Diagnoza activităţii de marketing

2.2.1. Descrierea pieţei

Piaţa S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. trebuie privită ca locul real şi imaginar de
întâlnire la un moment dat, a dorinţelor consumatorilor exprimate prin cerere cu cele ale
producătorilor exprimate prin ofertă, locul în care puterile agenţilor care o compun se confruntă 1.
Din dorinţa de a deveni mai compatibili cu cererea clienţilor S.C. Morărit Panificaţie Roman
S.A. a creat şi promovat pe piaţa din România un număr de peste 100 de produse. Toate
produsele comercializate de societate sunt în conformitate cu prevederile legale privind siguranţa
consumatorului. Sistemele de Management ale Calităţii (ISO 9000) sunt sisteme de referinţă ale
activităţii firmei.
Din gama sortimentală oferită de societate, pâinea ocupă ponderea cea mai mare în procesul
de producţie, considerat ca un produs de bază în alimentaţia zilnică.
Criteriile care stau la baza deciziei de alegere a consumatorilor în achiziţionarea produselor de
pâine şi produse de panificaţie de la S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. sunt: calitatea, preţul şi
nu în ultimul rând marca.
S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A., este un brand puternic cu îndelungată experienţă
şi tradiţie în domeniul morăritului şi panificaţiei pe piaţa românească, produce şi
comercializează o gamă largă de produse, dupa cum se poate vedea:
 Paste făinoase – tăiţei de casă (într-o gamă variată);
 Sortimente de pâine (Franzelă 200 gr., 300 gr.400 gr., pâine neagră rotundă 300 gr.,
pâine superioară feliată albă, neagră cu tărâţe şi integrală cu tărâţe la 600 gr., chifle
batoane şi alte specialităţi, precum şi pâinea dietetică);
 Produse şi subproduse moară;
 Produse tradiţionale, precum mucenici, cozonaci umpluţi cu nucă, cacao, stafide,
chec, biscuiţi dietetici, din secară, specialităţi foietaj, sărăţele;
 Produse de cofetărie: fundiţe cu ciocolată, tiramisu, prăjitură Ana, prăjitură Mora,
prăjitură de casă, prăjitură cu brânză, prăjitură cu caramel, papanaşi, ruladă cu
ciocolată.
 Produse de covrigărie: covrigei săraţi, vanilaţi, dietetici, covrigi simpli, covrigi
romaşcani, covrigi braşoveni, brezelmax, sticksuri.
Aria căreia i se adresează produsele societăţii Morărit Panificaţie Roman S.A. este
reprezentată de:
 Locuitorii oraşului Roman respectiv al judeţului Neamţ;
 Locuitorii din Bucureşti, Buzău, Bacău, Iaşi, Suceava, Botoşani, Braşov;
 Persoanelor interesate de produse de calitate şi sănătoase;
 Navetiştilor.
Consumatorii fideli ai S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. asociază produsele societăţii cu
următoarele trei cuvinte : prospeţime, sănătate şi calitate.

2.2.2. Relaţiile societăţii comerciale Morărit Panificaţie Roman S.A. cu furnizorii, beneficiarii
şi concurenţii săi

Furnizorii de bază ai societăţii Morărit Panificaţie Roman S.A. sunt cei mai reprezentativi şi
cei mai serioşi din domeniu. Aceştia sunt: S.C. Trimonex Trifeşti – grâu, S.C. Voievodal

