Lp - materiale de osteosinte

Placiele sunt materiale de OS extramedulare- ptr reg metafepif ale oaselor lungi,desi pot fi fol si ptr diaf sau metafizo-diaf.
Daca fol palci ptr diaf=> ptr aosele mb sup, radius-> refacem
curbura folosind primordial placi.
Tijele se pot fol la radius ptr copii- leziune in lemn verde,
periost indemn.
Placile=> cu gauri rotunde=> nu asig auto-compactare in
focar si la alea cu gauri rotunde.
In fct de forma=> in T sau in S/L =>in fct de utilizare.
PLacute cu gauri rotunde=> sunt simple=> ptr compactare
=> comapctor Muller- nu au striati,au supraf palna, necesita
deperiostare si nu asig cumpactarea directa si trb sa fol comp
Muller- se insera un surbu intr-o gaura, unul la distanta si ca un
forceps, se foloseste ptr apropeire.
DCP(dinamic compresion palte)- pot avea low contact- pe
supraf=> niste picioruse/striatii- nu nec deperiostare .O placa de
autocompactare=> forma ovala pe sectiune tronconica a gaurilor si
cand infiletam, flaorea surubului aleuneca pe un plan inclinat=> pot
afce compactare sau distractie.
E suf=> gauri ovale si mecanism datorita formei tranconice, diam e
mai mic pe partea epifizara a placii.
Lama-placa se fol ptr ??osteoectomiile subtrohanteriene,dar
poate fi fol si ptr fr pertrohanteriene simple, dar locul a fost luat de
DHS(dinamic hips screw)
Are supraf planara a regiunii prox a placii care intra si
corespunde traversarii col-cap. Are forma de U inversat=> asig
rotatie.
DHS=> o placa cu un tub-a re unghhiuri variabile in fct de
unghiul cervico-toracic (125-135 grd) si daca nu vrem din carti, scrie
pe el.
Are o placa care se aplica pe corticala externa laterala (nu
mediala). Surubul e partial filetat de spongie- se num cervicocefalic.(Trece prin col si aj in capul femural- de prefierinta in centruunde se intersecteaza sist trabeculare osoase, zona osoasa- triunghi
Coden). Poate exista fenomen de cap -col daca e in cadranele
superioare(Daca ne iamginam capul femural un cerc)
Compactarea dinamica- la niv extr prox se gaaseste un tub cand lasam greutatea capului - surubul pulseaza milimetric si al
fiecare pas=> auto-compresiune.
Indicatii e de fr pertrohanteriene, nu sunt fr de col (pot fi si
cele de col ,dar doar bazicervicale -aici trb si un al 2-le aurub de
spongie ptr stabilitate rotationala). Clasif fr de col => cea
anatomica -subcapitale,mediocervicale (Aici avem clasif garden) si

bazicervicale - se aseamana cu cele pertrohanteriene si doar aici

putem folosi .
Fratele lui DHS = DCS= dinamic condilar screw - se fol la
epicondilii femurali, la paleta femurala=> 2 placi dispuse in unghi
de 90 grd.
Are unul de 95 grd si daca lasam greutatea in 90 de grd nu se
int nk , cele 5 grsade asigura dinamica.
Prin pozitionare data de col sau tubul placii - se asig aceasta
compactare dinamica- fr intercondiliene sau supracondiliene .
Primul pas- refac supraf artic si apoi repar fr itnercondil si apoi
vin cu palca si aduc la reg metafizara si rezolv timp cu timp si fr
supracondiliene.

Suruburi de conrticala , spongie ,daca au o gaurica sunt

canulate.
Se pot folosi in fr de col.
Tij - o data de 2 de 3 ori- sunt amteriale de OS
centromedualre. Enders sau rash nu se mai fol decat la copii sau la
varstnici care au multiple leziuni- indicatii- fr inter sau
eprtrohanteriene, tijele umplu tot traiectul emdular si tijele intre ele
asigura in ax secant(3 pct de sustinere- gen turn Eiffel)
Tijele - cel mai simplu model sunt tijele cu sectiune cu o
fanta(nu sunt complet cilindrice), au o fanta superioara si pe
sectiune - forma de trefla , ele se introduc si prin alezaj(tr prelucrare
a calanalului medular),dar fanta post- da elasticitate dar si rigiditate
si in mom in care ajunge in canal c-m , panta respectiva se reface si
stabilizarea nu nec zavorare. Aceasta tij nu e o tij zvort.
Prin fanta dreptunghiulara in extr distala - nu putem pune un
surub - aici agtm cu un carlig ptr extragere.
Tija dreapta ptr femur , cea curba e ptr tibie, mai sunt si ptr
humerus.
Cea ptr tibie la copiol - unghi de 11-12 grade.
aVEM 3 tije Quincher drepte ptr femur- asta are o convexitate
ptr femur, care are convexitate spre anterior.
Vom discuta despre zvorre- ...
Tija la femur - ptr introducere=> 2 psoib A sau B.- pe sus sau
pe jos.

