Literatura pentru copii și importanța acesteia

„La orice vârstă, omul este o ființă care se hrănește cu povești. De aceea, avuția
povestirilor, pe care au strâns-o oamenii de pe tot globul, din casă în casă, din secol în secol,
fie în vorbă, fie și în scris, a depășit celelalte avuții omenești.” spunea scriitorul si filozoful
indian Rabindranath Tagore.
Literatura pentru copii, parte integrantă a
literaturii unui popor, cuprinde creații, scrise sau nu
anume pentru copii, care le sunt accesibile prin
simplitatea, claritatea tematicii, a structurii
compoziționale, a mijloacelor de expresie.
Urmând legile generale ale creării unei opere
literare, literatura pentru copii dobândește o anumită
specificitate, și anume că răspunde preocupărilor, intereselor, particularităților dezvoltării
psihice a copiilor de diferite vârste, capacităților de asimilare a frumosului literar. Literatura
adresată copiilor nu este și nu poate fi privită în afara literaturii naționale. O bună literatură
pentru copii este gustată de toate vârstele, după cum literatura celor mari este adesea
accesibilă copiilor.
Tematica literaturii dedicată copiilor este vastă. Curiozitatea nelimitată a acestor
cititori se îndreaptă către multiple aspecte ale vieții. Operele literare destinate spre a fi citite
copiilor, constituie o sursă inepuizabilă de exemple frumoase de comportare, oglindite în mici
antiteze între personaje, prezintă consecințele neascultării sau ascultării, vredniciei sau lenei,
cinstei sau necinstei, adevărului sau minciunii, ne prezintă trăsături pozitive ale unor eroi:
vitejia, curajul, înțelepciunea, stăpânirea de sine, devotamentul, prietenia sinceră, dar și
trăsături nedemne, condamnabile ale unor personaje: viclenia, zgârcenia, lăcomia, șiretenia,
îngâmfarea.
Având în vedere importanța acestui gen de literatură și pornind de la dorința părinților
de a pătrunde în mediul educațional, de la necesitatea copiilor de a avea continuitate între cele
două medii, cel al familiei și cel al grădiniței; dar și de la expectanțele cadrelor didactice vis-
a–vis de de parteneriatul activ grădiniță – familie, la grupa noastră am instaurat ”Ziua
Poveștilor”, o zi pe săptămână, în care fiecare copil, a putut prezenta o poveste, alături de
părinții săi. Acest gen de activitate a fost un bun prilej de a-i implica activ pe părinți în
programul și activitatea copiilor lor în mediul preșcolar. De asemenea, copiii au manifestat
dorința de a le prezenta colegilor poveștile preferate și au dat dovadă de multă bucurie atunci
când și-au văzut părinții pășind în sala de grupă.
Prin intermediul poveștilor prezentate de colegi, alături de părinți, preșcolarii grupei au
intrat în contact cu opere literare diverse, care le-au îmbogățit vocabularul, le-au cultivat
virtuți cum ar fi curajul, cinstea, demnitatea, dragostea de adevăr și dreptate.
Este bine cunoscut faptul că operele literare au rol moralizator și de cele mai multe ori
prezintă situații sau personaje cu care cei mici se pot identifica. Discuțiile care au urmat după
prezentarea poveștilor la grădiniță, întrebările problemă, confruntările de opinii, efectuarea
unor operații ale gândirii ca analiza, sinteza, comparația, generalizarea, au contribuit la
întărirea acestei ipoteze și le-au dezvoltat copiilor calități indispensabile omului contemporan,
cum ar fi flexibilitatea, independența, inițiativa de a lua cuvântul în fața unui auditoriu și nu în
ultimul rând, creativitatea.

În concluzie, este deosebit de important pentru copii să ia cât mai devreme contact cu
literatura potrivită vârstei lor. Pe lângă poveștile, povestirile, fabulele și poeziile cu care cei
mici intră în contact în cadrul activităților desfășurate la grădiniță, se recomandă citul acasă,
împreună cu mebrii familiei, pentru că este o excelentă modalitate de a petrece timp calitativ
împreună. Poveştile contribuie enorm la educaţia copiilor, dezvăluindu-le lumea în care trăim
și familiarizându-i cu noi cuvinte, încurajând creativitatea, imaginația și descoperirea unor
soluții pentru rezolvarea diferitelor situații.

Prof. Cristine GULER