Universitatea de Vest Vasile Goldiș

Specializare: Mrdicina Dentara

Anul 5
Grupa 3
Studenti:
Bumbar Adalia Ferrigno Greta Tanzarella Tommaso
Dell’anna Michele Filip Mihaela
Ditoiu Adina Florea Dragos
Esposito Gianluca Foldeș Cristian
• Un lambou este o masa de tesut care
contine o retea vasculara apta sa-i
asigure supravietuirea si care este partial
sau total detasata de tesuturile
inconjuratoare pentru a fi mutata la nivelul
unei zone receptoare aflata in vecinatate
sau la distanta de zona donatoare. In
aceasta situatie pediculului lamboului i se
va reface continuitatea prin tehnici
microchirurgicale.
 CLASIFICAREA LAMBOURILOR
1. IN FUNCTIE DE STRUCTURA:
A) LAMBOURI SIMPLE:
. CUTANATE (TEGUMENT + FASCIE SUPERFICIALA);
. FASCIO-CUTANATE (INCLUDE SI FASCIA PROFUNDA);
. MUSCULARE;
. FASCIALE.

B) LAMBOURI COMPOZITE:
. MUSCULO-CUTANATE;
. OSTEO-MUSCULO-CUTANATE;
. OSTEO-MUSCULARE;
. OSTEO-FASCIO-CUTANATE;
. ARTICULARE;
. DIGITALE.
2. In functie de conexiunile existente intre lambou si zona donatoare:
a) Lambouri pediculate, care presupun existenta unei conexiuni temporare sau
definitive cu zona donatoare:
• cu pedicul cutanat;
• cu pedicul subcutanat;
• cu pedicul musculo-cutanat;
• cu pedicul fascio-cutanat;
• cu pedicul muscular si insula tegumentara.
b) Lambouri insulare, a caror singura conexiune cu zona donatoare este reprezentata
de pediculul scular al lamboului:
• cutanate;
• fascio-cutanate;
• musculare;
 musculo-cutanate;
 osteo-musculocutanate;

 osteo-fascio-cutanate;

 digitale.

c) Lambouri libere, care presupun intreruperea oricarei legaturi

cu zona donatoare
 cutanate;

 fascio-cutanate;

 fasciale;

