METODE INOVATIVE

METODA TPR-EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

SANDU OTTILIA

GPP NAPSUGÁR/RAZĂ DE SOARE

TITLUL POVEȘTII: ,,Capra cu trei iezi,,

NIVELUL: A1

TIPUL DE TEXT: Ficțiune, poveste populară

STRATEGII: Repovestire

CE AR TREBUI SĂ POATĂ SĂ FACĂ PREȘCOLARII:

- să identifice personajele din poveste;

- să denumească animalele din poveste;
- să ordoneze cronologic evenimentele-cheie din poveste;
- să transmită eficient mesajul cu ajutorul gesturilor și al mimicii;
- să exerseze pronunția sunetelor specifice limbii române, vocalelor a, o, e și a consoanelor ș, l, ț;
- să înțeleagă și să folosească corect adjectivele cu gradul de comparație superlativ absolut: cel mai mic-cel
mai mare
- să-și îmbogățească vocabularul cu cuvinte noi: horn, covată,

MATERIALE: mobilier de jucărie: masă, scaune, dulăpior, marionete, cartonașe cu secvențe din poveste,
coronițe cu animalele din poveste.

VOCABULAR: Substantive: casă (feminin sg.), ied (masculin, sg.), lup (masculin sg.), mama (feminin sg.),
capră (masculin sg.)

GRAMATICĂ:

Verbe: a intra, a vede, a vrea, a deschide

Adjective: ascultător, harnic, cuminte, gros, subțire

TEXTUL POVEȘTII : Capra cu trei iezi

Personaje: Capra, Iezii, Lupul
 Capra cu trei iezi

Era odată o capră care avea trei iezi. Cel mare şi cel mijlociu erau obraznici, dar cel mic era harnic şi
cuminte.
Într-o zi, capra a spus iezilor că merge în pădure după mâncare, iar ei să stea cuminţi în casă, și să nu
deschidă ușa la nimeni, până nu aud cântecul mamei. Lupul a stat ascuns lângă casă, a auzit tot ce a vorbit
capra cu iezişorii şi aştepta ca mama lor să plece. A bătut lupul în uşă, a început să cânte cu glasul lui gros,
dar iezii nu au deschis ușa. Lupul s-a gândit și s-a întors la iezi, a cântat din nou, acum cu glas subțire. A
reuşit să păcălească iezii. Iezii au crezut că a venit mama capră. Iezii au deschis uşa dar s-au ascuns totuşi.
S-au ascuns: unul lângă uşă, altul sub covată şi cel mic în horn. Lupul a prins iezii mari dar nu a găsit iedul
cel mic și a plecat. Capra a venit acasă şi iedul cel mic a povestit cu lacrimi în ochi tot ce s-a întâmplat.
Cei doi au hotărât să facă un praznic pentru iezii mâncaţi de lup şi să-l invite şi pe lup, ca să-i poată
răzbuna.
Capra şi iedul mic au pregătit lupului o capcană: un scaun aşezat pe o gaură mare sub care au pus foc.
Când scaunul s-a ars, lupul s-a prăbuşit în flăcări.

ACTIVITĂȚI ÎNAINTE DE POVESTE

1. Activitate în colțul BIBLIOTECĂ.

Cu sosirea primăverii Zâna Primăverii a adus cărți noi în BIBLIOTECA grupei.

Copiii răsfoiesc cărțile noi, recunosc și denumesc poveștile preferate, personajele preferate din povești.

JOC: ,,Ascultă și recunoaște povestea!,,

Educatoarea imită glasul și mișcarea caracteristică a unui personaj dintr-o poveste și copiii trebuie să
recunoască personajul. Dacă recunosc personajul ridică cartea cu povestea din care personajul face parte.

Ex.:

Educatoare: Mi-e frig! Mi-e frig! Mi-e foarte frig! Spuse șoricelul. (Educatoarea încrucișează brațele și
rostește: Mi-e frig! Apoi prin mișcarea capului și cu brațele încrucișate în jurul corpului rostește: Mi-e foarte
frig)

Copiii ridică cartea cu povestea MĂNUȘA, ilustrația cu șoricelul și denumesc povestea recunoscută.
Denumesc personajele recunoscute din ilustrații.

