UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ
ASISTENȚĂ MANAGERIALĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ

DISCIPLINA:
ARHIVISTICA SI PRELUCRAREA DOCUMENTELOR

TEMA DE CERCETARE:
COMUNICARE PRIN SOCIAL MEDIA
PERIOADA: 2024
PROFESOR COORDONATOR:
TASENȚE TĂNASE
STUDENT:
VOICULESCU CLAUDIU-MIHAI

CONSTANȚA
2023/2024
Cuprins
PASUL 1.................................................................................................................................................3
PASUL 2:INTRODUCEREA LUCRARILOR IN ZOTERO...............................................................................3
PASUL 3: IDENTIFICAREA PARAGRAFELOR RELEVANTE PENTRU TEMA:COMUNICAREA PRIN SOCIAL
MEDIA....................................................................................................................................................4
PASUL 1
Expresie de cautare pe Google Scholar / Academic: communication AND "social media"
Numarul de cautari pe Google Scholar / Academic: 58.900 rezultate

PASUL 2:INTRODUCEREA LUCRARILOR IN ZOTERO

PASUL 3: IDENTIFICAREA PARAGRAFELOR RELEVANTE
PENTRU TEMA:COMUNICAREA PRIN SOCIAL MEDIA
Nr. Crt. Autor / an / nota de Paragraf
subsol
Privind constatările legate de influența comunicării pe
rețelele sociale asupra percepțiilor consumatorilor, trebuie
subliniat faptul că interacțiunile pe rețelele sociale nu sunt
doar informative, ci au și un impact semnificativ asupra
Ricky modului în care consumatorii își formează opiniile asupra
Augustiady,Didin unui brand. Teoria utilizărilor și gratificărilor (Katz,
Saepudin,Zaenal Blumler și Gurevitch, 1973) poate oferi o perspectivă
Aripin1 utilă în înțelegerea rolului social media ca instrument de
1 interacțiune. Conform acestei teorii, consumatorii
folosesc rețelele sociale pentru a-și îndeplini nevoile
personale, cum ar fi căutarea de informații, divertisment
sau construirea de relații sociale. În contextul influenței
social media asupra mărcilor, consumatorii aleg în mod
activ tipul de conținut pe care doresc să îl consume,
inclusiv informații despre mărci. Cu interacțiunea
bidirecțională pe rețelele sociale, consumatorii nu numai
că primesc informații, ci participă și la modelarea
narațiunii mărcii.
Vincent Mabillard, Putem presupune că, așa cum a menționat Mergel (2013), de-a
Solvay2 lungul timpului importanța eforturilor de social media a dus la
alocarea de resurse suplimentare. Cu astfel de resurse, sunt
create noi structuri organizaționale și lucrează activ la
instituționalizarea utilizării rețelelor sociale. Standardele
normative precum politicile de social media sau strategiile care
oferă îndrumări cu privire la misiunea organizației influențează
astfel adoptarea activă a platformei de social media 20
2 (Facebook în acest caz) într-un mod pozitiv. Acest lucru este în
concordanță cu longevitatea pe platformă fiind importantă
pentru utilizarea potențialităților. Într-adevăr, municipalitățile
par să folosească mai eficient o rețea de socializare odată ce
resursele au fost investite și pot începe să stăpânească
potențialitățile platformei. Asocierea pozitivă dintre vârsta
medie și gradul de extindere, precum și asocierea negativă
dintre venitul mediu și extinderea, indică faptul că

