CURS 4

FRACTURILE MEMBRULUI SUPERIOR

1. Fracturile claviculei
− printre cele mai frecvente, ind pe locul 2 la adult, dupa fract de epi za distala radiala

− Cea mai frecv localizare: in treimea medie (aproape de axul central al corpului)

− Clavicula are : treime interna(mediala), medie si externa

− De cele mai multe ori, Mecanism indirect: pac cade, de sprijina in mana/ cot apoi prin miscari de p hiper exie,
torsiune la niv claviculei

− Poate cu fragmente intermediare

− Daca este situata in treimea medie deplasarile sunt date de ac unea grupelor musculare:

• Fragm medial este tras , ascensionat de SCM

• Fragm lat prin contrac a deltoidului este tras in jos

− Complica i imediate: fragm medial poate sa intepe pielea si sa deschida focarul de fractura, iar fragm lat sa
apese pe pachetul vacular subclav si sa duca la compl vasculare ; ram din plexul cervical trec pe sub clav si pot
interceptate. Singura fract care poate avea compl viscerale: fragm lat poate sa intepe domul pleural si da af
secundare.

− Compica i tardive: calus vicios hipertro c (desv un calus f mare dispropor onal fata de ce ar trebui sa existe)
orice calus la care scurtarea este mai mare de 3 cm si angulare de 30 grade, pseudartroza (mai vrecv dupa
chir), infec i= osteita (se numeste pos racturara daca apare dupa un procedeu chirurgical, extrem de di cil de
tratat), redoare de umar daca imobilizam (indiferent de pul bandajului), afectare neurovasc.

− Clinic:

• in camera de garda, pacientul vine intr-o pozi e antalgica (pozi a umila= tot toracele si capul sunt
plecate) si isi sus ne membrul afectat cu celalat membru sanatos. Intreaga regiune este deformata (clv
palpabila si vizibila pe toata supraf) e foarte usor de sesizat. Umar coborat, dat contrac ei m deltoid.

• Echimoza, daca vine la mai mult mp dupa fractura.

• La presiunea pe cele 2 fragm din focarul de fractura se gaseste mobilitatea in focar (semn de cer tudine)
+ intreruperea con nuita i osoase (tot cer tudine)

• Important: examinarea neuro-vasculara (pt a sigur ca nu au fost afectate):

− Tratament:

• F fara deplasare: imobil pt 30 zile intr-un bandaj moale (de p deso) care aduce bratul in adduc e, exie
de 90 grade si mana in pozi e interna.. Exista si orteze cu benzi care se pot desface si repozi ona pt
men nerea igienei pac.

• F cu deplasare ( ortopedic) se prefera imobilizare in 8 (watson-Jones) in pozi e in perspec va de avion

= umar ridicat cu tendinta de a da umarul inapoi. In mom in care se aplica bandajul medicul apasa pe col
vert toracica pt a da umarul in spate. Dezavantajul: usor sa se piarta reducerea, pac trebuie sa vin
ti
fi
ti
ti
ti
tt
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
tf
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fl
fi
fl
tt
fi
 aperiodic sa retensionam. Doarme semisezand ca sa men na pozi a, tulburari cutanatela niv axilelor
bilateral: ictene.

• F cu deplasare (cand cel ortopedic nu este bine tolerat, se prefera chirurgical): reducere si xare. Daca
putem ob ne reducerea focarului de fract fara sa deschidem, prin manevre inchise, putem stabiliza
focarul printr-o brosa percutanata introdusa sub control radiologic. Dezavantaj: cele 2 fragm se pot ro
una fata de alta si sa se vindece cu decalaj, ca la orice xare centromedulara. Deasemenea trebuie mare
aten e unde se duce varful brosei, pt ca sub clavicula este pachetul subclavic.

• In fract cu mare deplasare / cu fragm intermediare se prefera chirurgical cu focar deschis: realiniem
fragm in poz corecta si facem osteosinteza cu placuta cu suruburi. Complica i: risc de infec ii f mare
(este subcutanat, zona neprotejata de muschi), risc de pseudartoza de 3 ori mai mare decat dupa
ortopedic, risc de deteriorare a montajului (de la migrarea surburilor pana la ruptura placii de
osteosinteza). Avantaje: reducere si posibilitatea de imobil pac precoce. AVantajele si dezavantajele
trebuie luate in considerare cand alegem pul de pt pac.