Educatoarea: Vreau să intru în casă purcelușule! Dacă nu deschizi ușa o să suflu casa ta! (Educatoarea
imită glasul lupului supărat, își ridică mâinile furios și trage aer în piept să sufle casa purcelușului)

2
Copiii ridică cartea cu povestea CEI TREI PURCELUȘI, ilustrația cu lupul și casa purcelușului și denumesc
povestea recunoscută. Denumesc personajele recunoscute din ilustrații.

Educatoare: ,,Trei iezi cucuieți,/ Ușa mamei descuieți!,, (Educatoarea își ține brațul îndoit, parcă ar avea un
coșuleț pe braț și cu mâna cealaltă imită ciocănitul la ușă și cântă cântecul Caprei)

Copiii ridică cartea cu povestea CAPRA CU TREI IEZI, ilustrația cu mama capră.

La cererea educatoarei copiii denumesc personajele din această poveste: Capra, iezii, lupul.

Împreună numără iezii, activitate frontală, și privind ilustrațiile din cartea cu această poveste decid care este
iedul cel mai mic, cel mijlociu și cel mai mare. Prin acest dialog simplu se realizează familiarizarea copiilor
cu gradele de comparație al adjectivelor: cel mai mic, cel mai mare.

Urmează un dialog simplu pentru exersare (fiecare copil este întrebat) activizarea cunoștințelor, întroducerea
cuvintelor noi: horn, covată. Educatoarea formulează propoziții scurte susținând cu gesturi și prezentând
ilustrații, copiii repetă după ea.

Educatoare: Iedul cel mai mic are frați mari.

Educatoare: Anna tu ai soră mai mică sau mai mare?
Copil: Eu am soră mai mare!/ Nu am soră!/Nu am frate!/Am frate mai mic!
Educatoare: Unde locuiești? La casă sau la bloc?
Copil: Eu locuiesc la bloc!/ Eu locuiesc la casă!
Educatoare: Casa ta are horn?
Copil: Da, casa are horn!
Educatoare: Eu locuiesc la casă. Am acasă covată. Fac pâine în covată.
Educatoarea arată ilustrațiile, prezintă covata adusă și imită frământarea pâinii. Copiii repetă propoziția și
imită gestul.

3
Moment surpriză: Educatoarea găsește sub covată o marionetă, un ied mic: Oare cine este?-copiii încearcă
să ghicească.

Am găsit iedul cel mai mic al caprei cu trei iezi! Iedul mă ajută să vă spun povestea Caprei cu trei iezi!

ACTIVITĂȚI ÎN TIMPUL POVESTIRII

Copiii imită tot ce arată educatoarea prin gesturi. Educatoarea prezintă povestea cu ajutorul marionetei și cu
ajutorul ilustrațiilor.