1
Manole, V., Stoian, Mirela, Marketing, Editura ASE, Bucureşti, 2003, pag. 64.
Agro Cordun – grâu, Pakmaya Paşcani – drojdie, Agrimold S.R.L. Vaslui – ulei, OMV
Roman – motorină.
Relaţiile cu aceeaşi furnizorii durează de câţiva ani, unii dintre ei fiind serioşi şi promovând
o politică preţuri foarte bună.
Raportul calitate-preţ este cel ce este pus întotdeauna pe primul loc, societatea comercială
nu a vrut niciodată să schimbe calitatea produselor sale pentru a-şi menţine aceeaşi linie de
produse cu aceleaşi caracteristici ce l-au propulsat în topul preferinţelor consumatorilor.
De-a lungul timpului, societatea a ajuns să aibă o relaţie destul de solidă cu clienţii săi
datorită faptului că managerii societăţii au ştiut să-i atragă, cu ajutorul raportului calitate-preţ al
produselor şi a serviciilor oferite.
Principalii clienţi ai societăţii comerciale Morărit Panificaţie Roman S.A. sunt: Marcel
Trading S.R.L., Kaufland Colentina, Oneşti, Vaslui, Profi Rom Food, Vicoma S.R.L.,
Holxim S.R.L., Danilux S.R.L. Fidelio Roman, Salido S.R.L., Sana Modest S.R.L., Selacom
S.R.L., Tanluc S.R.L., Vilass Compani S.R.L. De menţionat este faptul că aproximativ 60%
din producţia realizată este distribuită în magazinele proprii ale societăţii.
Principalii concurenţi care activează la ora actuală pe piaţa de morărit şi panificaţie sunt:
Vel Pitar, Boromir, Dobrogea Grup, Pambac, Titan, Băneasa, Lujerul, Pan Group,
Tritipan, Trans Agape, Harmopan.
Concurenţa este realizată atât la nivel de marcă cât şi între produse. Cu ajutorul
specialiştilor din cadrul departamentului de marketing S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. a
ştiut să se diferenţieze de concurenţii săi prin politicile de preţ adoptate, de produs, de distribuţie
şi de promovare astfel devenind un competitor destul de greu de învins.
2.2.2.1. Politica de produs
S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. îşi propune să ofere produse de cea mai bună calitate
respectând standarde de securitate şi siguranţă alimentară. Societatea comercializează o gamă
diversificată de produse.
De asemenea consumatorii au o atitudine pozitivă faţă de calitatea şi caracteristicile
produselor. Marca mora este apreciată la nivel regional de către consumatori fiind o concurenţă
puternică pentru competitori.
În cadrul politicii şi strategiei de produs a societăţii se evidenţiază următoarele:
 Există o gamă diversificată de produse de morărit şi panificaţie;
 Odată cu trecerea timpului societatea şi-a mărit şi a diversificat gama de produse
comercializate;
 Strategiile adoptate de societate sunt: din punct de vedere al gradului de înnoire
strategia perfecţionării produsului prin îmbunătăţirea permanentă a parametrilor calitativi
a produselor din mixul oferit pe piaţă precum şi strategia înoirii produselor care
presupune lansarea pe piaţă a noi produse, al dimensiunii gamei strategia stabilităţii
sortimentale urmărindu-se păstrarea prestigiului în rândul clientelei precum şi strategia
diversificării pentru atragerea de noi clienţi şi al poziţionării produsului aceştia optează
pentru strategia poziţionării în funcţie de nevoile şi avantajele căutate de consumator.
Politica de produs iniţiată de această societate comercială variază de la o perioadă la alta şi
este în continuă schimbare pentru a satisface cererea şi a menţine imaginea impecabilă obţinută
până în acest moment.
2.2.2.2. Politica de preţuri
 S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. în adoptarea politicii de preţ ţine cont atât de factori
interni cât şi de factori externi (preţul pâinii se fixează în raport cu ingredientele utilizate, în
funcţie de gramajul acesteia). De asemenea în stabilirea preţurilor S.C. Morărit Panificaţie
Roman S.A. i-a în consideraţie şi puterea de cumpărare a pieţei ţintă, precum şi cererea
manifestată de aceştia.
Politica de preţuri este importantă pentru această societate deoarece preţurile de vânzare
trebuiesc ţinute sub control şi menţinute la un anumit nivel pentru a nu-şi schimba reputaţia
căpătată în rândul consumatorilor.
În cadrul politicii de preţ practicate de societate se evidenţiază următoarele:
 Încă din anul 2009, preţurile practicate de firmă au fost considerate a fi acceptabile
comparativ cu preţurile practicate de celelalte societăţi cu accelaşi obiect de activitate;
 De asemenea, există anumite perioade în decursul unui an când societatea practică oferte
de preţuri la anumite produse. Acestea fie sunt achiziţionate pe baza unor oferte de la
furnizori, fie cantitatea achiziţionată a fost mare şi astfel au suferit reduceri de preţ;
 Adoptă strategii de preţ care se diferenţiază pe fiecare tip de produs: preţuri mai ridicate
şi preţuri mai joase pentru atragerea clienţilor;
 Adaosul comercial practicat de societate pentru produsele sale este de 20%.
În urma analizei acestei politici am constatat că societatea S.C. Morărit Panificaţie Roman
S.A. are o politică de preţ bine fundamentată pentru a atrage cât mai mulţi clienţi.
2.2.2.3. Politica de promovare
Promovarea este un program dirijat ce include metode şi tehnici de comunicare realizat cu
scopul de a prezenta compania şi serviciile sale consumatorilor potenţiali, de a comunica
atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora şi astfel de a contribui la
maximizarea profitului pe termen lung.
Astfel, orice firmă, indiferent de poziția pe care o are pe piață, de potențialul ei, trebuie
să aibă o politică promoțională, cu mențiunea foarte importantă că informațiile trimise către
clienții potențiali trebuie să fie în concordanță cu realitatea.
În cadrul politicii de promovare practicate de S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. se
evidenţiază următoarele:
 Utilizarea de afişe promoţionale în cadrul unităţii pentru a atrage atenţia consumatorilor;
 Fluturaşi promoţionali cu actualele oferte, afişe primite de la furnizori despre schimbările
de imagine ale mărcilor, despre schimbările de preţ;
 Preţurile produselor reprezintă o armă de promovare foarte bună pe care societatea a
folosit-o de-a lungul timpului cu succes;
 Produsele noi obţinute de societate au parte de cea mai intensă promovare pentru a putea
fi cunoscute de clienţi;
 Societatea îşi promoveză produsele prin intermediul propriei pagini de internet şi prin
participarea la târguri şi expoziţii de profil.
Politica de promovare are rolul său în buna desfăşurare şi funcţionalitate a societăţii
urmărind promovarea intensă a produselor.
În consecinţă toate cele trei politici sunt strâns legate între ele formând mixul de marketing
al societăţii S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A.
2.2.3. Topul celor mai vândute produse ale societăţii comerciale Morărit Panificaţie Roman
S.A. este următorul:
 Franzelă albă;  Covrigi;
 Plăcintă cu brânză;
 Fursecuri;
 Cornuleţe cu rahat.
  Pâine neagră franzelă;
 Franzelă graham;
 Covrigei săraţi;
 Prăjitură tiramisu;
2.3. Diagnoza economico-financiară
Diagnosticul economico-financiar este cel mai important diagnostic datorită funcţiilor pe
care acesta le îndeplineşte, respectiv funcţia de depistare a cauzelor care pot duce la perturbarea
stării de normalitate a societăţii, funcţia de reglare care constă în iniţierea măsurilor de redresare
a activităţii societăţii, funcţia de verificare a modului în care au fost realizate obiectivele
prestabilite în planul de afaceri2.
2.3.1. Analiza situaţiei financiar patrimoniale
Situaţia financiar-patrimonială reprezintă o anumită stare a capitalului din punct de vedere al
existenţei, al structurii materiale şi a rezultatelor financiare obţinute. Ea reprezintă şi o
consecinţă a desfăşurării proceselor care formează obiectul de activitate al societăţii constituind
cadrul financiar al acestuia. Aceasta se bazează pe datele din bilanţul societăţii în care este
prezentată situaţia patrimoniului la un moment dat sub dublu aspect: activul şi pasivul bilanţului.
Activul reprezintă resurse controlate de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de
la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere, iar pasivul
reflectă resursele utilizate pentru finanţarea mijloacelor economice din activ 3.

Dinamica şi structura elementelor bilanţiere de activ şi pasiv

Dinamica elementelor bilanţiere de activ la S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. este
prezentată în anexa nr. II. 4. în mărimi absolute şi relative iar principalele rate de structură
ale activului sunt prezentate în anexa nr. II.5.
Din analiza datelor de la anexa nr.II.4. şi din figura nr.3 se observă că în dinamică activul
total a avut un trend oscilant pe parcursul perioadei analizate. Creşterea activului total în
perioada 2009-2010 s-a realizat pe seama activelor imobilizate într-o proporţie de 54,33% şi a
activelor circulante în proporţie de 45,66%. Modificarea volumului activelor imobilizate de la o
perioadă la alta s-a realizat sub influenţa unor factori ca: achiziţia de utilaje şi mijloace de
transport, amortizarea imobilizărilor corporale, anularea unor garanţii ca urmare a ieşirii din
termenul de garanţie. Cea mai mare valoare a activelor totale a fost în 2010 respectiv 7.071.606
lei, iar cea mai mică valoare în anul 2009 de 6.448.513 lei astfel înregistrându-se o creştere cu
9,66% în anul

2010 faţă de 2009 a acestuia.

Figura nr. 3

2
Spătaru, L., Mihai, I., „Analiză economico-financiară:instrument al managementului întreprinderilor”, Editura
Economică, București, 2010, pag. 52;
3
Niculescu, Maria, “Analiză economico-financiară”, Editura Economică, București, 2009, pag. 132.
 Dinamica activului total în perioada 2009-2011 (lei)
Dinamica activului total
7,071,606
6,765,894
6,448,513

2009 2010 2011

Referitor la anexa nr.II. 5 privind calculul principalelor rate de structură ale activului se
constată că nivelul ratei activelor imobilizate este ridicat datorită ponderii mari a dotărilor
tehnice, echipamente, utilaje şi instalaţii. Rata activelor imobilizate are un trend crescător pe
toată perioada analizată datorită achiziţionării de imobilizări corporale. Aceasta creşte în anul
2011 la 61,23% faţă de 54,33% în anul 2009. Nivelul acestei rate este influenţat nefavorabil de
înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminuează valorile rămase ale activelor
imobilizate şi de strategiile adoptate de societate. Rata activelor circulante scade în anul 2011
faţă de 2009 cu 6,9% datorită scăderii ponderii disponibilităţilor băneşti în anul 2011 faţă de
2010 şi datorită trendului oscilant al ratei creanţelor în perioada analizată.
Dinamica elementelor bilanţiere de pasiv la S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. este
prezentată în anexa nr. II. 6. în mărimi absolute şi relative iar principalele rate de structură
ale pasivului sunt prezentate în anexa nr. II.7.
Figura nr.4