 musculare;
 musculo-cutanate;
 osteo-musculo-cutanate;
 osteo-fascio-cutanate;
 articulare;
 digitale.
3. In functie de raportul existent intre zona donatoare si cea
receptoare:
a) Lambouri locale, cand zona donatoare se afla in imediata
vecinatate a defectului ce trebuie acoperit:
• de rotatie;
• de transpozitie;
• de ansare.
b) Lambouri regionale, cand zona donatoare se afla la nivelul
aceleiasi regiuni anatomice, dar la oarecare distanta de defectul
ce trebuie acoperit.
c) Lambouri la distanta, cand zona donatoare se afla la nivelul
unei regiuni anatomice, iar zona receptoare la nivelul altei zone
anatomice:
d) Lambouri pediculate:
• directe, respectiv lambourile care sunt croite, ridicate si aplicate
la nivelul zonei receptoare in cadrul aceleiasi interventii
chirurgicale. Sectionarea pediculului nutritiv al lamboului fi
practicata dupa un interl de 14-21 zile, timp necesar pentru
silirea conexiunilor sculare intre lambou si zona receptoare;
• indirecte, care presupun existenta unor etape intermediare
spatiate la 3-4 saptamani, precum si a unei gazde
intermediare cu ajutorul careia lamboul poate fi transportat la
nivelul zonei receptoare.
e) Lambouri libere
4. in functie de sursa de scularizatie:
a) Cu scularizatie provenind din sistemul cutanat direct:
• cu circulatie aleatorie;
• cu circulatie axiala;
b) Cu scularizatie prin perforante musculo-cutanate;
c) Cu scularizatie prin perforante fascio-cutanate;
LAMBOURI COMPLEXE
1.LAMBOURI VASCULARIZATE PRIN PERFORANTE MUSCULO-
CUTANATE
• Aceste lambouri, compuse din punct de vedere al structurii lor (muschi +
fascie + tesut conjunctiv adipos subcutanat + piele), isi primesc scula-rizatia
prin unul sau mai multi pediculi ce iriga in principal muschiul respectiv iar prin
perforante mus-culo-cutanate si tegumentul supraiacent. Aceste perforante,
dupa ce parasesc artera musculara vor strabate oblic epimysiumul pentru a
nutri o arie limitata de tegument care fi drenata de o vena comitanta .
• Aceste lambouri pot fi folosite sub trei forme:
• . lambou musculo-cutanat pediculat;
• . lambou musculo-cutanat insular;
• . transfer liber microchirurgical.
 TIPUL I
• Lamboul musculo-cutanat tensor fascia lata
• Tensorul fasciei lata este un muschi mic cu originea pe ilion, intre originea fesierului
mic si partea anterioara a crestei iliace, si insertia pe tractul ilio-tibial la nivelul
marelui trohanter, de unde se continua cu fascia lata.
• El are un pedicul scular constant, suficient de larg, dar scurt; artera sa provine din
ramura ascendenta a arterei circumflexe femurale laterale si abordeaza muschiul la
9 cm inferior de spina iliaca antero-superioara, in interstitiul dintre dreptul femural si
stul lateral. O data intrata in muschi, artera se epuizeaza in aproximativ 7 perforante
musculo-cutanate .
• Lamboul poate fi utilizat sub forma pediculata, insulara sau ca transfer liber.
• Lamboul musculo-cutanat gastrocnemian
• Este vorba de fapt despre doua lambouri avand ca suport cele doua
capete, lateral si medial, ale muschiului gastrocnemian. Cele doua capete
ale muschiului isi au originea pe condilul femural respectiv si pe portiunea
adiacenta a capsulei genunchiului si insertia pe tendonul lui Achile; capatul
medial, mai voluminos, coboara mai jos decat cel lateral (. Vascularizatia lor
este asigurata de catre arterele surale cu un diametru de cca. 3 mm care
provin direct din artera poplitee, separat sau printr-un trunchi comun; ele
abordeaza capatul respectiv al muschiului dupa un traiect de 2-5 cm; sunt
insotite de cate doua 2 vene comitante al caror diametru poate ajunge la 4
mm.
• Cele doua lambouri pot fi sub forma pediculata pe pedicul superior si sunt
inegale ca lungime, in favoarea celui medial .
 TIPUL II
• Lamboul musculo-cutanat trapez
• Muschiul trapez isi are originea la nivelul 1/3 mediale a liniei nucale superioare si protuberantei
occipitale, ligamentului nucal si apofizelor spinoase si ligamentelor supraspinoase intre C7 si T12, iar
insertia la nivelul unei linii intinse intre 1/3 laterala a claviculei, acromion si spina scapulei. Trapezul poate
sta la baza a trei lambouri musculo-cutanate:
 Lamboul musculo-cutanat trapez inferior
Acest lambou poate fi prelet atat sub forma pediculata cu insula tegumentara cat si ca lambou
musculocutanat pediculat insular . Datorita marelui sau arc de rotatie, cu acest lambou se pot acoperi
defecte de parti moi la nivelul occiputului, spinei scapulare opuse, regiunii cervicale antero-laterale,
coloanei vertebrale pana la nivelul T12. Zona donatoare se inchide de regula prin sutura directa.
• Lamboul musculo-cutanat trapez superior
Cu acest lambou, care poate fi preluat numai sub forma pediculata, pot fi acoperite defecte la nivelul
gurii, limbii, obrazului, fosei temporale, regiunii cervicale anterioare.
Datorita afectarii conturului la nivelul zonei donatoare si necesitatii de inchidere a acesteia prin plastie cu
piele libera despicata, utilizarea lamboului aduce prejudicii estetice relativ mari.
