SCOLIOZA

In plan frontal nu exista curburi in mod ziologic. In plan sagital exista curburi: lordoza
cervicala, cifoza toracica si lordoza lombara.
Aceste curburi nu sunt formate in viata intrauterina. La nastere copilul nu are niciun fel de
curbura. Se formeaza incepand din luna a 8a, cand incepe sa mearga, se adapteze la
sta unea bipeda si sunt de ni v formate la sfarsitul anului al II lea sau chiar al III lea de
viata.

Spa ul mobil de miscare Junghas

La nivelul coloanei vertebrale exista spa u mobil de miscare (unit func onale), format din 2
vertebre + discul dintre ele + sist ligamentar posterior, care asigura stabilitatea coloanei.
- Arcul vertebral posterior + ap ligamentar asigura mobilitatea si stabilitatea.
- Corpurile vertbrale asigura, preiau si sus n incarcarea.

Scolioza – a tudinea scolio ca

- Normal – fara curburi in plan frontal.

- Trebuie facuta diferenta intre scolioza (curbura v considerata boala) si a tudinea
scolio ca – un episod de curbura la nivelul coloanei vertebrale, care nu e patologica, ci
doar tranzi onala (de ex. la adolescen ).
- Curbura care persista la manevra de aplecare inainte (genunchi in nsi, picioare usor
deplasate, exie pana la 90 grd) sau la manevra de redresare a bazinului (cerem pac sa
isi corecteze pozi a si obs ce se inampla cu aliniamentul apo zelor spinoase vertebrale)
este structurala.
- La copii se observa scolioza structurala nandu-l suspendat.
- Scolioza structurala are intotdeauna componenta de ROTATIE. Corpul vertebral care ar
trebuit sa e in pozi e neutra, se roteste.
Rota a antreneaza deformarea costala. Daca este situata curbura + vert care se roteste
la nivelul zonei vertebrale toracice, impreuna cu ea se rotesc si arcurile costale -> aspect
deformat al toracelui, cu coastele adunate in concavitate si ras rate pe convexitate.
Asta e ceea ce determina gibozitatea.

Metode de masurare a rota ei vertebrale

Rota a vertebrala e unul din elementele care ne dau gravitatea afec unii.
➔ Cobb: simpla si e cienta, cea mai folosita.
• Pe Rx de fata, corpul vertebral se imparte in 6 sectoare. In mod normal, pozi a
procesului spinos ar trebui sa e pe mijlocul vertebrei. Rota a lui in unul din sectoare
sau chiar in afara corpului vertebral e cea care determina gradul de rota e vertebrala
si, secundar acestuia, si gravitatea scoliozei.
• At: procesul spinos poate alterat de interven i chirurgicale anterioare!
Aceste interven i preexistente, mai ales daca au fost facute la varsta copilariei, pot
avea materiale de xare xate in acest proces spinos.
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fl
ti
ti
fi
ti
fi
ti
fi
fi
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
 Examenul clinic

Examinare in ortosta sm
• Din față - simetria claviculelor, sanilor, umerilor
• Din spate – obligatoriu se marcheaza toate apo zele spinoase, unghiurile
omoplatului si crestele iliace
• Din pro l, aplecat in fata, eventual si bending – pozi e cap,umeri, sani, omopla ,
aspect torace.
Firul cu plumb - este prins pe un r de pluta cu o lungime de aprox 50 cm. Se aplica pe
apo za spinoasa a vertebrei cele mai proeminente (C7):
- cade in santul interfesier -> scolioza echilibrata.
- daca va cadea in afara santului, scolioza e dezechilibrata.
Somatoscopia - Inal mea sage i = distanta intre tangenta trasa la punctul cel mai elevat al
gibozita i, pe hemitoracele afectat si tangenta trasa pe hemitoracele lateral.
- Inal mea sage i ne da gradul de deformare toracica a respec vei scolioze.
- In mp, netratata, poate evolua la curburi de 90° si peste.
- Daca este situata la nivel toracic, induce si tulburari respiratorii la varste nere
(insu enta respiratorie de p restric v). Secundar si insu encta cardiaca =>speranta
de viata e de 50 ani.