1
Ricky Agusiady, Didin Saepudin, și Zaenal Aripin, „The influence of social media communication on consumer
perceptions of brands and purchase intentions in the pandemic and post-pandemic era: an analytical study”, în
Journal of Jabar Economic Society Networking Forum, vol. 1, 2024, 16–30,
http://jesocin.com/index.php/jesocin/article/view/9.
2
Vincent Mabillard, Raphael Zumofen, și Martial Pasquier, „Local Governments’ Communication on Social
Media Platforms: Refining and Assessing Patterns of Adoption in Belgium”, International Review of
Administrative Sciences 90, nr. 1 (martie 2024): 65–81, https://doi.org/10.1177/00208523221133229.
 municipalitățile cu rezidenți mai săraci tind să aibă mai mulți
adepți. O astfel de observație coroborează constatările de la
Metallo și colab.
Masciandaro,Donato3 O cale recentă importantă de cercetare în comunicarea
băncii centrale se bazează pe instrumente de analiză
computațională a textului și tehnici de învățare automată
pentru a analiza conținutul rețelelor sociale. Această
literatură oferă dovezi puternice că datele din rețelele
sociale pot dezvălui informații utile despre formarea
așteptărilor și sentimentul pieței în jurul evenimentelor de
politică monetară. Cele mai multe dovezi se bazează pe
identificarea de înaltă frecvență din traficul de pe rețelele
sociale în jurul evenimentelor majore de politică
monetară, cum ar fi „taper tantrum” din SUA sau anunțul
3 BCE privind tranzacțiile monetare definitive (OMT),
precum și alte anunțuri regulate de politică monetară
(Meinusch & Tillmann, 2017; Lüdering & Tillmann,
2020; Stiefel & Vivès, 2021; Ehrmann & Hubert, 2022;
Ehrmann & Wabitsch, 2022; Masciandaro et al., 2022).
Aceste metodologii evidențiază utilitatea conținutului
rețelelor sociale în înțelegerea modului în care
comunicarea băncii centrale prin intermediul rețelelor
sociale afectează așteptările și, ulterior, rezultatele pieței
financiare, cum ar fi randamentele obligațiunilor
guvernamentale și prețurile bursiere.
1)Andi Febri Marketingul pe rețelele sociale este o activitate de
2)Muhammad Yusuf 3) comunicare de marketing care implică utilizarea rețelelor
Pandu Adi Cakranegara
sociale pentru a-și comercializa produsele sau serviciile și
4) Ferdinandus Sampe
pentru a le împacheta în conținut interesant pentru a
5) Andri Haryono4
atrage și a convinge consumatorii de produse sau servicii
comercializate online (Setianingtyas & Nurlaili, 2020).
4 Existența Social Media Marketing facilitează capacitatea
publicului de a se conecta larg și rapid cu alți utilizatori,
facilitând astfel comunicarea de marketing direct cu piața
țintă. Potrivit (Gunelius, 2011), patru factori critici
contribuie la succesul implementării Social Media
Marketing: Crearea de conținut (crearea de conținut
interesant), Partajarea conținutului (partajarea
conținutului interesant), Conectarea (conectarea cu alți
utilizatori și extinderea rețelei) și Construirea comunității
3
Donato Masciandaro, Oana Peia, și Davide Romelli, „Central Bank Communication and Social Media: From
Silence to Twitter”, Journal of Economic Surveys 38, nr. 2 (aprilie 2024): 365–88,
https://doi.org/10.1111/joes.12550.
4
Andi Febri Herawati et al., „Social Media Marketing In The Promotion Of Incubator Business Programs”,
Jurnal Darma Agung 30, nr. 2 (2024): 623–33.
 (Construirea sau alăturarea unei comunități care are
același domeniu).
Junaidi, Akhmad, Rolul administrației publice și al socializării educaționale
Basrowi5 prin intermediul rețelelor sociale în raport cu nivelul de
satisfacție a publicului în serviciile populației este un
subiect de importanță semnificativă în contextul furnizării
de servicii publice moderne (Kim et al., 2022; Suebvises,
5 2018; Zarychta et al. al., 2020). În special, în era actuală a
progreselor digitale și informaționale, guvernele, agențiile
administrației publice și societatea în ansamblu trebuie să