Capra cu trei iezi

Era odată o capră care avea trei iezi. (Educatoarea arată ilustrația cu capra și cu cei trei iezi cu o mână, iar
cu cealaltă mână, pe care este marioneta ,,Iedul cel mic,, salută copiii, și copiii salută iedul.)
Cel mare şi cel mijlociu erau obraznici, dar cel mic era harnic şi cuminte. ( Educatoarea prezintă pe un
ton obraznic cei doi iezi, bate cu piciorul de pământ și copiii o imită. Iedul cel mic este prezentat pe un ton
duios, cu zâmbet larg. Copiii imită mimica educatoarei. Educatoarea mângâie obrajii copiilor cu marioneta).
Într-o zi, capra a spus iezilor că merge în pădure după mâncare, iar ei să stea cuminţi în casă, și să nu
deschidă ușa la nimeni, până nu aud cântecul mamei. (Educatoarea arată ilustrația corespunzătoare
secvenței. Cu mâna cealaltă imită gestul Caprei cerând iezilor să fie cuminți, ridicând degetul arătător, copiii
imită gestul. Educatoarea arată prin ridicarea mâini și mișcarea degetului arătător că este interzis iezilor să
deschidă ușa până nu aud cântecul mamei lor. Educatoarea cântă cântecul caprei de 2x cu copii.)
Lupul a stat ascuns lângă casă, a auzit tot ce a vorbit capra cu iezişorii şi aştepta ca mama lor să plece.
(Educatoarea vorbește în șoapte, arată ilustrația corespunzătoare secvenței povestite. Educatoarea stă
ghemuit și își ține mâna după ureche, imitând lupul care vrea să audă tot ce vorbesc iezii cu capra. Copiii
imită gestul.)
A bătut lupul în uşă, a început să cânte cu glasul lui gros, dar iezii nu au deschis ușa. (Educatoarea
imită ciocănitul la ușă, bate în lemn și pe glas gros începe cântecul caprei. Și copiii cântă cântecul cu glas
gros, imitând glasul gros a lupului. Educatoarea prin mimică prezintă fața dezamăgită a lupului când vede că
iezii nu deschid ușa. Copiiii imită mimica.)
4
Lupul s-a gândit și s-a întors la iezi, a cântat din nou, acum cu glas subțire. (Educatoarea își scarpină
capul cu un deget, imitând lupul în timp ce se gândea la un plan,care să-l ajute să intre în casa iezilor și
începe cântecul caprei pe un glas subțire.Copiii imită glasul subțire și cântă cu educatoarea. Arată ilustrația
cu secvența potrivită).
A reuşit să păcălească iezii. (Educatoarea imită pe un glas gros râsul răuvoitor a lupului.)
Iezii au crezut că a venit mama capră. Au deschis uşa dar s-au ascuns totuşi. S-au ascuns: unul lângă
uşă, altul sub covată şi cel mic în horn. (Educatoarea arată ilustrația potrivită. Imită figura speriată a
iezilor. Și copiii imită figura. Educatoarea cu marioneta ,,Iedul cel mai mic,, fuge din colo-colo speriată, și
copiii o imită. Educatoarea arată cu ajutorul căsuței de jucărie iedul ascuns sub covată. Îndeamnă copiii să
stea liniștiți ca ieduții ascunși și să nu facă gălăgie să nu le observe lupul. Educatoarea ascunde și
marioneta ,,iedul cel mic,, în căsuța de jucărie, în horn.)

Lupul a prins iezii mari dar nu a găsit iedul cel mic și a plecat. (Educatoarea arată ilustrația potrivită.
Imită mârâitul lupului când reușește să prindă iezii. Educatoarea imită lupul furios, caută în fiecare colțișor a
căsuței de jucării iedul cel mic, răstoarnă masa, scăunelele de jucărie din căsuță. Educatoarea imită figura
dezamăgită a lupului și închide ușa căsuței,pleacă).
Capra a venit acasă şi iedul cel mic a povestit cu lacrimi în ochi tot ce s-a întâmplat. (Educatoarea
prezintă ilustrația potrivită. Imită plânsul iedului cel mic. Cu ajutorul marionetelor- Capra,ieduțul- prezintă
marea lor supărare, povestind pe un ton trist, posomorât).
Cei doi au hotărât să-l invite pe lup la cină, ca să se răzbune. (Educatoarea prezintă ilustrația potrivită.
Imită glasul trist și furios a caprei).
Capra şi iedul mic au pregătit lupului o capcană: un scaun aşezat pe o gaură mare sub care au pus
foc. Când scaunul s-a ars, lupul s-a prăbuşit în flăcări. (Educatoarea prezintă ilustrația potrivită.
Pregătește cu ajutorul marionetei masa de jucărie așezată pe o gaură mare. Imită căzătura lupului și urletul
fioros. Copiii imită educatoarea. După prăbușirea lupului educatoarea imită bucuria iedului și a caprei și
începe să sară în sus. Copiii imită, sar în sus bucuroși.)

ACTIVITĂȚI DUPĂ POVESTE

1. Să punem în ordine imaginile poveștii! (Cronologia poveștii)

2. Joc de rol: ,,Eu sunt....,,

Copiii primesc coronițe cu animalele din poveste, se prezintă mai întâi individual cu numele de animal
și prenume, apoi se salută între ei. Ex: Salut! Eu sunt lupul Anna. Salut! Eu sunt capra Radu. La
revedere! La revedere!)
5
 BIBLIOGRAFIE

1. Cucoş, C.(1996): Pedagogie, Polirom, Iaşi

2. Gardner, H. (1983): Frames of Mind. The Theory of Multiple Intelligences, Basic Books, New York

3. Howatt, A. (1984): A History of English Language Teaching, Oxford University Press, Oxford

4. Scrivener, J.(2005): Learning teaching, Macmillan Publishers Limited, UK 5. Harmer Jeremy, The Practictice of
English Language Teaching, Pearson Education Limited, 2001.