MASURARE RADIOLOGICA-METODA COBB

Masurarea unghiului scolio c se face, de obicei, pe Rx de fata. Daca o curbura a fost ini al
izolata(c. primara), in mp, in efortul orgs de a-si redresa centrul de greutate, se va asocia si
o curbura compensatorie.
Pe Rx vedem 2 curburi, dintre care una e compensatorie.
Incercam sa apreciem rota a corpilor vertebrali:
- Cautam vertebra cu cea mai mare rota e, care este ul ma vertebra a curburii. Pe
platoul superior se trage o tangenta si, din ea, o linie perpendiculara. La fel si pentru
prima vertebra (vertebra capului distal cu cea mai mare rota e). Punctul in care se
intalnesc ne da amplitudinea curburii vertebrale (poza).
- Curbura primara e intotdeauna cea cu gradul mai mare si cu rota e mai mare.

Examenul radiologic

➔ Pt a aprecia gradul de severitate al scoliozei si prognos cul ei. Un ex radiologic complt

cuprinde:
- Radiogra i in ortosta sm, a intregii coloane, de fata si de pro l si eventual si in
bending (inclinare stanga—dreapta), prin care vedem daca curbura are
elas citate. Acelasi lucru il putem observa si pe Rx de suspensie.
- Radiogra i de determinare a varstei osoase - Test Risser (creasta iliaca).
Pe tot parcursul perioadelor de crestere, curburile se pot accentua. Zona crestei
iliace ne arata cat mai are de crescut o curbura, pentru ca osi carea acestei zone
incepe dinspre anterior si merge pe posterior.
ti
ti
fi
ti
fi
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
 Test Risser vs imagini din atlase radio -> s m cu mare precizie cata vreme mai are
de evoluat curbura respec va.

Factori e ologici

• Gene ci
• Metabolici
• De cienta sistemului de echilibru – cresterea osoasa e cu mult inaitea dezvoltarii
grupelor musculare paravertebrale
• Asimetrii cons tu onale – normale pana la o limita
• Biomecanici – ghiozdane purtate pe o parte, sporturi asimetrice (scrima)
• Procesul natural de crestere

Factori favorizan de progresie a curburii:

• Sex: feminin
• Localizare: toracica – prognos c mai grav si o posibilitate de evolu e mai rapida
• Varful curburii – cu cat e mai proximal de zona cervicala, cu atat e mai sever prog
• Rota e: mare la debut -> prog mai sever
• Varsta osoasa: mica

Evolu a scoliozei

• Pusee evolu ve: perioadele de crestere accelerata -> curbura respec va poate
avansa cu 10° pe luna, fata de ritmul normal, care pana la 12 ani e de 1°/luna.
• Evolu a depinde de: sediul curburii, gradul curburii, varsta la debut.

Aspecte clinice

• Curburile care au situare la nivel toracic, duc in mp la o deformare mult mai mare
decat cele care un debut la nivelul zonei lombare.
• Exista o agravare in toata perioada de crestere, 7-12 ani (1°/luna).
• Pubertatea e un mare factor de risc - dezechilibre metabolice si endocrine. Riscul de
prabusire a curburilor vertebrale in aceasta perioada e f mare.
• Exista o stabilizare a curburii, in mom in care pacientul ajunge la maturitatea osoasa.
Curbura progreseaza, dar f lent -> 1°/an. Singura excep e e la femei – pe perioada de
graviditate, agravarea curburii e la fel ca in perioada de crestere accelerata (1°/luna).
• Coloana sus nuta pe toata perioada de crestere-corset.
• Chirurgie –curburi>30°.

Op uni terapeu ce

• Gimnas ca medicala pentru copii, zi de zi, pana la incheierea cresterii osoase.

• Kinetoterapia + control periodic <30°
• Corec a diformita i prin gipsuri succesive - corset+kinetoterapie+control periodic
30°-50°
• Tratament chirurgical >50°.
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 La copii: Daca curbura are un grad mic, se face control periodic din 3 in 3 luni – pana la
incheierea perioadei de crestere accelerata(12 ani), apoi la 6 luni sau chiar 1 an.

