Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 INTRODUCERE.........................................................................................................................3
1.1 ÎN PRIMUL PLAN - CLIENTUL.................................................................................................3
1.2 STRUCTURA LUCRĂRII..........................................................................................................8
2 MARKETINGUL ÎN ZIUA DE ASTĂZI.........................................................................................10
2.1 MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE..................................................................................10
2.2 MANAGEMENTUL RELAŢIEI CU CLIENTUL..........................................................................11
2.3 INFORMAŢIA DE MARKETING.............................................................................................13
2.4 PROBLEMELE MANAGERILOR DE MARKETING...................................................................16
3 CRM – CUSTOMER RELATIONS MANAGEMENT......................................................................23
3.1 O PRIVIRE ISTORICĂ............................................................................................................23
3.2 PRO ŞI CONTRA PROGRAMELOR CRM................................................................................25
3.3 SUNT UNII CLIENŢI MAI IMPORTANŢI DECAT ALŢII ?..........................................................30
3.4 TIPURI DE CLIENŢI...............................................................................................................32
3.5 CRM – B2C..........................................................................................................................34
3.6 CATEGORII DE CLIENŢI........................................................................................................35
3.7 CRM ŞI POZIŢIONAREA BRANDULUI PE PIAŢĂ....................................................................39
3.8 MARKETING ŞI ÎNCREDERE.................................................................................................41
4 MARKETINGUL – O DISCIPLINĂ COLABORATIVĂ....................................................................43
4.1 CUNOAŞTEREA CLIENŢILOR................................................................................................43
4.2 ÎNCREDERE ŞI EXPERIMENT................................................................................................47
4.3 MARKETING – GRANIŢĂ ÎNTRE FIRMĂ ŞI CONSUMATOR...................................................50
5 STUDIU DE CAZ – S.C. REGENCY COMPANY S.R.L...................................................................57
5.1 PREZENTARE GENERALĂ S.C. REGENCY COMPANY S.R.L....................................................57
5.1.1 DATE DE IDENTIFICARE..................................................................................................57
5.3.4 FUNCŢIONALITĂŢI..........................................................................................................91
2
Introducere
1. Introducere
3
1.1 Contextul lucrării
2. Revizuirea literaturii
3. Fundamentare teoretică
4. Metodologie
5. Analiza și rezultate
7. Bibliografie
1. Introducere
Într-o eră în care tehnologia este într-o dezvoltare continuă, gestionarea relațiilor cu clienții
(CRM) devine un element esențial pentru succesul organizațiilor. În acest context dinamic, conceptul
de CRM a câștigat o importanță din ce în ce mai mare, reprezentând o adaptare la nevoile individuale
ale clienților și o modalitate de a construi relații durabile.
Motivația fundamentală din spatele alegerii temei acestui studiu se datorează nevoii de a
înțelege mai profund importanta unui sistem CRM într-o organizație și impactul operațional al
acestuia . Într-o lume în care experiența clienților devine tot mai personalizată, organizatiile trebuie să
exploreze cum aceasta afectează eficiența operațională și, implicit, succesul lor pe piață.
Scopul acestei lucrări este de a evalua în mod detaliat impactul operațional al implementării
sistemelor CRM în organizații. Obiectivele specifice includ analiza beneficiilor și limitărilor acestui
tip de CRM, investigarea modurilor de optimizare a proceselor operaționale și evaluarea nivelului de
satisfacție și loialitate a clienților într-un context de personalizare a serviciilor.
Lucrarea este structurată astfel încât să ofere o abordare coerentă și logică. După această
introducere, Capitolul II explorează revizuirea literaturii, prezentând contextul conceptual și
cercetările anterioare legate de CRM. Capitolul III dezvoltă fundamentarea teoretică, evidențiind
conceptele cheie și tehnologiile asociate. Metodologia de cercetare este detaliată în Capitolul IV.
Analiza și interpretarea rezultatelor vor fi prezentate în Capitolul V, urmate de discuții și concluzii în
Capitolul VI.
5
6
1 INTRODUCERE
1
Patriche, Dumitru (coord.) - Dicţionar explicativ de management comercial, Editura Universitara, Bucureşti,
2009, Purcarea, Th., Ratiu, M., pag. 281 s.a.
7
3) Repetarea achiziţiei – având ca scop satisfacerea pe deplin a nevoilor şi
dorinţelor clientului, satisfacerea sau depăşirea aşteptărilor clientului sau
specificaţiilor produslui, oferirea de stimulente pentru încurajarea achiziţiei
repetate.
4) Consumul frecvent – obiective : crearea unor legături financiare care să
limiteze tendinţa clientului de a schimba produsul sau furnizorul; a dobândi mai
mult din fiecare afacere individuală a clientului; personalizarea produselor
pentru a satisface nevoile şi dorinţele tot mai evoluate ale clienţilor.
5) Crearea unei comunităţi – obiective : crearea unor legături sociale, care să
prevină schimbarea produsului sau furnizorului; crearea unor oportunităţi pentru
clienţi de a inteacţiona între ei, în interiorul comunităţii.
6) Ataşamentul (încrederea) – obiective : personalizarea, sau crearea unor
legături structurale care să încurajeze un înalt grad de loialitate; încercarea de a
deveni parte din viaţa clientului, astfel încât acesta să nu-şi dorească terminarea
relaţiei; obişnuinţa de a privi clientul ca pe un partener.
8
deschis; personalizează produsele şi experienţele; modifică atitudinea şi
comportamentul firmei; proiectează complet experienţa consumatorului.
Ca principii de creare a unor relaţii pe termen lung cu clienţii, (care îşi
pun amprenta asupra strategiilor de fidelizare, definind relaţiile reciproc
avantajoase), cercetătorii au stipulate următoarele: “afirmă clar modul de
lucru”; “nu profita niciodată de pe urma cheltuielilor clienţilor sau ale
partenerilor”; “concetrează-te pe clienţii cu potenţial real pe termen lung”;
“simplitate”; “recompensează rezultatele corecte”. O metodă a unor lideri, care
se pare că a dat totdeauna rezultate în domeniul fidelităţii, constă în a plăti o
parte din profituri către angajaţii care au ajutat la generarea acestora.
Situaţiile de marketing diferă, iar firmele preocupate de esenţa succesului
înţeleg din ce în ce mai bine importanţa alinierii strategice a relaţiilor între toţi
cei care au interese cheie (acţionari, angajaţi, clienţi etc.) într-o organizaţie şi
puterea acestor relaţii de a-i întări şi a îmbunătăţi aprecierea lor reciprocă şi,
prin această activitate, şi profitabilitatea, şi chiar peisajul relaţional ca întreg,
transformând clienţii în adevăraţi promotori ai brandului, multiplicând astfel
eforturile de marketing2.
Aceasta este o realitate de marketing, implicând un mai mare angajament
în acceptarea provocării unei gândiri creative, progresând, prin cunoaştere şi
înţelegere, către încredere reciprocă, convertind emoţiile în tranzacţii şi relaţia
bazată pe aceste tranzacţii într-una conectată emoţional şi loială, pentru o
perioadă cât mai mare de timp. Aceasta presupune recunoaşterea relaţiei
strategice pe care o doreşte clientul, concentrând eforturile pe acel client bine
ales, încât să reziste la ofertele concurenţilor. Trebuie oferită o mare atenţie la
comunicare : se spune chiar că aceasta este brokerul relaţiei desfăşurate într-un
mediu dinamic, ceea ce implică vioiciune şi adaptabilitate în oferirea unor
2
Richard Batterley – “Leading Through Relationship Marketing”,McGraw-Hill Australia Pty Ltd,2004,page V-
VI,VIII-IX,1-10,12-22
9
răspunsuri potrivite pentru toţi cei afectaţi de activitatea firmei.
