama sa era exagerta de afectuoasa dar uneori trecea la polul opus manifestand o
atitudine ostila. Isi chinuia mama , o domina , parea needucata si dovedea o precocitate sexuala
stranie. La scoala nu se putea deloc adapta .

In cabinetul lui Melanie klein se afla o masa pe care erau mai multe jucarii mici si simple- omuleti de
ambele sexe din lemn, carute, trasuri, automobile, trenuri, animale, caramizi de construit, cuburi,
casute, hartie, foarfec si creioane. Aceste jocuri erau urmate invariabil de rabufniri de furie, invidie si
agresivitate la adresa mamei, dupa care apareau remuscari si incercari de a o impaca. Cand se juca cu
cuburile impreuna cu Melanie, Erna le impartea astefl incat ea sa aiba mereu mai multe . apoi
compensa acest lucru luand mai putine tura viitoare dar chiar si asa reusea mereu sa pastreze cat mai
multe. Ii cerea lui Melanie sa constriasca ceva doar ca sa demonstreze ca cladirea sa e mai frumoasa
decat a analistei. De multe ori darama , din greseala aparent, casuta Melaniei. Detaliile jocului arata
ca Erna exprima o indelungata si puternica rivalitate cu mama sa.

Analiza decupatului hartiilor s-a dovedit a avea factori determinanti foarte diferiti. Aceasta actiune
oferea un debuseu pentru impulsurile sadice si canibalice dar totodata deservea si unele tendinte
reactive, fiindca reprezenta si o activitate creativa. Ghirlandele cu minunate modele decupate,
reprezentand de pilda, o fata de masa, seminficau organele genitale ale parintilor ei sau corpul
mamei, reintregite dupa distrugerea pe care le-o cauzase anterior in fantasme.

Analizele facute Ernei au demonstrat de asemenea, ca teatrul si spectacolele de toate felurile pe care
le organiza Erna prin intermediul jocului, simbolizau actul sexual al parintilor , numeroasele
spectacole in care Erna isi punea mama in rolul de actrita sau balerina, admirata de toata lumea ,
vadeau imensa admiratie dar si invidia totdaoata resimtita de fetita pentru mama sa. In acelasi timp,
identificandu-se cu mama se prefacea deseori ca ea este insasi o regina in fata careia se apleaca toti.
In toate aceste moduri de reprezentare., copilul era cel care primea tratamentul cel mai rau. Tot ce
facea Erna in rolul mamei –tandretea pe care i –o arata sotului, felul in care se gatea si se lasa
admirata – avea un singur scop:acela de a face copilul sa simta invidia si gelozia si de a-i rani
sentimentele. De remarcat este totusi faptul ca , daca era vb despre un copil-bebelus, Erna ii trata cu
mare afectiune , dovada ca ea fusese de asemenea tarata cu afectiune pe timpul cat fusese bebelus ,.
Cu cat copilul crestea, cu atatse purta mai crud cu el, il lasa sa die chinuit de draci in diferite moduri
si deseori il omora la final.

Erna era singura la parinti dar se preocupa destul de mult de aparitia eventuala a fratilor si surorilor.
Se pare ca un copil singur la parinti sufera mai mult decat altii din cauza anxietatii pe care o resiste
cu privare a fratele si sora pe care ii asteapta la nesfarsit si din cauza sentimentelor de vinovatie pe
care le nutriste fata de ei ca armare a impulsurilor agresive constiente la adresa lor, presupusi a
exista in corpul mamei , deoarece un are prilejul sa stabileasca o relatie pozitiva in realitate,. Erna
facea crrize de furie si anxietate la inceputul si sfarsitul sedintelor cu Melanie, crize parcial
precipitate de intalnirea ei cu copilul care venea la sedinta pentru terapie inainte sau dupa ce ea si
care reprezenta pt Erna fratele/sora a caror sosire o astepta.

De ce isi dorea Erna un frate si/sau o sora?

