Nume si prenume :

Tema: Comunicare prin social media

Perioada: 2015
Pasul 1:
Expresie de cautare pe Google Scholar / Academic: communication AND "social media"
Nr. de cautari: 305.000

Pasul 2: Introducerea lucrarilor in Zotero (minim 10 lucrari)

Pasul 3: Identificarea paragrafelor relevante pentru tema voastra – Comunicarea prin social media – iar
pentru fiecare lucrare salvata va rog sa salvati (tradus in limba romana) cate un paragraph relevant
STILUL DE CITARE SELECTAT: CHICACO MANUAL OF STYLE 17TH EDITION (FULL
NOTE)
 Nr. Crt. Autor / An / Nota de Paragraf
subsol
1 Poell, van Dick (2015)1 Având în vedere extinderea comunicării prin social media,
pare să aibă loc o schimbare crucială în distribuția puterii
media, adică în „modul în care realitatea socială în sine este
definită sau numită” (Couldry 2003: 39). În mod evident,
activiștii au devenit mult mai puțin dependenți de televiziune
și de ziarele de masă pentru a influența comunicarea publică.
După cum arată clar Tufekci (2013: 867), „relația de
„dependență de putere” dintre media și actorii mișcării sociale
a fost modificată în mod fundamental”. Mass-media
mainstream nu mai este singura opțiune disponibilă pentru a
ajunge la un public mare. Exemplele revoluțiilor de primăvară
arabă și protestele Occupy arată că rețelele de socializare
permit activiștilor, în condițiile potrivite, să comunice direct
cu un public foarte mare. Din această perspectivă, rețelele de
socializare par să rezolve situația dificilă de comunicare în
care activiștii s-au aflat istoric.
2 Vincent Mabillard, Solvay2 Putem presupune că, așa cum a menționat Mergel (2013), de-a
lungul timpului importanța eforturilor de social media a dus la
alocarea de resurse suplimentare. Cu astfel de resurse, sunt
create noi structuri organizaționale și lucrează activ la
instituționalizarea utilizării rețelelor sociale. Standardele
normative precum politicile de social media sau strategiile
care oferă îndrumări cu privire la misiunea organizației
influențează astfel adoptarea activă a platformei de social
media 20 (Facebook în acest caz) într-un mod pozitiv. Acest
lucru este în concordanță cu longevitatea pe platformă fiind
importantă pentru utilizarea potențialităților. Într-adevăr,
municipalitățile par să folosească mai eficient o rețea de
socializare odată ce resursele au fost investite și pot începe să
stăpânească potențialitățile platformei. Asocierea pozitivă
dintre vârsta medie și gradul de extindere, precum și asocierea
negativă dintre venitul mediu și extinderea, indică faptul că
municipalitățile cu rezidenți mai săraci tind să aibă mai mulți
adepți. O astfel de observație coroborează constatările de la
Metallo și colab.
3
4
5
6
7
1
Thomas Poell și José Van Dijck, „Social media and activist communication”, în The Routledge companion to alternative and
community media (Routledge, 2015), 527–37, https://www.taylorfrancis.com/chapters/edit/10.4324/9781315717241-53/social-
media-activist-communication-thomas-poell-jos%C3%A9-van-dijck.
2
Vincent Mabillard, Raphael Zumofen, și Martial Pasquier, „Local Governments’ Communication on Social
Media Platforms: Refining and Assessing Patterns of Adoption in Belgium”, International Review of
Administrative Sciences 90, nr. 1 (martie 2024): 65–81, https://doi.org/10.1177/00208523221133229.
8
9
10