Liderul mondial în domeniul marketingului relaţional, Carlson Marketing
Group, îşi concentrează 100% din energie pe construirea unor mai bune relaţii
cu clienţii, angajaţii şi partenerii, urmărind rezultate măsurabile ("accountable
marketing"). Echipa de conducere şi-a modelat principiile de operare în jurul
acestui concept. Strategia de marketing relaţional a produs o infuzie de
concentrare singulară, de set distinct de capabilităţi şi de uriaş avantaj pe piaţă,
conferind abilitatea de a depăşi inovaţia concurenţilor, de a motiva oamenii care
contează cel mai mult pentru clienţi şi de a organiza obţinerea de rezultate
importante pentru fiecare client.
Măsurabilitatea marketingului revine frecvent în discuţie, observându-se,
în ultimii ani, că s-a atins chiar un nivel de “obsesie” (nivel considerat ca fiind
nu tocmai potrivit, deoarece se încearcă măsurarea a orice, prin singura metodă
de a lua în considerare doar la câte vanzări a condus fiecare activitate; acest gen
de maximizare a vânzărilor conduce, însă, la cumpărători care acţionează în
modul “orice este la vânzare în această săptămână”). 3 Oamenii de marketing
pot obţine un mai bun echilibru, aplicând o varietate de metode, adecvate
diferitelor elemente de mix de marketing, adică remediul pentru “obsesie” este
recâştigarea echilibrului între calitativ şi cantitativ, aducând mixului de
marketingi un element de “high-tech/high-touch”. Strategiile câstigătoare sunt
create de combinaţia dintre date si intuiţie, combinând oportunităţile oferite de
noile tehnologii şi tehnici de măsurare cu cunoaşterea clienţilor, răspunzând
apoi în raport cu ceea ce spun rezultatele respective despre dorinţele, nevoile şi
motivaţiile clienţilor şi acţionând metodic în consecinţă. Aceasta în contextul în
care clienţii sunt tot mai inteligenţi, sofisticaţi, pregătiţi, ceea ce implică faptul
că trebuie să-i “atingi” de mai multe ori, şi în diverse moduri, recurgând la
3
Purcarea, Theodor – Marketing, inovatie si alternativa, Editura Universitatii Tehnice a Moldovei, Chisinau,
2006, pag. 116
10
avansurile tehnologice care îmbunătăţesc abilitatea omului de marketing de a-i
“prinde”.
Fiind un efort mijlocit de tehnologie, CRM este atât de puternic cât este şi
tehnologia de care depinde. Obiectivele şi beneficiile aşteptate, care determină o
întreprindere să accepte CRM, au nevoie de un motor performant de IT
(tehnologia informaţiei), disciplina managementului sistemelor trebuind să
joace un rol integrant în realizarea pe termen lung a CRM.
Preocupări recente evidenţiază faptul că, în economia de astăzi,
marketingul4 trebuie să lucreze mai din greu ca niciodata, obiectivul fiind nu
numai eficacitatea („Ce ai făcut pentru mine astăzi?”), ci şi eficienţa („Nu poţi
să realizezi mai mult cu mai puţin?”). Ca să faci însă maşina de marketing să
alerge „neted” este nevoie, în majoritatea afacerilor, de un parteneriat unic cu
funcţia tehnologiei informaţiei („Indormation Technology” – IT) : dacă
marketingul înseamna „creativ”, IT inseamna „numere”; dacă marketingul
detestă procesul, IT este proces; marketingul are nevoie de IT şi IT are nevoie
de marketing.
Originile CRM sunt legate de necesitatea oamenilor de marketing de a
recurge la tehnologia informaţiei şi algoritmii statistici, pentru a obţine date
despre client, de dezvoltarea marketingului B2B („business-to-business”; CRM
a fost întotdeauna o parte integrantă a marketingului B2B, iar migraţia CRM de
la B2B la B2C – „business-to-consumer”, nu a răspuns totdeauna aşteptărilor).
Provocarea actuală este legată de faptul că, în condiţiile de astăzi,
managementul superior aşteaptă ca omul de marketing 5 să comunice impactul
programelor de marketing asupra afacerii, ceea ce înseamnă că sunt esenţiale
abilităţi de măsurare a marketingului, instrumente de măsurare, de analiză,
4
Maria Villar - Marketing and IT: Forging a Unique Partnership, MarketingProfs Business-to-Business Forum
June 8-9, http://www.marketingprofs.com/events/7/program
5
Laura Patterson - Make Every Investment Count: The Measure of Marketing, MarketingProfs Business-to-
Business Forum June 8-9, http://www.marketingprofs.com/events/7/program
11
aliniind marketingul cu afacerea şi clarificând aşteptările managementului. Este
tot mai clară nevoia de a înţelege mai bine impactul multiplelor puncte de
contact care contribuie la procesul de găsire a clienţilor interesaţi 6 de un bun sau
un serviciu şi de venituri sporite rezultate din vânzări. La fel de important este şi
să stabileşti o abordare pentru a interpreta mai bine şi a aplica percepţiile
profunde obţinute, pentru a îmbunătăţi performanţa si profitabilitatea.
6
Jim Lenskold - Putting Measurements into Action to Improve Leads, Conversions, and ROI, MarketingProfs
Business-to-Business Forum June 8-9, http://www.marketingprofs.com/events/7/program
12
diversitatea tipurilor de abordări. Se propune conceptual de marketing ca
disciplină colaborativă
13
2 MARKETINGUL ÎN ZIUA DE ASTĂZI
7
Heller, Robert & Hindle, Tim – Essential manager’s manual, A Dorling Kindersley Book, Dorling Kindersley
Limited, London, 1998, pag. 697-701, 707, 709-712
14
având întotdeauna dreptate. Există ceva pozitiv în asta : tocmai plângerile
clienţilor iţi spun ce să schimbi.
8
Ali, M., Brookson, S., Bruce, A., Eaton, J., Heller, R., Johnson, R., Langdon, K., Sleight, S. – Managing for
Excellence, Dorling Kindersley Limited, London, 2001, Moi Ali, Marketing Effectively, pg. 630-633, 636, 638-
641, 646-647
15
sunt : livrare rapidă sau gratuită, preţ competitiv, serviciu postvânzare excelent,
termeni de plată convenabili, personal de servire prietenos etc. Este foarte
important să se înţeleagă motivaţiile clienţilor (factorul, sau combinaţia de
factori motivaţionali) şi să se găsească modalităţi de a construi edificiul pe
această cunoaştere.
Importanţa pentru organizaţie a unui client se poate calcula (adaptare
după Moi Ali, opera citata) în modul următor :
A. Valoarea vânzării medii (vânzări anuale în lei, împărţit la
numărul de tranzacţii);
B. Numărul de tranzacţii pe care le face anual fiecare client
obişnuit;
C. Numărul mediu de ani în care un client cumpară de la tine;
D. Numărul mediu de referinţe/recomandări pe care le face anual
un client;
E. Vânzări pe client pe an (A x B);
F. Vânzări pe client pe durata vieţii relaţiei (E x C);
G. Vânzări potenţiale brut din referinţe (F x D)
TOTAL IMPORTANŢĂ A CLIENTULUI (F + G)
16
intern; productivitatea, grija şi conformitatea angajatului); “Business-to-
Consumer” (B2C: vânzări şi serviciu pentru clienţi, informaţia de piaţă);
“Business-to-Business” (B2B: execuţia lanţului ofertei, distribuţie şi
merchandising).