2. Fracturile de omoplat:
− os rar afectat in trauma sme,

− presupune ca mecanism de producere un trauma sm de foarte mare intensitate, de obicei fract de omoplat sunt
asociate cu alte afectuni ortopedice sau trauma ce - fracturi: col vert, clav, coaste, sau afectarea plexului brahial
secundara celor de mai sus, sau de p medical: af pulmonara sau craniana

− Fracturile corpului omoplatului au progn foarte bun, se vindeca foarte repede (inconjurat de muschi)

− Fracturile glenei si ale colului glenei (parte a art scapulo-humerala) consolidarea lor vicioasa poate sa afecteze
func onalitatea acelei ar cula i in viitor. O mica fractura banala, ind tenta sa o neglijam, totusi trebuie
veri cat CT pt a ne asigura de integritatea suprafetei ar culare (supraf ar culara a cav glenoide rep doar o treime
din acoperirea capului humeral => ar cula a scapulo-humerala are cel mai mare grad de mobilitate dar si cel mai
mare risc de luxa e). Risc crescut de luca e cand este afectata supraf ar culara.

− F la niv colului poate limitata la niv colului anatomic (in apropierea cart ar cular) sau colul chirurgical care
include si apo za coracoida pe care se prind: m. coracobrahial si cap scurt bicep => in contrac e pot da deplasari.

− Tt ortopedic: imobilizare mp de 4-6 sapt: aparat toraco – brhio - antebrahial cu bratul in abduc e si usoara
rota e interna. Aparat neplacut de purtat => uneori se indica chirurgical : osteosinteza minima cu brosa
percutanate sau osteosinteza cu focar deschis cu placuta mulata si cu suruburi pe regiunea colului glenei.

3. Fracturile humerusului

a. F in extremitatea proximala
Humerusul formeaza un unghi cervico dia zar 135 grade, toata supraf capului este acoperita de cart ar cular, aspect
geometric: o treime dintr-o sfera.

− Fracturile pot :

• parcelare: cand implica doar o por une mica din capul humeral

• la niv colului anatomic, la limita de inser e a cart art

fi
ti
ti
ti
fl
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
tt
fi
ti
ti
tt
tt
fi
ti
tt
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
tt
ti
ti
 • limitat la cele 2 tuberozita ale capului humeral: mare tuberozitate(trohiter) – pe care se insera ro torii
ext,15min sau mica tuberozitate (trohinul) – pe care se insera m subscapular

• traiect complex care sa prinda col chirurgical si eventual sa af una sau ambele tuberozita

− printre fract rela v frecv

− Se produce e la neri ac vi e la varstnici cu osteoporoza.

− de obicei se produc mecanism indirect prin caderea pe cot sau pe podul palmei cu bratele in abduc e sau
adduc e. In func e de pozi a in care se a a bratul pac in momentul trauma smului: fracturi prin adduc e –
fragm dia zar este in adduc e ( varus fata de fragm cervical), sau prin abduc e – fragm dia zar este in abduc e
(valvus fata de trunchiul cervico-dia zar) , departat de torace

− au 2 fragm de densita osose dif: fragm epi zar predom os spongios, fragm diaf os cor cal de densitate mare.
Daca in epi zar intra cel dia zar atunci exista posibilitatea compactarii osului spongios => traiect de fractura cu
traiecte angrenate cu pozi e rela v corecta sau deviate valvus sau varus.

− Pot deplasate, mai ales tuberozita le ascensionate prin contrac ile musc, poat avea mare deplasare, doar
supraf ar culara ramane in contact, iar fragm dia zar pleaca in reg subtoracoidiana (cel mai frecv). Sau varianta
cu mare deplasare si cu luxa e: intre cele 2 supraf art nu mai exista nici un conact. Gravitatea si progn sunt mai
severe cu gradul de deplasara al fracturii.