Dinamica pasivului total în perioada 2009-2011

(lei)
Dinamica pasivului total
7,071,606
6,765,894
6,448,513

2009 2010 2011

În baza datelor din anexa nr. II. 6 şi din figura nr. 4 se observă că în dinamică pasivul total
a avut un trend oscilant pe parcursul perioadei analizate. Creşterea continuă a pasivului total în
perioada 2009-2010 s-a datorat capitalului propriu şi a datoriilor totale. Capitalurile proprii au
înregistrat o creştere semnificativă cu 10,24% în anul 2011 faţă de anul 2009 şi o creştere cu
4,59% în anul 2010 faţă de anul 2009. De asemenea se observă că datoriile comerciale cele mai
mari s-au înregistrat în anul 2010. Cea mai mare valoare a pasivelor totale s-a înregistrat în anul
2010, iar cea mai mică în anul 2009. În anul 2010 pasivul total a avut o valoare de 7.071.606 lei,
iar în anul 2009 acesta a avut o valoare de 6.448.513 lei. Pasivele totale au scăzut în anul 2011
comparativ cu 2010 cu 4,32%.
Referitor la anexa nr. II. 7. privind calculul principalelor rate de structură ale pasivului
se constată că rata stabilităţii financiare a avut un trend oscilant de la o perioadă la alta,
societatea având o stabilitate financiară ridicată. În ceea ce priveşte rata autonomiei financiare
aceasta a avut un trend oscilant de la o perioadă la alta datorat în mare parte creşterii capitalului
propriu. Rata de îndatorare globală a avut o evoluţie oscilantă în perioada 2009-2011, anul cel
mai dificil pentru societate fiind anul 2010. Se impune o reorientare a politicii financiare pentru
perioada actuală şi cea viitoare a societăţii comerciale S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A.

Analiza lichidităţii, solvabilităţii şi activităţii societăţii

 Indicatori de lichiditate
Lichiditatea este indicatorul standard pentru măsurarea lichidităţii şi reflectă măsura în care
activele oferă garanţia acoperirii datoriilor. 4 De asemenea conform dicţionarelor de specialitate
lichiditatea mai este definită ca fiind “capacitatea unui agent economic de a-şi plăti obligaţiile
faţă de terţi la scadenţă.”
Principalii indicatori de lichiditate sunt reprezentanţi de rata de lichiditate generală şi rata
de lichiditate imediată. Aceştia sunt prezentaţi în anexa nr. II. 8.
Figura nr. 5

Dinamica indicatorilor de lichiditate în perioada

2009-2011
Rata lichidităţii generale Rata lichidităţii imediate
2.16
1.33 1.37
0.74000000 0.62000000
0000004 0.58 0000006

2009 2010 2011

Lichiditatea generală reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se

transforma în termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile. Aceasta
pe întreaga perioadă analizată se încadrează în valorile admise de specialişti şi anume 1,2-1,8
asigurând o capacitate sporită pentru plata obligaţiilor scadente pe termen scurt. De asemenea
reprezintă pentru creditorii societăţii asigurarea recuperării sumelor împrumutate, însă în aceelaşi
timp excesul de active curente poate reflecta o situaţie negativă privind eficienţa utilizării
activelor. Cea mai mare valoare a ratei lichidităţii generale s-a înregistrat în anul 2009 respectiv
2,16. În aceea ce priveşte rata lichidităţii imediate aceasta se încadrează în valorile admise de
specialişti. Cea mai mare valoare a ratei lichidităţii imediate s-a înregistrat în anul 2009 respectiv
0,74, iar cea mai mică în anul 2010 respectiv 0,58.
 Indicatori de solvabilitate
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor scadente care
rezultă din angajamentele anterioare contractate, fie din operaţii curente a căror realizare
condiţionează continuarea activităţii, fie din prelevări obligatorii 5. Principalii indicatori de
4
Letiţia,Zahiu;Mircea, Năstase; „Economia întreprinderii”, Editura ASE, Bucureşti,2002, pag. 116
5
Porojan, Dumitru, „Planul de afaceri”, Editura Irecson, Bucureşti, 2007, pag.176.
Figura nr. 6
solvabilitate sunt : rata datoriilor, gradul de îndatorare, rata de solvabilitate. Aceştia sunt
prezentaţi în anexa nr. II. 9.

Dinamica indicatorilor de solvabilitate în perioada 2009-

2011 0.9600000
00000001
0.81 0.6200000 0.88
Rata datoriilor Gradul de îndatorare
00000005 Rata solvabilităţii patrimoniale
0.55 0.3800000
0.35 00000003 0.45
0.3

2009 2010 2011

Rata datoriilor este indicatorul care calculează proporţia în care activul total este finanţat
prin datorii. Aceasta pe întreaga perioadă analizată se încadrează în valorile admise de specialişti
şi anume RD< 1 societatea comercială Morărit Panificaţie Roman S.A. având o rată a datoriilor
redusă. Acest lucru implică un risc redus pentru societate. Pe de altă parte nu trebuie trecută cu
vederea alternativa negativă a unei finanţări prea mari prin capital propriu. Cea mai mare valoare
a acesteia s-a înregistrat în anul 2010 respectiv 0,38, iar cea mai mică valoare s-a înregistrat în
anul 2011 respectiv 0,30, ceea ce demostrează că pe întreaga perioadă activitatea societăţii a fost
favorabilă aceasta fiind capabilă să se finanţeze mai mult din fonduri proprii. Referitor la gradul
de îndatorare acesta pe întreaga perioadă analizată se încadrează în valorile admise de specilişti
ceea ce demonstrează capacitatea societăţii de a-şi mări volumul creditelor, sub rezerva
existenţei unui flux de lichidităţi corespunzător care să permită pe viitor suportarea serviciului
datoriei. Anul în care s-a înregistrat cea mai mică valoare a gradului de îndatorare a fost anul
2011, respectiv 0,45 aceasta fiind o situaţie favorabilă pentru societate. În ceea ce priveşte
ultimul indicator şi anume rata solvabilității patrimoniale se constată că aceasta a avut un trend
crescător, cea mai mare rată fiind de 0,96 în anul 2011, iar cea mai mică de 0,81 în anul 2009
aceasta fiind o situaţie favorabilă pentru societate. Această rată este utilă la informarea
creditorilor bancari, îndeosebi arată că societatea nu a utilizat credite în finanţarea activităţii.
 Indicatori de activitate
Indicatorii de gestiune, reflectă modul în care s-a realizat gestiunea activelor fixe şi
circulante, a producţiei, a mărfurilor, a resurselor materiale şi financiare. Indicatorii de gestiune
furnizează informaţii cu privire la: viteza de rotaţie a stocurilor, viteza de rotaţie a activelor
imobilizate, viteza de rotaţie a activelor totale şi viteza de rotaţie a creanţelor 6. Acestea sunt
prezentate în anexa nr. II. 10.
În cazul analizat se poate observa o prelungire a vitezei de rotaţie a stocurilor ceea ce în
termeni economici reflectă o prelungire a duratei de rotaţie a activelor circulante. De asemenea
situaţia reflectă o gestionare mai puţin eficientă a stocurilor, existenţa unor stocuri cu mişcare
lentă sau depreciată. La situaţia nefavorabilă a creşterii stocurilor participă atât creanţele cât şi
cifra de afaceri, ceea ce relevă îngreunarea recuperării de la clienţi a sumelor de încasat. Cea mai
mare valoare a vitezei de rotaţie a stocurilor s-a înregistrat în anul 2011 respectiv 7,38 zile, iar
cea mai mică valoare a vitezei de rotaţie a stocurilor a fost 2009 respectiv 5,50 zile.
6
Robu, V., “Evaluarea întreprinderii”, Editura ASE, București, 2009, pag. 47.
 Referitor la viteza de rotaţie a creanţelor şi a activelor totale observăm că amândouă au avut
un trend oscilant de la un an la altul. Acest lucru datorându-se în mare parte trendului oscilant al
creanţelor şi a activelor totale de la un an la altul.
Se impune un studiu mai aprofundat cu privire la ritmul de creştere al stocurilor de către
departamentul de logistică şi luarea celor mai bune decizii în favoarea elimimării locului îngust
în cadrul procesului de producţie.
Figura nr. 7