 Ei insemnau pentru Erna un copil al ei. Dar simtea totdodata un sentiment de vinovatie mare
pentru ca stia ca asta insemna sa ii fi Murat din burta mamei
 Existenta lora r fi linistit-o pentru ca atacurile la care recurgea in fantasme la adresa copiilor
care se aflau in pantecele mamei, nu i-au produs nici ei , nici mamei, nici copilului vreo
vatamare
 Fratii si surorile i-ar fi oferit gratificarea sexuala pe care i-o refuzasera tatal si mama sa
  Erna avea fantasma potrivit careia ea s-ar fi unit cu fratii ei impotriva parintilor , ca sa o
omoare pe mama si sa captureze penisul tatei. Fratii si surorile i-ar fi fost aliati in aceasta
lupta.
Urmarile acestor lucruri erau sentimentele de vinovatie fata de parinti si de ura fata de fratii ei .

In cazul Ernei , era foarte greu de stabilit relatia fantasmelor cu viata reala pentru ca fetita incerca
din rasputeri sa intretina existenta unei lumi onirice ca sa o apere de realitate. Fantasmele in care
Erna era persecutata cu cruzime de mama ei au inceput sa si vadeasca tot mai mult caracterul
paranoid. Se invinovatea pentru asta si credea ca este astfel responsabila pentru toate relele care i se
intamplau mamei-boli- si astepta pedepsele corespunzatoare pentru acest lucru.

Cazul fetitei Erna este unul foarte complex si grav. Nevroza aparuse de dinainte ca ea sa aibe 1 an .
Incepand de atunci, dificultatile ei s-au accentuat constant, asa ca pe la 2-3 ani cresterea ei devenise
o problema de nerezolvat, carcaterul ei era anormal si suferea de nevroza obsesionala foarte clara. La
6 ani nevroza era deja cronica. La 3 ani figura fetitei avea aceeasi expresie trista , nevrotiva,
mohorata ca si la 6 ani (din fotografii). Toate simptomele prezentate la inceput , au lipsit fetita
aproape complet de somn , depresia si ale semne de boala prezentau doar o slaba reflectare a vietii
instinctuale complet anormale. Se poate afirma ca singurul remediu in cazul Ernei , a fost psihanaliza
indelungata. Durata terapiei a fost de 575 de ore pe parcursul a 2 ani si jumatate.

Cauzele principale ale nevroziei fetitei descoperite de Melanie Klein:

 Erna n-a reusit sa depasesca intarcarea
 Cand avea 6 luni-9 luni , mama sa observase placerea evidenta a fetitei resimtita de aceasta
cand era spalata in zona genitala . mai mult decat atata Erna cerea sa fie sedusa prin acest
procedeu tot mai des. Mama sa a incercat sa evite cat poate sa ii redea acea placere . Astfell,
Erna , in fiecare relatie pe care o avea cu diferite persoane , isi manifest dorinta de a fi sedusa
si tanjea tot mai mult dupa acel timp in care era un bebelus .
 La varsta de 2 ani si jumate , fetita a fost nevoita un timp sa doarma in pat cu parintii pentru
ca erau in vacanta. Ea a asistat la contactul sexual al parintilor . acest lucru a dat nevrozei forta
maxima. A dus la frustrare, la envidie fata de parinti si i-au complicat fantasmele deja
existente. I-au marit si sadismul.

Rezultatele sedintelor cu Melanie Klein:

 Inhibitia fetitei pentru invitare se diminuase considerabil
 Relatia cu parintii ei s a imbunatatit : la un moment dat , dupa ce Erna si-a manifestat din nou
ideile sale de persecutie, spuse : “dar nu se poate ca mama sa fi vrut cu adevarat sa faca asta!,
tine foarte mult cu adevarat la mine!”. Pe masura ce contactul fetitei cu realitatea devenea tot
mai puternic si ura inconstienta fata de mama devenea tot mai constienta. Erna a inceput sa o
critice pe mama sa in mod direct, sincer renunantand la joc. In acelasi timp, Erna a reusit sa
resimta iubire si tandrete , sentimente materne fata de copiii ei imaginari. Mai mult decat atat,
ea se inttreba pe un ton destul de impresionat: “chiar a trebuit cu adevarat sa ma port asa cu
copilul meu ?”
 Fetita reusea in sfarsit sa doarma noaptea
 Anxietatea , depresia si furia au disparut complet
 Fantasmele ei incetasera ca si masturbarea
 La sfarsitul terapiei, Erna vadea o fire mai copilaroasa
Cum s- a ajuns la rezultate?