− Clinic: durere, impotenta func onala totala, umar globulos cu depresiune in lovitura de topor (Cel mai fecv este
mec prin abduc e) pe conturul ext al bratului se vede o impresiune. In 2-4 ore se cons tuie echimoza brahio-
toracica,care se in nde pe toata parte int a bratului si antebratului si pe partea ext a hemitoracelui respec v.
Este un simpt impresionant care sperie pac.

− Complica i:

• Exista risc mare de compl nervoase si vasc, 45% din cazuri au af n axilar

• Pot exista si complica i musculare: rota rii

• Artroza post trauma ca

− Tratament:

• Ortopedic: pt fracturile fara deplasare, angrenate sau cu mica deplasare. Imobilizare 4 sapt max in aparat
Deso sau bandaj de p Deso.

• Gips de atarnare (mai fol in fract diaf) = are un guguloi in care este inglobata o greutate, cu scopul de a face
extensia con nua trans-shele ca. Cand pacientul sta sezand cu spatele drept sau in picioare, greutatea trage
in axul bratului si realiniaza fragm dia zare.

• In situa a in care exista o deplasare sau contraindica e de chirurgical (ex.risc anestezice, comorbidita ).
Tine fragm aliniate dar la distanta. Se poarta mai pu n decat mpul pana la formarea calusului osos, adica
pana se form prima etapa a colusului de p broz (2-3 sapt max).

• La varstnici cu osteoporoza poate foarte di cil de gasit stabilitate pt implant de p placuta cu suruburi sau
daca au riscul chir si anestezic prea mare => se face osteosinteza minima cu brosa.

• Cand starea pacientului si calitatea osului permite, se reface supraf ar culara cat mai bine si unghiul cervico-
dia zar prin metode de osteosinteza interna, dupa reducerea deschisa.

• Complica i: suruburile pot sa migreze, af rotatorii externi, af n axilar, artroza post trama ca, deteriorarea
materialelor de osteosinteza = surub prea mare/ calitate os scazuta, surubul poate sa ascensioneze, trece
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
t
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
fl
fi
fi
fi
fi
ti
ti
tt
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 bariera cart ar cular si poate sa proiemine in ar cula e =>distruge cart ar cular de la nivelul glenei/ poate
sa penetreze in spa ul subacromian si sa afecteze rotatorii ext

b. F dia zei humerale

− Rela v frecv

− Mecanism indirect: cadere pe brat/cot, prin exagerarea curburilor ziologice ale osului, (de cele mai multe ori)
mec de exie si hiperlaxitate

− Deplasare in func e de direc a traiectului de fractura

− Poate afectat n radial

− Tipul de fractura depinde de agentul trauma c:

• trauma sm direct de mica intensitate => f de p transversat / oblic scurt,

• trauma sm direct dar de mare intensitate => f de p...

• f prin exie => f de p ...

• f care asociaza exie cu torsiune / doar torsiune => f de p spiroid

− Clinic: ( toate semnele de cer tudine)durere si impotenta func onala, intreruperea con nuita i osoase mai greu
de apreciat dat acoperiri de grupe musc mare, deformarea regiunii, scurtarea bratului si imposibilitatea
transmiterii miscarii, pozi a de a tudine umila ca urmare a deplasarii caurmare a trac unii grupelor musc

− Complica i imediate:

• Af n radial daca fract este in treimea medie. Inves gare: sensibilitatea de pe fata dorsala a mainii degetul 1
raza 1 si 2 si mobilitate (aspect de gat de lebada = imposibilitatea pac de a face exia dorsala a mainii)

• Risc de deschidere a focarului de fract

• Risc de af vasculara : a brahiala

− Tratament:

• Daca pac are mul ple comorbidita si risc anestezic foarte mare => nu se poate opera

• Gips de atarnare in prime 2-3 sapt

• Orteze func onale care blocheaza umarul si cotul (doar in primele 2 sapt), apoi se suprima imobil la niv
cotului si ramane doar cea de deasupra cotului si peste umar. Se poate ob ne consolidarea. Dezavantaj:
perioada foarte lunga de imobilizare: 8-12 sapt.

• De ce cotul 2 saptamani? Cotul este ar cula a cea mai suscep bila de a dezvolta redoare dde cot. Ori ce cot
imob mai mult de 2 sapt are risc de 100% de redoare de cot si de a dezv anchiloza broasa sau osoara.