înțeleagă modul în care administrația publică și mass-
media poate influența nivelul de satisfacție al publicului
în ceea ce privește serviciile populației (Lu et al., 2023;
Mansoor, 2021; Mensah & Adams, 2020).
Pablo Barber ́ Anita La ce să ne așteptăm cu privire la efectele care pot fi
R. Gohdes Evgeniia specifice ecosistemului rețelelor sociale? Cercetările
Iakhnis Thomas recente privind comportamentul guvernului pe
Zeitzoff6 platformele de social media sugerează că actorii
guvernamentali tind să fie foarte receptivi la
tulburările interne (sau amenințarea acestora).
Cercetările privind China sugerează că cenzurarea
manuală impusă de stat a postărilor pe rețelele sociale
tinde să se concentreze pe conținutul legat de
6 mobilizarea colectivă, ignorând astfel în mare măsură
conținutul care critică doar guvernul fără apeluri la
acțiuni offline (King, Pan și Roberts 2013). Și mai
pertinentă pentru obiectivul studiului nostru este
constatarea că comentatorii pro-guvernamentali de pe
rețelele sociale chineze tind să se concentreze pe
producerea de conținut care sprijină guvernul, adesea
prin clickbait (King, Pan și Roberts 2017; Lu și Pan
2020). Accentul pe postarea de conținut atrăgător cu
o frecvență înaltă a fost interpretat ca o încercare de a
câștiga adepți digitali și de a distrage atenția de la
probleme interne controversate.
MaxwellA.Weinzierl Cadrele de comunicare (FoCs) sunt omniprezente în
Sanda M.Harabagiu7 discursul social media. Ei definesc ceea ce contează ca o
5
Akhmad Junaidi et al., „The role of public administration and social media educational socialization in
influencing public satisfaction on population services: The mediating role of population literacy awareness”,
International Journal of Data and Network Science 8, nr. 1 (2024): 345–56.
6
Pablo Barberá et al., „Distract and Divert: How World Leaders Use Social Media During Contentious Politics”,
The International Journal of Press/Politics 29, nr. 1 (ianuarie 2024): 47–73,
https://doi.org/10.1177/19401612221102030.
 problemă, diagnostichează ceea ce cauzează problema,
provoacă judecăți morale și implică remedii pentru
rezolvarea problemei (Entman, 1993). Majoritatea
cercetărilor privind detectarea automată a cadrelor au
implicat recunoașterea problemelor abordate de cadre, dar
nu au luat în considerare articularea cadrelor. Articularea
unui FoC implică raționament cu probleme importante,
cauza lor și eventuala soluție. În această lucrare,
prezentăm o metodă de descoperire și articulare a FoCs
(DA-FoC) care se bazează pe o combinație de stimulare
7 Chain-of-Thought (Wei et al., 2022a) a modelelor de
limbaj mari (LLM) cu Curriculum activ în context.
Învăţare. Rezultatele evaluării foarte promițătoare indică
faptul că 86,72% dintre FoC-urile codificate de experții în
comunicare pe același set de date de referință au fost, de
asemenea, descoperite de DA-FoC. Mai mult, DAFoC a
descoperit multe noi FoC, care au scăpat experților.
Interesant este că 55,1% dintre FoC-urile cunoscute au
fost considerate ca fiind mai bine articulate decât cele
scrise de om, în timp ce 93,8% dintre noile FoC-uri au
fost considerate ca având o rațiune solidă și clar articulate.
Ine Beyens, Loes Adolescenții își petrec o parte substanțială din timp utilizând rețelele
Keijsers & Patti M. sociale. Cu toate acestea, există o lipsă de înțelegere cu privire la cât
de des părinții și adolescenții comunică despre această utilizare a
Valkenburg8
rețelelor sociale. Pentru a aborda acest decalaj, am dezvoltat
Comunicarea Părinte-Adolescent despre Scala de utilizare a rețelelor
sociale de către adolescenți (PACAS). Într-un prim val de date,
printre 388 de adolescenți olandezi (13-15 ani; 54% fete), analizele
factoriale exploratorii și de confirmare au distins patru scale:
solicitarea parentală, dezvăluirea adolescenților, secretul
8
adolescenților și cunoștințele parentale. Toate cele patru scale au avut
