Sunteți pe pagina 1din 16

Care dintre următoarele afirmații este falsă?

a.
Ponderea ierarhică (norma de conducere) variază pe orizontala sistemului de management al
organizaţiei, astfel că, la nivelul managerului general norma de conducere poate fi de 4-8
subordonaţi, pentru ca la nivelul maistrului, aceasta să ajungă la 20-30 subordonaţi.

b.
Pentru aceeaşi funcţie în cadrul organizaţiilor pot exista mai multe posturi, care concretizează
elementele funcţiei la condiţiile specifice fiecărui loc de muncă şi la caracteristicile titularului.

c.
După participarea la procesele de management pot fi identificate compartimente: funcţionale şi
operaţionale.

d.
Compartimentul este reprezentat de ansamblul persoanelor care efectuează activităţi omogene
şi/sau complementare, care sunt subordonate aceluiaşi manager.

e.
În raport de natura şi amploarea obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor
încorporate, funcţiile se împart în două categorii: de management şi de execuţie.

Identificați funcțiunea organizației care cuprinde „ansamblul activităților menite să contribuie la


realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legăturilor organizației cu mediul extern, în
vederea procurării mijloacelor necesare și vânzării produselor, serviciilor și/sau lucrărilor care
fac obiectul de bază al acesteia”.

a.
Funcțiunea de cercetare - dezvoltare.

b.
Funcțiunea financiar – contabilă.

c.
Funcțiunea de resurse umane.

d.
Funcțiunea de producție.

e.
Funcțiunea comercială.
Care dintre următoarele afirmații este falsă?

a.
La elaborarea rezultatelor funcției de prevedere și la procesele de organizare participă doar
managerii.

b.
Rezultatele prevederii se concretizează, după orizontul de timp și gradul de detaliere, în politica,
strategia și tactica organizației.

c.
Prin funcția de organizare a managementului se stabilește cum pot fi realizate obiectivele
organizației, stabilite prin prevedere, cu un plus de eficiență.

d.
Funcția de antrenare prezintă importanță deosebită în ansamblul procesului de management, prin
aceea că ea condiționează exercitarea eficientă a celorlalte funcții, atât în amonte (prevedere,
organizare, coordonare), cât și în aval (control-reglare).

e.
Coordonarea, ca funcție a managementului, are un grad mai redus de formalizare, exercitarea ei
depinzând mai mult de calitatea managerilor din cadrul organizației.

Printre reprezentanții școlii sistemice se regășește:

a.
Douglas McGregor.

b.
Henry Fayol.

c.
Peter Drucker.

d.
Frederick W. Taylor

e.
Abraham Harold Maslow.
Care dintre următoarele afirmații este falsă?

a.
În cazul relațiilor de autoritate de stat major, colectivul de stat-major grupează, pe o perioadă
delimitată, specialiști care aparțin subdiviziunilor organizatorice constituite potrivit organizării
structurale a organizației.

b.
În cazul relațiilor de control, relația dintre cel care controlează și cel controlat este de
subordonare numai sub aspectul obligației celui controlat de a pune la dispoziția controlorului
toate informațiile corecte în legătură cu activitatea controlată, dar controlorul nu are competență
decizională asupra celui controlat.

c.
În practică, relația de autoritate funcțională se formalizează între șefii compartimentelor
funcționale, sau componenți ai acestora și componenții compartimentelor operaționale.

d.
Relațiile de cooperare se formalizează pentru a evita linia ierarhică și a simplifica desfășurarea
activităților în cadrul organizațiilor.

e.
În relațiile de autoritate funcțională, autoritatea specialistului (S2) asupra executantului (E1) nu
se rezumă numai la metoda sau modalitatea pe care o va folosi executantul în desfășurarea
activităților din domeniul de specialitate, specialistul (S2) având și competență decizională
asupra executantului.

Care dintre următoarele afirmații este falsă?

a.
Rezultatele prevederii se concretizează, după orizontul de timp și gradul de detaliere, în politica,
strategia și tactica organizației.

b.
Prin funcția de organizare a managementului se stabilește cum pot fi realizate obiectivele
organizației, stabilite prin prevedere, cu un plus de eficiență.

c.
Funcția de antrenare prezintă importanță deosebită în ansamblul procesului de management, prin
aceea că ea condiționează exercitarea eficientă a celorlalte funcții, atât în amonte (prevedere,
organizare, coordonare), cât și în aval (control-reglare).

d.
Organizarea poate să vizeze ansamblul organizației, când vorbim de organizare de ansamblu, sau
numai anumite componente ale acesteia, caz în care vom vorbi de organizare parțială.

e.
Coordonarea, ca funcție a managementului, are un grad ridicat de formalizare, exercitarea ei
depinzând mult de calitatea managerilor din cadrul organizației.

Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?

a.
În cadrul strategiilor de dezvoltare se stabilesc obiective superioare celor din perioadele
anterioare, doar din punct de vedere cantitativ.

b.
Strategiile defensive se caracterizează prin stabilirea unor obiective prin care se urmărește
renunțarea la unele piețe sau la diminuarea ponderii pe care o deține întreprinderea pe anumite
piețe.

c.
În cadrul strategiilor de consolidare se stabilesc obiective la nivelul celor din perioada
precedentă, dar inferioare calitativ celor din perioadele anterioare.

d.
Strategiile de diversificare se caracterizează prin stabilirea unor obiective de pătrundere pe noi
piețe sau de creștere a ponderii pe care o deține întreprinderea pe piețele pe care este prezentă.

e.
În cadrul strategiilor de redresare se stabilesc obiective inferioare celor din perioadele anterioare,
pentru a redresa situaţia organizaţiei.

După orizontul de timp și implicațiile asupra firmei deciziile se clasifică în:

a.
Decizii de grup și unipersonale.

b.
Decizii luate în condiții de certitudine, incertitudine și risc.

c.
Decizii unice, repetitive și periodice.
d.
Decizii repetitive, periodice și aleatoare.

e.
Decizii strategice, tactice și curente.

Care dintre următoarele reprezintă activități specifice ale funcțiunii de producție?

a.
Întreținerea și repararea utilajelor; controlul tehnic de calitate; vânzarea.

b.
Fabricația; întreținerea și repararea utilajelor; producția auxiliară.

c.
Fabricația; controlul tehnic de calitate; Ingineria tehnologică și introducerea progresului tehnic.

d.
Exploatarea; întreținerea și repararea utilajelor; aprovizionarea.

e.
Controlul tehnic de calitate; transportul intern; aprovizionarea.

Care dintre următoarele nu reprezintă caracteristici esențiale ale mijloacelor automatizate de


tratare a informațiilor?

a.
Necesită, în general, forță de muncă specializată.

b.
Dispun de memorie internă și externă mare.

c.
Sunt foarte adaptabile la situaţiile concrete din fiecare organizaţie.

d.
Viteză mică de prelucrare a informaţiilor.
e.
Prezintă cea mai mare siguranţă în procesul de tratare a informaţiilor.

Care dintre următoarele nu reprezintă caracteristicile structurii organizatorice de tip rețea?

a.
Creează relații de interdependență între firmele care alcătuiesc rețeaua.

b.
Ajută membrii să realizeze o capacitate globală crescută la un cost redus și cu un timp minim de
întârziere.

c.
Relațiile organizatorice dintre firme în cadrul rețelei sunt relații de autoritate ierarhică.

d.
Rețelele de firme sunt flexibile în relaţiile dintre membrii şi capabile să răspundă rapid la
schimbarea situaţiilor înconjurătoare.

e.
Permite dezvoltarea și menținerea de relații cu persoane care au un impact direct și indirect
asupra afacerii.

Care dintre următoarele afirmații este falsă?

a.
Circuitele informaționale orizontale au ca fundament organizatoric relaţiile de cooperare.

b.
Pe circuitele informaționale verticale se vehiculează informații ascendente și descendente.

c.
Circuitele informaționale liniare urmăresc traseul relaţiilor ierarhice, de cooperare sau de stat-
major.

d.
Circuitele informaționale oblice se stabilesc între posturi şi/sau compartimente situate pe niveluri
ierarhice diferite între care există relaţii de subordonare.

e.
Circuitele informaționale periodice se stabilesc pe baza unor procese care se repetă la anumite
intervale de timp.

Care dintre următoarele afirmații este falsă?

a.
Criteriile decizionale sunt reprezentate de ansamblul condițiilor interne și externe organizației
care sunt influențate și influențează decizia.

b.
În mediul ambiant se pot manifesta, pentru o anumită situaţie decizională, una sau mai multe
stări ale condiţiilor obiective.

c.
Mulţimea variantelor decizionale, poate fi finită sau infinită şi constă în ansamblul alternativelor
posibile pentru realizarea unui obiectiv.

d.
Calitatea deciziei depinde de calităţile, cunoştinţele şi aptitudinile decidentului.

e.
Stabilirea consecinţelor decizionale reprezintă o activitate de previziune, care nu se poate realiza
întotdeauna cu multă exactitate, întrucât nu se cunosc cu certitudine cauzele care ar putea
determina producerea lor.