Accentul pus pe un domeniu sau altul depinde de rolul pe care îl au în
cadrul organizaţiei. Chiar dacă, în spectrul vizibil, mult din marketing este B2C,
în prezent se cheltuiesc mult mai mulţi bani pe marketingul B2B, deoarece
organizaţiile de afaceri sunt şi clienţi pentru multe dintre componentele utilizate
la producerea bunurilor şi serviciilor, nu doar vând aceste bunuri si servicii
pentru clienţi. 9
9
Dowling, Grahame – The art and science of marketing. Marketing for marketing managers, Oxford University
Press, 2004, New York, pag. 2-4
10
Heller, Robert, Editor sef – Manager’s Handbook, Dorling Kindersley Limited, London, 2002, Malcolm
McDonalds, Marketing and Sales, pg. 120-123
17
Resursă perisabiă şi cu viată limitată, informaţia de marketing are, ca şi
alte resurse, o valoare de utilizare. Dupa cum am văzut, această informaţie poate
fi sporită prin cercetare proactivă, făcând distincţie între date de marketing
(fapte prime, cifre, descrieri ale subiectului cercetat), informaţie de marketing
(date ordonate, date selectate pentru descrierea unei pieţe particulare, sau a unei
caracteristici de performanţă) şi inteligenţa de marketing (informaţie procesată,
din care s-au tras concluzii).
Un sistem de informaţii (sau inteligenţa) de marketing (MIS) constă într-o
bancă de date şi instrumente analitice şi de raportare (sistemul necesită
programe de interfaţă care schimbă sistemele utilizate de finanţe, vânzări şi alte
compartimente interne, producându-se informaţie specifică utilizatorului),
furnizând managementului resursa proiectată să întâlnească nevoi specificate de
informaţii (incluzând pe cele din surse externe). El trebuie să asigure
diseminarea informaţiei complete, valide şi relevante, prin lanţul ofertei la
partenerii care să beneficieze de ea. Activităţile cum sunt cele de management
al relaţiei cu clientul (CRM – Customer Relationship Management) integrează
date disparate, via depozite mari de date, permiţând împărtăşirea datelor şi
construirea de profiluri de client şi de capabilitate de modelare predictivă
(model multidimensional de previziune).
18
legislative, colecţii de standarde, avansuri tehnologice, campanii
ale grupurilor de presiune şi tendinţe ale modei);
- facilitarea investigării pieţei (pentru aspecte particulare sau
proiecte ad hoc; implică: administrarea chestionarelor de către
cercetători experţi, realizarea de interviuri, sau angajarea în
cercetări de birou; este critic procesul definirii problemei din care
se dezvoltă planul de cercetare – concentrat, în principal, pe
eşantionul supus cercetării şi pe metodologia de utilizat)
- sistemele de sprijin al deciziei (utilizarea de instrumente analitice
cum sunt: corelaţia, analiza conjointă, realizarea profilului
clientului, modelarea portofoliului, sisteme de planificare
completă).
Chiar dacă nu există îndoială asupra faptul că informaţia de marketing
constituie o sursă de putere, nu trebuie neglijate (ne atrage atenţia Malcolm
McDonalds) nici următoarele probleme : sistemele nu pot substitui judecata
personală şi creativitatea dezvoltării marketingului inovativ; datele, informaţia
sau inteligenţa sunt atât de bune cât sunt şi specificaţiile din care au fost
produse; orice cercetare de piaţă, sau sistem de informaţii de marketing, va
genera mai multe întrebări decat răspunsuri.
Se cuvine a preciza, în acest context, că firmele de succes discută
actualmente mai putin despre CRM, şi tot mai mult despre „centrare pe client”,
vizând adaptarea întregii afaceri la cerinţele şi dorinţele clientului, astfel încât
să se ofere acestuia o experienţă memorabilă (dezvoltând, pe lângă
competenţele specifice CRM, şi altele noi). Prin această centrare pe client se
înţelege întreaga conduită a organizaţiei faţă de client, presupunând
organizarea şi optimizarea activităţilor (nu doar în punctele de contact cu
clientul, ci şi în cele de decizie) şi a întregului management al companiei în
19
funcţie de dorinţele şi aşteptările clientului 11. Conceptul de „centrare pe client”
ar trebui integrat în planul de CRM şi în viziunea CRM a firmei, această
centrare pe client tebuind să completeze şi să desavârşească orientarea spre
produs printr-o promovare intensă, printr-o atenţie deosebită faţă de dorinţele
şi sentimentele consumatorului12.
11
http://www.customerthink.com/forum/what_is_customer_centricity, David Rance Chairman, Round UK
Ltd., 2004
12
http://www.customerthink.com/forum/what_is_customer_centricity, November 2007
13
Dowling, Grahame – Opera citata, pag. 11-
20
- ajutorul oferit organizaţiilor să evite ceea ce profesorul Ted
Levitt, de la Şcoala de Afaceri a Universităţii Harvard, numea
“miopia de marketing”, respectiv eşuarea în a defini scopul
organizaţiei în jurul nevoilor clientului, şi nu al bunurilor şi
serviciilor;
21
- înlocuirea marketingului de întrerupere demodat - organizat
adesea în jurul advertisingului de curent principal - cu o formă de
marketing mai înţelegătoare faţă de client.
22
Se poate trage aici concluzia - după cum arata Grahame Dowling - că
managementul marketingului este procesul de planificare, implementare şi
control al activităţilor necesare atingerii obiectivelor organizaţiei, aşa cum
acestea sunt legate de relaţiile de schimb cu clienţii săi ţintă.
1. Fundamente
1.1. Organizaţia
2. Strategie
4. Administrare
14
De Pelsmacker, Patrick, Geuens, Maggie, Van den Bergh, Joeri – Marketing Communications. A European
Perspective, third edition, Prentice Hall, Financial Times, Pearson Education Ltd., 2007, pg. 3, 5, 8-10
24
creată o valoare adăugată în termeni de înţelegere cuprinzătoare mai rapidă sau
mai bună a comunicaţiei, integrarea având loc la nivelul consumatorului (al
observatorului) graţie prezentării mesajelor într-un mod integrat. IMC nu
urmăresc doar schimbarea conştientizării şi a atitudinilor ci şi influenţarea
directă a comportamentului. Contextul media are influenţă, de exemplu, asupra
modului în care oamenii percep, interpretează şi procesează un mesaj de
advertising.
25
Aceasta în contextul în care, ţinând cont de faptul că ”imaginile în
mişcare pot crea magie”, se pune problema reinventarii paradigmelor pentru
programarea video, asigurând translatarea de la ecranele televizoarelor la
ecranele computerelor. Se discută chiar despre “implicatii seismice”, pe fondul
creşterii conţinutului mesajelor generate de consumator, anunţurilor zilnice
despre noi formate video online de advertising (“Ads in video content”, “Ads on
video”, Online video advertising) şi posibilităţii programării TV pe Web. Se
evidenţiază însă şi ceva cert: cea mai privită piesă video nu va fi însă mesajul
publicitar.
26
3 CRM – CUSTOMER RELATIONS MANAGEMENT
3.1 O PRIVIRE ISTORICĂ
27
şi beneficiile aşteptate care conduc o întreprindere să accepte CRM au nevoie de
un motor performant de IT (tehnologia informaţiei leagă cazul afacerii de
valorile de afacere CRM, valori care diferă în funcţie de ceea ce conduce
afacerea şi de aspectele din spatele fiecărei iniţiative CRM), disciplina
managementului sistemelor trebuind să joace un rol integrant în realizarea pe
termen lung a CRM. Complex, din punct de vedere tehnologic, mediul CRM
vizează inima sănăţatii afacerii, atât strategic, cât şi operaţional. Tocmai de
aceea este atât logic, cât şi prudent, să plasezi managementul sistemelor pe firul
succesului critic al implementării CRM. Aberdeen atrage cu putere atenţia că
orice “colţ” tăiat în managementul CRM se va dovedi a fi o falsă economie.
g) 9 Key Plays for CRM Success in 2009 and Beyond, SalesForce.com, White
Paper (“nu contează în ce industrie se desfăşoară afacerea, sau cât de mare sau
28
mică este firma, cea mai bună cale de a pregăti succesul acesteia este să iei
controlul asupra afacerii, recurgând la cele nouă chei…”; cuprinde studii de
caz pentru fiecare cheie).
