UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT DIN CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE LICENȚĂ

REGIMUL JURIDIC AL SPAȚIULUI SCHENGEN

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT:

Cluj-Napoca, 2023
 CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................................................4

Capitolul I. Prezentarea cadrelor juridice şi politice care guvernează spaţiul Schengen.....................7

1.1 Acordul Schengen.......................................................................................................................8

1.2 Codul frontierelor Schengen.....................................................................................................15

1.3 Regulamentul Dublin................................................................................................................17

1.4 Provocările prezentate de regimul juridic Schengen................................................................18

1.4.1. Migrațiune.........................................................................................................................20

1.4.2. Securitate...........................................................................................................................20

1.4.3. Drepturile omului..............................................................................................................21

Capitolul II. Aspecte juridice şi instituţionale ale spaţiului Schengen...............................................23

2.1 Structurile juridice și instituționale care stau la baza regimului juridic Schengen...................23

2.1.1 Comisia Europeană............................................................................................................24

2.1.2 Curtea Europeană de Justiție și al instanțelor naționale.....................................................25

2.2 Obligațiile și responsabilitățile legale ale statelor membre Schengen......................................26

2.2.1 Controlul frontierelor.........................................................................................................27

2.2.2 Protecția datelor.................................................................................................................28

2.2.3 Cooperarea cu agențiile de aplicare a legii........................................................................29

Capitolul III. Studiu de caz privind impactul regimului juridic Schengen asupra statelor membre. .33

3.1 Provocările prezentate de regimul juridic Schengen pentru statele membre...........................34

3.2 Implicațiile economice, sociale și politice................................................................................36

3.3 Impactului regimului juridic Schengen asupra țărilor din afara UE.........................................37

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................44

Volume........................................................................................................................................44

Articole........................................................................................................................................45

Resurse online.............................................................................................................................45
2
3
4
DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE PRIVIND ORIGINALITATEA
CONŢINUTULUI LUCRĂRII DE LICENŢĂ

5
 Subsemnatul…………………………………………………………………........

domiciliat în ……………………………………str……………………………………....

nr. .. sc. ….. et. ….. ap. …… jud. ……………………….., născut la data de

………….. în localitatea ………………………… jud. ……………………, fiul lui

………………………. și al ……………….……. posesor al C.I. seria …….. nr.

… C.N.P. ……………….......eliberat de…………….……..absolvent al Facultății

… ..................... din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” Bucureşti,
programul de studii universitare de licență
…………………., promoția …………, forma de învățământ ……….., declar pe

proprie răspundere, că lucrarea de licență cu titlul

…………………………………………………………………………………….………

………………………………………elaborată în vederea susținerii publice în sesiunea

…………………… este o lucrare originală.

De asemenea, declar că nu am plagiat altă lucrare de licență, tratate, monografii,

lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele
bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență fiind menționate în cuprinsul acesteia.

Data, Semnătura,

6
7
 INTRODUCERE

Tema „Regimul Juridic al Spațiului Schengen” poate fi considerată cu un un grad de

importanță semnificativ pentru Uniunea Europeană și implicit România. Evoluțiile politice și
sociale recente, precum Brexitul, pandemia de Covid-19 cât și conflictul dintre Rusia și Ucraina au
adus în prim-plan aspecte legate de libertatea de circulație, gestionarea frontierelor externe,
imigrație, strămutări de persoane, cât și cooperarea între statele membre.

Având în vedere actualitatea acestui subiect și luând în considerare domeniul în care lucrez
cât dezvoltarea profesională pe care mi-o doresc, animat de voința de găsi răspuns la unele întrebări
privind acest domeniu, am găsit necesar și folositor să fac o incursiune teoretică cu privire la
ansamblul de actele juridice pe care se bazează „cel mai mare spațiu de circulație din lume” 1,
(„spațiul Schengen”).

Implementat în anul 1995, acest regim juridic „Schengen” a suferit diverse modificări și
adaptări de-a lungul timpului, ca răspuns la schimbările politice, sociale și de securitate din Europa.

Regimul juridic al „Spațiului Schengen” este fundamental și are o influență semnificativă

asupra libertății de circulație a persoanelor în Europa. Acesta se referă la un acord între țările
membre ale Uniunii Europene și alte state asociate, care elimină controalele la frontierele interne și
facilitează libera circulație a persoanelor în acest spațiu.

Spațiul Schengen oferă cetățenilor europeni și rezidenților legali dreptul de a se deplasa liber
între țările membre, fără a fi supuși controalelor la frontiere. Acest lucru facilitează călătoriile,
munca, studiile și turismul în Europa, contribuind la integrarea și cooperarea între state.

Regimul Schengen promovează cooperarea în domeniul securității și luptei împotriva

criminalității transfrontaliere. Prin schimbul de informații, colaborarea între autoritățile de aplicare
a legii și autoritățile judiciare, statele membre pot lupta eficient împotriva terorismului, traficului de
persoane, infracțiunilor transfrontaliere și contrabandei.

Spațiul Schengen facilitează și dezvoltă comerțul și afacerile între statele membre.

Eliminarea controalelor la frontiere reduce timpii de așteptare și costurile asociate transportului de
bunuri, promovând astfel libera circulație a mărfurilor și dezvoltarea economică.

1
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe
deplin funcțional și rezilient” COM(2021) 277 final, Bruxelles, 2021, p.1.
8
 Regimul Schengen atrage turiști din întreaga lume, oferindu-le posibilitatea de a vizita mai
multe țări într-un singur tur. Acest lucru generează beneficii economice semnificative pentru statele
membre și regiunile lor, precum și pentru industria turismului în general.

Spațiul Schengen reprezintă un simbol al solidarității și integrării europene. Prin eliminarea

frontierelor interne și facilitarea liberei circulații, acesta contribuie la construirea unei Europe unite
și la promovarea valorilor europene comune. Însemnătatea pe care o are regimul juridic al „spațiului
Schengen” la nivelul Uniunii Europene este una sugestivă având în vedere că o piață unică fără
frontiere contribuie la creșterea economiei.

Regimul juridic al Spațiului Schengen s-a confruntat de lungul timpului și încă se confruntă
cu diverse probleme și provocări.

Sosirea unui număr mare de imigranți respectiv solicitanți de azil poate exercita presiune
asupra sistemelor de control al frontierelor, capacitatea de primire și integrare a statelor membre.
Aceasta ridică provocări legate de distribuirea echitabilă a responsabilităților și de cooperarea între
state pentru gestionarea eficientă a migrației.confruntă cu provocări în ceea ce privește securitatea.
Eliminarea controalelor la frontiere poate facilita mișcarea persoanelor cu intenții criminale sau
teroriste.

Obiectivele acestei cercetări au urmărit:

O1. Analiza sistematică cadrelor juridice și politice care guvernează spațiul Schengen.

Prin acest obiectiv am urmărit prevederile Acordului Schengen cu dezvoltările sale

ulterioare, Codul frontierelor Schengen cu completările și modificările aferente și a
Regulamentului Dublin.

O2. Analiza provocărilor prezentate de regimul juridic Schengen.

Prin acest obiectiv se urmărește identificarea și analiza provocărilor cu care se confruntă

regimul juridic Schengen, cu accent pe aspecte precum migrația, securitatea și drepturile omului.

O3. Cunoașterea modului de organizare și funcționare a structurilor juridice și instituționale

ale Spațiului Schengen.

Acest obiectiv implică studierea și evaluarea structurilor juridice și instituționale care stau
la baza regimului juridic Schengen, cum ar fi Comisia Europeană și Curtea Europeană de Justiție,
precum și interacțiunea cu instanțele naționale.

O4. Analiza obligațiilor și responsabilităților statelor membre Schengen.

9
 Aici se propune stabilirea obligațiilor și a responsabilităților legale ale statelor membre
Schengen, cum ar fi controlul frontierelor externe, protecția datelor și cooperarea cu agențiile de
aplicare a legii.

O5. Evaluarea beneficiilor și provocărilor pentru statele membre.

Acest obiectiv implică identificarea și analiza beneficiilor și provocărilor regimului juridic

Schengen pentru statele membre, cu accent pe aspecte economice, sociale și politice.

O6. Analizarea impactului asupra țărilor non-UE.

Prin acest obiectiv se propune investigarea impactului regimului juridic Schengen asupra
țărilor non-UE, analizând implicațiile economice, sociale și politice pentru aceste state.

Lucrarea este organizată în 3 capitole. În primul capitol am avut în vedere prezentarea

cadrelor juridice și politice care guvernează spațiul Schengen, în care am analizat acordul
Schengen, Codul frontierelor Schengen, regulamentul Dublin, precum și provocările prezentate de
regimul juridic Schengen legate de migrațiune, securitate și drepturile omului.

În capitolul 2 am analizat aspectele juridice și instituționale ale spațiului Schengen, în care

am analizat structurile juridice și instituționale care stau la baza regimului juridic Schengen,
Comisia Europeană, Curtea Europeană de Justiție și al instanțelor naționale, obligațiile și
responsabilitățile legale ale statelor membre Schengen, controlul frontierelor, protecția datelor și
modul în care are loc cooperarea cu agențiile de aplicare a legii.

Ultimul capitol reprezintă un studiu de caz privind impactul regimului juridic Schengen
asupra statelor membre și țărilor non-UE, în care am analizat beneficiile și provocările prezentate de
regimul juridic Schengen pentru statele membre, implicațiile economice, sociale și politice. În cele
din urmă am analizat impactul regimului juridic Schengen asupra țărilor din afara UE.

În ceea ce privește utilitatea acestei lucrări, studierea și înțelegerea regimului juridic al

Spațiului Schengen rămân de mare actualitate și prezintă un interes constant pentru cercetători,
experți în domeniul juridic, politicieni și actori implicați în politica și securitatea europeană.
Aspectele legate de migrație, securitate, protecția datelor și drepturile omului asociate regimului
Schengen continuă să fie dezbătute și analizate în contextul evoluțiilor actuale și viitoare ale
Uniunii Europene.

10
 Capitolul I. Prezentarea cadrelor juridice şi politice care guvernează spaţiul
Schengen

În acest capitol ne propunem să prezentăm principalele cadre juridice internaționale,

respectiv tratatele, acordurile, regulamentele, deciziile și hotărârile emise în acest scop, care
presupun reflexia fiecărui izvor de drept, aplicabil regimului juridic al Spațiului Schengen. Această
lucrare ar trebui să fie citită în coroborare cu actele legislative și normative și de punere în aplicare,
care reglementează funcționarea spațiul Schengen.

Conform considerentelor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, 6 țări, după care
au mai urmat alte 21 au decis să formeze o Națiune Europeană Unită care să asigure: un progres
economic și social, condiții de viață și de muncă tot mai bune, cât și consolidarea și dezvoltarea
economiilor lor.

Principalul cadru juridic și obiectiv privind „spațiu de libertate, securitate și justiție al

Uniunii” este stabilit în partea a treia, titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(TFUE) 2. Articolul 77 alineatul 1, literele (a) și (b), din acest Tratat, (ex- articolul 62 TCE 3),
prevede că Uniunea dorește să avanseze o politică, prin care să garanteze lipsa tuturor controalelor
la frontierele interne, „indiferent de cetățenie” și „să asigure controlul persoanelor și supravegherea
eficace la trecerea frontierelor externe”. Tot la articolul 77 aliniatul 2, prevede măsuri pe care să le
adopte Parlamentul European și Consiliu privind o „politică comună a vizelor”, controalele la
trecerea frontierei externe, condiții de intrare și ședere a resortisanților țărilor terțe, un „sistem
integrat de administrare a frontierelor externe”, precum și „absența oricărui control asupra
persoanelor, indiferent de cetățenie, la trecerea frontierelor interne”.

Articolul 26 alineatul (2) din TFUE prevede măsuri pentru crearea unei „piețe interne” care
să includă „un spațiu fără frontiere interne” și care să cuprindă „libera circulație a mărfurilor, a
persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor”.

În temeiul obiectivelor de mai sus s-au adoptat la nivelul Uniunii Europene mai multe
Regulamente, Decizii și Directive menite să stabilească concret fiecare aspect în parte.

În legătură cu Spaţiul Schengen, care a început ca o inițiativă interstatală în anul 1985, între
cinci state membre, dezvoltându-se gradat în opt etape și concretizând în „cel mai mare spațiu de
liberă circulație din lume”.4
2
JO C 326, 26.10.1012, p.47-390.
3
Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE sau Tratatul CE)
4
Comunicare a comisiei către Parlamentul European și Consiliului privind consolidarea spațiului Schengen prin
participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul fără controale la frontierele interne, COM(2022) 636
11
 Prin Tratatul de la Amsterdam5 semnat la 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la 1 mai 1999,
s-a anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, protocolul (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene 6.

Așadar Protocolul 19 prevedea acordurile privind eliminarea treptată a controalelor la

frontierele comune, semnate de unele state membre ale Uniunii Europene la Schengen, la 14 iunie
1985 și, respectiv, la 19 iunie 1990, precum și acordurile conexe și normele adoptate în temeiul
acordurilor menționate și care au fost definite în anexa A la Decizia Consiliului nr. 435/1999 7.