Principalele lucruri pe care Melanie Klein pune accent in tratarea Ernei sunt:

 Axarea extinctiva a analizei fetitei pe chestiuni sexuale si liberatatea care i-a fost acordata in
privinta fantasmelor si a jocurilor care au determinat o reducere si nu o amplificare a excitatiei
sexuale;
  Aducerea in constient a indoielilor si criticilor pe care Erna le nutreste inconstient cu privare
la parinti si la viata sexuala a acestora.
 Convingerea Ernei inca de la inceput ca un are voie sa o atace pe analista. Dar a avut libertatea
sa strice jucariile, sa se Joyce , sa se bata cu pernele, sa bata cu piciorul in podea, sa darame
scaunelele, sa stropeasca cu apa, sa mazgaleasca si sa taie foile etc . astfel era lasata sa iis
desfasoare furia si inceptul cu incetul se elibera de ea.
 Melanie Klein subliniaza faptul ca analistul trebuie sa se straduiasca sa manifeste cat mai
putine emotii in fata rabufnirilor afective ale fetitei.

Leave a comment
Filed under Uncategorized

MAY 23, 2013 · 6:03 PM

PSIHANALIZA COPIILOR-MELANIE KLEINppt

Leave a comment
Filed under Uncategorized

LINK

http://totb.ro/de-ce-radem-cand-ne-gadilam/?
fb_action_ids=574781922542593&fb_action_typ
es=og.likes&fb_source=other_multiline&action_
object_map=%7B
%22574781922542593%22%3A523697170998730
%7D&action_type_map=%7B
%22574781922542593%22%3A%22og.likes
%22%7D&action_ref_map=%5B%5D
Leave a comment
May 12, 2013 · 10:52 am

LINK

http://www.psyvolution.ro/343-studiu-
experimental-privind-dezvoltarea-intelectuala-a-
copiilor
Leave a comment
May 5, 2013 · 10:10 am

LINK
 http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/
Asociere-inedita:-internetul-determina-mai-
multe-casatorii-9905.html
Leave a comment
May 5, 2013 · 10:07 am

LINK

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/
Copiii-care-cresc-alaturi-de-ambii-parinti-sunt-
mai-inteligenti-9900.html
Leave a comment
May 5, 2013 · 8:07 am

LINK

http://www.semneletimpului.ro/stiri/S-a-
dovedit:-izolarea-sociala-in-copilarie-modifica-
pe-termen-lung-creierul-7457.html
Leave a comment
May 3, 2013 · 8:31 pm

Se a rch
Search for:

Recent Posts
 PSIHANALIZA COPIILOR – MELANIE KLEIN-CAZUL ERNA
 (no title)
 http://totb.ro/de-ce-radem-cand-ne-gadilam/?
fb_action_ids=574781922542593&fb_action_types=og.likes&fb_source=other_multiline&action_object_map=%7B
%22574781922542593%22%3A523697170998730%7D&action_type_map=%7B%22574781922542593%22%3A
%22og.likes%22%7D&action_ref_map=%5B%5D
 http://www.psyvolution.ro/343-studiu-experimental-privind-dezvoltarea-intelectuala-a-copiilor
 http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Asociere-inedita:-internetul-determina-mai-multe-casatorii-9905.html

 Recent Comments
 Archives
 May 2013

 Categories
 Uncategorized
 Meta
 Register
 Log in
 Entries feed
 Comments feed
 WordPress.com