UnA dintre primele întrebări care se desprind este legată tocmai de „cum
lucrează” programele de management al relaţiei cu clientul. În abordarea acestui
aspect, trebuie pornit de la originile CRM, care sunt legate de :
a) tehnologia dezvoltată în general în SUA (ca expresie a necesităţii
oamenilor de marketing de a recurge la tehnologia informaţiei şi algoritmii
statistici pentru a captura date despre clienţi şi a le utiliza pentru a creşte
eficienţa şi eficacitatea vânzării a ceea ce face organizaţia în mod curent,
respectiv o strategie de marketing clasică de împingere);
16
Dowling, Grahame – The art and science of marketing. Marketing for marketing managers, Oxford University
Press, 2004, New York, pag. 339-361
29
b) dezvoltarea marketingului B2B (business-to-business).
30
- ratele înalte ale numărului de lucrători din „call centers” care
trebuie să fie înlocuiţi, într-o perioadă de timp dată, din numărul
mediu de lucrători;
- frecventele expolzii în materie de costuri asociate cu construirea
depozitului de date;
- probleme legate de implementarea de noi sisteme de tehnologie a
informaţiei;
- costurile înalte implicate de proiectarea unei noi arhitecturi a
informaţiei, pentru a sprijini o vânzare mai personalizată.
31
vândă clienţilor lor cu casa ipotecată asigurări de locuinţe, asigurări acoperind
conţinutul proprietăţii, asigurări de pierdere a venitului şi asigurări de viaţă).
Clienti fideli
17
http://www.impgroup.org/about.php
33
situaţie fiind că natura relaţiei este total diferită, atunci când o firmă vinde
sutelor de mii şi uneori milioanelor de clienţi, faţă de atunci când vinde câtorva
clienţi cheie („key accounts”), sau câtorva sute de clienţi principalii.
Atunci când firma vinde câtorva clienţi cheie („key accounts”), principala
responsabilitate pentru gestiunea relaţiei între firmă şi client este, de obicei,
delegată unui „Account Manager”, care se bazează pe patru aspecte cheie :
- „Cine ce dă”.
- „Cine ce obţine”.
- „Când sunt lucrurile datorate”.
- „Cum vor fi rezolvate disputele”.
Cel de-al treilea aspect (c) priveşte relaţia zilnică de lucru între părţi :
34
- cum sunt create beneficiile,
- cum sunt rezolvate problemele (de ex.: prin economii de cost sau
imbunătăţiri de productivitate),
- cum vor fi împărţite câştigurile din această colaborare (de ex.:
printr-un onorariu cinstit pentru aranjamentul de serviciu, sau
printr-un tip de contract bazat pe performanţă).
35
Nu orice delegare cere să se calculeze valoarea banilor rezultatelor sale.
În multe situatii B2B, este totuşi posibil să se facă o astfel de calculaţie. Cel mai
bun mod să se consimtă calcularea încă de la începutul relaţiei.
37
PeopleSoft sau Siebel, pentru a ajuta la proiectarea şi implementarea
programului CRM. În timp ce problemele cu sistemele CRM de scară largă pot
fi cauzate de o slaba tehnologie a informaţiei, există şi probleme care sunt
rezultatul unei slabe gândiri de marketing.
38
3.6 CATEGORII DE CLIENŢI
39
bunuri şi servicii realizate în producţie de masă. Natura socială a relaţiei, pusă
lângă realitatea comercială, sugerează că numai în anumite tipuri de situaţii se
vor realiza tipuri speciale de „relatie”. Cercetările recente sugerează că acest
paradox este înţeles de clienţi, aceştia neconfundand schimburile comerciale cu
iluzia personalizării de masă, oferită de firme ca o relaţie interpersonală.
Contraargumentul la aceasta este un interesant curent de cercetări,
demarat în anii şaizeci, când William Wells şi alţii au sugerat că există motivaţii
psihologice profunde în evaluările pe care oamenii le-au facut în legatură cu
brandurile cumpărate. Urmând aceste cercetări, Jennifer Aaker a propus ideea
că brandurile au diferite personalităţi definite de-a lungul dimensiunilor de
sinceritate, provocare, competenţă şi sofisticare. În acelaşi, din perspectiva
teoriei relaţiei interpersonale, Susan Fournier a arătat că diverşii consumatori
formează diferite tipuri de relaţii emoţionale explicite cu brandurile lor. Uneori
aceste forţe converg pentru a crea subculturi distincte de consum (motociclişti,
alergători, surferi, paraşutişti sportivi etc.).
Sigur ca se poate pune, de exemplu, întrebarea : pe cine aleg, de fapt,
cumpărătorii dintr-un supermarket, brandul sau magazinul ? Pentru că sunt
unele rezultate ale cercetărilor care sugerează, de multe ori, lucruri mai mult
sau mai putin aşteptate : procent foarte mic al legăturilor cu brandul; decizie
principală, în legatură cu cumpăraturile dintr-o băcănie, constand în alegerea
dacă să cumperi sau nu din categoria de produse.
Există, totuşi, situaţii în care este evidentă relelevanţa formării relaţiei cu
brandul şi/sau cu retailerul care o vinde. Pe pieţele unde importanţa psihologică
şi socială domină funcţia (cum sunt bunurile de lux, cosmeticele şi brandurile de
stil de viaţă) poate fi semnificativă „componenta de brand”, care determină
alegerea şi angajamentul consumatorului. Dacă acesta nu doreşte, însă, o relaţie
cu un bun sau un serviciu, el poate aprecia totuşi relaţia cu retailerul care-i
40
vinde acestea, multe scheme CRM fiind lansate de-a lungul diferiţelor formate
de retail.
Este important să reţinem şi alte câteva posibile „relaţii” :
- costă mai mult să câştigi un nou client decât să reţii unul, după cum vin în
mod natural sau sunt seduşi să vină;
41
- costurile servirii acestor clienţi sunt mai mici, adesea fiind acelaşi cost pentru
a servi pe fiecare client care cumpără aceeaşi cantitate de produs;
- plătesc preţuri mai mari, în funcţie de cât de sensibili la preţ sunt;
- cheltuie mai mult numai dacă au nevoie de mai mult.
43
puternice cu un număr larg de clienţi, există două căi în care programele
CRM pot fi de utilitate efectivă pentru bugetul de marketing:
- o tactică pur defensivă (dacă un concurent direct lansează un
astfel de program, alţi concurenţi îl copiază; în acest scenariu, un
program CRM este parte a preţului pe care firma îl plăteşte pentru a fi pe
piaţă);
- programele CRM sunt o strategie pe care concurenţii o utilizează
pentru a ajută la evitarea startului unui război al preţului (cale sugerată
de Barry Nadebuff şi Adam Brandenburger, autorii cărţii “Co-
opetition”, Currency/Doubleday, 1996, o carte despre “strategia teoriei
jocurilor care schimbă jocul afacerii”; “CO-OPETITION este un nou
mod de a gândi despre afacere, ca fiind atât cooperare cât şi concurenţă.
Este CO-OPETITION… un cuvant introdus de Ray Noorda, fondator al
firmei de software de retea Novell: << Trebuie să concurezi şi să
cooperezi în acelaşi timp >>”18).
18
http://mayet.som.yale.edu/coopetition/QuestionAnswer.html
44
3.8 MARKETING ŞI ÎNCREDERE
45
- intenţia CRM este să creeze un mediu dinamic de îmbunătăţire continuă a
relaţiilor cu clientul, componenta pentru a mijloci această fiind CRM analitic
(adică utilizarea datelor clientului pentru analiză, modelare şi evaluare pentru a
crea o relaţie benefică reciprocă între firmă şi client), cele trei componente
CRM (analitic, operaţional, colaborativ) alimentându-se una pe alta într-un ciclu
continuu;
- CRM analitic necesită atât software de analiză statistică cât şi software care
gestionează orice campanie de marketing specifică;
Mgmt.