• Lamboul musculo-cutanat trapez lateral
• Acest lambou poate fi un lambou musculo-cutanat sau un lambou muscular pediculat cu
insula tegumentara si componenta osoasa.
 Lamboul musculo-cutanat gracilis
Printre indicatiile utilizarii acestui lambou se numara:
. Lamboul muscular pediculat, care este util in reconstructia ginului , inchiderea fistulelor co-
ginale, reconstructia sfincterului anal .
. Lamboul muscular liber, util in reconstructia musculaturii antebratului, acoperirea unor fracturi
deschise de gamba si picior.
. Lamboul musculo-cutanat pediculat, util in reconstructia de penis , cura chirurgicala a esca-
relor ischiatice.
. Lamboul musculo-cutanat liber, cu aceleasi indicatii ca si lamboul muscular liber.
 TIPUL III
Cuprinde muschii irigati prin doi pediculi sculari dominanti independenti. In functie de
anastomozele existente intre acesti doi pediculi, muschiul respectiv poate sau nu sa
supravietuiasca pe baza unei singure surse sculare.
 Lamboul musculo-cutanat drept abdominal
Acest lambou a fost descris pentru prima data de Mathes si Bostwick in 1977, care l-au folosit
pentru reconstructia unui defect de parti moi la nivelul peretelui abdominal.In ceea ce priveste
vascularizatia, dreptul abdominal are doua surse principale, provenite din arterele subclavie si
iliaca externa.
Au fost descrise numeroase modalitati de utilizare a lamboului musculo-cutanat drept
abdominal, dar cele mai des folosite sunt urmatoarele:
• Lambouri pe baza arterei epigastrice superioare
Cu aceste lambouri pot fi acoperite defecte la nivelul abdomenului superior si lateral si toracelui
antero-inferior, dar cea mai frecventa utilizare este in reconstructia mamara.
 Lamboul cu insula tegumentara transversala
Pentru prelucrarea unei insule tegumentare cat mai mari este esentiala absenta unei cicatrici
postoperatorii verticale subombilicale, care poate intrerupe conexiunile vassculare dintre cele
doua jumatati ale lamboului.
 Lamboul cu insula tegumentara verticala
Acest lambou poate de asemenea fi utilizat in reconstructiile mamare, dar are dezantajul unei
componente tegumentare mai reduse.
Cea mai buna indicatie a acestui lambou este in acoperirea unor defecte la nivelul regiunii
sternale.
 Lambouri pe baza arterei epigastrice inferioare
Aceste lambouri pot acoperi defecte de la nivelul abdomenului , flancurilor , regiunii inghinale,
perineului anterior, coapsei .
Datorita dimensiunilor mari ale pediculului scular, acest lambou poate fi utilizat in bune conditii
ca transfer liber .
 Lamboul epigastric inferior extins
Perforantele musculo-cutanate paraombilicale, provenite din artera epigastrica inferioara,
tind sa se indeparteze de ombilic indreptandu-se supero-lateral spre spatiile intercostale,
unde se anastomo-zeaza cu arterele intercostale. De aceea, insula tegumentara a
lamboului se poate extinde oblic spre superior si lateral peste rebordul costal pana in
aproprierea polului inferior al scapulei. De mentionat ca, datorita anastomozelor cu sistemul
intercostal, exista posibilitatea prelucrarii unor lambouri osteo-musculo-cutanate.
 Lamboul in drapel
Se practica o incizie ce circumscrie o zona tegumentara de forma eliptica cu marginea
inferioara la nivelul abdomenului superior, marginea superioara la nivelul santului submamar
si extremitatile la nivelul liniilor axilare anterioare.Intreaga elipsa trebuie insa prelucrata
pentru a facilita inchiderea zonei donatoare.
2.LAMBOURI VASCULARIZATE PRIN PERFORANTE FASCIO-
CUTANATE
Aceste lambouri au fost descrise pentru prima data in 1981 de catre Ponten, care Ie-a utilizat sub
forma de lambouri pediculate proximal la gamba. Posibilitatea de utilizare a unor astfel de
lambouri la gamba, cu un raport lungime/latime depasind 2,5/1 si cu risc minim de necroza a
facut ca ele sa fie denumite "superlambouri".
 Tipul A
Cuprinde lambourile pediculate vascularizate de mai multe perforante fascio-cutanate care le
abordeaza la nilul pediculului; axul lung al acestor lambouri este paralel cu directia principala a
plexului arterial fascial. Zona donatoare pentru astfel de lambouri este considerata a fi numai
gamba.
 Tipul B
Se refera la lambourile vascularizate de o singura perforanta fascio-cutanata de calibru moderat
si care pot fi folosite ca lambouri pediculate sau lambouri libere.
Printre acestea se numara: lamboul brahial medial, lamboul antebrahial cubital anterior, lamboul
safen, lamboul parascapular, lamboul medial al coapsei, lamboul lateral al coapsei, lamboul pe-
ronier. si lambourile din acest tip pot fi prelevate pe pedicul subcutanat, cel mai utilizat in acest
sens fiind lamboul fasciocutanat peronier pe pedicul subcutanat distal.
 Tipul C
Cuprinde lambourile vascularizate prin multiple perforante ce il abordeaza pe toata
lungimea sa si care provin dintr-o artera profunda situata la nilul unui sept muscular.
Aceste lambouri pot fi utilizate sub forma insulara sau ca transfer liber; cel mai
