înainte de pătimiri, Mântuitorul le-a promis apostolilor că nu-i
va lăsa orfani și că-L va ruga pe Tatăl să le trimită un
Mângâietor (Ioan, cap. 14-16); înainte de Înălțare, Domnul le-a făgăduit că vor lua putere, venind Duhul Sfânt peste ei, Duh Sfânt cu care vor fi botezați (Faptele Apostolilor, cap. 1). în ziua Cincizecimii (sărbătoare iudaică în amintirea primirii Tablelor Legii de către Moise, pe muntele Sinai), apostolii erau împreună, la rugăciune, într-o casă din Ierusalim; din senin s-a auzit un vuiet puternic, iar peste apostoli s-a coborât Duhul Sfânt, sub forma unor „limbi ca de foc” (flăcări); ei s-au umplut de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi.
oamenii care au auzit vuietul puternic s-au apropiat de locul
unde erau adunați apostolii și au fost uimiți să audă și să înțeleagă cuvintele lor; Petru a rostit o predică impresionantă, vorbindu-le despre Mântuitorul; la sfârșitul predicii, mișcați (pătrunși la inimă) de mesajul ei, au întrebat ce să facă, iar Petru i-a îndemnat să se pocăiască și să se boteze.
înziua aceea, au crezut în Hristos și s-au botezat aproximativ
3000 de persoane; ziua Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile, Cincizecimea) este ziua de naștere a Bisericii; Biserica = comunitatea creștinilor.
plini de curaj, apostolii au pornit a mărturisi Evanghelia (=
învățătura lui Hristos) în toată lumea; Pavel devine apostol al lui Hristos, convertindu-se în mod minunat; apostolii au întemeiat comunități creștine prin locurile pe unde au umblat; predica lor era însoțită uneori de minuni; părăsind comunitățile nou înființate, lăsau în locul lor episcopi, preoți și diaconi, iar uneori trimiteau epistole (scrisori – o parte din ele