• Varianta de extensie transschele ca la planul patului, dar sunt foarte greu tolerate si aproape complet
abandonate.
ti
fi
fl
fi
ti
ti
fl
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fl
fi
ti
ti
ti
 • Tt chirurgical pt fract cu deplasare instabile. Cea mai instabila este cea cu traiect transveral pt ca supraf de
contact intre cele 2 oase este foarte mica => risc de deplasare secundara este foarte mare. SI pt fract pe os
patologic, la pac politrauma za sau polifractura si in fracturile complicate ( cand exista af n radial se intra
in focar si se face neuroliza = eliberarea n radial din tesuturile prinse sau prins intre cele 2 fragm secundar
deplasarilor care apar.

• Osteosinteza centromedulara nu e fol asa de frecv ca la mb inf (cu ja centromed zavorata) pt ca zavorarea la
niv humerusului inseamna la niv cotului si capului humeral, deci implica interceptarea unor nervi este foarte
mare: radial, ulnar, median (to la niv cotului).

• Tija cu aspepct par cular la capatul distal (va in orii?) a.i. dimensiunea ei sa se adapteze perfect pe diam
distal al canalului femural.

• La copii se poate fol osteosint cu ja elas ce.

• La fract deschise xare externa

• Cea mai folosita este osteosinteza cu focar deschis: cu placuta cu suruburi. Imp sa avem minim 3 suruburi
deasupra si 3 dedesubtul focarului de fract

• Complica ile locale tardive:

o pseudartroza, deteriorarea meterialului

o Riscuri de infec e osteita pos racturala

o Daca manevrele intraoperatorii au fost agresive iar fracturile sunt in treimea medie si s-a format un
calus hipertro c, acesta poate ingloba tardiv n radial => pac care ini al nu a avut pareza de n radial,
poate dezvolta ,totusi, la 2-3 luni dupa interven e.

c. F extremita i distale a humerusului (paleta humerala)

− Mecanism indirect (de obicei):cadere cu cotul in hiperextensie (copii) sau hiper exie

− Prognos cul lor depinde de reducerea supraf ar culare

− F supracondiliene (deasupra celor 2 condili hmeral) sunt cele mai frecv la copii, iar la adul , f cu traiect in y
supracondiliene cu sau fara extensie dia zara, toate au af supraf ar culare

− Pot afecta doar 1 dinre condili int sau ext sau pot af izolat doar supraf ar culare

− Riscul de deplasare dep de act grupelor musc: fragm proximal dia zare este tras de m brahial, ant poate sa
intepe pielea si sa af axul vascular, iar fragm epi zar este basculat dorsal si poate sa af m si tendonul tricepsului.

− Exista repere anatomice : epicondilul medial, vf olecranului si epicondilul lateral. In pozi a de extensie ele
trebuie sa e pe aceiasi linie, iar in exie la 90 grade trebuie sa descrie un triunghi isoscel => daca nu apare asa
atunci este luxa e de cot sau fractura epi za distala

− Clinic: brat scurtat, globulos la niv extrem distale, echimoza la niv plicii de sec une a cotului, durere si impotenta
func onala totala.

− Tratament:
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
tf
ti
ti
ti
fl
fi
ti
fi
ti
fl
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
 • Ortopedic: extensie in axul membr superior, contraextensie, repozi onare fragm osoase si imobilizarea
cu aparat gipsat brahio-antebrahio-palmar cu cotul in exie de 90 grade cu mana in pozi e indiferenta,
func onala. Aparatul creste riscul de apari e a sindromului de compar ment cronic, asa ca unghiul nu
trebie sa e mai mic de 90.

• F la adult sunt cu deplasare (de cele mai multe ori) si necesita reducere cu focar deschis si osteosinteza
cu placute mulate. Daca f este simpla supracondiliana, poate sa e su cient o placuta pe unul dintre
versante med sau lat, dar de cele mai multe ori in f la adult exista traiect supraintercondilian cu extensie
dia zara si este nevoie de placuta in y say de mai multe placute sau de suruburi suplimentare.