Exista o masa de scolioza prin care se incearca corectarea deforma ilor. Principiu: exercita
trac uni asimetrice. Suscep bile pt acest p de tratament sunt doar curburile cu elas citate.
Benzi elas ce – comprima pe convexitate, pt a corecta gibozitatea si a deschide
concavitatea.
La sfarsitul manevrei de corectare – aplicam corset gipsat. Acesta are puncte de sprijin pe
manubriul sternal si pe crestele iliace. E di cil de aplicat, pentru ca pacientul trebuie
men nut in aceeasi metoda in care am incercat corec a diformita lor.
Corsetul se poate purta o perioada variabila de mp, pana la maxim 3 luni. Apoi gipsul se
inlocuieste cu corsete amovibile, care se pot scoate, se pot aplica (de preferat pe un tricou pt
a usor tolerate). Compresiunea este asimetrica.

In cazul curburilor cu grad mare, exista o prega re a coloanei vertebrale – aplicarea unui
halou. Acesta este introdus prin diploile craniene, la el e aplicat un sistem potcoava, la care
sunt atarnate greuta variabile -> trac une.
Avantaj: se poate deplasa, se poate odihni – se scot greuta le/se pun la planul patului
Acest dispozi v se poate combina cu un aparat gipsat=halou gips. Din el pornesc bare
metalice, care se xeaza pe un corset gipsat. Aceste bare ne permit in ecare zi sa facem
trac une.

Tratament chirugical
Cand restul metodelor au esuat, iar riscul progresiei este in con nuare mare.
Incearca sa compacteze, sa stabilizeze fragmentele pe convexitate si sa faca distrac e (sa
desfaca) concavitatea.

1.Metoda Harrington
Folosita in anii `80-2000.
Punctele de sp jin erau apo zele spinoase.
Asociata cu multe complica i postop:
• Efect cifozant
• Risc de deteriorare a montajului prin smulgerea carligelor din apo zelor spinoase
2.Instrumenta i segmentare
➔ introduc suruburi prin pediculul vertebral, care are o rezistenta mult mai buna =>
risc deteriorare montaj mult mai mic.
Cerclaj secundar de forma dreptunghiulara sau zone de distrac une cu zone de compactare
pt a corecta.
Instrumenta e segmentara pe o anumita zona -> pe respec vul segment de coloana,
mobilitatea corpurilor vertebrale e complet abolita = rahisinteza. Copiii cu curburi ample si
curburi compensatorii mari ajung sa aiba blocata coloana vertebrala blocata pe spa i ample.

Prognos c evolu v scolioza

1.Copil mic <5ani:

• Cea mai grava
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
 Evolu e severa •
•
Urgenta terapeu ca
•
Corset gipsat corector + control la cel pu n 3 luni
•
Sunt intalnite anomalii ale corpurilor vertebrale si care evolueaza cu malforma i si la
alt nivel (cardiac, cranian etc).
2.Pubertate:
• Poten al evolu v
• Gipsuri corectoare apoi corset, daca deforma a e mare; corsetele se modi ca la 6luni
• Control la 6 luni pana la incheierea cresterii

Complica i

Legate de evolu a bolii:

• insu cienta respiratorie, cardiaca,
• discartroza – artroza dintre spa ile vertebrale, ca urmare a fenomenelor de rota e si
mobilitate anormala
Legate de actul chirurgical:
• deteriorare montaj,
• infec i,
• fenomene neurologice (pareze/paralizii).
Important – diagnos cul precoce si supervizarea perioadei de recuperare

CIFOZA

• Deforma e in plan sagital

• A tudine cifo ca-reduc bila-adolescen .
• Cifoza, ca boala: xa, structurala, nereduc bila.
• Exista cifoze care au un poten al bun – evolu a lor se incheie odata cu evolu a
procesului de crestere.

CIFOZA SCHEURMANN

Consecinta unei tulburari de crestere a corpilor vertebrali.