cunoscut lambou de acest tip este lamboul antebrahial radial. Astfel de lambouri mai
pot fi prelevate la nilul fetei laterale a bratului - pe baza arterei colaterale mijlocii sau
a arterei colaterale radial - si la nivelul gambei - pe baza arterei peroniere.
O mentiune in plus pentru faptul ca lambourile din aceasta categorie pot fi utilizate si
ca grefon vascular, prin sutura pediculului la ambele capete.
 Tipul D
Lambourile din acest grup sunt lambouri compozite osteo-musculo-cutanate utilizate
in special sub forma de transfer liber sau ca lambouri insulare.In aceasta categorie
sunt cuprinse lambourile radial, cu radius si peronier, cu peroneu.
3.LAMBOURILE CU VASCULARIZATIE CUTANATA DIRECTA
(AXIALE)
Vasele cutanate directe sunt acele artere, de obicei insotite de
vene, care merg in tesutul conjunctiv-adipos subcutanat paralel la
suprafata pielii.
Lambourile bazate pe aceste vase sunt cunoscute sub numele de
lambouri dermo-grasoase cu circulatie axiala.
• Lamboul frontal
Lamboul bazat pe ramura frontala a arterei temporale superficiale poate masura o lungime de
cca. 30 cm iar suprafata sa poate cuprinde tegumentele frontale dintre sprancene si linia de
insertie a parului . Sub aceasta forma poate fi folosit in acoperirea unor defecte la nivelul
nasului, obrazului ca si a unor defecte postexcizionale intra-orale.
• Lamboul digital dorsal
• Acest lambou are ca suport vascular ramurile dorsale ale arterelor digitale palmare. Oricare ar fi
tipul de lambou dorsal folosit, prelevarea se face lasand suficient paratenon la nivelul aponevrozei
extensoare apt de a reprezenta un pat optim pentru o grefa de piele libera despicata.
• Zona donatoare a acestor lambouri se acopera cu piele libera despicata.
• Lamboul pedios
Lamboul bazat pe artera pedioasa poate masura 9/8 cm si poate cuprinde pe latime
tegumentele intregii fete dorsale a piciorului.
Lamboul poate fi folosit sub urmatoarele forme:
. Lambou pediculat, in acoperirea unor mici defecte dorsale
. Lambou insular care, datorita marii sale mobilitati permite acoperirea unor defecte
de substanta aflate la mare distanta, inclusiv la nivelul gambei
. Transfer liber microchirurgical ca lambou simplu, tegumentar sau ca lambou
compozit osteo-cutanat, care include in componenta sa cel de-al doilea metatarsian.
4.LAMBOURILE CU VASCULARIZATIE
INTAMPLATOARE
Lambourile cu vascularizatie intamplatoare sunt lambouri tegumentare
pediculate care nu dispun de un pedicul vascular identificabil si care nu pot fi
prelevate, pentru a supravietui, decat daca se respecta un raport lungime
/latime care sa nu depaseasca 2/1. Nutritia acestor lambouri este asigurata
deci prin vase cu orientare intamplatoare care le abordeaza la nivelul
pediculului. In general pot fi utilizate la nivelul intregii suprafete corporale, cu
anumite particularitati in functie de zona.
Astfel deosebim urmatoarele tipuri de lambouri :
• Cu transpozitie-locala sau la distanta.
• De rotatie.
• De avansare.
 A.LAMBOURILE DE TRANSPOZITIE - LOCALE
 Lambourile triunghiulare
Aceste lambouri pot fi practicate la nivelul oricarei regiuni anatomice si stau la baza
asa numitei plastii in "Z" sau cu lambouri triunghiulare incrucisate .
Plastia locala cu lambouri triunghiulare incrucisate presupune transpunerea a doua
lambouri cutanate de forma triunghiulara adiacente, unul in locul celuilalt, folosind
rezervele tegumentare existente la nivelul aceleasi zone anatomice, fiind deci o
plastie locala.
• Lambouri la nivelul fetei
La fata, cel mai frecvent utilizat lambou de
transpozitie este lamboul nazo-genian ,
utilizat in reconstructia piramidei nazale.
Lamboul este astfel croit incat linia de sutura
rezultata dupa inchiderea directa a zonei
donatoare sa corespunda santului nazo-
genian . Pentru a facilita inchiderea prin
sutura directa a zonei donatoare poate fi
folosit un artificiu tehnic constand in excizia
unui triunghi cutanat.
 Lambouri la nivelul mainii
In cazul unor defecte tegumentare mici sau medii la nivelul fetei dorsale a mainii se poate
practica un lambou translat de vecinatate.
Presupune practicarea unui lambou rectangular cu baza proximala si cu una din laturi
comuna cu defectul de acoperit.
 Lambouri la nivelul membrului inferior
Vascularizatia tegumentara mai redusa la nivelul membrului inferior reduce posibilitatile de
folosire a unor lambouri locale, mai ales de dimensiuni mari.
 Lamboul rombic
O varianta a lambourilor de transpozitie folosita si la nivelul membrului inferior este
reprezentata de lamboul rombic .Realizarea acestei plastii presupune circumscrierea
defectului printr-o incizie in romb cu laturile egale si unghiuri de 60 si 120 de grade si
efectuarea unui lambou triunghiular adiacent cu unghiul de 60 de grade si care face cu
defectul un unghi de 120 de grade . Se poate folosi la orice nivel al membrului inferior,
pentru defecte mici si cu conditia existentei unei disponibilitati tegumentare care sa permita
inchiderea prin sutura directa a zonei donatoare.
B.LAMBOURILE DE TRANSPOZITIE - LA DISTANTA