1.1 Acordul Schengen

Republica Federală Germania și Republica Federală Franceză au fost primele 8 state care și-
au manifestat intenția privind eliminarea controalelor la frontieră, prin semnarea unui Acord de la
Saarbrücken la data de 13.07.19849. Consiliul European de la Fontainebleau din 25 și 26 iunie 1984
a adoptat un pachet de măsuri privind eliminarea formalităților de poliție și vamale la frontierele
interne pentru persoanele și bunurile care traversează frontierele intracomunitare 10. A mai existat și
un Memorandum al Guvernelor Uniunii Economice Benelux11 din 12 decembrie 1984 înaintat
Guvernelor Republicii Federale Germania și Republicii Franceze. Așadar, putem considera că
acestea au înțeles cel mai devreme importanța libertății de mișcare dintre statele membre în cea
vreme ale Comunității Economice Europene.

Ulterior, toate aceste demersuri au condus la semnarea Acordul-ului „privind eliminarea

treptată a controalelor la frontierele lor comune” 12, la data de 14 iunie 1985, intrat în vigoare la data

final, Bruxelles, 16.11.2022, p. 1 document care poate fi consultat pe site-ul

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52022DC0636&qid=1669020880751, ultima
accesare în data de 14.062023.
5
JO C 340, 10.11.1997, p. 1-144.
6
JO C 326, 26.10.2012, p. 290-292.
7
DECIZIA CONSILIULUI din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate
cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană, a
temeiului juridic pentru fiecare din dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul (1999/435/CE)
8
Revista pentru patrie din August 2008 editată de Ministerul Afacerilor de Interne cu sprijinul Direcției Generale
Schengen, pagina 1.
9
Articolul 31 din ACORDUL între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania și
Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune, semnat la data de 14.06.1985
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 19/Volumul 01/ 42000A0922(01), L239/13 disponibil pe https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:42000A0922(01), ultima accesare 26.03.2023.
10
Consiliul European și Consiliul UE de-a lungul timpului, Adoptarea deciziilor și legiferarea în cadrul integrării
europene, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016.
11
Mihaela Flavia Din, Spațiul Schengen și importanța sa pentru securitatea României, Ed. Universității LUCIAN
BLAGA din Sibiu, 2012, p.28.
12
ACORDUL între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii
Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune, semnat la data de 14.06.1985. publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 19/Volumul 01/ 42000A0922(01), L239/13 disponibil pe https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:42000A0922(01), ultima accesare 26.03.2023.
12
de 15.06.1985 și pus în aplicare conform articolul 32 13 din prezentul act internațional. Prin acest
acord ,,Guvernele Regatului Belgiei, Republicii Federare Germania, Republicii Franceze, Marelui
Ducat al Luxemburgului și Regatul Țărilor de Jos,” la Titlul I (articolele 1-16) au stabilit un set de
măsuri aplicabile pe termen scurt iar la Titlul II (articolele 17-33) din prezentul act un set de masuri
aplicabile pe termen lung.14

Cea mai „curajoasă” măsură aplicabilă pe termen scurt, stabilită prin acest acord este
propunerea de a elimina controlul la frontieră și înlocuirea acestuia cu „simpla supraveghere
vizuală” de către autoritățile de poliție și cele vamale, a circulației persoanelor „care trec frontiera
comună cu viteză redusă”15.

O altă măsură convenită de către părțile semnatare este armonizarea politicilor în domeniul
vizelor pentru a fi evitate efectele negative privind imigrația și securitatea spațiului comun, ce pot
rezulta din eliminarea controalelor la frontieră așa cum articolul prevede articolul 7.

Articolul 9 prevede pactul părților că vor consolida colaborarea între autoritățile de poliție și
cele vamale și vor depune eforturi pentru a îmbunătăți schimbul de date și informații împotriva
combaterii anumitor fapte ilicite (trafic ilicit de droguri și armament, fraudă vamală și fiscală,
migrație ilegală)16.

În Articolul 18 hotărăște ca părțile să inițieze discuții în vederea creării unor cai de

cooperare polițienească pentru combaterea și investigarea criminalității 17.

Articolul 19 din Acordul interguvernamental 18 prezentat mai sus, se prevede la

capitolul ,,Măsuri pe termen lung”, încercarea părților pentru a unifica legislația privind
„narcoticele, armele și explozibilii, înregistrarea călătoriilor în hoteluri” 19. Articolul 26 urmărește
un mod armonizat de taxare a accizelor „în cadrul Comunităților Europene”.

„Bazându-se pe Acordul de la Schengen din 14 iunie 1985” prezentat mai sus, și pentru a
atribui un caracter unitar reglementărilor,20 tot aceleași state21 semnează Convenția din 19 iunie

13
Idem. Art. 32.
14
Ibidem Titlul 2 art 17-33.
15
Ibidem, A se vedea art. 1 și 2.
16
Ibidem art. 9.
17
Ibidem Acordul 18.
18
Constantin Mihai Banu, Participarea României la Spațiul Schengen stadiul actual, 21 Decembrie 2021, p. 4.
19
JO L 239/13 Capitolul 19 Volumul 1, 14.06.1985, P.177.
20
Liliana Cojocaru, „Evoluția și extinderea spațiului Schengen”, Romanian Intelligence Studies Review, 2015, p. 62.
21
Regatul Belgiei, Republica Germania, Republica Franceză, Marele Ducat al Luxemburgului și Regatul Olandei.
13
199022 prin care au convenit o serie de reguli clare și adecvate 23, prevăzute în opt titluri, privind
următoarele: trecerea frontierelor interne și externe, armonizarea regimul aplicabil vizelor, regimul
privind circulația străinilor, regimul privind eliberarea permiselor de ședere, responsabilități în cea
ce privește examinarea și rezolvarea cererilor de azil, dispoziții privind cooperarea polițienească,
asistență judiciară în materie penală, angajamente privind extrădarea, transferul persoanelor
condamnate pe teritoriul altei țări semnatare, stupefiantele, regimul juridic al armelor de foc și a
munițiilor, crearea unui sistem de informare comun pentru menține ordinea și securitatea publică,
protecția datelor cu caracter personal și securitatea acestora în contextul creării „Sistemului de
Informare Schengen”24, exploatarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen, transportul și
circulația mărfurilor, constituirea unui comitet executiv.

Prima măsură este prevăzută la Capitolul 1, articolul 2 și se referă la frontierele interne care
„pot fi trecute prin orice loc, fără efectuarea vreunui control al persoanelor” cu mențiunea că,
potrivit aceluiași articol, alin (2): „din motive de ordine publică sau de securitate națională” oricare
dintre părți „poate decide” reintroducerea acestor controale la frontierele interne. 25

Potrivit Titlului 2, Capitolului 2, articolul 3 „trecerea frontierei externe” poate fi realizată

doar prin „punctele de trecere a frontierei și potrivit orarului de funcționare al acestora”. 26 Tot în
acest capitol sunt prevăzute condițiile de intrare a „străinului” 27 pe „teritoriile Părților
Contractante”. Aceste condiții sunt: străinul să fie în posesia unui document sau documente de
călătorie valabile, stabilite de „Comitetul executiv” 28 care să-i permită trecere frontierei, „este în
posesia unei vize în termen de valabilitate”, poate prezenta documente justificative privind scopul și
condițiile șederii, mijloace materiale necesare șederii cât și întoarcerii în țara de plecare, să nu fie

22
Convenție de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea
Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la
frontierele comune, publicată în Broșura din 19 iunie 1990.(JO L 239/19 Volumul 1,p.183) disponibil pe site-ul
L_2000239RO.01001901.xml (europa.eu), ultima accesare 04.04.2023, Convenție astfel cum a fost modificată de
Regulamentul (CE) nr. 1160/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.07.2006, p.18).
23
Anghel Andreescu, Gabriel Ola, Spațiul Schengen mit sau realitate, Editura Academia Oamenilor de Știință din
România, 2018, p. 5.
24
Conform Art. 93 și 94 din Convenție, Sistemul de Informare Schengen a fost gândit să asigure transmiterea de
„categorii de date care sunt furnizate de fiecare Parte Contractantă și care sunt necesare în scopurile prevăzute la
articolele 95-100” din prezenta Convenție.
25
Articolele 3-8 au fost ulterior abrogate de prevederile art. 39 alin. 1 din Regulamentul Parlamentului European și al
Consiliului (CE) nr. 52/2006 din 15 martie 2006 privind stabilirea unui cod comunitar de reguli în domeniul circulației
persoanelor la trecerea frontierelor (Codul frontierelor Schengen).
26
Ibidem.
27
Conform Convenției din 19 Iunie 1990, străinul este definit ca „orice altă persoană decât cetățenii statelor membre ale
Comunității Europene”.
28
Ibidem, articolul 131, aliniatul 1 prevede instituirea unui Comitet executiv care să „asigure aplicarea corectă” a
Convenției iar potrivit articolul 8 „Comitetul executiv ia deciziile necesare cu privire la modalitățile practice de
efectuare a controlului și de supraveghere a frontierelor”.
14
semnalat ca „inadmisibil”29, să nu fie „considerat o amenințare pentru ordinea publică, securitatea
națională sau relațiile internaționale ale uneia dintre Părțile Contractante” 30.

S-a prevăzut la articolul 9 aliniatul 1 un angajament al statelor semnatare pentru a avea o

politică comuna privind circulația persoanelor și a vizelor (introducerea unor vize uniforme care să
fie valabile pe întreg teritoriul acestora). Aceste vize uniforme puteau fi de doua feluri: de ședere pe
termen scurt și de ședere pe termen lung. Vizele uniforme pe termen scurt puteau fi eliberate de
către autoritățile consulare ale statelor contractante, erau valabile pentru una sau multiple intrări cu
condiția ca durata șederii efective pe teritoriile spațiului Schengen să nu fie mai mare de trei luni
într-o perioada de șase luni, „de la data primei intrări”.

S-a stabilit în capitolul 4 din Convenția de aplicare a acordului Schengen „Condiții pentru
circulația străinilor”, aceștia puteau circula pe teritoriul tuturor statelor participante dacă dețineau o
viză uniformă și îndeplineau condițiile prevăzute la articolul 5 aliniatul 1 litera a, c, d și e. Străinii
care au intrat în mod legal pe teritoriile părților contractante, dar care nu mai îndeplinesc condițiile
de ședere, trebuia să părăsească imediat aceste teritorii, iar dacă aceștia nu plecau voluntar sau
„dacă plecarea lor este impusă de rațiuni de securitate națională sau de ordine publică” trebuiau să
fie expulzați31.

O altă măsură prevăzută la capitolul 5 stabilește permisele de ședere și condițiile eliberării

acestora de către statele semnatare ale Convenției. Mai exact: „daca o parte contractantă,
intenționează să elibereze un permis de ședere 32 unui străin” pentru care există „există o alertă în
scopul nepermiterii intrării”, emisă de o alt stat, aceasta „va ține cont de interesele” celui din urmă.

La capitolul 6, articolul 26 din prezenta Convenție Schengen, părțile se mai angajează ,,să
includă în legislația lor națională” norme privind transportul străinilor cărora ,,li se refuză intrarea
pe teritoriul uneia din părțile contractante”. S-a stabilit obligativitatea companiilor transportatoare
atat pe cale aeriană cât și pe cea maritimă de a se asigura că cetățenii străini sunt „în posesia
documentelor de călătorie necesare pentru intrarea pe teritoriile parților” și implicit să-și asume
răspunderea să returneze persoanele care nu îndeplinesc aceste condiții. Acest articol a fost

29
Conform Art.1, „definiții” din Convenția Schengen din 19 iunie 1990, străinul inadmisibil este definit ca: „orice străin
semnalat ca inadmisibil în Sistemul de Informații Schengen”.
30
Ibidem, a se vedea articolul 3.
31
Regimul juridic privind „expulzarea” este reglementat de: art. 19 din Constituția României, legi naționale (O.U.G. nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România), Codul penal, cat și de Pactul internațional cu privire la drepturile
civile și politice, Protocoalele numerele 4 (articolele 3 și 4) și 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale ambele ratificare de Romania, și constă în ,, orice măsură care silește un străin să părăsească
teritoriul pe care el își avea reședința în mod legal”.
32
Conform titlului 1, „definiții”, articolul 1, permisul de ședere este definit ca „o autorizație de orice tip eliberată de o
parte contractantă prin care se acordă dreptul de ședere pe teritoriul său”.
15
completat de Directiva CE numărul 51/2021 din 28 iunie 2001 33 care, stabilește măsuri de
combatere a imigrației ilegale prin impunerea operatorilor de transport a obligației de a transporta
doar străini care îndeplinesc condițiile de intrare în spațiul Schengen, cât și sancțiuni în cazul
nerespectării de către aceștia ,,de a asigura returnarea resortisanților țărilor terțe” care nu
îndeplinesc condițiile de intrare.

Capitolul 7, articolele 28-38 din Convenția Schengen stabilește răspunderea rezolvării

cererilor de azil34 și a părții contractante responsabile pentru aceasta. Articolul 30 prevede
rezolvarea cererilor de azil după cum urmează: partea contractantă care a eliberat viza sau permisul
de rezidență unui solicitant de azil35, statul semnatar al Convenției care a emis autorizarea eliberării
vizei, etc. Părțile se angajează să respecte Convenția de la Geneva privind Statutul Refugiaților din
28 iulie 1951, modificată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967, „fără nici o
restricție geografică” și să coopereze cu Înaltul comisariat ONU pentru Refugiați.