− Complica i locale precoce: Exista risc de deschidere a focarului de fract, risc de intercemptare a n median si a
brahiale

− Complica e locala tardiva : cea mai frecv este calusul vicios (cu orice fel de deplasare), apoi redoarea de cot cu
grad mare de handicap (De cit de exie de 30 grade si extensie de 30) dureaza mult si redoare poate sa
recidiveze. Riscul redorii creste cu nr interven ilor.

− Exista si variantele de f parcelare. Un fragm mic nu e banal pt ca poate face parte din supraf ar culara si trebuie
redusa cu mare grija (cerem CT daca avem neclarita pe Rx)

− Fractura pe epicondilul medial sau epitrohleee; pe el se prinde lig colateral med => daca nu e xata pac ramane
cu instabilitate de cot.

4. Fracturile antebratului

a. F epi za proximala a cubitusului

− Olecran= epi za prox a cubitusului, pe care se insera tend m triceps

− F la niv lui vor avea intotdeauna deplasare prin contrac a tricepsului

− Se gaseste semnul creionului la palpare

− Dat faptului ca olecranul cuprinde o supraf ar culara, trebuie facuta o reducere foarte atenta => rar ortopedic

− Tratament:

• Tt ortopedic doar pt pac varstnici sau la f fara deplasare care sunt foarte rare. Aparat gipsat brahio-
antebrahio-palmar, dar nu cu cotul la 90 grade (e o pozi e prienica act m triceps deci favorizeaza
men nerea deplasarii), ci cu bratul in aproape extensie 130-140 grade.

• Tt chirurgical: reducere cu focar deschis cu un p de cobanaj (ca la rotula) sau cu placute speciale pt a
reduce si me ne supraf ar culara perect congruenta.

• Complica i locale tardive: redoare de cot este extrem de frecv (1din 2 pac), migrarea implantelor mai
ales la folosirea broselor si sterclaj de sarma (se poate deteriora/rupe sarma), neaten e in abordul
chirurgical => lezare n ulnar, artroza post trauma c.

b. F epi zei proximale a radiului =capul radial, zona meta zara /de tranzi e/ col
fi
ti
ti
fi
fi
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
tt
 − Rela v frecv. 50% din cele de col sunt defapt fract ale radiusului

− Mecanism indirect cu antebratul a at in prona e

− Rar sunt fracturi asociate. De obicei sunt asociate cu cele de olecran sau cu apo za coronoida (suprf
ar culara a olecranului) si afectare ligamentaa.

− Tratament:

• La neri se poate face chirurgical: recons tuire perfecta a supraf ar culare, se fol suruburi ingropate
care nu trebuie extrase

• La varstnici se face ortopedic

• La copii se xeaza cu brose

• Daca sunt f ce asociaza f supraf a olecranului sau af lig colateral la neri, trebuie toate recons tuite in
acelasi mp chirurgical.

• Daca fractura se ex nde si merge spre colul chirurgica si pac este varstnic se poate merge pe protezarea
capului radial mai ales cand f la niv capului radial este mul fracgmentala => fara osteosinteza =>
rezecam capul radial si introd o proteza care reface supraf ar culara si men ne mobilitatea cotului.

c. Dia za antebratului

− De obicei sunt asociate

− Mecanism indirect: fractura de cubis este fract de aparare

− Riscul cel mai mare este sa pierdem miscarea de pronosupina e de la niv antebratului. Trebuie refacta
lungimea oaselor si curbura ziologica a radiusului, sa ne asiguram ca spa un interosos este liber si ca nu
exista decalaj intre cele 2 oase. Cel mai greu de apreciat intraop este decalajul (necesar radiotelevizorul pt
asigurare ca nu exista decalaj)

− Tratament:

• Daca f este fara deplasare se poate face func onal e cu aparat gipsat brahio-antebrahio palmar
cu cotul la 90 grade, e cu orteza func onala (daca nu exista complianta pacientului mai bine se
pune gips pt ca e rist sa isi dea imobilizarea jos acasa)

• De obicei la pac neri recomandat este chirurgical: reducere deschisa, osteosinteza cu placute cu
suruburi

• Can tatea de grefa ososasa este foarte mica si poate luata din apropiere, ex. epi za distala radiala
sau creasta iliaca.