Dinamica indicatorilor de gestiune în perioada 2009-2011

Viteza de rotaţie a stocurilor Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
Viteza de rotaţie a activelor totale Viteza de rotaţie a creanţelor 25.83
22.88
20.55

5.5 6.62 7.38

3.04 1.65 2.58 1.53 2.56 1.57
2009 2010 2011

Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria

netă In urma calculelor de la anexa nr. II. 11 se observă că fondul de rulment permanent în toţi
anii analizaţi a fost pozitiv ceea ce reflectă o situaţie favorabilă pe termen lung la nivelul
societăţii ceea ce demonstrează că aceasta are capacitatea de a suporta decalajul existent între
termenul de transformare a activelor în bani și durata medie în care datoriile medii ale societății
devin exigibile.
În ceea ce privește fondul de rulment propriu se observă că acesta a avut o valoare pozitivă
în perioada 2009-2011 ceea ce înseamnă că societatea analizată se află într-o stare de echilibru
financiar pe termen lung, realizată din capitalurile sale proprii.
Referitor la necesarul de fond de rulment valoarea sa a fost pozitivă în toţi cei trei ani
analizaţi. Acest lucru demonstrează creşterea activelor circulante într-o proporţie ridicată în anii
analizaţi.
De asemenea analiza formării nevoii de fond de rulment trebuie aprofundată la nivelul
societăţii pentru a putea fi identificate posibilele situaţii anormale privind gestionarea stocurilor
şi a creanţelor respectiv a obligaţiilor curente către furnizori, bugetul de stat, personal.(situaţie
întâlnită când indicele obligaţiilor curente este mai mare decât indicele stocurilor şi al
creanţelor).
Trezoreria netă este expresia elocventă a unei activităţi eficiente. Când este pozitivă,
exerciţiul financiar s-a încheiat cu un surplus monetar, concretizat în profitul net înscris în
pasivul bilanţului. Trezoreria netă negativă evidenţiază un dezechilibru financiar.
Valoarea pozitivă a trezoreriei nete înregistrată pe toată perioada analizată arată eficienţa cu
care se desfăşoară activitatea în cadrul societăţii şi reprezintă un excedent monetar al exerciţiului.
2.3.2. Analiza veniturilor, a cheltuielilor şi a profitului pe baza contului de profit şi pierdere
Desfăşurarea oricărei activităţi presupune că cei mai importanţi indicatori dintr-o societate
sunt veniturile şi cheltuielile societăţii.
 Activitățile desfășurate de către o firmă sunt consumatoare de resurse și producătoare de
rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar
rezultatele obținute ca urmare a consumării resurselor prin venituri7.
Analiza dinamicii şi structurii veniturilor este prezentată în anexa nr. II.12.
Figura nr. 8

Dinamica veniturilor totale şi a categoriilor de venituri în

perioada 2009-2011
Venituri totale
20,000,000 Venituri din exploatare
10,000,000
Venituri financiare
0
2009 2010 2011

Venitul reprezintă efortul economic final obţinut de societate într-o perioadă dată ca urmare
a resurselor consumate de către acestea, respectiv a cheltuielilor efectuate ca efort în vederea
realizării veniturilor ca efect.
Conform figurii nr.8 observăm că veniturile totale în perioada 2009-2011 au avut un trend
crescător de la un an la altul. Acestea au crescut în 2011 faţă de 2010 cu 4,15% iar în anul 2011
faţă de anul 2009 cu 5,29%. Această creştere a fost influenţată într-o proporţie ridicată de
creşterea veniturilor din exploatare şi într-o proporţie mai mică a celor financiare.
Referitor la veniturile excepţionale acestea au fost nule pe întreaga perioadă analizată.
La realizarea veniturilor din exploatare cea mai mare contribuţie a fost adusă de producţia
vândută urmată de veniturile din vânzarea mărfurilor şi venituri din producţia stocată, iar cea mai
mică contribuţie a fost adusă de alte venituri din exploatare. Din cadrul veniturilor financiare cea
mai mare contribuţie a fost adusă de veniturile din dobânzi, urmate de alte venituri financiare
într-o proporţie mai mică.
Consider că de valoarea veniturilor înregistrate pe perioada exerciţiului financiar depinde
profitabilitatea societăţii.
Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor este prezentată în anexa nr. II.13.
Figura nr. 9

Dinamica cheltuielilor totale şi a categoriilor de cheltuieli

în perioada 2009-2011
20,000,000 Cheltuieli totale
Cheltuieli de exploatare
15,000,000
Cheltuieli financiare
10,000,000
5,000,000
0
2009 2010 2011

7
Voicu, R., Rădulescu, Carmen, Valentina, Elaborarea strategiei de consolidare a unei întreprinderi agroalimentare,
Editura ASE, Bucureşti, 2005, Pag. 57.
 Pe baza datelor din anexa nr.II. 13 se observă că, dinamica cheltuielilor totale în toată
perioada analizată au avut un trend crescător. Cele mai mari cheltuieli totale s-au înregistrat în
anul 2011 respectiv 16.681.787 lei, iar cele mai mici în anul 2009 respectiv 15.743.645 lei.
Creşterea totalului cheltuielilor au avut un ritm scăzut de creştere de la un an la altul. Constatăm
că în anul 2011 comparativ cu anul 2009 acestea au crescut cu 5,95%. Această creştere s-a
produs pe baza sporirii cheltuielilor înregistrate cu inputurile din procesul de producţie, a
cheltuielilor cu personalul, a cheltuielilor financiare.
Referitor la cheltuielile totale de exploatare au avut un trend crescător. La totalul
cheltuielilor de exploatare au contribuit într-o proporţie covârşitoare cheltuielile cu cu materiile
prime şi materialele consumabile, cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu mărfurile şi în cele
din urmă alte cheltuieli de exploatare. Acestea au crescut în anul 2011 comparativ cu anul 2009
cu 6,01%.
În ceea ce priveşte cheltuielile financiare aceasta a avut un trend oscilant pe parcursul anilor
analizaţi. În totalul cheltuielilor financiare ponderea cea mai mare este deţinută de cheltuielile cu
dobânzile. Acestea au crescut în anul 2011 comparativ cu anul 2009 cu 1,94%, lucru care nu este
benefic pentru activitatea societăţii.
Referitor cheltuielile excepționale acestea au fost nule pe întreaga perioadă analizată.
Creşterea cheltuielilor totale de la un an la altul reprezintă un dezavantaj pentu societatea
analizată. Măsurile pe care le-ar putea lua societatea pentru scăderea cheltuielilor totale sunt: să
achiziţioneze inputuri la preţurile cele mai convenabile de pe piaţă dar fără a afecta calitatea
produselor, să diminueze cheltuielile cu dobânzile.
Evoluţia şi structura profitului şi a ratelor de rentabilitate
Profitul, este în cel mai restrâns sens, venitul pe care îl obţin agenţii economici, ca produs al
utilizării capitalului; în sensul cel mai larg, profitul este câştigul pe care-l obţin agenţii
economici, ca surplus peste costul de producţie. De aici, rezultă că profitul este avantajul realizat
în formă bănească dintr-o acţiune, operaţie sau activitate economică8.
Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta dacă nu obţine
profit. Profitul reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile societăţii pe domenii de
activitate.
Evoluţia şi structura profitului este prezentată în anexa nr. II.14.
Figura nr. 10