Titlul III din aceeași Convenție Schengen intitulat „Poliția și Securitatea” cuprinde 7
capitole foarte importante după cum urmează: capitolul 1 „cooperarea polițienească”, capitolul 2
„ asistență reciprocă în materie penală”, capitolul 3 „aplicarea principiului NE BIS DEM”,
capitolul 4 „extrădarea”, capitolul 5 „transferul executării sentințelor penale”, capitolul 6
„substanțele narcotice”, capitolul 7 „arme de foc și muniții”.

În spațiul Schengen cooperarea între „autoritățile de aplicare a legii” 36, în privința

schimbului de date și informații, pentru a oferi un spațiu „de securitate și justiție” reprezintă un
principiu esențial și este prevăzut la articolul 39 din Convenția de aplicare a acordului Schengen.
Tot în acest articol se stabilește ca „în scopul prevenirii și descoperirii infracțiunilor” Părțile
Contractante prin autoritățile polițienești să faciliteze schimbul de informații transfrontalier și să-și
acorde asistența reciprocă.

33
Acesta Directivă CE numărul 51/2021 din 28 iunie 2001 de completare a dispozițiilor prevăzute la articolul 26 din
Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 prezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen
așa cum s-a prevăzut în Protocolul de integrare a acestuia în cadrul Uniunii Europene conform anexei A la Decizia
1999/435/CE a Consiliului din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate
cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și din Tratatul privind Uniunea Europeană, a
temeiului juridic pentru fiecare din dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul, (JO L 176/1 10.7.1999, p.1)
disponibil pe https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32001L0051 ultima accesare
26.04.2023.
34
Revista pentru patrie din August 2008, Evoluția spațiului Schengen, editată de Ministerul Afacerilor de Interne cu
sprijinul Direcției Generale Schengen, p. 2.
35
„Solicitant de azil” înseamnă un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid care a făcut o cerere de azil, cu privire la
care nu s-a pronunțat încă o hotărâre definitivă.
36
Conform articolului 39 alin 1 din Convenția Schengen, articol abrogat și înlocuit de Decizia-Cadru 2006/960 JAI a
Consiliului privind simplificarea schimbului de informații și date operative între autoritățile de aplicare a legii ale
statelor membre ale Uniunii Europene și articolul 87 alin 1 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene prin
„autorități de aplicare a legii” se înțelege toate serviciile de poliție , vamale, competente din statele Părților
Contractante, în scopul prevenirii, descoperirii și al cercetării infracțiunilor.
16
 Sistem de informații Schengen („SIS”)37, a fost fondat în baza titlului IV, articolele (92-130)
din Convenția din 19 iunie 1990 (Convenția Schengen), de punere în aplicare a Acordului Schengen
din 14 iunie 1985 dintre primele state38 devenind funcțional în 1995 (prima versiune a SIS) care a
instituit o echilibrare pentru „eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune” 39, în
vederea menținerii „unui grad sporit de securitate în cadrul spațiului de libertate” la nivelul Uniunii
Europene. Acest sistem susține obiectivele prevăzute la articolul 3 aliniatul (2) din Tratatul privind
Uniunea Europeană, fiind indispensabil pentru aplicarea reglementărilor privind acquis-ului
Schengen, menținerea securității în cadrul Uniunii.

Datorită dezvoltării tehnologiei și din cauza faptului că sistemul menționat mai sus nu a fost
proiectat pentru a fi operațional în tot mai multe state, a fost înființat și înlocuit conform
Regulamentului (UE) 2018/172640 prin Regulamentul (CE) 1987/2006 al Parlamentului European și
al Consiliului41 și prin Decizia 2007/533/JAI a Consiliului42 Sistemul de informații Schengen (SIS
II). Dezvoltarea acestui sistem de generație „ a doua” a fost în sarcina Comisiei conform
Regulamentului (CE) numărul 2424/2001 al Consiliului așa cum a fost modificat de
Regulamentului (CE) numărul 1988/200643 și a Deciziei 2001/886/JAI a Consiliului44 și constituie
un instrument esențial pentru aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen, integrat în cadrul Uniunii
Europene. Acesta a devenit operațional în 2013, și conține funcționalități suplimentare față de
vechiul sistem (SIS).

37
Ulterior în baza Regulamentului (CE) numărul 2424/2001 al Consiliului (JO L328, 13.12.2001, p.4) și al Deciziei
2001/886/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2001 (JO L 328, 13.12.2001), privind dezvoltarea Sistemului de
dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II) a fost înlocuit.
38
Uniunea Economică Benelux, Republica Federală Germania și Republica Franceză.
39
JO L 239, 22.9.2000, p. 19. Convenție, așa cum a fost modificată de Regulamentului (CE) numărul 1160/2005 al
Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p.18).
40
Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția
Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor informatice la scară largă în Spațiul de Libertate și
Justiție (eu-Lisa) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului,
respectiv de abrogare a Regulamentului UE nr.1077/2011, (JO L295 21.11.2018, p. 99).
41
Regulamentul (CE) 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea,
funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II), (JO L 381, 28.12.2006, p.4).
42
Decizia 2007/533/ JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de
Informații Schengen de a doua generație (SIS II) (JO L 205, 07.08. 2007, p. 63)
43
Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 al Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații
Schengen din a doua generație (SIS II), (JO 328, 13.12.2001, p.4), cu modificările Regulamentului (CE) nr. 1988/2006
din 21 decembrie 2006, (JO L 411, 30.12.2006, p. 1) care nu mai este in vigoare din data de 31.12.2008.
44
Decizia 2001/886/JAI a Consiliului din 6 decembrie 1001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen de a
doua generație (SIS II), (JO L 328, 13.12.2001).
17
 SIS II a fost din nou modernizat în 2023 în baza Regulamentului (UE) 2018/1860 al
Parlamentului European și al Consiliului45, care stabilește „semnalările46 privind resortisanții țărilor
terțe cărora li se aplică decizii de returnare”, a Regulamentului (UE) 2018/1861 al Parlamentului
European și al Consiliului47, care instituie „semnalări” în SIS „privind refuzul intrării cât și al
șederii resortisanților țărilor terțe”, și a Regulamentului (UE) 2018/1862 al Parlamentului European
și al Consiliului48, care reglementează semnalări introduse în SIS în condițiile cooperării polițienești
cât și a cooperării în domeniul judiciar. 49 Având în vedere Regulamentul (UE) 2016/399 al
Parlamentului European și al Consiliului 50, acesta impune ca toate persoanele să fie verificate în
Sistemul de informații Schengen la frontierele externe, atât la intrare cât și la ieșirea din spațiului
Schengen. Arhitectura tehnică a Sistemului de Informații este formată din 3 componente: un sistem
central administrat de către eu-Lisa, sisteme naționale care sunt controlate de către

Conform Titlului VII, articolul 131 din Convenția de implementare a acordului Schengen
denumită și (Convenția Schengen) se înființează prima instituție care se numea Comitetul Executiv
Schengen51. Aceasta avea rolul „de a asigura aplicarea corectă” a reglementărilor stabilite în aceeași
Convenție. Articolul 132 prevede ca fiecare parte contractantă să dețină un loc în acest „Comitet”,
loc ce va fi ocupat de câte un ministru al fiecărui stat. S-a mai prevăzut la articolul 133 întrunirea
„ori de câte ori” este necesar a Consiliului „pe rând pe teritoriul fiecărei părți contractante”.

Analizând pe rând fiecare măsură convenită de către părți în Convenția de mai sus putem
remarca că toate acestea au venit în completarea, transpunerea și punerea în practică a obiectivului
fixat prin Acordului de la Schengen din 14 iunie 1985, care au intrat în vigoare în anul 1995 și au
45
Regulamentul UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea
Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situații de ședere ilegală, (JO L
312, 7.12.2018, p.1).
46
Ibidem articolul 3 „Definiții” : „semnalare” înseamnă un set de date introduse în SIS care permit autorităților
competente să identifice o persoană în vederea întreprinderii unei acțiuni specifice”.
47
Regulamentul UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea,
funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a
Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1987/2006, (JO L 312, 7.12.2018, p. 14).
48
Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea,
funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării
judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei,
(JO L 312, 7.12.2018, p. 56).
49
Recomandare a Comisiei din 31.3.2023 de instituire a unui manual practic de utilizat de către autoritățile competente
și birourile SIRENE ale statelor membre la îndeplinirea sarcinilor legate de Sistemul de informații Schengen
(„Manualul SIS” ), adoptată la Bruxelles, 31.3.2023, C(2023) 2152 final, p. 5.
50
Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul
Uniunii privind regimul trecerii frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77,23.3.2016, p. 1).
51
Având în vedere Tratatului de la Amsterdam din data de 2 octombrie 1997 care modifica Tratatul privind Uniunea
Europeană, Tratatele de instituire a Comunităților Europene și anumite acte conexe, intrat în vigoare la data de 1 mai
1999, care hotărăște prin Protocolul de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, la articolul 7,
substituirea Comitetului Executiv în Consiliul UE.
18
avut ca efect ,, eliminarea controalelor la frontierele interne”, respectiv crearea unei singure
frontiere externe, respectiv a unui spațiu de liberă circulație între statele Uniunii Economice
Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze.52

1.2 Codul frontierelor Schengen

Realizarea eficientă de verificări la frontierele externe constituie una dintre principalele

asigurări ale securității „spațiului fără controale la frontierele interne”.

Actul juridic inițial și de bază privind supranumitul „Codul frontierelor Schengen” îl

reprezintă Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 53 prin care
s-a stabilit un „Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane”. Acest
regulament a avut țelul de a stabili reguli adecvate ,,trecerii frontierei de către persoane” dar s-a
dovedit nerealizabil de către statele Uniunii Europene. Acesta a suferit o serie de modificări de
lungul timpului și a fost codificat.

Ulterior s-a adoptat Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al

Consiliului54 care stabilește reguli, criterii și norme amănunțite privind trecerea frontierelor externe,
respectiv absența controlului la trecerea frontierei interne dintre statele membre Schengen. Acesta a
fost modificat prin:

Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14

septembrie 201655 care a înființat la nivel european o Poliție de frontieră cât si garda de coastă și a
stabilit o „gestionare europeană integrată a frontierelor”.

Regulamentul (UE) 2017/458 al Parlamentului European și al Consiliului 56 care a întărit

procedura verificărilor asupra persoanelor la frontiere, prin consultarea bazelor de date specifice, ca
măsură de siguranță împotriva amenințărilor teroriste.
52
Sistemul de Informații Schengen Ediția a-II-a, Editura Ministerul Administrației și Internelor, 2010, Colecția
EUROPOLIS, p.1, disponibil pe site-ul SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN (gov.ro), ultima accesare 06.04.2023.
53
Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui
Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105,
13.4.2006, p. 1)
54
Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul
Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (text codificat), (JO L
077 23.3.2016, p. 1).
55
Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de
frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului
European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al
Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului, JO L 251,
16.9.2016, p. 1-76.
56
Regulamentul (UE) 2017/458 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 de modificare a
Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește consolidarea verificărilor prin consultarea bazelor de date relevante
la frontierele externe, JO L 74, 18.3.2017, p. 1-7.
19
 Regulamentul (UE) 2017/2225 al Parlamentului European și al Consiliului 57 având ca scop
adăugarea unor dispoziții privind Sistemul de intrare/ieșire(EES), sistem înființat în baza
Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului58.

Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului 59 care, împreună cu

Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului 60 fixează un cadru pentru
interoperabilitatea sistemelor de informații ale Uniunii Europene privind controlul frontierelor.
Aceste sisteme sunt : Sistemul de informații Schengen (SIS) , Sistemul de intrare/ieșire (EES),
Sistemul de informații privind vizele (VIS), Sistemul european de informații și de autorizare privind
călătoriile (ETIAS), Sistemul privind compararea amprentelor digitale în scopul stabilirii
responsabilităților statului membru responsabil pentru verificarea cererilor de protecție
internațională Eurodac61, și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare ale
resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN).

Conform Codului frontierelor Schengen, considerentul 6 „Controlul la frontiere există nu numai

în interesul statului membru la ale cărui frontiere externe se aplică, ci și în interesul tuturor statelor
membre care au eliminat controlul la frontierele lor interne. Controlul la frontiere ar trebui să
contribuie la combaterea imigrației ilegale și a traficului de ființe umane, precum și la prevenirea
oricărei amenințări la adresa securității interne, a ordinii publice, a sănătății publice și a relațiilor
internaționale ale statelor membre”.

57
Regulamentul (UE) 2017/2225 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de modificare a
Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește utilizarea Sistemului de intrare/ieșire, JO L 327, 9.12.2017, p. 1-19.
58
Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a
Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul
intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces
la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a
Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011, (JO L 327 9.12.2017, p. 20).
59
Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui
cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de
modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și
(UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale
Consiliului.
60
Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui
cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al
azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816, JO L
135, 22.5.2019, p. 85-135.
61
Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea
sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr.
604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei
cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau
de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a
datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de
instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de
libertate, securitate și justiție, JO L 180, 29.6.2013, p. 1-30.
20
1.3 Regulamentul Dublin

„Proiectul Dublin” reprezintă un ansamblu de norme impuse la nivelul Uniunii Europene pentru
stabilirea modului de dobândire a dreptului de azil de către refugiați.