• Este greu de redus si men nut reducerea la as el de fracturi dat dimensiunilor oaselor, grupelor
musculare inconjuratoare si inser ilor.

− Complica i:

• Risc de dezvoltare a sdr de compar ment ac: daca pac acuza durere in con nuare dupa chirurgical sau
imobilizare, care creste in intensitate, care nu se calmeaza la analgezicele obisnuite, care se accentueaza
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
tt
fi
tt
tt
ti
fi
ti
fl
ti
ti
tt
ti
tf
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
tt
ti
 la exie /extensie pasiva ale degetelor => posibilitatea de declansare a sdr comp acut => masurare pres
in compar ment + fasciotomie larga (al el isi poate pierde antebratul);

• daca a fost imob in aparat gipsat exista rist de dezv a sdr de comp cr, retrac e ischemica a exorilor
degetelor si pumnului / sdr. ....

• risc de pseudartroza, calus vicios, rist ce fracturi interac ve: f care se produce x pe traseul pe care a fost
fractura ini ala, cand materialul de osteosinteza a fost extras mai devreme decat mpul recomandat.

• Placile de osteosint au dezavantajul ca preiau din incarcarea care se exercita de obicei asupra osului => in
zona de os de sub placa, densitatea ososa scade cu 25%=> se recomanda extragerea placilor dupa ce si-au
facut treaba. Unde sunt oase cu diam mic si muschi, daca sederuce densitatea si se scoate si mai devreme,
riscul de refracturare pe acelasi traiect este mare => se recomanda ca materialul de osteosinteza sa nu se
scala mai devreme de 1 an jumate -2, iar dupa abla a acestui material sa existe un grad pe protec e pt
ac vitate pe perioada de 3 luni a.i. osul sa isi creasca densitatea cu cele 25% pierdute pe mpul xarii.

• Sinostoza radiocarpiana= lipsa de miscare a art radiocubitale : art radiocubitale distala si proximala cu grija?
trebuie veri cata miscarea de pronosupina e la nalul interven ei chir.

− 3 puri speciale de fracturi (2 aspecte comune pt ecare: cand este una dintre acestea trebuie cautata
(facem lm lung) si cealalta si cand se rezolva una se reduce automat si cealalta):

• asociere intre fract de cap radial si fract de treime medie de dia za de radius

• luxa a de cap radial si fract de treime proximala a cubitusului

• fract de treime distala a radiuslui si luxa a ulnara distala

d. Fractura de epi za distala radiala

− Cea mai frecv din ortopedie

− Se prod prin mecanism indirect: cadere pe podul palmei

− Apreciere radiologic: epi za distala e os spongios si poate aparea impactare/compactarea a. i. nu se poate

iden ca clar traiectul de fractura => sunt necasare niste repere radiologice: pe radiogra a de fata - varful
s loidei radiale este coborat cu 15 mm fata de vf s loidei ulnare, intre tangenta trasa prin unghiul s loidei
radiale si tangenta la supraf ei ar culara se form un unghi de 30 grade.

− Clinic: pac se prezinta cu deplasare in dos de furculita cu mana inclinata radial si cu antebratul scurtat

− Uneori se vede traiectul de fract pe radiogra e dar alteori singurul lucru pe care il facem este sa veri cam
reperele.

− (Imagini) Zona neagra de intrerupere a con nuita i osoase este un p de f fara deplasare cu supraf art
perfect congruente. Cu deplasare, alunecare pe partea cu palma (parte palmara/volara) iar partea cealalta
este partea dorsala. Se poate aprecia pe rad de fata.

− Tratament:

• Daca avem o f cominu va, cu mai multe traiecte de fractura si cel pu n 3 fragm cu supraf ar culara,
ne intereseaza refacerea supraf art. Se poate incerca cu ortopedic: trac une in ax, extensie si
incercam corectare toate deplasarile pe care le avea inainte fratura respec va: la nal antebratul
partea distala va avea o inclinare palmara, o devia e cubitala. Nu este gresit! Este pozi a in care se
ti
ti
ti
fl
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
fi
ti
fi
ti
tf
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
tt
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
fi
fl
ti
fi
ti
ti
fi
 pune pt primele 3 sapt, pana cand se form calusul primi v bros. Dupa nu mai este nevoie de
hipercorec , ci doar de conten e (de men nerea focarului pana la form calusului osos pana la 6
sapt, a.i. se schimba aparatul gipsat cu unul brahio-antebrahio-palmar cu pumnul in pozi e
indiferenta.