Dinamica rezultatului în perioada 2009-2011

Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar
Rezultatul curent al exerciţiului Rezultatul net
756,387 722,967 684,643
557,486 506,091 503,380 438,372
468,226 438,025
198,901 216,876 181,305

2009 2010 2011

8
Crecană, Cornel, „Analiză economico-financiară”, Editura Economică, Bucureşti, 2006, pag. 117.
 Legătura dintre bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere este rezultatul net al
exerciţiului, rezultat care apare în bilanţ în structura capitalurilor proprii, iar în contul de profit şi
pierdere după determinarea rezultatului brut. Contul de profit şi pierdere arată rezultatul ca efect
al activităţii şi al tranzacţiilor efectuate de societate şi raportează performanţa aferentă perioadei
analizată.
Referitor la rezultatul net acesta a avut un trend oscilant pe perioada analizată. Cel mai mare
profit net s-a înregistrat în anul 2009, în valoare de 468.226 lei, iar cel mai mic profit net l-a avut
anul 2010, de 438.025 lei. În anul 2010 profitul net a scăzut cu 6,37 %,faţă de 2009 datorită
scăderii rezultatului brut. Dinamica rezultatului curent al exercițiului a avut un trend descrescător
de la un an la altul. Cea mai mare pondere a înregistrat-o în anul 2011 față de anul 2009, de 9,70
%.
Rezultatul din exploatare a avut un un trend descrecător în perioada 2009-2011. Rezultatul
din exploatare a scăzut în anul 2011 față de anul 2009 cu 9,48% datorită creşterii cheltuielilor
din exploatare.
Referitor la rezultatul financiar acesta a înregistrat pierdere în toți cei trei ani analizați,
deoarece cheltuielile financiare au fost mai mari decât veniturile financiare.
În concluzie pot spune că activitatea societăţii comerciale Morărit Panificaţie Roman S.A. a
fost una eficientă aceasta înregistrând profit în toţi anii analizaţi.
 Analiza ratelor de rentabilitate
În profit şi rata rentabilităţii se reflectă rezultatele activităţii întreprinderii din toate stadiile
circuitului economic.
Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei companii de a realiza vânzări care depăşesc
costurile implicate pentru realizarea lor, costul activităţilor 9. În grupa indicatorilor de
profitabilitate intră: rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii financiare, rata rentabilităţii
resurselor consumate, rata rentabilităţii comerciale, marja profitului net. Aceşti indicatoti sunt
prezentaţi în anexa nr. II. 15.
Figura nr.11

Dinamica indicatorilor de rentabilitate în perioada

2009-2011
Marja de profit Rata rentabilităţii economice
Rata rentabilităţii financiare Rata rentabilităţii comerciale
11.72 11.7
10.22 10.08 10.26 9.57
4.38 4.05 3.1 4.13 3.23
2.63

2009 2010 2011

Din analiza datelor din anexa nr.15 şi figura nr. 11 se constată că activitatea societăţii în anii
analizaţi a fost una favorabilă. În ceea ce priveşte rata rentabilităţii economice aceasta a avut un
trend trend oscilant în perioada analizată. Valoarea cea mai mare s-a obţinut în anul 2009

9
Porojan, Dumitru, Op.cit. pag.181.
respectiv 11,72% iar cea mai mică valoare s-a înregistrat în anul 2010 respectiv 10,22%, anul
mai puţin favorabil pentru societatate.
Referitor la rata rentabilităţii financiare se constată că a avut un trend descrescător în
perioada analizată ceea ce înseamnă că aprecierea eficienţei investiţiilor de capital al acţionarilor
şi oportunitatea menţinerii acestora au scăzut. Cea mai mare valoare a acesteia s-a înregistrat în
anul 2009 respectiv 11,70%, iar cea mai mică valoare s-a înregistrat în anul 2011 respectiv
9,57%.
Rata rentabilităţii comerciale a avut un trend crescător pe întreaga perioadă analizată
semnificând faptul că, calitatea gestiunii întreprinderii a crescut prin aprecierea produselor sale
pe piaţă, situaţie evidenţiată prin cifra de afaceri.
2.4. Diagnoza tehnico-productivă
Diagnosticul potenţialului tehnico-productiv are o importanţă deosebită datorită faptului că
permite:
- cuantificarea măsurii în care sunt folosite capacităţile de producţie şi evaluarea eficienţei
economice a tehnologiilor şi echipamentelor utilizate de societate;
- stabilirea nivelului calităţii produselor proprii în comparaţie cu normele existente 10.
2.4.1. Capacitatea de producţie
Prin capacitate de producţie se înţelege volumul maxim sau numărul maxim de produse ce
poate fi realizat într-o perioadă de timp.
 Structura de producţie a societăţii:
 Secţie pentru fabricarea pâinii modernizată cu linii din Italia capacitatea de producţie
10 tone/zi.
 Secţie de pâine cu capacitate totală de 5 tone/zi.
 Complex de morărit cu moară de ultimă generaţie, cu tehnologie modernă, capacitate
de 150 tone/zi şi un depozit de produse şi subproduse echipat cu instalaţii moderne
care permit corectarea înşuşirilor de calitate a făinurilor, astfel încât să se obţină
produse de cea mai bună calitate.
 Secţie de patiserie capacitate circa 3 tone/zi.
 Secţie de paste scurte şi medii capacitate 2 tone/zi.
Tabelul nr. 1