Actul juridic prin care s-a instituit bazele reglementărilor europene privind statul competent să
soluționeze cererea de azil depusă într-unul dintre statele membre ale Comunității Europene este
Convenția semnată la Dublin în 15 iunie 1990 (Convenția de la Dublin sau Dublin I). Aceasta a
intrat în vigoare în anul 1997. Convenția a fost aplicată neunitar în statele membre din lipsa unor
sisteme interoperabile privind solicitanții de azil la nivelul statelor membre. 62

Convenția prezentată mai sus a fost înlocuită de Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al
Consiliului63 (Dublin II) care a stabilit, conform considerentelor 1-3, un sistem european comun de
azil cât și o modalitate provizorie dar clară și funcțională pentru stabilirea statului responsabil cu
examinarea unei cereri de azil. Criteriile pentru stabilirea statului care este răspunzător să analizeze
cererea de azil sunt prevăzute la capitolul III „Ierarhia criteriilor”,(articolele 5-14) din prezentul
regulament. S-a adoptat și Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei 64 care stabilește normele
de punere în aplicare ale regulamentului. Se pune accent pe obligativitatea statului care a avut cea
mai mare contribuție în cea ce privește prezența persoanei care a fost forțată de circumstanțele și
care caută protecție într-unul din statele Comunității. Acest criteriu a condus la o îngreunare a
procesării cererilor de azil pentru unele state.

Pentru regulamentul prezentat mai sus s-au impus mai multe modificări importante care au
condus la reformarea acestuia fiind abrogat de Regulamentul (UE) nr. 604/3013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 26 iunie 2013 65 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de
determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională
prezentate într-unul dintre statele membre, de către un resortisant al unei țări terțe 66 sau de către un
62
Conf. Dr. Igor Bucătaru, Sistemul Dublin: Prospective și perspective pentru politica Europeană privind statutul
refugiaților, 2020, p.20.
63
Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de
determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre
de către un resortisant al unei țări terțe, JO L 50, 25.2.2003, p. 1-10.
64
Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei din 2 septembrie 2003
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a
criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil
prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe, JO L222/2 5.9.2003.
65
Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a
criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție
internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid
(reformare), (JO L 180, 29.6.2013, p. 31-59).
66
Conform Directivei 109/2003/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țârilor terțe care
sunt rezidenți pe termen lung așa cum a fost modificat prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European și a
Consiliului (JO L016.1.2004, p.44), articolul 2, litera a ,,resortisant al unei țări terțe înseamnă orice persoană care nu
21
apatrid67, denumit și ,,Regulamentul Dublin III”68. Acest regulament prezintă o serie de modificări
față de Regulamentul Dublin II. S-a instituit și regulamentul Eurodac II prin Regulamentul (UE) nr.
603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 69 în scopul aplicării regulamentului de mai
sus.

Prin urmare, nici Dublin III nu s-a dovedit eficient, clar, echitabil, ci cu „deficiențe structurale”
de punere în aplicare, așa cum precizează Comisia în rapoartele de propunere de regulament 70
privind Dublin IV.

1.4 Provocările prezentate de regimul juridic Schengen

Discordanța economică evidentă între statele mai evoluate (care oferă mai multă siguranță și
un nivel de trai mai bun) și statele mai puțin dezvoltate sau care sunt în conflict (țări din Orientul
Mijlociu, Nordul Africii, Ucraina, Rusia) a condus la augmentarea criminalității transfrontaliere și a
fenomenului imigrației ilegale la nivelul spațiului Schengen.71

Dacă unele state membre se confruntă cu unele provocări privind gestionarea frontierelor
externe ale spațiului Schengen, altele trebuie să țină piept unui număr tot mai mare de deplasări
neautorizate ale imigranților așa cum prevede Comisia Europeană în rapoartele sale către
Parlamentul European și Consiliu.72

este cetățean al Uniunii”.

67
Persoană care nu este considerată cetățean al nici unui stat, conform legii naționale a acestuia, potrivit Convenției din
28 septembrie 1954 privind statutul apatrizilor, act internațional, publicat în Monitorul Oficial nr. 1146 din 19.12.2005,
disponibil pe site-ul https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/66981, accesat ultima data la data de
19.04.2023.
68
JO 3013, L180, p. 31.
69
Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea
sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr.
604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei
cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau
de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a
datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de
instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de
libertate, securitate și justiție.
70
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a criteriilor
și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională
prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)
COM/2016/0270 final/2 - 2016/0133 (COD).
71
Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 522/2023 pentru aprobarea Strategiei naționale de management integrat al
frontierei de stat a României 2023—202, p. 3–106, publicată în monitorul oficial al României, partea I, NR, 489,
bis/6.VI.2023, p. 11.
72
Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și social
European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul, Bruxelles, 23.9.2020, COM
(2020) 609 final, p.1.
22
 O altă provocare cu care se confruntă în prezent regimul juridic Schengen așa cum a
transmis atât Comitetul Economic și Social European prin avizul privind Comunicările Comisiei
către Parlamentul European și Consiliu73 cât și Parlamentul European este „excluderea” României și
Bulgariei de către Consiliul Uniunii Europene de a pune în practică integral acquis-ul Schengen,
respectiv ridicarea controalelor la frontierele interne ale acestor doua țări. Tratatul Uniunii
Europene74 menționează limpede că Uniunea Europeană trebuie să confere cetățenilor săi un spațiu
fără frontiere, ori România și Bulgaria încă nu beneficiază de acest drept. Această situație este
considerată injustă, discriminatorie75 și care sfidează Tratatele Uniunii Europene76 cât și acquis-ul
Schengen și conduce la un viitor incert și imprevizibil al Uniunii Europene. Aderarea integrală a
acestor state „ar spori funcționalitatea și securitatea Uniunii Europene” a mai punctat Comitetul
Economic și Social European.

O altă provocare cu care s-a confruntat spațiul Schengen de lungul anilor este reintroducerea
controalelor la frontierele interne. Aceste controale au fost reluate din cauza crizei migrației din
anul 2015, pentru a combate terorismul și pe perioada pandemiei pentru a limita răspândirea Covid-
1977.

1.4.1. Migrațiune

Uniunea Europeană și implicit statele care fac parte din spațiul Schengen se confruntă în
ultimii ani cu o criză a migrației78 cauzată în principal de instabilitatea prezentă în mai multe țâri de
pe continent.
73
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și
Consiliu „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient” [COM(2021) 277 final] și
Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în
vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 [COM(2021)
278 final – 2021/0140 (CNS)], (JO C 105/108, 4.3.2022).
74
A se vedea articolul 3, aliniatul 2 „Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără
frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind
controlul la frontierele externe”, conform versiunii consolidate a Tratatului privind Uniunea Europeană, (JO C 202,
7.6.2016, p.1-388).
75
Anghel Andreescu, Gabriel Ola, Spațiul Schengen mit sau realitate, Editura Academia Oamenilor de Știință din
România, 2018, p. 72.
76
Declarația deputatului European Eugen Tomac care a inițiat și acțiunea împotriva Consiliului Uniunii Europene la
Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru anularea votului din 8 decembrie 2022 al Austriei împotriva României.
77
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor, „ Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022”, Bruxelles, 24.5.2022,
COM 301 final, p. 5.
78
Răspunsul Ministrului Afacerilor Externe Bogdan Aurescu numărul B1-4/1664 din 18 iunie 2021 referitor la
întrebările formulate de deputați privind Aderarea României la spațiul Schengen, disponibil pe site-ul r1730A.pdf
(cdep.ro) , ultima accesare 26.04.2023.
23
 În anul 2015 spațiul Schengen s-a confruntat cu un fenomen migraționism ca repercusiune a
evenimentelor din Siria fapt ce a determinat adoptarea unor masuri la nivelul Uniunii Europene
respectiv Schengen.

Din cauza războiului din Ucraina un număr foarte mare de persoane care se aflau în această
țară s-au refugiat în una dintre țările din spațiul Schengen. Uniunea europeană a hotărât să ofere
protecție temporară acestor persoane, prin activarea Directivei 2001/55/CE a Consiliului 79, pentru
prima dată de la adoptarea acesteia și intrarea sa în vigoare.80

Naufragiu din Grecia din data de 16 iunie 2023, în care au murit cel puțin 79 de oameni
demonstrează o problemă a politicii Uniunii Europene privind refugiații sau migrații. Unele site-uri
de presă precum „Pressone” au scris despre faptul că în urma unor mărturii ale supraviețuitorilor s-a
aflat că nava ar fi naufragiat din cauza unor manevre făcute de către autoritățile elene, respectiv
garda de coastă asupra vasului. Statele Uniunii europene refuză să își asume responsabilitate privind
procesarea cererilor de azil conform procedurilor Dublin. Politica Uniunii Europene nu ține cont de
siguranța migranților de acea tot mai des se întâmplă astfel de evenimente tragice. 81

1.4.2. Securitate

Fiecare stat membru are o contribuție esențială în securizarea acestui spațiu fără controale la
frontierele interne. Riscul apariției unor amenințări la adresa Spațiului Schengen depinde de gradul
de vulnerabilitate a acestuia. Unul dintre principalele țeluri pe care Uniunea Europeană le are este
acela de a conferi cetățenilor săi un nivel cât mai înalt de securitate. 82 Pentru îndeplinirea acestui țel
este necesară creșterea nivelului de securitate la frontierele externe.

În acest sens la nivelul Uniunii s-a adoptat Regulamentului (UE) 2017/458 al Parlamentului
83
European și al Consiliului prin care statele membre cât și țările asociate spațiului Schengen au

79
Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției
temporare, în cazul unui flux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile
statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri, (JO L 212, 7.8.2021, p.
12).
80
Fise tehnice UE-2023, „Gestionarea frontierelor externe” disponibilă pe site-ul
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro, accesat ultima dată la data de 12.05.2023.
81
Andrei Popoviciu, Ioana Iepure, „Naufragiul din Grecia nu e o tragedie întâmplătoare. Este o consecință directă a
politicilor Uniunii Europene” articol publicat pe site-ul https://pressone.ro/naufragiul-din-grecia-nu-e-o-tragedie-
intamplatoare-este-o-consecinta-directa-a-politicilor-uniunii-europene/, accesat ultima dată la data de 20.06.2023.
82
Decizia Cadru 200/90/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informații și de
date operative între autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre ale Uniunii Europene publicată in JURNALUL
OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE 19/volumul 9.
83
Regulamentul (UE) 2017/458 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 de modificare a
Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește consolidarea verificărilor prin consultarea bazelor de date relevante
la frontierele externe, JO L 74, 18.3.2017, p. 1-7.
24
îndatorirea de a face verificări amănunțite „tuturor persoanelor care trec frontierele externe”. Aceste
verificări se efectuează prin consultația bazelor de date relevante.

Sporirea securității acestui spațiu poate fi realizată nu doar prin o mai bună gestionare a
frontierelor externe ci și prin îmbunătățirea sistemelor naționale existente de supraveghere a
frontierei. O mai bună pregătire profesională a Poliției de frontieră și a tuturor organelor de aplicare
a legii în privința depistării infracțiunilor transfrontaliere.

La securizarea spațiului Schengen contribuie și sistemele informatice la scară largă: sistemul

de informații Schengen, EURODAC (baza de date ce conține amprentele solicitanților de azil),
sistemul de informații privind vizele, sistemul de intrare/ieșire care va înregistra trecerile
frontierelor externe ale Uniunii Europene de către cetățenii terți, sistemul european de informații și
de autorizare privind călătoriile (ETIAS) cât și sistemul european de informații cu privire la caziere
judiciare (ECRIS).

1.4.3. Drepturile omului

Drepturile omului, respectiv ale persoanelor care doresc să treacă frontierele și să locuiască
în spațiul Schengen sunt prevăzute într-o serie de cadre juridice.

Toți cetățenii au dreptul să fie informați despre prelucrarea datelor cu caracter personal și
despre drepturile pe care le au în circumstanțele efectuării controlului de frontieră și a verificării în
bazele de date.84 Atât în spațiul Schengen cât și la nivelul Uniunii Europene se respectă normele
privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679 al
Parlamentului European și al Consiliului 85 și ale Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului
European și a Consiliului86.

Toți călătorii au dreptul la tratament etic, prietenos și amabil așa cum prevede dreptul
Uniunii cât și dreptul național în materie.

84
ANEXĂ la Recomandarea Comisiei de instituire a unui „Manual practic pentru polițiștii de frontieră (Manualul
Schengen)” comun, destinat utilizării de către autoritățile competente ale statelor membre atunci când efectuează
controlul la frontieră asupra persoanelor, și de înlocuire a Recomandării C(2019) 7131 final, Bruxelles, 28.10.2022, p.
16.
85
Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și
de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
86
Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor
fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării,
investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și
de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).
25
 Orice persoană este îndreptățită să se adreseze instituțiilor sau instanțelor naționale pentru
protecția datelor. Aceștia mai pot să obțină recompense dacă au suferit un prejudiciu într-o țară din
spațiul Schengen, consecință a prelucrării ilegale sau a nerespectării protecției datelor cu caracter
personal.