Closed-Loop Processing
Legacy
Back Office Systems
Order Mgmt. Order
Prom. Customer
Customer Product
Activity
Data Mart Data Mart
Data Mart
Service Marketing Sales
Front Office Automation Automation Automation
Vertical Marketing
Apps Automation
Collaborative CRM
Inboun Outbound
d
46
4 MARKETINGUL – O DISCIPLINĂ COLABORATIVĂ
4.1 CUNOAŞTEREA CLIENŢILOR
48
dezvoltarea produsului/serviciului (identificare, testare, optimizare a celor de
succes).
Aşa cum precizează profesorul Stephen Brown, de la Universitatea din
Ulster, oamenii de marketing au însă nevoie de abilităţi dincolo de analiză,
planificare, implementare şi control (APIC). Ei trebuie să meargă dincolo de
ceea ce clienţii spun că vor, deoarece clienţii pornesc în mod normal de la ceea
ce ştiu, nu de la ceea ce ar putea fi posibil. Utilizarea tehnicilor creative,
incluzând tehnici de grup (brainstorming, sinectică) sau tehnici individuale
(vizualizare, listare atribut, analiză morfologică, harta minţii) alimentează şi ea
inovaţia strategică. De altfel, Kotler şi Keller subliniază necesitatea construirii
unei organizaţii de marketing creative, capabilitatea de inovaţie strategică şi
imaginaţie venind din asamblarea instrumentelor, proceselor, abilităţilor şi
măsurilor care vor permite întreprinderii să genereze mai multe şi mai bune idei
noi decât concurenţii săi. Aceasta pe fondul asumării responsabilităţii sociale,
deoarece succesul afacerii şi continua satisfacere a clientului şi a altor părţi
afectate sunt legate strâns de adoptarea şi implementarea standardelor înalte de
conducere a afacerii şi marketingului.
Au trecut deja câţiva ani de când evidenţiam “angrenajul” format de
angajamentul lucrătorului întreprinderii şi angajamentul clientului, pornind de la
faptul că, graţie suportului tehnologic actual, transparenţa, explicabilitatea,
personalizarea, constituie deja puncte de referinţă pentru stadiul de dezvoltare a
marketingului în spaţiul virtual. Se consideră chiar că noile tehnologii pun
marketingul în situaţia de a deveni invizibil, rezultatul fiind o afacere de buclă
închisă (“closed-loop business” - relaţiile pe care le doresc clienţii sunt
construite de noi instrumente ca : blogs, podcasts, RSS etc.), unde o creştere sau
o descreştere a cheltuielilor de marketing poate fi legată direct de venituri şi
profituri.
49
Preocuparea pentru un retur mai mare al investiţiei (ROI) în relaţia cu
clientul, serviciul pentru client, tehnologiile de marketing şi vânzări, este la
ordinea zilei. Începând cu mijlocul actualului deceniu cele mai bune firme pe
plan mondial au început să investească puternic în realizarea unor hărţi
capturând şi reflectând o vedere completă a experienţei în materie de client,
devenind standarde de referinţă pentru clienţi în ceea ce priveşte succesul
obţinut graţie iniţiativelor legate de client. Această practică, consacrată sub
denumirea de “Touch Mapping” (instrument al managementului relaţiei cu
clientul), permite livrarea de hărţi specifice, într-o combinaţie de fundamentare
a datelor, de hărţi vizuale şi de scenarii privind clientul. Acestea pot fi
îmbunătăţite prin prezentarea de recomandări pentru schimbarea
comportamentului întreprinderii şi a partenerilor săi.
50
preţuiesc întotdeauna maniera în care întreprinderea şi partenerii ei abordează
insatisfacţiile, ineficienţele şi oportunităţile. Este ceva ce poate face diferenţa în
raport cu competiţia, stimulând angajamentul clientului.
51
interlocutor, a crescut foarte mult datorită Internetului, de exemplu, comunităţile
acestora putându-se mobiliza rapid graţie „marketingului viral” (comentariile
care au loc), ceea ce a transformat deja managementul brandului. Firmele devin
însă mai vulnerabile în contextul în care îmbrăţişează piaţa ca forum, mai ales în
cazul celor care vând produse intensive din punct de vedere tehnologic
(sensibile la variaţiile în sofisticarea clienţilor), judecăţile clienţilor diferind atât
în funcţie de abilităţile lor ca utilizatori („gol de sofisticare”, sofisticarea
determinând şi toleranţă în raport cu problemele), cât şi de preocupări legate de
intimitate şi securitate, fără a uita desigur şi de variaţiile datorate globalizării
pieţei.
Pe de altă parte, este foarte important să distingem între „personalizare”
(clientul devine co-creator al conţinutului experienţelor) şi „customizare”
(proiectarea de către producător a unui produs care se potriveşte nevoilor
clientului, clientul putând alege dintr-un menu/Web de particularităţi). Firmele
care operează în afacerile legate de divertisment şi de educaţie (chiar şi în acest
ultim caz există, să nu omitem, „edutainment”) au mers chiar foarte departe în
angajarea clientului în personalizarea experienţelor. După cum, în conducerea
experienţei personalizate firmele trebuie să ţină cont de aspecte cum sunt :
- crearea oportunităţilor de experimentare pentru client şi apoi deciderea
în privinţa nivelului de implicare dorit în crearea experienţei firma;
- oferirea de posibilităţ de alegere şi de flexibilitate, pe cât de mult
posibil, pentru consumatori (nivelul angajării clientului neputând fi
predeterminat), atât în canalele de distribuţie şi comunicare, cât şi în designul
produselor;
- orientarea dezbaterii publice despre viitorul tehnologiei şi al economiei.
52
a creării unei experienţe este reprezentată de metodă prin care comunică clienţii
şi firma (experienţele clienţilor fiind cu atât mai bogate cu cât sunt oferite mai
multe medii de comunicare); canalele de distribuţie tradiţionale evoluează, o
provocare cheie fiind asigurarea că natura şi calitatea îndeplinirii acestei
experienţe personale pentru individ nu este foarte diferită de-a lungul canalelor
(cine rezistă dintre partenerii de canal de cominicare?); dezvoltarea
infrastructurilor necesare sprijinirii reţelei de distribuţie multicanal rămâne cea
mai mare provocare (unul dintre cele mai critice elemente în structura
informaţiei, de exemplu, este un sistem de facturare, care reprezintă un depozit
preţios de informaţie despre client); obţinerea unei livrări cu cost scăzut în noua
economie necesită ca firma să combine infrastructura sa de telecomunicaţii şi
Internet cu o infrastructura fizică de serviciu; realizarea faptului produsul este
subordonat experienţei managerii renunţe la vechile presupuneri despre
dezvoltarea produsului.
Conducerea varietăţii de experienţe ale clientului nu este acelaşi lucru cu
conducerea varietăţii în produse, ci este despre conducerea interfeţei între firmă
şi clienţii săi care evoluează prin experienţa lor cu produsul, care trebuie şi el să
evolueze, astfel încât să permită modificări şi dezvoltări viitoare bazate atât pe
nevoile schimatoare ale clienţilor, cât şi pe capabilităţile schimbătoare ale
firmei. Cooperarea între firmă şi clienţi presupune un raport suplu între
sensibilitatea clienţilor faţă de „ceea ce urmeaza” şi implicarea firmei în
formarea aşteptărilor clienţilor săi despre ceea ce urmează, formare care nu
înseamnă doar comunicare tradiţională într-un singur sens, ci angajarea
clienţilor curenţi şi potenţiali în dezbaterea publică, educând clienţii şi fiind
educat.
Clienţii devin însă, în acelaşi timp, şi concurenţi, ei putând aprecia
valoarea în moduri în care până nu demult erau greu de crezut. Creşterea
gradului de cunoaştere i-a ajutat pe clienţi să fie mult mai pregătiţi să negocieze
53
condiţii şi preţuri cu firma. Licitaţiile devin un factor mai mare în stabilirea
preţurilor şi importanţa alocării costurilor scade. Ca urmare a existenţei
canalelor de distribuţie multiple, lanţul ofertei se reconfigurează constant.