o fiabilitate internă puternică și s-au corelat în direcțiile așteptate. Am
restabilit validitatea și fiabilitatea internă și am obținut fiabilitatea
test-retest într-un al doilea val, în care 330 de adolescenți au fost din
nou chestionați. Rezultatele arată că părinții și adolescenții comunică
rar despre rețelele sociale. Cunoștințele părinților despre utilizarea
rețelelor sociale de către adolescenți depind în mare măsură de
eforturile de comunicare ale ambelor părți. În total.
Shaohai Jiang a, Rețelele de socializare au devenit o platformă importantă
Janice Taya, pentru promovarea sănătății. Pe baza Cadrului
Annabel Ngiena, and InformationCommunity-Action, am efectuat o analiză de
7
Maxwell Weinzierl și Sanda Harabagiu, „Discovering and Articulating Frames of Communication from Social
Media Using Chain-of-Thought Reasoning”, în Proceedings of the 18th Conference of the European Chapter of
the Association for Computational Linguistics (Volume 1: Long Papers), 2024, 1617–31,
https://aclanthology.org/2024.eacl-long.97/.
8
Ine Beyens, Loes Keijsers, și Patti M. Valkenburg, „Development, Validity, and Reliability of the Parent-
Adolescent Communication about Adolescents’ Social Media Use Scale (PACAS)”, Journal of Children and
Media, 30 ianuarie 2024, 1–19, https://doi.org/10.1080/17482798.2023.2299828.
 Iccha Basnyatb9 conținut a 1.481 de postări pe Facebook de către Consiliul
pentru promovarea sănătății din Singapore. Rezultatele au
arătat că informațiile organizaționale și diseminarea
informațiilor despre beneficiile pentru sănătate au fost
asociate pozitiv cu implicarea publicului online. De
asemenea, interacțiunea organizație-public a avut o relație
9 pozitivă cu implicarea publicului online. În plus, mesajele
care ajută la creșterea încrederii în comportamentul
sănătății se schimbă și au sporit implicarea publicului
online. Pe lângă aceste efecte principale, interacțiunea
organizație-public a jucat, de asemenea, un rol de
moderare, care a consolidat efectele diseminării
informațiilor și construirea încrederii în acțiune asupra
angajamentului publicului online.
Engebretsen, Martin10 Oamenii apelează din ce în ce mai mult la platformele de social
media pentru a obține informații și pentru a căuta sfaturi în
probleme de sănătate. În consecință, un număr tot mai mare de
profesioniști calificați din domeniul sănătății folosesc rețelele
sociale ca canale de comunicare în domeniul sănătății publice.
Pe platforme precum YouTube și Instagram, lucrătorii din
domeniul sănătății pot ajunge la un public larg și interesat,
aplicând în același timp instrumente puternice pentru
prezentare și interacțiune. Cu toate acestea, astfel de platforme
reprezintă, de asemenea, anumite provocări și dileme atunci
10 când medicii și psihologii devin influenți ai sănătății. Pe cine
reprezintă ei? Ce stil de comunicare se așteaptă? Și ce
responsabilități au față de adepții lor? Prezentul studiu
contribuie la domeniul de investigație prin utilizarea metodelor
calitative. Se bazează pe trei interviuri focus-grup realizate cu
studenți înscriși la programe de studiu legate de sănătate la
universitățile norvegiene. Lucrarea întreabă: Cum percep
viitorii lucrători din domeniul sănătății practicile de social
media ale experților populari în domeniul sănătății cu privire la
avantajele și dilemele asociate cu astfel de practici?

9
Shaohai Jiang et al., „Social Media Health Promotion and Audience Engagement: The Roles of Information Dissemination,
Organization-Audience Interaction, and Action Confidence Building”, Health Communication 39, nr. 1 (2 ianuarie 2024): 4–
14, https://doi.org/10.1080/10410236.2022.2150809.
10
Martin Engebretsen, „The role, impact, and responsibilities of health experts on social media. A focus group study with
future healthcare workers”, Frontiers in Communication 9 (2024): 1296296.