Capitolul II. Aspecte juridice şi instituţionale ale spaţiului Schengen

Conform Anexei A, articolul 1, a Deciziei Consiliului (1999/435/CE) din 20 mai 1999 87,
toate actele internaționale încheiate începând cu Acordul de la Schengen din 14 iunie 1985,
Convenția din 19 iunie 1990 între cele 5 țări, de punere în aplicare a Acordului privind eliminarea
treptată a controalelor la frontierele lor comune, precum și protocoalele, acordurile de aderare
ulterioare și conexe, actele finale, Deciziile și declarațiile Comitetului Executiv cât și Deciziile

87
DECIZIA CONSILIULUI din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate
cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană, a
temeiului juridic pentru fiecare din dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul, (JO L 176, 10.7.1997).
26
Grupului Central, constituie acquis-ul Schengen (culegere de acordurilor și norme). 88 Acquis-ul
arătat include măsuri în sfera frontierelor externe menite să echivaleze absența controalelor la
frontierele interne.

Acquis-ul Schengen a fost integrat în cadrul Uniunii Europene prin Tratatul de la

Amsterdam din 2 octombrie 1997, conform articolului 7 din protocolul 19 anexat la Tratatul privind
Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind integrarea acquis-
ului Schengen în structura Uniunii Europene (în continuare numit "Protocolul Schengen"). Tot
atunci s-a stabilit și situația „specială”89 a Regatului Unit, a Irlandei și a Danemarcei.

La nivelul Consiliului Uniunii Europene s-a constituit formațiunea Justiție și Afaceri Interne
(JAI). Această formațiune a Consiliului strânge miniștri de justiție și ai afacerilor interne din statele
membre ale Uniunii Europene. Miniștrii de justiție se reunesc și se preocupă de probleme privind
cooperarea judiciară în materie civilă și penală, respectiv probleme legate de drepturile
fundamentale ale omului. Miniștri afacerilor interne gestionează probleme legate de migrațiune,
cooperare polițienească și în sfârșit gestionarea frontierelor.

2.1 Structurile juridice și instituționale care stau la baza regimului juridic Schengen

Prin Decizia Comitetului Executiv90 înființat conform articolelor 131-133 din Convenția
Schengen, sub supravegherea și în grija acestuia, s-a înființat „Comitetul permanent pentru
evaluarea și punerea în aplicare a Acordului Schengen” care avea doua roluri esențiale. Prima
atribuție a acestui „Comitet permanent” era aceea de verificare, observare, evaluare, și implicit
întocmirea de rapoarte privind îndeplinirea pregătirilor și a tuturor condițiilor prealabile pentru
ridicarea controalelor la frontierele comune ale statelor candidate la spațiul Schengen, respectiv
aplicarea concretă a Convenției Schengen. A doua atribuție conform aceleași Decizii este cea de
instituire a un mecanism de identificare a problemelor apărute la frontierele externe ale Spațiului
Schengen și de a urmări respectarea în mod corespunzător a normelor stabilite în Convenția
Schengen de către statele membre. Comitetul permanent mai întocmește informări în legătură cu

88
. Idem, p. 6.
89
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și
Consiliu „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient” [COM(2021) 277 final] și
Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în
vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 [COM(2021)
278 final – 2021/0140 (CNS)], (JO C 105/108, 4.3.2022), punctul 2.2.
90
Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și
punerea în aplicare a Acordului Schengen [SCH/Com-Ex (98)26 def.] (JO L 239, 22.9.2000, p.138).
27
problemele întâlnite și soluțiile propuse pe care le transmite atat Comitetului Executiv cât și statelor
în cauză.

Ulterior momentului integrării acquis-ului Schengen în legislația Uniunii Europene, Decizia

prezentată mai sus a necesitat revizuirea și a fost abrogată de Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al
Consiliului91, care a intrat în valabilitate în 2015 și care prevedea un „mecanism specific de
evaluare și monitorizare” a normelor dezvoltate privind spațiul Schengen „fără frontiere”.

În anul 2021, la propunerea Comisiei92 și pentru menținerea unui nivel ridicat de încredere
la nivelul tuturor statelor membre, respectiv pentru a crește eficiența garantării unei bune
funcționări a spațiului Schengen a fost abrogat Regulamentul intrat în vigoare în 2015 și a fost
adoptat Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului 93. Acest regulament se aplică de la 1 octombrie
2022, fiind „a treia generație de evaluări Schengen”, Acest cadru legislativ va fi utilizat pentru
evaluările următoarelor state: Finlanda, Lituania, Letonia și Estonia conform ultimei comunicări a
Comisiei „privind starea spațiului Schengen pentru 2023”, COM(2023) 274 final.

2.1.1 Comisia Europeană

Prin Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 94 au fost
conferite Comisiei atribuții privind verificarea aplicării corecte de către statele membre a acquis-
ului Schengen95. Comisia, având în vedere înființarea „mecanismului de evaluare și monitorizare
Schengen” conform Regulamentului (UE) 2022/ 922 al Consiliului 96, poate să declanșeze proceduri
de sesizare a nerespectării obligațiilor asumate de către statele membre. 97

91
Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și
monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Deciziei Comitetului executiv din 16
septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a Acordului Schengen , în
special articolul 15 alineatul (3) JO L 295, 6.11.2013, p. 27.
92
Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și
monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013,
Bruxelles, 2.6.2021, COM(2021) 278 FINAL/3 2021/0140 (NLE).
93
Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de
evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr.
1053/2013, JO L160, 15.6.2022, p. 1.
94
Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și
monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen.
95
Conform articolul 2 din Regulamentului Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de
instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen (JO L 295,
6.11.2013, p. 27-37), „acquis Schengen” înseamnă dispozițiile integrate în cadrul Uniunii în conformitate cu Protocolul
nr. 19 anexat la TUE și la TFUE, precum și actele care se bazează pe acesta sau care au legătură cu acesta.
96
Regulamentului (UE) 2022/ 922 al Consiliului din 9 mai 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de
evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE)
numărul 1053/2013 (JO L 160, 15.6.2022, p.1).
97
Anexa la Recomandarea Comisiei de instituire a unui manual practic de utilizare de către autoritățile competente și
birourile Sirene ale statelor membre la îndeplinirea sarcinilor legate de Sistemul de informații Schengen („Manualul
SIS”), Bruxelles, 31.03.2023, C(2023) 2152 final, p. 16.
28
 Comisia Europeană răspunde de verificarea generală a Sistemului de Informații Schengen,
cooperează cu statele membre ale Uniunii Europene, cu toate Agențiile de aplicare a legii. Aceasta
funcționează în conformitate cu dispozițiile Regulamentului de procedură al Comisiei 98. Din anul
2011, Comisia Europeană transmite Parlamentului European și Consiliului rapoarte semestriale
privind analiza activităților și evoluția spațiului Schengen.

Comisia redactează recomandări și indicații privind îndreptarea unor lacune identificate în

perioada evaluărilor. Ulterior aceasta transmite Consiliului propuneri privind îmbunătățirea
neregulilor constatate.

Comisia mai are îndatorirea de a înainta rapoarte în cea ce privește situația spațiului
Schengen în baza articolului 33 din Codul frontierelor Schengen și al articolului 25 din
Regulamentul nr. 922/2022 al Consiliului.

2.1.2 Curtea Europeană de Justiție și al instanțelor naționale

Protocolului (nr. 3) privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene99, anexat la

Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la
Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice a pus bazele funcţionării acesteia.
Protocolul a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European
și al Consiliului100deoarece Tribunalul a înregistrat un număr tot mai mare de cauze cu care este
sesizat.

Curtea de justiție a Uniunii Europene este formată din doua instanțe judiciare. Curtea de
justiție și Tribunalul Uniunii Europene.

Curtea de justiție judecă cauzele intentate de țările Uniunii Europene împotriva instituțiilor
Uniunii cât și unele recursuri de la Tribunalul Uniunii Europene. Aceasta constată neîndeplinirea
obligațiilor de stat membru al Uniunii europene. Prin Regulamentul de procedură al Curții de
Justiție101 se stabilește organizarea Curți, dispozițiile procedurale comune, cât și procedurile
speciale.

Recent a fost depusă și înregistrată la Curtea de justiție o cauză împotriva Consiliului

Uniunii Europene bazată pe articolul 263 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene privind

98
C(2000) 3614, (JO L 308 8.12.2000, p. 26).
99
Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene Protocolul (nr. 3 privind statutul CURȚII DE JUSTIȚIE A
UNIUNII EUROPENE (OJ C 202, 7.6.2016, p. 210–229).
100
Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de
modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (OJ L 341, 24.12.2015, p. 14–17).
101
Regulamentul de procedură al Curții de Justiție, (OJ L 265, 29.9.2012, p. 1–42).
29
nelegalitatea deciziei JAI din 8 decembrie 2022, prin care Austria a respins aplicarea integrală a
„Protocolului Schengen” de către România și Bulgaria.

2.2 Obligațiile și responsabilitățile legale ale statelor membre Schengen

Statele membre Schengen sunt obligate în primul rând să respecte drepturile fundamentale
prevăzute în Convenția europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene.

Fiecare stat membru este obligat să implementeze și să respecte normele privind acquis-ul
Schengen cu dezvoltările trecute și viitoare. Administrarea frontierelor externe ale „spațiului de
liberă circulație și justiție” într-un mod eficient este una dintre cele mai importante obligații pe care
o au toate statele membre Schengen.

Cooperarea polițienească constantă și solida este o altă responsabilitate pe care o au statele

membre ale Uniunii Europene, respectiv statele Schengen. Respectarea normelor privind protecția
datelor.

Punerea în aplicare eficientă a sistemelor informatice la scară largă 102 este o altă obligație pe
care o au statele membre Schengen.

Prin Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului 103 s-a instituit mecanismul de evaluare
privind obligațiile asumate de către toate statele Schengen la aderare. Acest regulament impune o
cooperare strânsă între statele membre Schengen, Consiliul Uniunii Europene și Comisia
Europeană. Conform articolul 3 aliniatul 5, statele membre au responsabilitatea și obligația de a se
asigura sprijinul Comisiei în vederea desfășurării tuturor activităților de monitorizare, să asigure
„accesul deplin și neîngrădit la toate zonele” inclusiv asigurarea transportului.

Atunci când prin „mecanismul de evaluare și monitorizare” s-au descoperit deficiențe grave
privind aplicarea normelor juridice Schengen, Comisia informează statul membru evaluat cât și
Consiliu. Statul membru în cauză este obligat să le remedieze de urgență și să informeze Comisia,
cât și celelalte statele membre despre măsurile de îmbunătățire luate .

Statele membre sunt obligate să respecte drepturile persoanelor privind protecția datelor cu
caracter personal.

102
Uniunea Europeană a creat sisteme de supraveghere a frontierei foarte avansate din punct de vedere tehnologic.
103
Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de
evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr.
1053/2013, JO L 160, 15.6.2022, p. 1-27.
30
2.2.1 Controlul frontierelor

Realizarea unei spațiu fără control la frontierele interne 104 este „idealul” colaborării
Schengen. La nivelul spațiului Schengen controlul Frontierelor se realizează în conformitate cu
Regulamentului (UE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului 105 și cu
recomandările prevăzute în Manualul Schengen C(2022) 7591 final (Manualul polițistului de
frontieră).106

Efectuarea controlului la frontieră se realizează cu respectarea drepturilor esențiale ale

omului consfințite în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene 107 dar și în Convenția
europeană a drepturilor omului.108

Verificările la frontieră constituie totalitatea acțiunilor efectuate peste toate persoanele care
trec frontierele spațiului Schengen pentru a se asigura că acestea cât și mijloacele de transport și
obiectele pe care pe posedă au dreptul legal de a intra în acest teritoriu. Un alt scop al verificărilor
ce se efectuează în punctele de trecere a frontierei este acela de a proba condițiile de intrare și
ședere pe teritoriul statelor Schengen. Spre exemplu, resortisanții țărilor terțe 109 sunt verificați mai
riguros conform: articolului 6 din Codul Frontierelor Schengen, Regulamentului (UE) nr. 265/2010
al Parlamentului European și al Consiliului110, Regulamentului (UE) 2018/1806 al Parlamentului
European și al Consiliului111 și a Deciziei nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a
Consiliului112 , iar aceștia au drept de ședere pentru o perioadă de 90 de zile înăuntrul perioadei de

104
Frontiere interne conform articolul 2 alineatul (1) literele a, b, c, din Codul Frontierelor Schengen.
105
Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul
Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), cu modificările și
completările ulterioare, (JO L 077 23.3.2016, p. 1).
106
RECOMANDAREA COMISIEI din 28.10.2022 de instituire a unui „Manual practic pentru polițiștii de frontieră
(Manualul Schengen)” comun, destinat utilizării de către autoritățile competente ale statelor membre atunci când
efectuează controlul la frontieră asupra persoanelor, și de înlocuire a Recomandării C(2019) 7131 final, Bruxelles,
28.10.2022, C(2022) 7591 final.
107
A se vedea articolele 4 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
108
A se vedea articolele 3 și 14 din Convenția europeană a drepturilor omului.
109
Resortisant al unei țări terțe așa cum este definit la articolul 2, aliniatul 6 din Codul Frontierelor Schengen.
110
Regulamentul (UE) nr. 265/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2010 de modificare a
Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește
circulația persoanelor care dețin o viză de lungă ședere, (JO L 85, 31.3.2010, p. 1-4),
111
Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei
țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror
resortisanți sunt exonerați de această obligație (text codificat), (JO L 303, 28.11.2018, p. 39-58).
112
Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de introducere a unui regim
simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Croația,
Cipru și România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naționale ale acestora pentru tranzitul sau
șederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile și de
abrogare a Deciziilor nr. 895/2006/CE și nr. 582/2008/CE, (JO L 157, 27.5.2014, p. 23-30).
31
180 zile. Pentru cetățenii Uniunii Europene se aplică dispozițiile Directivei numărul 2004/38/CE a
Parlamentului European și al Consiliului113.