Care dintre următoarele nu reprezintă relații de management (relații organizatorice)?

a.
Relațiile de cooperare.

b.
Relații de autoritate de stat major.

c.
Relațiile de autoritate ierarhice.

d.
Relații de control.

e.
Relațiile de parteneriat
Care dintre următoarele roluri manageriale se caracterizează prin faptul că managerii trebuie să
comunice propriile informații ale organizației sau grupului pe care-l conduc în afara acestora,
chiar în afara domeniului în care își desfășoară activitatea?

a.
Rolul de purtător de cuvânt.

b.
Rolul de agent de legătură.

c.
Rolul de diseminator.

d.
Rolul de reprezentare.

e.
Rolul de observator activ (monitor)

Care dintre următoarele afirmații este falsă?

a.
Strategiile de specializare se elaborează pentru anumite domenii speciale ale organizaţiei.

b.
Strategia de focalizare constă în specializarea firmei pe un segment (grup de clienți, un tip de
produs, o zonă geografică) şi ocuparea pe acel segment a unei poziții de neînlocuit.

c.
Strategiile globale presupun stabilirea unor direcții comune de urmat în toate domeniile
(comercial, de producție, de resurse umane etc.) și pentru ansamblul produselor din portofoliu.

d.
Strategiile ofensive se caracterizează prin stabilirea unor obiective de pătrundere pe noi piețe sau
de creștere a ponderii pe care o deține întreprinderea pe piețele pe care este prezentă.

e.
Strategia de diferențiere are în vedere obținerea unui avantaj competițional prin crearea
unui produs ce este perceput de către consumatori ca fiind unic, fapt ce justifică un preț mai
mare decât cel al produselor concurenților.
Funcția de „filtru”, ca și funcție a secretariatului, implică următoarele sarcini principale:

a.
Programarea acțiunilor managerului; organizarea ședințelor; primirea, înregistrarea și distribuirea
corespondenței.

b.
Asigurarea unor perioade de lucru compacte pentru manager; evidența solicitărilor de întâlniri
directe, a apelurilor telefonice și informarea managerului despre acestea; asigurarea
legăturilor telefonice în interiorul și în afara organizației.

c.
Evidența solicitărilor de întâlniri directe, a apelurilor telefonice și informarea managerului despre
acestea; primirea persoanelor din afara organizației; realizarea unor sarcini administrative.

d.
Asigurarea legăturilor telefonice în interiorul și în afara organizației; clasificarea documentelor și
ținerea evidenței; asigurarea documentării managerului în diferite domenii.

e.
Primirea persoanelor din afara organizației; îndrumarea persoanelor către responsabilii de
probleme; asigurarea legăturilor telefonice în interiorul și în afara organizației.

Care dintre următoarele nu reprezintă un rol al managerilor în domeniul decizional?

a.
Mânuitor de disfuncționalități.

b.
Întreprinzător.

c.
Diseminator.

d.
Negociator.

e.
Distribuitor de resurse.
După direcția vehiculării, circuitele informaționale se clasifică în:

a.
Circuite descendente; circuite ascendente; circuite orizontale.

b.
Circuite liniare; circuite ondulatorii; circuite arc.

c.
Circuite orizontale; circuite verticale; circuite oblice.

d.
Circuite periodice; circuite ocazionale; circuite unice.

e.
Circuite orizontale; circuite ondulatorii; circuite spirală.

Care dintre următoarele reprezintă un rol al managerilor în domeniul informațional?

a.
Lider.

b.
Agent de legătură.

c.
Negociator.

d.
Întreprinzător.

e.
Observator activ.
Care dintre următoarele caracteristici nu este specifică Teoriei X, elaborată de către D.
McGregor?

a.
Omul mediu preferă să fie condus, dorește să evite răspunderea, are ambiție relativ redusă, și mai
presus de orice vrea să fie liniștit.

b.
Ființa umană medie este inevitabil predispusă la delăsare în muncă, pe care dorește să o evite,
dacă ar putea.

c.
Omul mediu are o capacitate mare de imaginație și creativitate, dar acest potențial este doar
parțial utilizat.

d.
Din cauza delăsării și disprețului față de muncă, oamenii trebuie constrânși, controlați, conduși,
amenințați sau pedepsiți pentru a-i face să muncească.

e.
Omul mediu este egoist și indiferent la necesitățile organizației din care face parte.