• Daca f este cominu va si instabila (Risc de deplasare), pt primele 3 saptamani imobilizarea este peste cot,
aparat gipsat brahio-antebrahio-palmar, apoi pana la 6 sapt este sub cot.

• Exista risc de sdr de compar ment asa ca: Dupa reducerea focarului de fractura si am pus pumnul in pozi e
de hipercorec e, nu punem un gips circular, acest gips pana la niv cotului are partea ulnara libera, pe restul
este aparat gipsat = atela Helneken? Daca f este cominu va si instabila atunci prelungirea de peste cot poate
gips circular pt ca riscul de sdr de compar ment la niv bratului este mult mai mic.

• Daca avem fragm cu dim rezonabile si calitate osoasa buna, putem face reducere deschisa si sa xam focarul
cu placuta cu suruburi. Uneori ea are doar rol de arac pt ca in por unea distala nu avem fragm osos de
calitate su cienta pt a permite sa punem suruburi. Doar xam placuta la niv dia zei si impiedicam
deplasarea volara/palmara a fragm si incercam sa men nem fractura redusa prin aceasta placuta care nu are
xaj.

• Uneori e nevoie de un xator extern (multe fragm cu deplasari mari, posibil nici unul din ele nu pot permite
implantarea dispozi velor de osteosinteza)

− Compica i locale: calus vicios, deplasarea palmara are risc de dezv sdr de tunel carpian (tun carpian este cav
inchisa de re naculul extensorilor in int carora se alfa n median.) Daca con natorului creste in volum=> cresc
presiunile in int, prin plonjarea unei por ni din epi za distala radiala => cons tuirea parezei de n median. Pac
acuza hipoestezii si durere in teriroriul degetelor 2-4. Veri cam clinic prin reproducerea durerii (durere
provocata) prin hiper exia palmara /dorsala a pumnului sau prin percu e la niv tunelului carpian.

− Calusul vicios are aspect de mana stramba radiala, mana inclinata spre partea radiala. Daca pac este varstnic
putem sa corectam prin sec unea epi zei distale ulnare => deforma a se corecteaza si durerea se
amelioreaza ca si mobilitatea pumnului. La pac neri este obligatorie osteotomiei de corec e = crearea nei
transe ososase la niv epi zei distale si refacerea tuturor indicatorilor de lungime si orientare a supraf art. Niv
de deplasare ar culara este f mic, chiar si 2 mm poate mult. Daca ar func oneaza in aceste condi i =>
aspect artrozic 30% din f de epi za dist radiala au aceasta complica e. Supraf art nu mai este congruenta,
spa u art micsorat, supraf osoase sub osul subcndral sunt densi cate, si eventual osteo te la perif supraf
ar culare. Pana la punctul in care sunc onalitatea mainii este sever avetata se ia in considerere interv
chirurgicala. Des ntarea chir a ar cula e pumnului.

− F de epif distala la femei de peste 50 ani (f de fragilitate , adica prin cadere de la acelasi nivel) este un
indicator de predilec e pt fracturi in viitor (inclusiv de col femural) => se recomanda o examinare a densita i
osoase (DEXA) si un an rezorb v si de remineralizare a masei osoase

e. Fracturie de scafoido-carpian
− Supraf art radiocarpiana.

− Extrem de imp af lui. Poate trece neobservata.

− Durerea nu se resimte la palparea ep distale radiala, se resimte la palparea in tabaghera anatomica.

− Incidenta radiologica speciala: incidenta scriitorului. In incidenta de fata se vede greu.

− Sunt tratate in mare parte chirurgical.

fi
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
tt
ti
fl
fi
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
fi
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
− Os prost vasculariza cu risc f mare de necroza. Uneori avem nevoie de a face osteositeza cu grefa periculata
vascular in zona respec va pt a reface integritatea osului scafoid.

ti