Orice persoană (cetățean UE114/SEE115/CH, resortisant al unei țări terțe 116) care intenționează
să treacă frontiera externă117 trebuie să se supună unor verificări metodice în bazele de date conform
articolului 8 din Codul Frontierelor Schengen. Bazele de date relevante sunt: „Sistemul de
informații Schengen”, baze de date ale Interpolului (care conțin informații privind documente
pierdute, furate sau anulate, persoane suspecte pentru comiterea unor infracțiuni), cât și baze de date
naționale.

Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului118 articolul 1, polițiștii de

frontieră verifică justețea datelor din cip-ul documentelor de călătorie (fotografie facială și amprente
digitale).

2.2.2 Protecția datelor

Luând în considerare volumul cuprinzător de date cu caracter personal care sunt prelucrate
în contextul Schengen, respectarea normelor în acest domeniu este fundamentală, deoarece
garantează securitatea cetățenilor119.

113
Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă
circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a
Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE,
75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
114
„Cetățean al UE” este orice persoană care deține cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene.
115
Țările din SEE sunt: Norvegia, Islanda și Liechtenstein.
116
„Resortisant al unei țări terțe” vizează orice persoană care circulație în temeiul dreptului Uniunii nu beneficiază de
dreptul la liberă.
117
Frontieră externă așa cum este definită în articolul 2, din Codul Frontierelor Schengen.
118
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2252/2004 din 13 decembrie 2004 privind standardele referitoare la elementele de
securitate și datele biometrice cuprinse în pașapoartele și documentele de călătorie eliberate de statele membre (JO L
385, 29.12.2004, p. 1) așa cum a fost modificat de Regulamentul (CE) nr. 444/2009 al Parlamentului European și al
Consiliului din 28 mai 2009.
119
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor, „ Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022”, Bruxelles, 22.5.2022, 301
final, p. 14.
32
 Protecția datelor cu caracter personal este un drept esențial prevăzut în articolul 8 din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 120. La nivelul Uniunii Europene normele care
reglementează modul de prelucrare a datelor cu caracter personal privind protecția acestora sunt
prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 121 și în
Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și al Consiliului 122. Regulile speciale de
protecție a datelor cu caracter personal aplicabile instituțiilor, organelor, oficiilor cât și agențiilor
Uniunii Europene sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al
Consiliului123 și în Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului 124
.
Dispozițiile privind protecția informațiilor clasificate în cadrul Uniunii Europene, respectiv
spațiului Schengen trebui să fie în conformitate cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului 125.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, instituită prin Regulamentul

(UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 126 urmărește respectarea drepturilor în
domeniu.

2.2.3 Cooperarea cu agențiile de aplicare a legii

Cooperarea internațională cu statele vecine pe toate domeniile se realizează în bază

acordurile bilaterale sau multilaterale. Cooperarea între statele Schengen începe odată cu semnarea
„Acordului Schengen” la 14 iunie 1985 care, de la intrării în vigoare, s-a dezvoltat considerabil. 127
120
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, (OJ C 326, 26.10.2012, p. 391–40).
121
Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și
de abrogare a Directivei 95/46/CE (care se mai numește și Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119,
4.5.2016, p.6).
122
Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor
fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării,
investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau a executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și
pentru abrogarea Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).
123
Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și
agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a
Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295,21,11,2018, p.39).
124
Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii
Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor
2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).
125
Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția
informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).
126
Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și
agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a
Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39.
127
Propunere de Regulament al Consiliului privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare
în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013, Bruxelles,
33
 Tratatul din 25 martie 1957 privind funcționarea Uniunii Europene, (versiunea
consolidată)128, a prevăzut la titlul V, capitolul 3, „cooperarea judiciară în materie civilă”, capitolul
4 ,,cooperarea judiciară în materie penală”, iar la capitolul 5 cooperarea polițienească.

Colaborarea cu instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii pentru aplicarea legii

în cadrul spațiului Schengen se realizează prin:

Agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii („EUROPOL”)

înființată prin Decizia 2009/317/JAI a Consiliului129 în prezent funcționează în baza Regulamentului
(UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului 130, și are rolul de a menține cooperarea
„dintre autoritățile de aplicare a legii” în cadrul Uniunii (a se vedea articolul 1 din prezentul
regulament). Europol are acces integral la Sistemul de informații Schengen și realizează schimbul
de informații prin intermediul structurii „SIRENE” („Solicitare de informații suplimentare la intrare
pe teritoriul național”)131. Conform articolul 3 din Regulamentul de funcționare, Agenția „susține și
consolidează activitatea” autorităților de poliție din statele membre „pentru prevenirea și
combaterea criminalității grave” a terorismului și a altor forme de infracționalism prevăzute la
Anexa I din același Regulament. Conform Deciziei 2005/511/JAI a Consiliului 132 în colaborare cu
instituțiile Uniunii și ale autorităților țărilor terțe asigură prevenirea și combaterea falsificării
monedei euro.

„Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în materie de Justiție Penală” (EUROJUST)

înființată prin Decizia 2002/187/JAI a Consiliului133, pentru a susține și a crește „coordonarea și
cooperarea dintre autoritățile judiciare competente ale statelor membre” privind faptele grave de
criminalitate organizată. În prezent funcționează în baza Regulamentului (UE) 2018/1727 al
Parlamentului European și al Consiliului134.

2.6.2021 COM (2021) 278 final, p. 1.

128
JO C202, 07.06.2016, p. 13.
129
Decizia 2009/371/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Poliție (Europol),
(JO L 121, 15.5.2009, p. 37).
130
Regulamentului (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii
Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor
2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului, (JO L 135, 24.5.2016, p.
53).
131
Structura de comunicații prin care Birourile SIRENE fac schimb de date și informații suplimentare cu privire la
semnalările din SIS.
132
Decizia 2005/511/JAI a Consiliului din 12 iulie 2005 privind protecția monedei euro împotriva falsificării, prin
desemnarea Europol ca fiind biroul central pentru combaterea falsificării monedei euro (JO L 185, 16.7.2005, p. 35).
133
Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a EUROJUST în scopul consolidării luptei
împotriva formelor grave de criminalitate (JO L63,6.3.2002, p. 1).
134
Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 20018 privind Agenția
Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (EUROJUST) și de înlocuire și abrogare a Deciziei
2002/187/JAI a Consiliului (JO L 295, 21.11.2018, p. 138).
34
 „Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă” este o altă instituție a
Uniunii Europene (FRONTEX), care oferă susținere operativă prin alocarea de echipe de polițiști de
frontieră pentru gestionarea frontierelor din spațiul Schengen, a migrației și a returnării. Această
agenție funcționează în conformitate cu Regulamentul (UE) numărul 1896/2019 al Parlamentului
European și al Consiliului135 și are acces complet la Sistemul de Informații Schengen. Un rol foarte
important al acestei Agenții este acela de a sprijini statele membre Schengen, prin trimiterea de
polițiști de frontieră (din rezerva permanentă de 10 000) să acorde asistență, la sugestia Comisiei
Europene înaintată Consiliului, în situații excepționale cum ar fi o vulnerabilitate legată de
gestionarea frontierelor sau a unei situații care ar pune în pericol siguranța spațiului Schengen. 136

O altă activitate pe care o efectuează aceasta este evaluarea vulnerabilității pentru asigurarea
unui spațiu sigur la nivelul Uniunii Europene, activitate ce sprijină și completează executarea
mecanismului de evaluare și monitorizare instituit prin Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului
din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în
vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr.
1053/2013.

„Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară

Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție” (eu-LISA), este responsabilă pentru dezvoltarea
și gestionarea operațională a mai multor sisteme informatice la scară largă, și a infrastructurii de
transmisiune a acestora137 de la nivelul Uniunii Europene. Printre aceste sisteme putem enumera
dezvoltarea și operabilitatea: Sistemului de informații Schengen, și a structurii de comunicații
SIRENE („Solicitare de Informații suplimentare la intrarea pe teritoriul național”), Sistemului de
informații privind Vizele (VIS), Eurodac, Sistemul de intrare/ieșire (EES), DubliNet, Sistemul
european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), ECRIS, sistemul informatizat
pentru schimbul de date transfrontalier în domeniul cooperării judiciare civilă și penală ( denumit
„ sistemul e-CODEX”). Această Agenție a fost înființată în baza Regulamentului (UE) numărul

135
Regulamentul (UE) numărul 1896/2019 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind
Poliția de Frontieră și garda de coastă la nivel european și pentru abrogarea Regulamentului (UE) 2016/1624. (JO L
295, 14.11.2019, p.1).
136
Fise tehnice UE-2023, „Gestionarea frontierelor externe” disponibil pe site-ul
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro, accesat ultima dată la data de 12.05.2023.
137
Anexa la Recomandarea Comisiei de instituire a unui manual practic de utilizare de către autoritățile competente și
birourile Sirene ale statelor membre la îndeplinirea sarcinilor legate de Sistemul de informații Schengen („Manualul
SIS”), Bruxelles, 31.03.2023, C(2023) 2152 final, p. 15.
35
1077/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 138 iar în prezent funcționează în conformitate
cu Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului139.

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), înființată prin

Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului140 și Autoritatea Europeană pentru Protecția
Datelor, instituită prin Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 141
sunt alte instituții de cooperare în domeniul Schengen.

Capitolul III. Studiu de caz privind impactul regimului juridic Schengen asupra
statelor membre și țărilor terțe

138
Regulamentului (UE) numărul 1077/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de
instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de
libertate, securitate și justiție, (JO L 286, 1.11.2011, p. 1).
139
Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția
Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate,
Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) numărul 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI
a Consiliului, respectiv de abrogare a Regulamentului (UE) numărul 1077/2011 (JO L 295, 21.11.2018, p. 99).
140
Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi
Fundamentale a Uniunii Europene (JO L 53, 22.2.2007, p. 1).
141
Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și
agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a
Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39.
36
 Comisia Uniunii Europene a transmis prin comunicările sale privind spațiul Schengen, că
acesta s-a confruntat de la înființare cu o serie de provocări și crize. 142 Criza refugiaților a evidențiat
unele carențe în domeniu supravegherii frontierelor externe dar și în în domeniul azilului, respectiv
în cea ce privește „sistemul european comun de azil și migrație” care a fost aplicat ineficient și
neuniform în statele membre a dreptului Uniunii. Aceasta situație a condus la revizuirea și
adaptarea normelor privind controlul frontierelor, respectiv normelor în materie de migrație. 143

Ca urmare a atacurilor teroriste din unele state ale Uniunii Europene unele state au
reintrodus controalele la frontierele interne. Și în acest caz s-au făcut progrese legislative prin
modificarea Codului frontierelor Schengen care stabilește condițiile speciale în care se impune
reintroducerea controalelor în anumite zone la frontierele interne144.

Au mai fost reintroduse controale la frontierele interne și pe perioada pandemiei de Covid-

19. În această situație s-a adoptat Recomandarea (UE) 2020/912 a Consiliului 145 menită să limiteze
călătoriile neesențiale din țările terțe către spațiul Schengen, respectiv răspândirea virusului.

La recomandarea Comisiei Europene, s-a instituit la nivelul Uniunii Europene, Sistemul

european de informații și de autorizare privind călătoriile („ETIAS”) prin Regulamentul (UE)
2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului 146 așa cum a fost modificat prin
Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului 147 și Regulamentul (UE)
2021/1152 al Parlamentului European și al Consiliului 148 . Acest sistem a fost conceput pentru a
contribui la securitatea spațiului Schengen, pentru a preveni imigrația ilegală, protecția sănătății
publice, etc. Sistemul se aplică resortisanților țărilor terțe care nu sunt obligați să dețină o viză la

142
Comunicarea Comisiei Europene privind propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de
modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de
către persoane, Strasbourg, 14.12.2021 COM(2021) 891 final, p. 1.
143
Regulamentul (UE) 2021/2303 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenția
Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010, (JO L 468, 30.12.2021, p. 1-54).
144
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE)
2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane,
COM(2021)891, din 14.12.2021.
145
Recomandarea (UE) 2020/912 a Consiliului privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și
posibila eliminare a acestei restricții, 30.6.2020.
146
Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a
Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE)
nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226, JO L 236, 19.9.2018, p. 1-71.
147
Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui
cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de
modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și
(UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale
Consiliului, JO L 135, 22.5.2019, p. 27-84.
148
Regulamentul (UE) 2021/1152 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1860, (UE) 2018/1861 și (UE)
2019/817 în ceea ce privește stabilirea condițiilor de acces la alte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de
Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, JO L 249, 14.7.2021, p. 15-37.
37
trecerea frontierelor externe ale Uniunii. Mai exact aplicația va permite să se evalueze în prealabil
dacă existența pe teritoriul statelor membre Schengen a persoanelor menționate mai sus ar prezenta
un risc pentru securitate, imigrație sau sănătate publică. În această privință se va emite o autorizație
de călătorie.