Cifoza toracica ampla – poate prinde toate corpurile vertebrale toracice
Evolu e se incheie la maturarea osoasa
Daca diagnos cam la mp si sus nem cu kinetoterapie si corset corector, la mom incheierii
cresterii osoase -> fara deformare func onala. Daca acest lucru nu s-a facut => cifoza
structurala.
Indicatori speci ci Rx pro l:
• Dimensiune mai mica anterior a corpurilor vertebrale, fata de zona posterioara
• Impresiuni in interiorul corpurilor vertebrale = nodulii Schmorl (impresiunea unor
corpi car laginosi) -> aspect neregulat

Evolu e – tratament
• Kinetoterapie
• Corsete corectoare
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
 • Supraveghere radiologica

CIFOZA CONGENITALA

• Debut la nastere
• Defect dezvoltare corp vertebral
• Prognos c extrem de sever
• Asociaza anomalii cardiace, renale
• Urgenta terapeu ca!
• Corset cu gips corector + urmarire la intervale scurte de mp (chiar lunar)

CIFOZE SECUNDARE – dobandite in evolu a altor afec uni, cum ar :

Spondilita ankilopoie ca

• B.reumatologica – osi carea progresiva a ar cula ilor vertebrale

• Barbat tanar
• AG HLAB27+
• Rx: apo zile spinoase sunt legate intre ele prin osteo te gigante (=SINDESMOFITE), la
fel si corpurile laterale ale vertebrelor=> „sina de tramvai”, „tres e de bambus”.
• Debuteaza la nivelul ar cula ilor sacroiliace.
• Forme avansate: art sacroiliaca e complet osi cata, la fel si corpurile vertebrale. Pac
ajunge sa e complet lipsit de mobilitatea coloanei vertebrale si sa aiba o cifoza
ampla, de grad mare, care cupride toata coloana vertebrala („ajung sa nu vada
niciodata cerul”).

Tratament
• Reumatologic speci c – AINS
• Kinetoterapie – corec e posturala
• Chirurgical – osteotomii vertebrale

Dupa diagnos c, obliga a e de kinetoterapie, pentru a se men ne mobilitatea art cat mai
mult mp. Finalmente, osi carea se va produce, dar trebuie osi cata intr-o pozi e
favorabila, func onala. Al el, se indica osteotomii vertebrale de corec e pentru a corecta
unghiul (de ex de la 90 la 60°).

Morbul POTT

• Afectarea spa ului intervertebral si a corpilor vertebrali de infec a TBC cu bacilul

Koch.
• Cifoza unghiulara (NU cuprinde toate corpurile vertebrale, ci 1-2 spa i
intervertebrale)
• Gradul de prabusire e f mare
• Infec a incepe la nivelul discului intervertebral -> spondilodiscita
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
tf
fi
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
 • Progreseaza – distrugere corpi vertebrali supra si subiacen => coloana vertebrala se
prabuseste la nivelul respec v.
• Alterare stare generala – semne infec oase

Inves ga i

• Rx pulmonara
• IDR la PPD
• VSH, HLG – formula leucocitara, brinogen.
• Rx coloana f+p – distrugerea progresiva a spa ului intervertebral si a corpilor
vertebrali, care incep sa aiba margini dantelate -> cu cat distrugerea e mai mare, cu
atat unghiul de cifoza care se formeaza este mai mare. In cazurile severe, prabusirea
ajunge sa e semni ca va (pac cu cifoza, dar cu cap mobil)
• CT vertebral

Tratament

• Chirurgical:decompresiune ,drenaj abces rece,artrodeza

• Ortopedic – corset
• Medicamentos. :an tuberculos speci c 6-12luni.
Daca diagnos cam la mp, putem ob ne vindecare intr-o pozi e corecta. Niciun tratament
chirurgical sau ortopedic nu asigura vindecarea bolii, ci doar t an tuberculos speci c.

Discartroza
• Poate dobandita, poate o forma de artroza.
• Afecteaza spa ul intervertebral si canalul vertebral, in care circula elementele nobile
in mod normal.
• In mp, se distruge discul intervertebral -> spa ul intervertebral dispare in totalitate.
Apar osteo te la periferia car lajului ar cular. Se prabuseste acest spa u ->
diametrul canalului intervertebral se micsoreaza f mult, deci elementele nobile vor
avea de suferit.