Pe sus (proximal) (jos=distal) - prin foseta piriforma sit lateral

de vf marelui trohanter.
Un alt frate al DHS- tija gamma- fr inter sau eprtrohanteriene
care sunt instabile sua cu extensie diafizara- exista un traiect care
coabaora sub micul trohanter.
Deci o introduc prin foseta piriforma, iar pe cele noi - prin vf
marelui trohanter anterograd.
Retrograd - se face prin zona interconidliana deasupra ligg
incrucisate.
Asta se fol ptr niste fracturi joase sau diafizare joase sau
supracondiliene- condilii ii fixez prin suruburi.
Tija la humerus - se confunda adesea cu cele de tibie - unghiul
e de 11-12 grade si e mult ami mic ptr humerus.
Deci la humerus, avem o tija de 5-9 grd fara zavorare si avem
si una speciala cu zavorarae proximala- tij Zaitle??
Avem cu o surubelnita care introduce suruburi.
Tija se introduce cu petale inchise si dupa a intrat , dam
drumul si alezez (adica prelucrez diam canalul medular ptr tij).
Aceasta tija de humerus se intrudecem proximal medial de
tuberozitatea mare . Introduc medial , la jonct dintre tuberoz amre si
cartilaj, pe tuberoz amre=> coafa rotatorie . Tijele de huemrus
rezolva fara a deschide forcareul o fr diaf de humerus . Daca prinde
n. radial - deschid fr si fac neuroliza? si transpozitie nervoasa.
Fara complicatii - daca fac extensia policelui-atunci pot
introduce o tij ,dar determina o leziune de coafa rotatorie=>
abductie limitata sub 90 de grade.
Nu o pot introduce prin epicondil fiindca nu imi permite tija. Se
face un trepanaj la 2 cm de foste olecraniana - se introduce din post
si aceasta abordare retrograda e mult mai iatrogena fiind riscul .
Tije mai folosesc - la radius=> enders/rash.
La tibie- in unghi de 11-12 grade.
La tibie o introducem prin tuberozitatea tibiala unde se insera
tendonul cvadricepsului= ligament patelar- si ca sa nu distrug
insertia, tija o introduc retrotuberozitar- daca merg prea posterior,
pot sa ajung catre supraf articualra a tibiei pe care trb sa nu o ating
- daca interfera, atunci pot produce artroza - retrotuberozitar si
preligamentar de spina tibiala??? -deci merg pe marg ant sor distal
a platoului tibial si inaintea spinelor tibiale- asta e pct de insertie si
evita paltou aceasta forma(Daca era dreapta intra in platou- asa cu
11-12 grade intra si nu interfereaza.
La tibie nu exista introducere retrograda.