3.1 Provocările prezentate de regimul juridic Schengen pentru statele membre

Statele membre ale Spațiului Schengen se pot confrunta cu o serie de provocări odată cu
ridicarea controalelor la frontierele interne. Intensificarea activităților migraționiste este o situație ce
poate conduce la consecințe nefavorabile pentru siguranța statelor (creșterea numărului
infracțiunilor de trecere ilegală a frontierei de stat, acțiuni teroriste ), respectiv a întregului spațiu
Schengen.

Migrația ilegală la nivelul Uniunii Europene, respectiv al spațiului Schengen a fost și

continua să reprezinte o provocare.149 Situația conflictuală dintre Rusia și Ucraina a avut ca rezultat
amplificarea fenomenului imigraționist la nivelul Uniunii Europene. Comisia europeană a relatat
prin comunicarea COM(2015) 675 final150 că „criza refugiaților și amenințările teroriste” nu poate fi
consecința acquis-ului Schengen și că soluția pentru această problema este „asigurarea unei protecții
sporite a frontierelor externe ale Uniunii Europene”.

Traficul de persoane sau sclavia modernă, reprezintă o provocare la nivelul Uniunii

Europene, respectiv a spațiului Schengen deoarece unele țări mai slab dezvoltate au statut de „țară
de origine a victimelor exploatate”.151 De exemplu, unele categorii de persoane vulnerabile din țările
din partea de Est (Romania, Republica Moldova, Bulgaria), care din cauza unor situați financiare
deplorabile, fiind în căutarea unui nivel de trai mai ridicat sunt atrași în situații de trafic și
exploatare și devin victime în state din Vestul Europei. La nivelul Uniunii Europene o altă categorie
vulnerabilă susceptibilă a fi exploatată atat prin forță de muncă cât și sexual pot fi cetățenii din
Ucraina aflați în situații deosebite.

149
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor, „ Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022”, Bruxelles, 24.5.2022,
COM 301 final, p. 8.
150
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu, Al optulea raport semestrial
privind funcționarea spațiului Schengen, Strasbourg, 15.12.2015 COM(2015) 675 final, p. 14.
151
Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 522/2023 pentru aprobarea Strategiei naționale de management integrat al
frontierei de stat a României 2023—202, p. 3–106, publicată în monitorul oficial al României, partea I, NR, 489,
bis/6.VI.2023, p. 15.
38
 Traficul de droguri și substanțe interzise reprezintă o amenințare la adresa statelor membre
Schengen. Agenția Europol a relatat în ultimul raport SOCTA din 2021 152 că pe fondul Covid-19 și
restricțiile impuse la nivelul Uniunii Europene criminalitatea organizată a luat amploare.

Criminalitatea economică și financiară reprezintă o altă provocare la nivelul spațiului

Schengen. Contrabanda cu produse accizabile (tutun, alcool) sau contrafăcute sunt amenințări grave
cu care se confruntă spațiul Schengen.153

Traficul ilegal de deșeuri este o altă problemă cu care se confruntă unele țări din spațiul
Schengen. Unele state membre ale Uniunii Europene nu dețin posibilități de stocare și au aplicat
costuri foarte mari pentru reciclarea acestora și le transferă ilegal în țări mai slab dezvoltate.
Diferențele în materie de legislație în domeniul gestionării deșeurilor (lacunele legislative) la
nivelul Uniunii Europene a condus la formarea grupărilor de criminalitate organizată care
comercializează ilegal deșeuri pe care le depozitează în state cu norme de mediu mai permisive.

O altă provocare în aplicarea cadrelor privind regimul juridic Schengen o reprezintă

încălcarea drepturilor fundamentale la frontierele externe. În acest sens s-a înființat Agenția pentru
Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în baza Regulamentului (CE) nr. 168/2007 al
Consiliului154, consolidat de Regulamentul (UE) 2022/555 al Consiliului155.

Atribuirea de fonduri reduse pentru executarea misiunilor de supraveghere a frontierei cât și

un deficit de personal (polițiști de frontieră)pentru asigurarea securității frontierelor externe ale
spațiului Schengen.156

3.2 Implicațiile economice, sociale și politice

Având în vedere că spațiul fără frontiere interne înfățișează una dintre cele mai importante
libertăți pe care le are Uniunea Europeană, aceasta a prevăzut măsuri pentru acordarea de susținere

152
Raport care poate fi consultat pe site-ul European Union Serious and Organised Crime Threat Assessment 2017 |
Europol (europa.eu).
153
Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 522/2023 pentru aprobarea Strategiei naționale de management integrat al
frontierei de stat a României 2023—202, p. 3–106, publicată în monitorul oficial al României, partea I, NR, 489,
bis/6.VI.2023, p. 18.
154
Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi
Fundamentale a Uniunii Europene, JO L 53, 22.2.2007, p. 1-14.
155
Regulamentul (UE) 2022/555 al Consiliului din 5 aprilie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 168/2007
privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, JO L 108, 7.4.2022, p. 1-12.
156
Anghel Andreescu, Gabriel Ola, Spațiul Schengen mit sau realitate, Editura Academia Oamenilor de Știință din
România, 2018, p. 79.
39
statelor membre în cea ce privește gestionarea frontierelor lor externe iar implicațiile economice
care pot exista la nivelul Uniunii Europene, privind spațiului Schengen pot fi diverse. Orice stat
membru Schengen care se confruntă cu o circumstanță critică sau slăbiciune la frontierele sale
externe poate să solicite ajutor și susținere atât practică cât și financiară prin mai multe mijloace. 157

Prin agenția Uniunii Europene (Frontex) statele membre Schengen pot primi sprijin și
asistență materială cât și practică(prin operațiuni comune de supraveghere a frontierelor externe,
detașarea de echipe de intervenție rapidă la frontieră) ca acestea să poată îndeplini toate obligațiile
prevăzute de acquis-ul Schengen.

S-a instituit fondul pentru frontierele externe (FEE) care să asigure la nivelul Uniunii
Europene unitate financiară între statele membre în domeniul administrării frontierelor. Așadar,
statele membre pot solicita sprijin financiar prin cadrul acestui fond, pentru a rezolva undele
imperfecțiuni privind punctele de trecere a frontierei și securizarea frontierele externe.

Uniunea Europeană mai oferă sprijin financiar prin fondul european pentru refugiați care
asigura gestionarea fluxurilor de migrați, prin fondul european pentru integrarea resortisanților
țărilor terțe cat și prin fondul de returnare.

De asemenea dacă statul membru Schengen se confruntă cu probleme privind azilul (un
număr mare de cereri de azil), acesta poate solicita suport din partea agenției Uniunii Europene
(EASO) „European Asylum Support Office” sau „Biroul European de Sprijin pentru Azil” instituită
în baza Regulamentului (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului. 158 Aceasta
funcționează în prezent în temeiul Regulamentului (UE)2021/2303 al Parlamentului European și al
Consiliului159 și a devenit „Agenția Uniunii Europene pentru Azil” (EUAA). Activitățile principale
ale acesteia sunt: înfăptuirea sistemului european de azil, sprijin practic și tehnic pentru autoritățile
statelor membre în aplicarea legislației în materie de azil la nivelul Uniunii Europene, respectiv la
nivelul spațiului Schengen.160

3.3 Impactului regimului juridic Schengen asupra țărilor din afara UE

157
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor, „Guvernanța Schengen - a răspunde circumstanțelor excepționale” Bruxelles,
16.9.2011 COM(2011) 561 final, p. 8.
158
Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui
Birou European de Sprijin pentru Azil, (JO L 132, 29.5.2010), p. 11-28, care nu mai este în vigoare.
159
Regulamentului (UE)2021/2303 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenția
Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010, (JO L 468, 30.12.2021), p. 1-54.
160
Revista publicată în Oficiu pentru Publicații al Uniunii Europene, Biroul European de Sprijin pentru Azil, 2014, p. 1,
disponibilă pe site-ul BZ0213822ROC3.pdf (europa.eu) , accesat ultima dată la data de 09.06.2023, doi:10.2847/38334.
40
 „Convenția Schengen” stabilea o politică comuna privind circulația persoanelor, respectiv
regimul vizelor, iar cetățenii statelor terțe care doresc să călătorească într-una din țările membre ale
spațiului Schengen trebuie să îndeplinească anumite condiții (a se vedea titlul II din Convenția de
aplicare a Acordului Schengen).

Regulamentul (CE) nr.539/2001 al Consiliului161 care este o completare a acquis-ului

Schengen162, reglementează la anexa I, o listă cu resortisanții țărilor terțe care trebuie să dețină o
viză163 la trecerea frontierei externe a spațiului Schengen. Mai mult, regulamentul prevede la anexa
II o listă cu statele ai căror resortisanți sunt scutiți de obligativitatea obținerii unei vize pentru o
ședere ce nu poate depăși trei luni. Acest regulament a fost modificat de Regulamentul (UE) nr.
1289/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 164, care a introdus un mecanism de
„reciprocitate” privind obligativitatea vizelor. Aceste regulamente au fost ulterior codificate.

S-a adoptat la nivelul Uniunii Europene Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului

European și al Consiliului165, care, așa cum reiese din considerentele acestuia constituie „o
armonizare totală” a listei cu statele ai căror resortisanți trebuie să prezinte o viză la trecerea
frontierelor Spațiului Schengen. Articolul 1 din acest regulament precizează criteriile după care se
hotărăște care sunt țările ai căror cetățeni sunt obligați să obțină o viză și care țări ai căror
resortisanți sunt scutiți.

Prin Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 166 (codul
de vize), s-a stabilit procedurile și condițiile pentru emiterea vizelor privind spațiul Schengen.
Cetățenii terți, odată ce au obținut o „viză Schengen” pot călători în toate țările membre ale
spațiului Schengen, mai exact se bucură avantajele pe care le are un cetățean al Uniunii europene
privind trecerea frontierei.

161
Regulamentul (CE) nr.539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți
trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ș i a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de
această obligație, ( JO L 81, 21.3.2001, p. 1).
162
Denumit ulterior „Protocolul Schengen”.
163
Conform articolului 2 din Regulamentul (CE) nr.539/2001 al Consiliului: „viza” reprezintă o autorizație emisă de un
stat membru Schengen si care permite resortisantului țării terțe să intre pe teritoriul spațiului Schengen pentru o durată
ce maxim trei luni, sau in vederea tranzitării.
164
Regulamentul (UE) nr. 1289/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare
a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină
viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, JO
L 347, 20.12.2013, p. 74-80.
165
Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei
țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror
resortisanți sunt exonerați de această obligație, JO L 303, 28.11.2018, p. 39-58.
166
Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea
unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), JO L 243, 15.9.2009, p. 1-58.
41
 La nivelul Uniunii Europene s-a impus necesitatea realizării unui cadru juridic comunitar
privind micul trafic la frontierele cu vecinii săi, pentru facilitarea comerțului, a cooperării regionale,
cât și ale schimburilor sociale și culturale. In acest sens a fost elaborat Regulamentul (CE) nr.
1931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului167.

S-a mai instituit prin „Sistemul european de informații și autorizații de călătorie” (ETIAS)
obligativitatea cetățenilor statelor care beneficiază de exonerarea de la obligativitatea obținerii
unei vize, necesitatea obținerii în prealabil unei autorizații de călătorie pentru Spațiul Schengen. 168

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În această lucrare am arătat că Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

stabilește principiile și obiectivele unei Națiuni Europene Unite, respectiv partea a treia, titlul V,
stabilește cadru juridic pentru "spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii", inclusiv
„eliminarea controalelor la frontierele interne” și asigurarea controlului eficient la frontierelor
externe, care să asigure un progres economic și social, condiții de viață și de muncă îmbunătățite cât
și consolidarea economiilor statelor membre.

167
Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a
normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a
dispozițiilor Convenției Schengen, JO L 405, 30.12.2006, capitol 19 volum 009 p. 140 – 146.
168
Revista Frontiera, editată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, ianuarie-februarie, 2023, p.51.
42
 Articolul 26 din TFUE vizează crearea unei piețe interne care să includă un spațiu fără
frontiere interne și liberă circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor.

Uniunea Europeană a adoptat Regulamente, Decizii și Directive pentru a implementa

obiectivele menționate și a reglementat diverse aspecte legate de Spațiul Schengen.

Spațiul Schengen a evoluat de la o inițiativă interstatală între cinci state membre în 1985 la
cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Sistemul de Informații Schengen (SIS) este un element-cheie în implementarea și

menținerea spațiului Schengen. Inițial, acest sistem a fost introdus în 1995 ca o versiune inițială și
ulterior a fost îmbunătățit de mai multe ori.

În această lucrare am arătat că proiectul „Dublin” reprezintă un set de norme impuse la

nivelul Uniunii Europene pentru stabilirea modului în care refugiații dobândesc dreptul de azil.
Convenția de la Dublin, semnată în 1990 și intrată în vigoare în 1997, a instituit bazele
reglementărilor europene privind statul competent pentru soluționarea cererilor de azil. Convenția a
fost înlocuită de Regulamentul Dublin II în 2003, care a stabilit un sistem european comun de azil și
criterii clare pentru determinarea statului responsabil cu examinarea cererii de azil. Acest
regulament a fost completat de Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei. În cadrul acestor
reglementări, s-a pus accent pe obligativitatea statului care a avut cea mai mare contribuție în
privința prezenței solicitantului de azil într-un stat al Uniunii Europene, ceea ce a generat dificultăți
în procesarea cererilor de azil pentru unele state.