Imagis c
• Pe vremuri se facea mielogra e – se injecta o substanta radioopaca, care se
concentra in maduva spinarii.
• Rx seriate
• RMN, CT
La anumite nivele existau compresiuni, impresiuni la nivelul maduvei spinarii, din cauza ca
osteo tele dezvoltate impingeau in canalul vertebral, iar prabusirea data de distrugerea
discului intervertebral duce la micsorarea canalului vertebral.
!Niciodata discartroza nu e la un singur nivel.

Simptomatologie
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
tt
ti
ti
ti
fi
 ➔ Cu atat mai severa cu cat micsorarea canalului vertebral e mai mica si cu cat numarul
de spa i afectate e mai mare
• Claudica e neurogena – pac poate sa mearga o anumita distanta dupa care: pe mb
inferioare apar arestezii, ameteli, dureri extrem de intense. Pac trebuie sa se
opreasca
• Radiculagii, sciatalgii, lombalgii
• De cite motorii
• Tulburari s ncteriene

Examen clinic
• Somatoscopie – in picioare. Se apreciaza contractura musculaturii paravertebrale.
• S.Laseque – decubit dorsal, ridica piciorul cu genunchiul in ns. Durere la nivel lombar
-> semn pozi v.
• S. soneriei – daca reperam spa ul dintre 2 apo ze spinoase, prin simpla apasare ii
declansam pacientului durere lombara cu iradiere pe traseul scia cului
• ROT, semne neurologice.
• RX f+p
• Mielogra e
• Electromiograma – ne spune cu precizie sediul la care e afectat respec vul let
nervos

Stenoza de canal lombar

->discartroza la mai multe nivele, cu compresiune ce incepe de la L2 la L5. Se face eliberarea

structurilor nervoase din aceasta zona de compresiune. Spa ul in care sunt elementele
nobile este extrem de mult ingustat.
Pentru a elibera structurile nobile, incercam marirea con natorului prin:
• Laminectomie – dam la o parte lamina corpilor vertebrali pe 1-3 spa i, dar arcul
posterior este responsabil de stabilitatea segmentului de coloana. Daca il dam la o
parte -> zona de coloana vertebrala poten al instabila si generatoare de durere.
Trebuie sa stabilizam!
• Rahisinteza = stabilizare coloanei. Intre corpurile vertebrale – alogrefe. Sup art au fost
des intate, daca mai exista carilaj art s-a indepartat in totalitate, s-a expus osul
subcondral si intre ele s-a introdus grefa osoasa => ARTRODEZA (des intarea
ar cula ei intre cele 2 corpuri vertebrale).
• Recalibrare fara laminectomie
• Laminectomie + rahisinteza

Discartroza cervicala

• Durerea iradiaza in umar si membre superioare.

• Asociate cu fenom de cervicalgie, brahialgie, parestezii, amorteli
• Se pot inso si de fenom de ver j, dat faptului ca prin compresiunea canalului
vertebral poate comprimata a. vertebrala
• Aspecte Rx: dispari e spa u art, densi care os subcondral, osteo te la periferia
car lajului ar cular. Rar/deloc geode
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
fi
 • RMN: zone de impresiune, in care frag de disc degenerate sau rupte migreaza si
comprima maduva spinarii
• Tratament: laminectomie + artrodeza
• Trebuie sa ne asiguram ca respec va artroza (popular: spondiloza) nu are asociata o
componenta de instabilitate.
• Rx de pro l, fara elem dinamic – pare ok, dar pe Rx cu inclinare: unul din corpurile
vertebrale aluneca anterior = ANTEROLISTEZIS, fata de corpul vertebral subiacent –
cauza de durere si instabilitate ce trebuie tratata
• Discartroza cervicala + elem de compresiune pe radacinile nervoase, con rmate
RMN, t e acelasi. Doar ca aceste corpuri vertebrale cervicale sunt foarte mici =>
laminectomie + rahisinteza mixta (ant si post)
tt
fi
ti
fi