Printre trăsăturile comune ce caracterizează școala clasică nu se enumeră:

a.
Abordarea mecanicistă a structurii organizatorice, prin luarea în considerare numai a elementelor
de natură formală ce decurg din documentele de consemnare a structurii.

b.
Considerarea principiilor științifice de management ca fiind universal valabile.

c.
Considerarea organizației ca sistem închis, neglijând raporturile acesteia cu mediul înconjurător.

d.
Promovarea unui comportament participativ și scoaterea în evidență a stimulentelor psihosociale.

e.
Preocuparea pentru elaborarea unor principii științifice de management care să constituie ghiduri
în activitatea practică.
Care dintre următoarele nu reprezintă cerințe de raționalitate pe care trebuie să le îndeplinească
informațiile?

a.
Fiabilitatea și oportunitatea.

b.
Împuternicirea și fundamentarea științifică.

c.
Claritatea și concizia.

d.
Realismul și complexitatea.

e.
Dinamismul și adaptabilitatea

Identificați relațiile informale care presupun trecerea informațiilor între membrii grupului
informal succesiv de la prima până la ultima persoană.

a.
Relațiile de tip ciorchine.

b.
Relațiile aleatorii.

c.
Relațiile de tip margaretă.

d.
Relațiile de cooperare.

e.
Relațiile de tip șuviță.

Care dintre următoarele reprezintă componentele strategiei?

a.
Termenele, resursele, opțiunile strategice, viziunea, politicile, avantajul competitiv.
b.
Misiunea, obiectivele strategice, opțiunile strategice, resursele, termenele, avantajul competitiv.

c.
Avantajul competitiv, politicile, resursele, termenele, misiunea, obiectivele strategice.

d.
Avantajul competitiv, misiunea, politicile, opțiunile strategice, resursele, termenele.

e.
Misiunea, obiectivele strategice, opțiunile strategice, resursele, termenele, tacticil

Care dintre următoarele nu reprezintă cerințe ale obiectivelor strategice?

a.
Să fie măsurabile, adică prezentate într-o formă cantitativă.

b.
Să fie provocatoare pentru organizație, dar și realizabile.

c.
Să se refere la un singur și specific aspect al activității organizației, fără a se prezenta sub forma
unei formulări generale, abstracte.

d.
Să se refere la activitățile ce se desfășoară pentru obținerea anumitor rezultate.

e.
Să cuprindă în formularea lor un termen sau o perioadă pentru îndeplinire

Strategiile organizației se pot grupa după dinamica obiectivelor. Care dintre următoarele strategii
se încadrează în cadrul acestei tipologii de clasificare?

a.
Strategii de consolidare; strategii de diversificare; strategii de specializare.

b.
Strategii de specializare; strategii de diversificare; strategii ofensive.
c.
Strategii ofensive; strategii defensive; strategii de diversificare.

d.
Strategii de redresare; strategii de dezvoltare; strategii de consolidare.

e.
Strategii de redresare; strategii de diversificare; strategii de consolidare.

Care dintre următoarele nu reprezintă tipuri de relații informale?

a.
Relațiile de cooperare.

b.
Relațiile margaretă.

c.
Relațiile șuviță.

d.
Relațiile aleatorii.

e.
Relațiile ciorchine.

Printre trăsăturile procesului de management nu se enumeră:

a.
Progresivitatea.

b.
Dinamismul.

c.
Eficacitatea.

d.
Ciclicitatea.
e.
Continuitatea.

Care dintre următoarele nu reprezintă caracteristici ale informațiilor finale?

a.
Au suferit integral procesul de prelucrare.

b.
Au caracter sintetic.

c.
Se adresează de obicei managementului de nivel superior.

d.
Sunt complexe.

e.
Au caracter analitic.

După direcția vehiculării, informațiile se clasifică în:

a.
Informații orale; informații scrise; informații audio-vizuale.

b.
Informații descendente; informații ascendente; informații verticale.

c.
Informații orizontale; informații verticale; informații oblice.

d.
Informații primare; informații intermediare; informații finale.

e.
Informații ascendente; informații orizontale; informații descendente.
Care dintre următoarele nu reprezintă componente ale postului?

a.
Obiectivele postului.

b.
Atribuțiile.

c.
Competențele (autoritatea formală).

d.
Responsabilitățile.

e.
Sarcinile.

S-ar putea să vă placă și