 Lambourile tegumentare pediculate abdominale sl toracice (exceptandu-le

pe cele cu circulatie axiala)
Aceste lambouri, in a caror structura regasim epidermul, dermul si tesut
conjunctiv-adipos subcutanat, sunt reprezentate de arii tegumentare
prelevate dintr-o zona aflata la distanta de zona receptoare si care isi
pastreaza conexiunile cu zona donatoare, pentru un interval variabil de timp
(2-3 saptamani) printr-una din laturile sale - pediculul lamboului .
Unul din inconvenientele acestui tip de plastie este reprezentat de defectul
tegumentar restant la nivelul zonei donatoare, pentru a carui depasire s-au
imaginat o serie de procedee .
Lambourile pediculate pot fi directe si indirecte.
 Lambouri pediculate directe (lambouri plate, lambouri de tip italian)
Reprezinta o metoda frecvent utilizata pentru acoperirea defectelor de parti moi de la nivelul
membrului superior.
Metoda presupune croirea unui lambou pediculat incluzand si aplicarea sa la nivelul unui defect
tegumentar de la nivelul membrului superior. Sectionarea pediculului nutritiv al lamboului se
practica la minimum 14 zile de la croire si aplicare. Zona donatoare a lamboului se inchide prin
sutura directa sau prin plastie cu piele libera despicata.
 Lambouri pediculate indirecte
(Plastia cu lambou tubular)
Aceasta metoda, descrisa de Gillies si Filatov, in anii 1917 este o procedura ce presupune mai
multe etape intermediare dar care poate mobiliza mari cantitati de tesut ce pot fi transportate
la o zona receptoare din orice parte a corpului. Procedeul necesita mai multe etape
chirurgicale .
Acest lambou poate fi folosit sub doua forme:
1. Lamboul Filatov acut, care este un lambou tubular cu un singur pedicul nutritiv, extremitatea
opusa fiind aplicata direct la nivelul zonei receptoare. Acest lambou este folosit indeosebi in
urgenta, la acoperirea unor degete cu avulsii te-gumentare circulare .
2. Lamboul Filatov bipediculat, deci cu doi pediculi nutritivi
 C.LAMBOURI DE ROTATIE
• In general sunt putin folosite necesitand tesuturi laxe si o decolare
tegumentara mare pentru acoperirea unui defect relativ mic.
 D.LAMBOURI DE AVANSARE
Desenul clasic pentru un lambou de avansare este lamboul rectangular ;
mobilizarea acestui lambou dupa decolare este facilitata prin asocierea a
cate unui triunghi Burow de fiecare parte a bazei lamboului. Sub aceasta
forma rectangulara insa lambourile pot fi foarte putin folosite la fata deoarece
prima cerinta la nivelul acestei regiuni anatomice este de a masca pe cat
posibil liniile de incizie in pliurile naturale ale fetei.
Un exemplu de adaptare a acestui tip de lambou la fata este lamboul de
avansare al tegumentelor faciale pentru a acoperi un defect la nivelul
piramidei nazale.
Concluzii
• Maniera de acoperire a defectelor de la nivelul capului (de
etiologii, dimensiuni si profunzimi variate), trebuie aleasã cu
scrupulozitate, punând în balantã pe de o parte calitatea
acoperirii, iar pe de altã parte daunele de la nivelul zonei
donatoare. Diversitatea de modalitãti existente, mult mai multe
decât cele prezentate în scurta noastra lucrare, permite
chirurgului plastician sã aleagã pentru fiecare caz în parte
solutia optimã chirurgicalã, cu daune minime si cu beneficii
maxime pentru pacient.