Nr. Capacitatea Capacitatea

Secţiile de producţie ale societăţii Procent (%)
crt. totală (tone/zi) totală (lună)
Secţie pentru fabricarea pâinii cu
1. 10 300 5,88
linii din Italia
2. Secţie de pâine 5 150 2,94
Complex de morărit dotat cu
3. 150 4500 88,23
moară Buhler, tehnologie modernă
4. Secţie paste scurte şi medii 2 60 1,18
5. Secţie de patiserie 3 90 1,76
6. TOTAL 170 5100 100
Sursa: Departamentul de Producţie S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A.
10
Voicu, R., Carmen, Rădulescu, Op. Cit., pag. 97.
 Pe o piaţă puternic fragmentată, cu un număr foarte mare de produse şi competitori,
produsele societăţii se individualizează prin însuşi marca Mora, o marcă calitativă şi puternică
care este elementul principal de diferenţiere, negociere şi stimularea cererii în relaţia cu piaţa.
Marca Mora este în aceelaşi timp şi garantul celor patru atribute ce caracterizează produsele
noastre şi anume: gust, savoare, naturaleţe şi siguranţă.
Produsele acestei societăţii se adresează consumatorilor educaţi, persoanelor care sunt
interesate de calitatea produselor pe care le achiziţionează, persoanelor deschise spre nou şi care
consideră sănatatea familiei lor ca fiind prioritatea numărul unu. Datorită investiţiilor în noi
tehnologii şi utilaje S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. asigură produselor sale un raport
calitate-preţ competitiv la nivel internaţional.
2.4.2. Caracterizarea stării tehnice, a tehnologiilor şi dotărilor
Incinta societăţii a fost proiectată cu zone corespunzătoare funcţiunilor:
- Zone destinate depozitării materiilor prime;
- Zone de producţie;
- Zone utilităţi (rampă spălare auto, gospodărie apă, deşeuri, ateliere de întreţinere şi
reparaţii).
- Zone destinate activităţilor administrative.
Principalele utilaje folosite în procesul de producţie sunt evidenţiate în anexa nr. II.16.
Gradul de uzură a utilajelor societăţii comerciale:
- Uzura fizică pentru capacităţile de morărit 40%
- Uzura fizică pentru capacităţile de panificaţie 25%
- Uzura scriptică pentru capacităţile de morărit 30%
- Uzura scriptică a capacităţilor de producţie 25%.
De asemenea societatea a elaborat un program de investiţii pentru perioada 2011-2013
privind: modernizarea fluxului tehnologic în curăţătoria morii de grâu prin achiziţii de utilaje,
achiziţii de utilaje la fabricile de pâine şi produse de patiserie, construcţii, transport. Programul
de investiţii este prezentat în anexa nr. II.17. Din datele prezentate în anexa nr. II.16 şi anexa nr.
II.17 se constată că S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. este o societate care beneficiază de
tehnologii şi tehnici moderne de producţie.
2.4.3. Echipamentele şi procesele tehnologice
Procesele tehnologice după care se desfăşoară activitatea de producţie a S.C. Morărit
Panificaţie Roman S.A. presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor
faze atât în cadrul secţiilor cât şi în afara acestora.
Prima fază a activităţii de producţie o constituie recepţia calitativă şi cantitativă a materiilor
prime. Recepţia făinii se realizează atât din punct de vedere caliativ şi cantitativ. Drojdia, sarea,
apa, grăsimile alimentare, substanţele dulci, ouăle şi celelalte materii prime sunt verificate la
recepţie din punct de vedere al calităţilor organoleptice şi al stării de prospeţime. Depozitarea
făinii se face în silozul făinii. Drojdia, margarina, ouăle şi untul sunt depozitate în camere
frigorifice curate şi bine aerisite. Sarea se depozitează în încăperi închise şi cu o umiditate
redusă. După operaţia de frământare, dospire urmează coacerea produselor. După coacere
produsele sunt aduse la masa de recepţie cu ajutorul benzii transportatoare unde sunt sortate şi
aşezate în containere de pâine. Acestea sunt depozitate într-un spaţiu special amenajat în vederea
răcirii şi păstrării calităţii până la livrarea în reţeaua comercială.
2.4.4. Caracterizarea produselor
 S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A., este un brand puternic cu îndelungată experienţă
şi tradiţie în domeniul morăritului şi panificaţiei pe piaţa românească, produce şi
comercializează o gamă largă de produse.
Nomenclatura societăţii comerciale Morărit Panificaţie Roman S.A. este variată, rezultantă a
politicii de diversificare a producţiei. În prezent, societatea produce aproximativ 10 sortimente de
pâine, 30 sortimente specialităţi de panificaţie (specialităţi foetaj, cornuleţe cu gem, nucă, chec,
cozonac cu nucă), 15 sortimente produse de cofetărie ( blat tort, prăjitură Mora, prăjitură Ana,
tiramisu) iar, în urma procesului de măcinare a grâului se obţine: făină extra albă; făină extra
semi-albă, griş, tărâţe de grâu.
Modul de etichetare a ambalajelor de desfacere a produselor finite este în conformitate cu
H.G. nr.106/2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.147/27.02.2002.
Produsele rezultate în urma procesului de măcinare a grâului sunt ambalate în saci de 25-40
kg sau pungi de 0,5-1 kg. Acest lucru se realizează cu ajutorul unor instalaţii speciale de ambalat
făina. Pentru acest tip de ambalare se folosesc ambalaje personalizate, pe care sunt consemnate
datele impuse de legislaţiile în vigoare. Produsele ambalate în pungi de hârtie sau de
polipropilenă sunt pachetizate în folie termocontractabilă.
Depozitarea pachetelor de mălai şi a produselor ambalate în saci se realizează pe paleţi de
lemn.
Livrarea produselor se realizează cu mijloace de transport auto curate, dezinfectate, avizate
sanitar pentru transportul produselor alimentare.
Transportul produselor alimentare este efectuat de S.C.Morărit Panificaţie Roman S.A. cu
maşinile proprii către clienţi şi magazinele proprii.
În concluzie, putem preciza că modalităţile de ambalare, etichetare, marcare, depozitare,
păstrare, transport se realizează în conformitate cu specificul fiecărui produs si cu normele
corespunzătoare, societatea comercială Morărit Panificaţie Roman S.A. acordând o atenţie
deosebită atingerii unor parametrii calitativi superiori.
2.5. Diagnoza managementului şi a resurselor umane
Implicate în analiza diagnostic de ansamblu a întreprinderii, resursele umane au un rol
deosebit în asigurarea performanţelor acesteia, utilizarea timpului de muncă şi în definirea
dimensiunii potenţialului economic şi de structură a societăţii.
Analiza gestiunii resurselor umane, capitalului uman sau mizei umane a întreprinderii, se
constituie ca un segment de esenţă în analiza diagnostic a întreprinderii.
Potrivit conceptului anglo-saxon al evaluării economice a întreprinderii, factorul uman este
considerat ca fiind esenţial în activitatea desfăşurată de către acestea, ceea ce îl situează în prim-
planul celor 5 M ( Men, Money, Marchandise, Materials, Market)11.
Analiza diagnostic a resurselor umane vizeaază aspecte privind evoluţia numărului total şi
pe categorii a personalului, motivarea personalului, dinamica productivităţii muncii şi condiţiile
de muncă12.
2.5.1. Dinamica şi structura resurselor umane
Resursele umane deţin un loc important în activitatea oricărei unităţi, exprimând cel mai
bine specificitatea managementului ca tip de activitate umană. Potenţialul uman este reprezentat
de totalitatea salariaţilor de care dispune societatea pentru desfăşurarea activităţii. Resursele
11
Radu, E., Tigu, Gabriela, “Managementul resurselor umane” , Editura ASE, Bucureşti, 2009, pag. 79;
12
Voicu, R., Rădulescu, Carmen, Valentina, Op.Citat, Pag. 65.
umane ale firmei se regăsesc în colectivul acesteia. Potenţialul uman al societăţii se compune
din: personal TESA, muncitori direct productivi şi muncitori indirect productivi.
Dinamica resurselor umane în peioada 2009-2011 este prezentată în cadrul anexei nr. II. 18.