În fond, spațiul Schengen169 semnifică lipsa controalelor la frontierele interne și „constituie

cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume 170, la care participă 27 de țări 171. Dintre cele 27,
România, Bulgaria și Cipru nu au eliminat controale la frontierele interne deși Bulgaria, respectiv
România îndeplinesc condițiile pentru a aplica integral acquis-ul Schengen, conform rapoartelor de
evaluare și a recomandărilor Comisiei Uniunii.

169
Este format din statele membre plus țările Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein (așa-numitele „țări asociate
spațiului Schengen”). Irlanda nu face parte din spațiul Schengen, dar aplică parțial acquis-ul de la 1 ianuarie 2021.
Bulgaria, Cipru și România au obligația de a aplica acquis-ul Schengen, însă controalele la frontierele interne nu au fost
încă eliminate în ceea ce privește aceste state membre.
170
Direcția pentru Uniunea Europeană, Fișă de informare, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și
Consiliu „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient”
171
Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia,
Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania,
Suedia, Elveția, Croația.
43
 Așa preciza scriitorul cărții „Spațiul Schengen-Mit sau realitate”, „ce mai importantă etapă
în evoluția”172 spre o piață internă reală, în care să nu existe obstacole în calea liberei circulații a
persoanelor, este reprezentată de încheierea celor două acte internaționale: Acordul Schengen
(semnat la 14 iunie 1985) și Convenția de implementare a acordului Schengen (semnată la 19 iunie
1990 și intrată în vigoare la 26 martie 1995).

Spațiul Schengen se bazează pe respectarea deplină de către statele membre Schengen a

principiilor fundamentale ale Uniunii Europene cât și a normelor comune privind frontiera externă,
respectiv în domenii precum: vize, Sistemului de Informații Schengen, protecția datelor, cooperare
polițienească, cooperare judiciară în materie penală și a politicilor în materie de droguri. Acest
număr important de norme compensează controalele la frontierele interne, ușurează libera circulație
și garantează o sporirea securității și justiției.

Datorită întâmpinărilor înregistrate la nivelul Uniunii Europene din ultimii ani (atacuri
teroriste, criza migrației, pandemia Covid-19, războiul din Ucraina) viitorul spațiului Schengen

Până în prezent Uniunea Europeană a înregistrat numeroase succese în politica în domeniul

justiției și afacerilor interne.

Recomandări

În privința recomandărilor posibile pentru regimul juridic al spațiului Schengen, avem în

vedere următoarele considerente:

În contextul creșterii amenințărilor teroriste și a migrației ilegale, s-ar putea propune măsuri
pentru consolidarea securității la frontierele externe ale spațiului Schengen. Aceste măsuri ar putea
implica utilizarea tehnologiilor avansate, cooperarea transfrontalieră între autoritățile de aplicare a
legii și îmbunătățirea schimbului de informații între statele membre.

Pentru a asigura o abordare comună în ceea ce privește azilul și migrația, s-ar putea propune
armonizarea legislației între statele membre ale spațiului Schengen. Aceasta ar putea include
standarde comune pentru acordarea azilului, proceduri de azil similare și distribuirea echitabilă a
solicitanților de azil între statele membre.

Îmbunătățirea cooperării judiciare între statele membre ar putea fi o altă propunere

importantă. Acest lucru ar putea include simplificarea procedurilor de extrădare, armonizarea
legislațiilor privind infracțiunile transfrontaliere și consolidarea cooperării în combaterea
criminalității transfrontaliere și a terorismului.
172
BURTEA Ionuț. „Implementarea acquis-ului Schengen”, Analele Universității Libere Internaționale din Moldova
(Seria Economie), 2013, nr. 14, p. 184-186.
44
 S-ar putea propune o evaluare și monitorizare mai riguroasă a statelor membre în ceea ce
privește respectarea standardelor Schengen. Acest lucru ar putea include verificări periodice pentru
a se asigura că toate statele membre îndeplinesc cerințele Schengen și sancțiuni mai stricte pentru
încălcările grave ale regulilor.

Spațiul Schengen nu poate să funcționeze, să se dezvolte și să dăinuie fără o politică

comună173 în toate statele membre, în domenii precum migrațiune, vize, cooperare polițienească.
Mai mult, o importanță crucială pentru funcționarea corectă și completă spațiul Schengen o are un
mecanism de evaluare și strictă supraveghere care să asigure respectarea de către toate statele
membre sau aliate a tuturor normelor stabilite.

Soluția pentru a-și îndeplini rolul pentru care a fost creat spațiul fără controale la frontierele
interne174 o constituie „încrederea reciprocă dintre statele membre”175.

Privind România și Bulgaria consider că amânarea repetată a ridicării controalelor la

frontierele denotă un tratament discriminatoriu, nefondat și umilitor pentru toți cetățenii români,
respectiv bulgari. De asemenea, consider că aceste țării ar putea să ceară daune interese statelor care
au îngrădit, injust și cu rea voință de 12 ani un drept al acestor țări, membre ale Uniunii Europene.
Pentru o mai bună gestionare a migrației soluția rămâne ridicarea controalelor la frontierele interne
și relocarea polițiștilor de frontieră la frontierelor externe, respectiv solicitarea de sprijin din partea
Agenției Frontex pentru o mai bună securitate a granițelor spațiului Schengen.

Suveranul Pontif Papa Francisc a vorbit într-o vizită în Ungaria despre starea actuală a
Comunității Europene „Entuziasmul pentru construirea unei comunități pașnice și stabile a țărilor
pare să se fi dezintegrat în mintea oamenilor”, (.....) „În acest moment istoric, Europa este
fundamentală”(...) „Este astfel esențial să regăsim spiritul european”, transmițând un mesaj de
întoarcere la principiile de bază ale Uniunii Europene.
Administrarea frontierelor externe ale spațiului Schengen ar trebui să reprezinte un obiectiv
primordial, o conștiința a datoriei fiecărui stat membru al acestuia, respectiv al Uniunii Europene și
a instituțiilor acesteia. Un alt principiu esențial privind o mai bună funcționare a spațiului Schengen
este cooperarea și schimbul de informații de interes fiind cele mai rezistente unelte în combaterea
infracționalității.

173
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor, „ Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022”, Bruxelles, 22.5.2022,
301 final, p. 18.
174
„Spațiu fără controale la frontierele interne” înseamnă zona care cuprinde teritoriile statelor Schengen care aplică în
totalitate acquis-ul Schengen(mai puțin Bulgaria, România și Cipru).
175
Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de
Covid-19 (2020/2640(RSP)) (JO C 362, 8.9.2021, p.77).
45
 Principiile pe care se întemeiază acest spațiu sunt o secțiune din identitatea genetică a
Europei.176

În ultimii ani, Uniunea Europeană (UE) a fost supusă unor provocări și tensiuni care au
afectat coeziunea și unitatea sa. Unele probleme, precum criza imigranților, Brexitul, creșterea
naționalismului și divergențele politice, au ridicat întrebări cu privire la nivelul de unitate al UE.

Conceptul de „spațiu de libertate, securitate și justiție” este în continuare un obiectiv al UE,

dar implementarea sa poate întâmpina dificultăți. În ceea ce privește încrederea între statele membre
Schengen, este dificil să se facă generalizări. Există o serie de mecanisme și reguli în cadrul
Spațiului Schengen care sunt menite să asigure încrederea reciprocă între statele membre în ceea ce
privește gestionarea frontierelor și securitatea. Cu toate acestea, uneori există preocupări cu privire
la respectarea acestor reguli și la abuzurile sau neglijența în implementarea lor.

Respectarea principiilor pe care s-a creat Uniunea Europeană și Spațiul Schengen este o
preocupare importantă pentru funcționarea corespunzătoare a acestora. Cu toate acestea, în practică,
există situații în care principiile pot fi puse la îndoială sau pot apărea tensiuni între statele membre
cu privire la interpretarea și aplicarea lor.

Uniunea Europeană respectiv Spațiul Schengen sunt construcții politice complexe și există
diferite perspective și interese între statele membre. Încrederea, unitatea și respectarea principiilor
depind de o serie de factori și pot varia în funcție de evoluțiile politice, economice și sociale.

Studierea cronologică a cadrelor juridice privind acest spațiu Schengen m-a ajutat să
descopăr istoricul acestui spațiu, considerentele pentru care a fost creat, beneficiile pe care le aduce
Uniunii Europene cât și principiile fundamentale pe care se bazează.

Așadar, perfecta funcționare a spațiului Schengen atârnă de respectarea principiilor

fundamentale ale Uniunii Europene, de executarea corectă a normelor comune (acquis-ul Schengen)
și de încrederea viceversa a statelor membre177.

Rămân însă multe întrebări fără răspuns după această incursiune teoretică, cum ar fi: Oare
cât de unită este Uniunea Europeană în situații critice? Există oare cu adevărat un „spațiul de
libertate, securitate și justiție”? Mai există încredere între statele membre Schengen? Se mai
respectă principiile de bază ale Uniunii Europene, respectiv ale spațiul Schengen?
176
Comunicarea Comisiei Europene privind propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de
modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de
către persoane, Strasbourg, 14.12.2021 COM(2021) 891 final 2021/0428 (COD).
177
Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și
monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013,
Bruxelles, 2.6.2012, COM(2021) 278 FINAL/3 2021/0140 (NLE).
46
 BIBLIOGRAFIE

Volume
1. Anghel, Andreescu, Gabriel Ola, Spațiul Schengen mit sau realitate, Editura Academia
Oamenilor de Știință din România, București, 2018.
2. Burtea, Ionuț, Implementarea acquis-ului Schengen”, Analele Universității Libere
Internaționale din Moldova (Seria Economie), 2013.

3. Cojocaru, Liliana, „Evoluția și extinderea spațiului Schengen”, Romanian Intelligence

Studies Review, 2015.
4. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „ Raportul privind starea
spațiului Schengen pentru 2022”, Bruxelles, 2022.
5. Conf. Dr. Igor, Bucătaru, Sistemul Dublin: Prospective și Perspective pentru politica
Europeană privind statutul refugiaților, 2020.
6. Constantin, Mihai Banu, Participarea României la Spațiul Schengen stadiul actual, 21
Decembrie 2021.

47
7. Mihaela, Flavia Din, Spațiul Schengen și importanța sa pentru securitatea României, Ed.
Universității LUCIAN BLAGA din Sibiu, 2012.
8. Norman, Davies „O istorie a Europei” Editura RAO, București, 2015.
9. Recomandare a Comisiei din 31.3.2023 de instituire a unui manual practic de utilizat de
către autoritățile competente și birourile SIRENE ale statelor membre la îndeplinirea
sarcinilor legate de Sistemul de informații Schengen („Manualul SIS” ), adoptată la
Bruxelles, 31.3.2023.
10. Sistemul de Informații Schengen Ediția a-II-a, Editura Ministerul Administrației și
Internelor, Colecția EUROPOLIS, 2010.

Articole
1. Revista Frontiera, editată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, ianuarie-
februarie, 2023, p.1-51.
2. Revista pentru patrie din August 2008, Evoluția spațiului Schengen, editată de Ministerul
Afacerilor de Interne cu sprijinul Direcției Generale Schengen, pp. 1-12.

Resurse online

1. Andrei, Popoviciu, Ioana Iepure, „Naufragiul din Grecia nu e o tragedie întâmplătoare.

Este o consecință directă a politicilor Uniunii Europene” articol publicat pe site-ul
https://pressone.ro/naufragiul-din-grecia-nu-e-o-tragedie-intamplatoare-este-o-consecinta-
directa-a-politicilor-uniunii-europene/, accesat ultima dată la data de 20.06.2023.

2. Fise tehnice UE-2023, „Gestionarea frontierelor externe” disponibilă pe site-ul

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro, accesat ultima dată la data de 12.05.2023.
3. Raport care poate fi consultat pe site-ul European Union Serious and Organised Crime
Threat Assessment 2017 | Europol (europa.eu), accesat ultima dată la data de 12.05.2023.
4. Răspunsul Ministrului Afacerilor Externe Bogdan Aurescu numărul B1-4/1664 din 18 iunie
2021 referitor la întrebările formulate de deputați privind Aderarea României la spațiul
Schengen, disponibil pe site-ul r1730A.pdf (cdep.ro) , ultima accesare 26.04.2023.
48
5. Revista publicată în Oficiu pentru Publicații al Uniunii Europene, Biroul European de
Sprijin pentru Azil, 2014, p. 1, disponibilă pe site-ul BZ0213822ROC3.pdf (europa.eu) ,
accesat ultima dată la data de 09.06.2023, doi:10.2847/38334.
6. Sistemul de Informații Schengen Ediția a-II-a, Editura Ministerul Administrației și
Internelor, Colecția EUROPOLIS, 2010, p.1, disponibil pe site-ul SISTEMUL
INFORMATIC SCHENGEN (gov.ro), ultima accesare 06.04.2023.

49