PROMOVAREA AFACERILOR ECONOMICE CA FUNCTIE A ADMINISTRARII

În activitatea productiv-economică si socială este necesară organizarea si conducerea,

în măsura în care cunoasterea general este dezvoltată exponenţial, prin apariţia mijloacelor
moderne de telecomunicare fără frontiere. Managementul general se regăseste aplicat în
domenii si sub-domenii în care îsi desfăsoară activitatea colectivităţile umane. Se constată că,
în mediul economic contemporan au loc schimbări majore,structurale si relaţionale, în rândul
celor ce produc si distribuie în mod organizat bunuri si servicii.
Toate firmele se regăsesc în cadrul unui mediu extern,respectiv într-un sistem deschis,
global. Mediul interacţionează cufirmele, iar acestea din urmă se adaptează la schimbări si
răspund lacereri. În egală măsură, sub incidenţa caracteristicilor complexe ale mediului intră
si afacerile. De aceea, în mod obiectiv, afacerile trebuie organizate si conduse, prin
compatibilizarea cu concepţia si principiile moderne de management. Se deduce că,
managementul afacerilor este esenţial să fieînsusit de către conducătorii de firme, având în
vedere necesitatea interrelaţionării acţiunilor lor de organizare si conducere cu mediul
economico-productiv local, naţional, regional si global.
Abordarea de marketing poate viza atât publicul extern, cât şi publicul intern.
Principala categorie de public extern este formată din clienţi (potenţiali sau efectivi, cu un
accent special pus pe clienţii fideli). Publicul intern este format în primul rând de către
angajaţii organizaţiei. Acestora li se mai pot adaugă asociaţii / acţionarii, care deşi nu sunt în
interiorul companiei, au puternice legături cu tot ceea ce se întâmplă înăuntru şi nu sunt nici în
totalitate o categorie externă de public.
De asemenea, o atenţie specială se trebuie să se acorde şi colaboratorilor externi. Deşi
o parte a raporturilor cu aceştia sunt de tip angajator-angajat, ei nu sunt în totalitate parte a
companiei. Domeniul marketingului care se ocupă cu gestionarea relaţiilor cu publicul extern
se numeşte marketing intern. Acesta este marketingul adresat personalului unei organizaţii
care urmăreşte îndeplinirea cu eficienţă a programelor şi strategiilor. Parte a acestei activităţi
corespunde unor departamente precum comunicare (internă) sau resurse umane. Marketingul
intern urmăreşte, printre altele, şi construirea unui brand intern. Cu alte cuvinte,este important
ca angajaţii să fie ataşaţi mărcii companiei, să îi fie fideli. Astfel ei vor fi maidedicaţi muncii,
vor îndeplini sarcinile cu o mai mare responsabilitate, vor fi mai eficienţi.
În plus, angajaţii vor contribui la propagarea în exterior a unei imagini pozitive şi
puternice. Ei vor constitui o interfaţă atractivă în raport cu clienţii sau alte categorii de public
extern. Pentru construirea brandului intern trebuie apelat la liderii din acea organizaţie, în
general comunicarea internă are un rol însemnat. În acest context, o atenţie deosebită trebuie
să se acorde culturii organizaţionale.
Organizarea, ca funcţie managerială, trebuie tratată însă ca formă specifică a practicii
umane. Ea nu constituie un scop în sine, ci are intotdeauna un obiect în funcţiede care capată
un anumit conţinut.La nivelul societaţii comerciale, organizarea poate fi privita ca
determinare,enumerare şi grupare a activităţilor necesare care vizeaza realizarea obiectivului
stabilit, printr-o utilizare ratională şi eficientă a resurselor materiale, financiare şi umane
alesocietăţii. Prin organizare se urmăreşte să se creeze relaţii organizatorice capabile să
asigureintegritatea sistemului condus. Aceste relaţii trebuie să fie în acelasi timp şi eficace.
Prinorganizare, managerul conturează structura producţiei, abordează înzestrarea tehnică şi
procesele tehnologice, selecţionează personalul şi organizează munca acestuia.Tot prin
organizare se urmăreşte formarea sistemului conducător capabil săinfluenţeze în mod
corespunzător sistemului condus, în vederea îndeplinirii obiectivelorşi sarcinilor stabilite, cu
ajutorul unor metode şi mijloace eficace. Atributul „organizare” cuprinde totalitatea
activităţilor întreprinse în vedereautilizarii cu maxim de eficienta a diferitelor mijloace şi
resurse pe care le are firma, înscopul realizării obiectivelor. Organizarea are deci un dublu
caracter: -funcţie a managementului; -domeniu de sine statator.Acestea sunt complementare,
nu se exclud şi sunt subordonate realizăriiobiectivelor fundamentale ale firmei. Trecerea la
economia de piaţă impune o organizarecu un pronunţat caracter creativ şi dinamic, de natură
să asigure diferenţierea sa înfuncţie de caracteristicile agenţilor economici, astfel incat să
faciliteze la maxim desfăşurarea unor activităţi profitabile.În cadrul organizării se delimitează
doua subdiviziuni principale:
1)Organizarea ca ansamblu al societăţii comerciale – stabilirea structurii
organizatoriceşi a sistemului informaţional. Prin intermediul acestor două componente de
bază alesistemului de management se asigură structurarea firmei, subordonată
realizăriiobiectivelor sale fundamentale. Această parte a funcţiei de organizare este exercitată
demanagementul superior al firmei.
2)Organizarea principalelor componente ale intreprinderii: cercetare – dezvoltare,
producţia, personalul, etc. Specific acestei componente majore a funcţiei de organizare
(predominantă cantitativ) este realizarea sa la nivelul managementului mediu şiinferior, dată
fiind necesitatea luării în considerare a specificului proceselor de execuţieşi de management
supuse organizării şi a volumului de muncă apreciabil implicat,
Organizarea, ca etapă a procesului managerial, are ca scop grupareaoamenilor,
aranjarea sarcinilor şi a activităţilor şi stabilirea legăturilor organizatorice necesare în vederea
dirijării tuturor eforturilor într-o singură direcţie : aceea de a atinge obiectivele pe care firma
şi le-a fixat.