Figura nr. 12

Dinamica resurselor umane în perioada

2009-2011
Total personal TESA Muncitori
211 197 188
173 162 156

38 35 32

2009 2010 2011

Conform datelor de mai sus societatea dispune de un personal calificat care asigură o
acoperire echilibrată a activităţii sociale. Evoluţia resurselor umane în perioada analizată (2009-
2011) a avut un trend descrescător. De asemenea se observă că S.C. Morărit Panificaţie Roman
S.A. dispune de mai mult personal direct productiv pe perioada analizată decât personal indirect
productiv. În anul 2009 societatea Morărit Panificaţie Roman S.A. a avut 211 angajaţi, iar
ponderea cea mai mare era deţinută de muncitori 82% iar, ponderea cea mai mică era deţinută de
personalul TESA 18%. În anul 2010 personalul societăţii s-a redus cu 14 persoane, ajungând
astfel la 197 persoane. Din totalul numărului de salariaţi în anul 2010, 74,69% este reprezentat de
personalul direct productiv, iar 17,76% de personalul TESA. De asemenea în anul 2011, numărul
de angajaţi a continuat să scadă ajungând la un număr de 188, din care 75% reprezintă personalul
direct productiv iar 32% personalul TESA.
Cauzele scăderii numărului de angajaţi în perioada 2009-2011 sunt:
 Creşterea gradului de înzestrare tehnică a muncii;
 Reorientarea angajaţilor către alte domenii de activitate;
 Criza economică care a afectat toate sectoarele economiei;
 Concedierile efectuate în ultimii ani.
De asemenea se observă că societatea comercială Morărit Panificaţie Roman S.A. se
încadrează în categoria societăţilor de dimensiuni medii.
Analiza structurii angajaţilor după vârstă, vechimea în întreprindere, pregătirea profesională,
şi funcţiile deţinute în societate în perioada 2009-2011 este prezentată în anexa nr. II.19.
Din analiza datelor prezentate în cadrul anexei nr.II.19 se constată următoarele:
Societatea Morărit Panificaţie Roman S.A. a avut un trend descrescător de la un an la altul în
ceea ce priveşte structura personalului total. Societatea dispune de un personal calificat care
asigură o acoperire echilibrată a activităţii sociale. De asemenea se constată că cei mai numeroşi
dintre angajaţi au o vârstă cuprinsă între 36-45 ani. De asemenea observăm că structura
personalului după vârstă este echilibrată societatea dispunând atât de personal tânăr cât şi de
personal cu experienţă vastă de viaţă şi de muncă.
  Având în vedere vârsta angajaţilor într-o proporţie mare sunt angajaţii cu vârstă cuprinsă
între 36-45 ani, urmaţi de cei în vârstă de 46-55 ani şi cei cu vârsta cuprinsă între 26-35
ani, menţinându-se un echilibru de la un an la altul.
 În ceea ce priveşte vechimea angajaţilor într-o proporţie dominantă sunt angajaţii cu o
vechime în întreprindere mai mare de cinci ani.
 De asemenea se observă că dacă avem în vedere sexul angajaţilor predomină femeile în cei
trei ani analizaţi, având în vedere specificul activităţii.
 În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al salariaţilor se constată că societatea comercială
Morărit Panificaţie Roman S.A.lucrează în număr mare muncitori calificaţi şi necalificaţi,
dar şi personal de specialitate cu studii medii şi superioare.
 După funcţiunile întreprinderii se constată că predomină angajaţii din producţie urmaţi de
cei din comercializare pe toată perioada analizată. La polul opus se află cei din cadrul
departamentului de personal.
În concluzie se poate spune că societatea comercială Morărit Panificaţie Roman S.A
beneficiază de un management activ preocupat pentru stabilirea unor obiective şi strategii
realiste, forţă de muncă matură cu experienţă îndelungată în domeniul de activitate, condiţii de
muncă decente şi un climat social bazat pe înţelegere şi colaborare, dar totodată se impune
revizuirea şi îmbunătăţirea fişelor de post acestea fiind depăşite din punct de vedere al
atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor fiecărui post precum şi îmbunătăţirea unui
regulament de funcţionare şi organizare a departamentelor din cadrul societăţii comerciale
Morărit Panificaţie Roman S.A.

2.5.2. Analiza productivităţii muncii

Având în vedere că munca este factorul de producţie cel mai important al oricărei activităţi
economice, productivitatea muncii este cel mai mult utilizată în procesul de evaluare al eficienţei
economice. Productivitatea muncii reprezintă un indicator sintetic de bază care ilustrează
eficienţa muncii. Poate fi exprimată în unități valorice, cât și în unități fizice.
De asemenea productivitatea muncii este o categorie economică complexă şi dinamică şi
reprezintă însuşirea muncii de a crea o anumită cantitate de valori de întrebuinţare într-o unitate
de timp, reflectând în ultima instanţă, eficienţa cu care este cheltuită o cantitate de muncă.
Analiza productivităţii muncii în perioada 2009-2011 este prezentată în anexa nr. II.20.
Figura nr. 13
 Dinamica productivităţii muncii în perioada
2009-2011
Productivitatea anuală Productivitatea zilnică Productivitatea orară
1,067,756 1,059,930
900,923

50,605 41,068 54,879 41,107 56,379 39,997

2009 2010 2011

Conform datelor din anexa nr. II.20 se constată că dinamica productivităţii muncii anuale a
avut un trend crescător pe întreaga perioadă analizată. Productivitatea muncii, unul din cei mai
importanţi indicatori care evidenţiază eficienţa muncii, a înregistrat o creştere cu 11,40% în anul
2011 faţă de 2009, dar şi în anul 2009 faţă de 2008 aceasta a înregistrat o creştere cu 8,44%
rezultată datorită trendului cifrei de afaceri de la un an la altul pe perioada analizată. Anul în care
s-a înregistrat cea mai mică creştere a productivităţii muncii a fost anul 2011 faţă de 2010 cu
2,73%.
Creşterea productivităţii anuale a muncii se explică prin faptul că valoarea producţiei
societăţii are o tendinţă crescătoare în cei trei ani analizaţi, iar numărul mediu al salariaţilor
scade cu 10,90% în anul 2011 comparativ cu 2009, având o tendinţă descrescătoare în perioada
analizată.
În ceea ce priveşte productivitatea zilnică se observă că aceasta are un trend oscilant de la un
an la altul. Productivitatea zilnică a muncii a crescut în anul 2010 faţă de 2009 cu 0,09%, iar în
anul 2011 faţă de 2010 aceasta a scăzut cu 2,60%.
Creşterea productivităţii zilnice a muncii a apărut ca efect a creşterii cifrei de afaceri dar şi a
creşterii numărului mediu de zile lucrătoare de la un an la altul.
Referitor la productivitatea orară a muncii aceasta a avut un trend oscilant de la un an la altul
Aceasta a crescut în anul 2011 faţă de 2010 cu 17,64%, iar în anul 2010 faţă de 2009 a scăzut cu
15,62%. Dinamica fluctuantă a productivităţii orare a muncii se datorează trendului oscilant al
numărului de ore lucrate pe zile.
2.5.3. Politica motivaţională
Orice politică motivaţională vizeză atingerea unui anumit obiectiv. Obiectivele
motivaţionale sunt: bunăstarea materială a angajaţilor, autonomia de acţiune, dezvoltarea
personală şi profesională, aprecierea muncii depuse, satisfacţia resimţită la locul de muncă.
Politicile motivaţionale trebuie corelate şi cu celelalte politici ale societăţii comerciale Morărit
Panificaţie Roman S.A.
În ceea ce priveşte politica motivaţională la S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. aceasta nu
este gândită în mod izolat, prin avantajele şi dezavantajele directe rezultate în urma
implementării, ci trebuie analizată sistemic, luând în calcul impactul politicii respective asupra
celorlalte politici ale societăţii.
 Prin urmare, motivația reprezintă ansamblul proceselor prin care se atribuie personalului,
din cadrul organizației, posturi manageriale situate pe un nivel ierarhic superior, precum și
gradații sau clase mai mari în cadrul aceluiași post.
Într-o economie în care domină competiția, managerul nu trebuie să fie orbit doar de
perspectiva profitului. El trebuie să se preocupe ca angajații lui să dobândească sentimentul
implicării totale în excelența firmei.
În funcţie de specificul locului de muncă, vechime, schimb, salariaţii S.C. Morărit
Panificaţie Roman S.A. beneficiază de unele facilitaţi:
- spor de salarii;
- echipament adecvat de lucru;
- echipament de protecţie a muncii;
- pauze de masă;
- acordarea de prime şi cadouri în perioda sărbătorilor şi anume de Crăciun, de Paşte;
- oportunități pentru realizări deosebite;
- încurajarea creativității;
- bună comunicare.
Din punct de vedere social, salariaţii beneficiază de:
- indemnizaţii de concediu;
- zile libere plătite şi de ajutor social în anumite situaţii;
- bonuri de masă cu o valoare nominală de 10 lei.