Firmele încep tot mai mult să adopte o abordare a managementului de
proiect pentru a evalua performanţa oamenilor şi afacerilor, mai degrabă decât
să se bazeze pe revederea trimestrială şi anuală a bugetului.
Flexibilitatea organizaţională devine imperativă, datorită angajării într-un
dialog cu o bază de clienţi diversă şi în evoluţie în canale multiple, organizaţia
trebuind să-şi reconfigureze în mod constant resursele (oameni, maşini,
infrastructură, capital). Nu putem neglija însă nici traumele, psihologice şi
emoţionale, asupra lucrătorilor organizaţiei, impuse de crearea unei organizaţii
flexibile. Tocmai de aceea, în contextul în care managerii la vârf trebuie să
asigure ancorele emoţionale necesare lucrătorilor de bază, oferind astfel
stabilitate organizaţiei confruntate cu seria de schimbări accelerate, ceea ce
contează este să gândeşti mai repede şi mai inteligent.
Este bine cunoscut faptul că, în timp, s-a construit un adevărat cult în
jurul „momentul adevărului”, al „recuperarii serviciului”, al „încântarii
clientului” etc., dar s-a examinat mai puţin întâlnirea cu serviciul din punctul de
vedere al clientului, al sentimentelor mai subtile ale acestuia. Richard B. Chase
şi Sriram Dasu au argumentat că, dacă vrei să perfecţionezi serviciul prestat de
firmă, trebuie să recurgi la ştiinţa comportamentală, care poate ajuta managerii
să înţeleagă cum reacţionează oamenii la secvenţialitatea şi durata
evenimentelor şi cum raţionalizează ei experienţele, după ce acestea au loc. Din
54
revederea descoperirilor ştiinţei comportamentale, au rezultat cinci principii de
operare ale managementului întâlnirii cu serviciul :
- termină puternic (sfârşitul este mai important, pentru că este ceea
ce rămâne în recolectările clientului);
- fă ca experienţele rele să fie eliminate la început (evenimentele
dezirabile urmând în secvenţa finală);
- segmentează plăcerea, combină cu durerea (experienţele plăcute
par mai lungi dacă sunt desfăcute în mai multe stadii, cele rele fiind combinate
într-un singur stadiu; oamenii au o reacţie asimetrică la pierderi şi câştiguri);
- construieşte angajamentul prin alegere (oamenii sunt mai fericiţi
dacă şi se simt mai confortabil atunci când cred că au un oarecare control asupra
unui proces, mai ales unul neplăcut, chiar dacă acest control este adesea
simbolic;
- oferă oamenilor ritualuri şi utilizează-le (oamenii simt confort,
ordine, înţeles, în activităţi familiare repetitive; ritualurile joacă o importantă
parte în percepţiile experienţei de către clienţi; un exemplu consacrat îl
reprezintă celebrele mormăieli, ale consultanţilor McKinsey, în pauzele
conversaţionale, a căror lipsă este resimţită; aceste ritualuri oferă un standard
implicit pentru evaluarea întâlnirilor cu serviciul, devierea de la acestea apărând
drept cauză a eşecului).
În cercetările sale asupra retailerilor, Leonard L. Berry (abordând
„vechii stâlpi ai noului retail” ) a descoperit că firmele cele mai bune creează
încrederea pentru clienţii lor în cinci moduri interlegate. Acestea sunt
următoarele :
55
înţelegi de ce au oamenii nevoie şi să rezolvi aceste nevoi mai bine decât
concurenţii);
- tratează clienţii cu respect (cei mai buni retaileri traduc conceptul
de bază de respect într-un set de practici construit în jurul oamenilor, politicilor
şi locului);
- conectează-te cu emoţiile clienţilor tăi (retailerii valoroşi se
străduiesc să stabilească sentimente de apropiere, afecţiune şi încredere);
- stabileşte cele mai corecte (nu cele mai scăzute) preţuri (retailerii
excelenţi caută să micşoreze sau să elimine costurile psihologice asociate cu
stabirea manipulativă a preţului; implementarea strategiei de stabilire corectă a
preţului presupune ridicarea a două bariere : tranziţia culturală şi strategică de la
a gândi că valore = preţ, la realizarea că încrederea este experienţă totală a
clientului, înţelegerea că principiile de stabilire corectă a preţului şi apelul la
curajul necesar pentru a le pune în practică);
- salvează timpul clienţilor săi (pentru a concura eficace, retailerii
trebuie să ofere convenienţă : de acces, de căutare, de posesie, de tranzacţie.
Susan Fornier, Susan Dobstat şi David Glen Mick au căutat să tragă
chiar un semnal de alarmă în direcţia necesităţii „prevenirii morţii premature a
marketingului relaţiei” , subliniind că, în mod ironic, chiar lucrurile pe care
oamenii de marketing le fac pentru a construi relaţii cu clienţii sunt adesea
lucrurile care distrug aceste relaţii. Iată de ce este necesar să se privească prin
ochii consumatorului, pentru că relaţia presupune nu doar o parte, şi nu poţi cere
prietenie, fidelitate şi respect fără să le înapoiezi. Temele care apar frecvent,
atunci când oamenii sunt ascultaţi în legătură cu produsele utilizate, cu firmele
care le oferă, cu piaţa ca întreg, sunt următoarele : pierderea controlului,
vulnerabilitate, stres, victimizare. Ceea ce trebuie bine înţeles este că satisfacţia
produsului este imposibil de separat de satisfacţia vieţii. Ca să poţi înţelege
experienţa consumatorilor, este nevoie să îmbrăţişezi teoriile filosofiei,
56
comunicaţiilor, consultării, psihologiei şi studiile religioase, precum şi
discipline ca medicina, dreptul şi literatura.
Oamenii de marketing trebuie să înţeleagă că servesc ca graniţă între
firmă şi consumator, că sunt, prin urmare, atât reprezentanţi ai firmei, cât şi
promotori ai punctului de vedere al clientului, ambele roluri fiind critice. A sosit
timpul să se înţeleagă că marketingul relaţiei poate lucra dacă livrează în raport
cu principiile pe baza cărora s-a fondat.
Consiliul “Chief Marketing Officer” (CMO) a făcut recent cunoscute
rezultatele “Marketing Outlook 2009”, raport sponsorizat de Deloitte
Consulting, platforma comunităţii de afacere Jigsaw şi firma de cercetări Ad-
ology. Au fost intervievaţi 654 de oameni de marketing de pe tot globul, 34%
dintre respondenţi indicând că actualele condiţii economice au ascuţit
concentrarea şi au redus cheltuielile. Raportul a evidenţiat, printre altele, că : un
trend emergent pentru anul 2009 este o concentrare sporită pe marketingul
digital şi social, o abilitate pentru care firmele vor antrena lucrătorii existenţi,
mai degrabă decât să recurgă la noi talente; în pofida scopurilor ambiţioase către
o strategie mai centrată pe client, oamenilor de marketing le lipseşte încă nivelul
necesar de colaborare cu echipele lor de tehnologie.
În opinia Vicepreşedintelui responsabil cu programele şi operaţiunile
Consiliului CMO, ”ofiţerul şef de marketing” ar trebui să fie atât suporterul şef
al vânzărilor, cât şi deţinătorul experienţei clientului, vorbind chiar de un “front
de marketing frumos artistic” şi precizând că : “La sfârşitul zilei, ceea ce
marketingul are cu adevărat nevoie să se facă este să conducă afacerea” (în
contextul în care fiecare om de marketing mai mult vorbeşte decât face, în
modelul de afacere centrat pe client, datele privind clientul fiind încă însilozate
de-a lungul organizaţiei).
