Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga este asezata in fruntea primului sau
volum, "Poemele luminii" (1919), si face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane
interbelice, alaturi de "Testament" de T. A. si "Ryga Crypto si Lapona Enigel" de Ion Barbu. "Poemele
luminii' este dominat de un puternic vitalism , de dorinta eului poetic de a se contopi cu Cosmosul.
Principalele teme ale creatiilor lirice din acest volum ilustreaza natura, iubirea si moartea. concepte
esentiale ale existentei.

Modernismul este o miscare culturala, artistica si ideatica, aparuta ca o reactie impotriva traditiilor
academice si istorice, caracterizata prin introducerea unor idei si conceptii noi asupra esentei artistice. In
literatura romana, Eugen Lovinescu este cel care teoretizeaza modernismul ca doctrina estetica, dar si ca
manifestare, introducerea curentului fiind bazata pe principiul sincronismului si al teoriei imitatiei.
Atitudinea modernista este, prin definitie, antiacademica, anticonservatoare si impotriva traditiei.

O prima trasatura care incadreaza poezia in modernism este adancirea lirismului in subiectiv. Fiind o
poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct
si, la nivelul expresiei, prin marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza eul liric. Eul liric e exacerbat
(accentuat), prin recurenta pronominala de persoana 1, singular "eu", de 5 ori in poezie si prin plasarea
acestuia in pozitie initiala in cadrul titlului reluat ca prim vers. Repetitia acestuia sustine caracterul de
confesiune elegiaca (trista)* si auto-definirea relatiei eu-lume, fiind dublat de alte marci, precum
adjectivele posesive la persoana 1 ("(lumina) mea", "(calea) mea", "(ochii)mei", verbele la prezent ,
persoana 1 sg, care au atat inteles pozitiv ("nu strivesc", "nu ucid", "sporesc"), cat si negativ ("strivesc",
"ucid", "nu sporesc"), topica afectiva ("nu ucid/cu mintea tainele") si cezura.

Poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o meditatie filozofica, avand profunde accente lirice
pe tema cunoasterii. In aceasta arta poetica, exista o identitate intre planul autorului si cel al eului liric,
deoarece discursul liric reda cu mijloace poetice aspecte ale filozofiei lui Blaga, precum cunoasterea
luciferica si cea paradisiaca.

O prima idee pentru a releva tema predominanta este plasarea in opozitie a celor doua tipuri de
cunoastere. Aceste concepte sunt sugerate de metaforele revelatorii, "lumina mea" si "lumina altora".
Prin cunoasterea luciferica se potenteaza misterul cu ajutorul trairilor interioare, imaginatiei si starii
poetice a eului: "eu cu lumina mea sporesc a lumii taina". Prima secventa poetica (primele cinci versuri)
exxprima concentrat, cu ajutorul verbelor la forma negativa: "nu strivesc', 'nu ucid cu mintea)',
atitudinea poetica fata de tainele lumii-refuzul cunoasterii logice, paradiziace, care incearca descifrarea
misterului. Verbele se asociaza metaforei 'calea mea' (destinul poetic asumat), care implica acceptarea
necunoscutului si potentarea lui specifica cunoasterii lucferice. Ultima secventa poetica este dedicata
cunoasterii paradisiace, cunoastere datorita careia misterul este partial redus cu ajutorul intelectului si al
ratiunii. "Lumina altora" este cunoasterea de care eul liric se detaseaza cu fermitate, violenta verbului
"sugruma" fiind sugestiva pentru consecintele pe care le-ar avea lamurirea necunoscutului care ar
distruge "vraja nepatrunsului ascuns/in adancimi de intuneric".

Titlul, ca element de compozitie, are rolul de a anticipa tema textului de a crea un orizont de asteptare
cititorului. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea de cunoastere luciferica.Plasarea
orgolioasa a pronumelui personal "eu" in pozitie initiala poate corespunde influentelor expresioniste
(exacerbarea eului) din volumele de tinerete, mai ales, exprima atitudinea poetului filozof de protejare a
tainelor lumii, atitudine izvorata din iubire.
Cunoasterea inseamna iubire, idee programatica in poezia de debut a volumului, ce s-ar putea ilustra
sugestiv cu versurile de la inceputul si finalul poeziei: "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/.../caci
eu iubesc/si flori si ochi si buze si morminte." Verbul la forma negativa "nu strivesc" exprima refuzul
cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea poetica. Metafora revelatiorie "corola de
minuni a lumii' imagine a perfectiunii, a absolutului semnifica prin ideea de cerc, de intreg, misterele
universului, iar eul liric pledeaza pentru potentarea lor, nedorind sa le lamureasca pentru a nu strica
echilibrul perfect al acestora.

(vezi 5.2 definitiva) pt limbaj ;)

potrivit căreia fenomenul vieții nu poate fi

explicat exclusiv în termeni materiali-
vitalism!!!!!!!