2.5.4. Condiţiile de muncă

Pentru încadrarea muncii din secţiile de producţie ale societăţii în condiţii normale de igienă
şi protecţie, sunt prevăzute următoarele măsuri:
- secţiile de producţie sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare;
- în zonele cu probabilitate mare de apariţie a concentraţiilor cu praf de făină este interzis
accesul cu surse deschise de foc;
- dotarea secţiilor de producţie cu instalaţii de evacuare a prafului de făină şi a bioxidului
de carbon rezultat în urma fermentaţiei precum şi cu hote de absorbţie a căldurii la gurile
cuptoarelor;
- exploatarea şi supravegherea cuptoarelor este execută de personal specializat.

2.6. Concluziile generale privind diagnoza potenţialului economic al S.C. Morărit Panificaţie
Roman S.A.
Puncte forte
 Societatea comercială Morărit Panificaţie Roman S.A. a avut o evoluţie bună de la
înfiinţare şi până în prezent.
 De-a lungul timpului societatea şi-a extins destul de mult aria de activitate, şi-a deschis
propriile magazine de comercializare a propriilor produse.
 Are o gamă diversificată de produse care vine în întâmpinarea preferinţelor
consumatorilor.
 Societatea deţine o politică de produs bine pusă la punct care se ghidează după raportul
calitate-preţ pentru a satisface cererea şi a menţine imaginea impecabilă obţinută.
  S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. are o cotă de piaţă crescută prin fabricarea
produselor de calitate ridicată.
 Societatea beneficiază de o reţea proprie de desfacere ceea ce permite asigurarea unor
venituri şi a unor fluxuri de numerar sigure.
 Promovarea unei politici de preţuri adecvată şi foarte bine pusă la punct.
 S-au stabilit parteneriate solide între furnizori şi societate.
 Caliatatea superioară a produselor fabricate şi a serviciilor a dus la creşterea imaginii
societăţii.
 Situaţiile financiare anuale simplificate (bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere)
reprezintă fidel rezultatele şi situaţiile financiare a persoanei juridice şi sunt complete sub
toate aspectele semnificative.
 Se aplică principiul continuităţii activităţii, în sensul că îşi continuă în mod normal
funcţionarea, fără a intra în stare de lichiditate sau reducere semnificativă a activităţii.
 Structura bine dimensionată a activului determină câştigarea încrederii partenerilor de
afaceri.
 Autonomia financiară globală se situează în limitele normale ceea ce înseamnă asigurarea
capacităţii de plată a societăţii.
 Venituile totale au avut un trend crescător de la un an la altul.
 Cea mai mare rată a rentabilităţii economice s-a înregistrat în anul 2009, respectiv
11,72% reprezentând un lucru favorabil pentru angajaţii societăţii.
 Cel mai mare profit s-a înregistrat în anul 2009 în valoare de 468.226 lei.
 Cheltuielile totale cele mai mici s-au înregistrat în anul 2009 în valoare de 15.743.645.
 Flexibilitate relativ mare a liniilor de fabricaţie ceea ce semnifică corelarea ofertei cu
cererea de pe piaţă.
 Verificarea calităţii pe toate fazele procesului tehnologic prin procese tehnologice corect
proiectate.
 Asigurarea unor condiţii igienice şi sigure de muncă.
 Societatea este condusă de manageri capabili care au ştiut să utilizeze resursele materiale
de-a lungul anilor.
 Creşterea productivităţii muncii a crescut de la un an la altul iar pentru societate acest
lucru a însemnat posibilitatea satisfacerii a unui număr mai mare de comenzi şi obţinerea
unui profit.
 Societatea are o structură corespunzătoare a personalului pe niveluri ierarhice.
Puncte slabe
 Activitatea de marketing necorespunzătoare în special în implicarea cifrei de afaceri.
 Cel mai mic profit s-a înregistrat în anul 2011 respectiv 438.372 lei, comparativ cu anii
2009 şi 2010.
 Cheltuielile totale cele mai mari s-au înregistrat în anul 2011, respectiv 16.681.787.
 Cele mai mari datorii pe care societatea le-a înregistrat au fost în anul 2010, respectiv
2.728.390 an mai puţin favorabil pentru societate.
 Societatea are cheltuieli ridicate cu mijloacele de transport ceea ce duce la diminuarea
profitului.
 Societatea nu are o activitate de promovare puternic dezvoltată.
 Ambalajele produselor au un grad mai redus de atractivitate.
  Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor de la un an la altul reflectă o gestionare mai puţin
eficientă a stocurilor, precum şi existenţa unor stocuri cu mişcare lentă sau depreciată.
 Cea mai mică valoare a cifrei de afaceri nete s-a înregistrat în anul 2011, respectiv
10.599.304 lei.
 Cea mai mică rată a indicatorului de lichiditate s-a întregistrat în anul 2010 respectiv
1,33.
 Majoritatea angajaţilor au un salariu minim pe economie comparativ cu alţi salariaţi care
au un salariu mai motivant.
 Scăderea numărului de angajaţi de la un an la altul datorită în principal crizei economice.
În ansamblu diagnoza potenţialului economic al societăţii comerciale Morărit Panificaţie
Roman S.A. scoate în evidenţă faptul că societatea este una rentabilă poate supraveţui cu uşurinţă
în condiţiile actualei crize economice iar activitatea acesteia aduce beneficii la nivelul filierei
panificabile. Acest ultim aspect se poate vedea în cadrul capitolului următor.