Rezultatele studiului indică faptul că marketingul preia iniţiative
puternice, 48% dintre respondenţi indicând că au scopuri de creştere şi de
57
reţinere a cotei lor de piaţă, în timp ce 57% spun că nu văd un risc legat de locul
de muncă, iar 33% afirmă că nu sunt bine echipaţi pentru a trata oportunităţile
de “noua media media”. Principalii influenţatori în ceea ce priveşte alocările
bugetare pentru marketing sunt, conform studiului, următoarele : neliniştea
clientului şi reducerile (49%); cicluri de vânzare mai încete, mai complexe
(38%); cheltuieli reduse de consum (33%).
58
Este foarte util să vă puneţi întrebarea :
“Ce credeţi Dumneavoastră despre noile canale de comunicare? Dar
despre cele tradiţionale?
Ar fi, poate, util să vă imaginaţi că va aflaţi în faţa televizorului şi cel
care apare pe ecran vă invită să analizaţi împreună “managementul relaţiei cu
clientul”. Vă transmite, în acest context, recomandarea: “Fiţi interactivi!”. Care
este prima Dumneavoastră reacţie faţă de această relaţie dintre respectivul
moderator şi Dumneavoastră ca telespectator?
După ce încercaţi să răspundeţi la întrebarea de mai sus, vă rog să ţineţi
cont şi de următoarele precizări :
Un recent articol, din data de 22 aprilie, readuce în atenţia noastră
emisiunea televiziunii care poate face ca şi familialul să fie frumos, pornind de
la “un fel de punct de cotitură în ceea ce noi numim râzând civilizaţia Vestului”
(“American Idol” şi “Britain's Got Talent”) şi concluzionând că : “Intr-un fel,
am devenit o specie care aşteaptă şi preferă să aibă cadourile ei împachetate în
ambalaje draguţe”;
Într-un acid raport pentru CNN, legat de programul televiziunii în
noaptea electorală Americană din 2000, s-a pornit de la faptul că: “organizaţiile
de televiziune de ştiri au montat o cursă colectivă de dragare pe aglomerata
autostradă a democratieia”, viteza lor excesivă, combinată cu o supraîncredere
în experţi şi pe tot mai dubioasele “polls” (investigările opiniei publice conduse
prin intervievarea unui eşantion de populaţie în care fiecare individ are o şansă
egală de a fi selectat) au produs o coliziune puternică între interesul public şi
interesele private competitive ale operaţiunilor de televiziune de ştiri şi ale
corporaţiilor care le deţin. Raportorii au concluzionat că au avut dovada clară că
fiecare vot contează, indiferent de cine câştigă şi că procesul de votare nu
trebuie să fie interferat de televiziune, politicieni, lucrători electorali, sau oricine
altcineva; ceea ce s-a întâmplat a concentrat atenţia pe un sistem de televiziune
59
de ştiri care nu a servit bine nici journalismul, nici publicul, nedesfăşurandu-şi
în mod adecvat rolul de journalism liber într-o societate liberă; performanţa
ştirilor de televiziune trebuie îmbunătăţită;
În mod tradiţional (Pekka Isotalus, ”Television Performance as
Interaction”, 1998-07-01), televiziunea a fost considerată un mediu neinteractiv,
ea putând fi văzută ca mai degrabă o cvasiinteracţiune mediată, ea doar
încercând să simuleze interacţiunea (pentru mass media este tipic să încerce să
simuleze şi să personalizeze comunicarea lor). Televiziunea este aptă să
transmită în mod eficient mesaje nonverbale ale prezentatorului, în special
expresia sa facială, care are o mare influenţă asupra relaţiei de comunicare şi a
mesajelor relaţionale, televiziunea creând şi un contact vizual intim între un
prezentator şi un telespectator. Comunicarea este însă unidirecţională, de la
prezentator la telespectator, feedback-ul imediat nefiind posibil. Cum însă
discursul este dirijat către telespectatori, aceştia sunt inevitabil ceilalţi
participanţi ai comunicării, prezentatorii încercând să creeze o iluzie a
comunicării faţă în faţă cu telespectatorii prin simularea interacţiunii.
Cercetările de specialitate au arătat că este însă posibil să consideri
programul (emisiunea) de televiziune ca interacţiune şi să găseşti mai multe
perspective pentru analiza acesteia. Există, de exemplu, un model care descrie
emisiunea de televiziune ca interacţiune între persoanele implicate şi nu între
medium şi un recipient, argumentându-se că este mai bine să consideri
interactivitatea ca o dimensiune negociabilă între personae, mai degrabă decât
între o persoană şi un instrument tehnologic; emisiunea de televiziune poate fi
totuşi văzută ca un discurs către un telespectator sau către telespectatori;
emisiunea de televiziune nu este niciodată identică cu comunicarea
interpersonală, în pofida similarităţilor ea fiind un mod unic de comunicare şi
justificând, de aceea, conceptul de program televizual.
60
5 STUDIU DE CAZ – S.C. REGENCY COMPANY S.R.L.
61
Punct de lucru : BUCURESTI - FAUR
62
Telefon: 0264 48 44 46
Fax: 0264 48 44 45
Telefon: 0241 62 33 02
Fax: 0241 62 05 06
Regency Company este unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa de
materiale pentru industria de mobilă din România. Compania activează pe piaţă
din noiembrie 2001 şi are ca domeniu de activitate importul de pal nelaminat,
accesorii de mobilă şi blaturi de bucătărie. În prezent, Regency este importator
direct a peste 5000 de produse din Germania, Ungaria, Elveţia, Italia şi
România. Ca obiectiv pe termen mediu-lung, Regency se va extinde în România
prin centre regionale de vânzări şi va deschide o filială în Irak.
63
6.2.3 ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ
64
Indicatori Derivati din
Bilant pentru REGENCY 2005 2006 2007 2008 2009
COMPANY SRL
Indicatori de Profitabilitate ai
2005 2006 2007 2008 2009
REGENCY COMPANY SRL
Indicatori de Eficienta a
Activitatii Operationale ai 2005 2006 2007 2008 2009
REGENCY COMPANY SRL
65
66
Legendă :
67
5.1 PREZENTARE SENIOR SOFTWARE
Înfiinţat în 2003, Senior Software este unul dintre cei mai inovativi
jucători pe piaţă sistemelor software de management al afacerilor. Companie
având capital integral românesc, Senior Software dezvoltă şi implementează
sisteme informatice de ultimă generaţie, specializate pe verticale de piaţă.
Sisteme proprietare
Senior Software transpune inovaţia tehnologică şi know-how-ul echipei în cele
două sisteme informatice specializate: SeniorERP şi SeniorCRM.
Segmente de piaţă adresate:
• Distribuţie
• Producţie
• Retail
• Servicii
68
5.1.2 ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ
70
71
72
5.2 IMPLEMENTAREA SENIORCRM LA S.C. REGENCY COMPANY S.R.L.
73
Componenta de mangement al leadurilor permite centralizarea
informaţiilor specifice departamentului de vânzări. Este piatra de temelie a
componentei de vânzări, iar calitatea întregii construcţii este dată de rezistenţa
fundaţiei.
Un sistem de management al leadurilor şi al contactelor oferă multiple
avantaje, precum :
75
Configurarea unor procese de business mai intuitive, mai eficiente
Managementul Oportunităţilor
Managementul oportunităţilor în CRM are o componentă organizatorică
şi una previzională. La acest nivel, activitatea vânzătorilor este urmarită în
cadrul pipeline-ului de vânzări şi oferă la nivel managerial o perspectivă la zi
asupra conturilor cu cea mai mare probabilitate de închidere.