Pot sa introduc retrograd o tija care s ajung n tibie daca

vreau sa fac artrodeza de glezn ,dar cu preul articulatiei astragalocalcaneana => artrodeza dubl.
Gamma e o litera din alfabetul grecesc- e fratele bun al DHS e echivalent centromedular al DHS. cu acelasi unghi variabil 125135.
E fratele mai bun ptr ca - ind sunt tot fr inter sau per......(de
vazut in curs).
E mai bun din pdv biomecanic.Asta e cm in timp ce celalalt e
extramedular. Ambele suruburi ajung teoretic in centrul capului .
Greutatea act ca si forta de compactare - in mo in carte aplci
greutatea acolo si trb sa calculez momentul fortei=produs vectorial
dintre bratul fortei si vectorul fortei.
Si duc perpendic si cap pe ax=> axul fortei.
Daca e pe corticala externa,bratul e ami lung decat asta care
e centromedular-aceste explicatii sunt vai de ele...
Deci momentul de forta ptr DHS e mai mare,deci e supus la un
stress mult mai mare,deci biomecanic, gamma e mai rezistent.
Zvorrea-poate fi statica sau dinamica.
Tija de tibie- distal gauri rotunde si prox -gauri rotunde si
ovale.
Static- prin gauri rotunde, ami complex mere si prin cele
ovale.
Dinamic=>...
Daca nu se form calsu al 3 luni , prin zavorare statica pto
scaote nsite suruburi=> o dinamizez si dinamizarea tijei- transf
uneia statica in una dinamica prin extragerea unor suruburi -cele
distale e gresit- ptr ca ar putea duce la instabilitate-deci o mentin
distal si scot proximal - raspunsul corect => scot suruburile la
distanta(mai mare) de focarul de fractura.
Proteze:
-ptr sold=> cimentate si non-cimentate.
Cele cimentate- index cortico-medular e subunitar(diam
canalelor e mai mare decat suma corticalelor.
La sold mai avem si proteza partiala- hemiartroplastie si avem
si artroplastie totala.
Cele de h-a => monobloc, monopoalre,adica MOORE. E una
necimentata cea din mana lui.
Exisrta si unele care nu sunt monobloc- au o tija care intra cm si extr
cefalica poate fi scrhimbata-proteza modulara.
Monopolara ptr ca are un singur centru de rotatie datorat dim
centrului medular.
Toate protele de hemiartroplastie=> dupa extr cefalica mai
amre(capatana amre si seaca).

Cea Moore=> prin introd la niv - de grefa autogena?????- ind:

fr Garden 3 si 4.
Proteza Thomson - aceleasi ind ca si moore doar ca se
cimenteaza si ambele sunt monobloc si monopolare.
Avem si proteza bipolara- 2 sentere de rotatie- capul mare
care se invarte in cotil si unul mai mci care se introduce in capul
mare=> mobilitate mai buna => deteliorare mai mica a
acetabulului - tot hemiartroplatie.Deci se previn fenomenele de
cotiloidita.
Proteze cu cap mai mic- Changely? - sunt proteze cimentate
totale (Scrie diam pe ele - pe una 32). Avem supraf linsa,neteda.
Proteza Zweimuller????????- o proteza tronconica, nu se pun
suruburi in fante , siunt necimentate si pot trai 95 de ani statistic.
Ele vin cu un cap de ceramica in standard. Avem o cupa specifica
care se fixeaza prin infiletare- e o infiletare primara .
Mai avem si alte proteze necimentate- nu prea am ce nota.
Vorbeste de cupe ,dar e neorganizat.
Necimentata=> rugoziti.
Proteza Exeter- e mai aparte,e e cimentata,are partic sa se
infunde in mantaua de cement. Cand acetabulul e deteliorat- ....
Genunchi=> daor cementate- avem mai multe tipiru - ceva cu
cruciade?? - cruciate retaining?(CR)- pastreaza lig incurcisat
anterior.
Mai sunt si PS- stabilizare posterioara.
CELE CR- au degetul (insertul de palstic de polietilena) mult
mai mic fiindca nu trb sa stabilizeze post si sa se opuna
misc,cealalta comp- nu avem aceasta bara interconidiliana - ins ca
ligamentul permite sa se miste femurul.Deci astea sunt
caracteristici ale CR.
Cele stabilizate psot au un deget mai inalt si au aceasta
linie :).
Cand exista din diferite motive o laxitate logamentara foarte
mare - se paote ca unul din ligamente cand fol o proteza obisnuita
sa stbailizez A-P dar sa nu fei sabil ca varus-valgus care e ghidat de
ligamentele colaterale -avem tehnici de ligamentoplastie. Daca
avem instabilitate pe fond de gonartroza,... .
dACA nu avem lig colat=> folosim o proteza mult mai
restrictiva - XCCK ?- constituie si lig colat pe langa cele incrucisatefct pe princ unei balamale- au un dinte foarte inalt si nu permite un
joc mediolateral.
A mai vb de proteze de tip MRH ,dar nu am inteles prea multe.
E mai bn sa o evitam(recomanda proful).

La materiale de OS poate avea legatura cu radiografia si in fct

de cat bine raspundem - vedem.