Pipeline-ul de vânzări
76
Accelerarea procesului de vânzare cu SeniorCRM :
Se pot cataloga oportunităţile (se poate vedea dacă prospectul este decis
să cumpere, şi stabili poziţia organizaţiei faţă de proiect);
Se pot identifica factorii de decizie (se poate determina cine are
problema, care sunt rolurile pe oportunitate, care sunt persoanele care vă
susţin şi factorii externi care influenţează rezultatul oportunităţii);
Oferră posibilitatea de poziţionare înaintea competitiorilor (prin
realizarea unei analize a competitorilor pe oportunităţi, se pot identifica
punctele tari şi vulnerabilitatile acestora, se pot găsi argumente
competitive, se poate creşte rata de oportunităţi câştigate versus
competitori);
Se câştigă control asupra conturilor (prin gasrea unei poziţionări care să
vă diferenţieze în faţă prospecţilor, identificarea agumentelor necesare pe
parcursul întregului proces de vânzare);
77
Trenduri vânzări
Managementul Conturilor
78
Analiză şi previziuni de vânzări
79
Pe lângă raportările clasice pe activităţi curente într-o perioadă dată, la
nivel de utilizator, SeniorCRM oferă o serie de informaţii vitale pentru creşterea
productivităţii departamentului de vânzări.
Pentru a vinde eficient, trebuie să păstraţi un dialog continuu cu
prospecţii. Urmăriţi în fiecare moment clienţii potenţiali, conturile şi
oportunităţile neglijate, cu activităţi depăşite şi prioritizati contactarea lor.
Cu SeniorCRM, reduceţi costul vânzării prin concentrarea efortului de
vânzare pe cele mai productive conturi (cele care sunt mai aproape de target,
aduc revenue pe termen lung sau imediat etc. )
80
81
82
83
5.2.2 CRM MARKETING
Segmentare
84
definirea listelor de marketing, puteţi utliza unul sau mai multe criterii de
selecţie: judeţ, CA, domeniu de activitate etc.
85
- Informaţii care ţin de execuţia unei campanii (activităţi, taskuri, bugete
negociate, răspunsuri din campanie alocate către vânzători etc.). Puteţi asocia
diferite tipuri de activităţi pornind de la Listele de Marketing. Să luăm exemplul
unei companii care vinde echipamente de laborator şi organizează un eveniment
la care doreşte să invite o listă de doctori: se poate crea o activitate de tip telefon
pe întreaga listă prin care să fie verificate adresele la care vor fi trimise
invitaţiile. Cu ajutorul SeniorCRM, aveţi opţiunea de a crea campanii rapide în
4 păşi: selectaţi targetul, denumirea campania, selectaţi tipul de activitate,
redactati mesajul campaniei.
Analize de marketing
86
- Urmăriţi eficienţa campaniilor în rezultate cuantificabile;
87
88
89
5.2.3 CRM SERVICE
Managementul Interacţiunilor
91
Analiză Servicii
92
partenerilor, creşterea calităţii răspunsurilor, minimizarea riscurilor asociate
fluctuaţiilor de personal.
Creşterea satisfacţiei clientului este o sursă de revenue care se cuantifică,
în funcţie de strategia unei organizaţii, în termeni de: loializare, obţinerea de
recomandări pentru atragerea de noi clienţi, creşterea oportunităţilor de vânzare
de noi produse şi servicii
93
94
5.2.4 FUNCŢIONALITĂŢI
Eliminare Duplicate
Cautare avanasata
Efectuaţi căutari avansate, după diferite criteria, în câteva
secunde, prin instrumentului de “Găsire Complexă” din
SeniorCRM. De exemplu, puteţi configura un raport care să conţina clienţii
potenţiali din Bucureşti, cu domeniu de activitate FMCG şi data estimată de
închidere în următoarele 30 de zile. În raportul astfel obţinut, puteţi configura
coloanele pe care doriţi să le vizualizaţi.
Securitatea datelor
Atribuiţi drepturi de acces în sistem, la nivel de utilizator
sau grupe de utilizatori
96
Urmăriţi istoricul interacţiunilor prin email direct în SeniorCRM, prin
interfaţarea cu Microsoft Outlook;
Campanii Rapide
Executaţi campanii rapide – selectaţi clienţii
potenţiali, alegeti numele campaniei, tipul activităţii şi
mesajele pe care doriti să le transmiteţi pentru o campanie rapidă;
Configurari rapide
Adaugarea de noi câmpuri este uşor de configurat, fără a
avea nevoie de cunoştinţe tehnice.
97
6 CONCLUZII
99
7 BIBLIOGRAFIE
1. Ali, M., Brookson, S., Bruce, A., Eaton, J., Heller, R., Johnson, R., Langdon,
K., Sleight, S., Managing for Excellence, Dorling Kindersley Limited,
London, 2001, Moi Ali, Marketing Effectively, pg. 630-633, 636, 638-641,
646-647
2. BMC Software: Managing CRM in the Age of ROI, Aberdeen Group, Inc.,
Boston, USA, An Executive White Paper, March 2002, www.aberdeen.com
3. Bonciu, C., Instrumente manageriale psihologice, Editura All Beck,
Bucureşti 2000;
4. De Pelsmacker, P., Geuens, M., Van den Bergh, J., Marketing
Communications. A European Perspective, third edition, Prentice Hall,
Financial Times, Pearson Education Ltd., 2007, pg. 3, 5, 8-10
5. Dowling, G., The art and science of marketing. Marketing for marketing
managers, Oxford University Press, 2004, New York, pag. 2-4
6. Fotache D., Enterprise Resource Planning-Investiţie majoră în matricea e-
business, CEEC in Business Informational Sysyems, Cluj-Napoca, 2003
7. Harrington, H.J., Management total în firma secolului 21, Editura Teora,
Bucureşti, 2000;
8. Heller, R., Hindle, T., Essential manager’s manual, A Dorling Kindersley
Book, Dorling Kindersley Limited, London, 1998, pag. 697-701, 707, 709-
712
9. Heller, R., Editor sef, Manager’s Handbook, Dorling Kindersley Limited,
London, 2002, Malcolm McDonalds, Marketing and Sales, pg. 120-123
10.Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A. , Enterprise Resource Planning:
global opportunities and chalanges, Idea Group Publishing, 2002
100
11. Lenskold, J., Putting Measurements into Action to Improve Leads,
Conversions, and ROI, MarketingProfs Business-to-Business Forum June 8-
9, http://www.marketingprofs.com/events/7/program
12.Lupşe V., Sisteme informatice integrate centrate pe managementul relaţiilor
cu clienţii, Ed. Univ. Agora, 2008
13.Moldovan, G., DziTac, I. , Sisteme distribuite. Modele matematice, Editura
Universităţii Agora Oradea, 2006
14.Oprea, D. , Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice,
Polirom, Iaşi, 1999
15.Patriche, D.,(coord.), Dicţionar explicativ de management comercial,
Editura Universitara, Bucureşti, 2009;
16.Patterson, L., Make Every Investment Count: The Measure of Marketing,
MarketingProfs Business-to-Business Forum June 8-9,
http://www.marketingprofs.com/events/7/program
17.Pitariu, H.D., Proiectarea fişelor de post, evaluarea posturilor de muncă şi a
personalului: un ghid practic pentru manageri, Bucureşti, Casa de Editură
IRECSON, 2003;
18.Purcarea, Th., Marketing, inovatie si alternativa, Editura Universitatii
Tehnice a Moldovei, Chisinau, 2006, pag. 116
19.Batterley, R., Leading Through Relationship Marketing, McGraw-Hill
Australia Pty Ltd,2004,page V-VI,VIII-IX,1-10,12-22
20.Verboncu, I., Manageri şi Management, Editura Economică, Bucureşti,
2000;
21.Vîrlan,G., Podoleanu, C.M., Zamfir, C., Elemente de informatică aplicată,
Editura Didactica si Pedagogică R.A., Bucuresti, 2006;
22.Villar, M., Marketing and IT: Forging a Unique Partnership,
MarketingProfs Business-to-Business Forum June 8-9,
http://www.marketingprofs.com/events/7/program
101
23.http://www.customerthink.com/forum/what_is_customer_centricity/
David Rance Chairman, Round UK Ltd., 2004
24.http://www.impgroup.org/about.php
25.http://mayet.som.yale.edu/coopetition/QuestionAnswer.html
26.http://seniorcrm.ro/
27.http://www.regencycompany.ro/reg/index.asp
102