Managementul de tip incluziv al clasei de elevi, în contextul cazurilor de

bullying din școlile românești

Studiu de caz, agresiune Bacău, 2023. Analiza cazului prin prisma știrilor
din mass-media și soluții remediale general valabile

 Exemple de știri:
 https://www.google.com/amp/s/romania.europalibera.org/amp/violenta-scoli-bacau-
bullying/32252903.html
 https://www.google.com/amp/s/adevarul.ro/amp/stiri-locale/bacau/elev-din-bacau-batut-si-
umilit-de-colegii-de-2314600.html
 https://www.desteptarea.ro/elev-batut-si-umilit-pentru-ca-a-luat-o-nota-prea-mare-s-a-
deschis-o-ancheta
 https://www.google.com/amp/s/stirileprotv.ro/amp/stiri/actualitate/ce-a-patit-elevul-din-
bacau-care-a-batut-si-a-bagat-cu-capul-in-toaleta-doi-colegi-cu-cateva-zile-inainte-muscase-
alt-copil.html

Un incident de bullying grav a avut loc la o școală din zona rurală a județului Bacău, în
care un elev de clasa a VIII-a a fost agresat fizic și umilit de colegii săi din cauza unei note mai
bune obținute la un test. Comunitatea locală și autoritățile au fost șocate de incidentul care a avut
loc.
Conform relatărilor, elevul a fost intimidat și agresat chiar în fața profesoarei după ce a
primit un 7 la un examen. Apoi, în timpul pauzei, patru colegi de clasă l-au agresat, scuipat și
umilit în fața elevilor.
Mama elevului a comunicat imediat incidentul autorităților locale și Protecția Copilului
Bacău. Din cauza traumei, victima a spus că nu mai dorește să meargă la școală.
Inspectoratul Școlar Județean Bacău a inițiat o investigație în acest caz, colaborând cu
asistentul social și directorul școlii, cu scopul de a acționa și preveni asemenea practici.

În cele ce urmează, ulterior documentării despre caz și identificării domeniului de expertiză

(educația incluzivă), vă prezentăm un plan ce cuprinde mai multe strategii prin care profesorii,
școala și comunitatea, să prevină situațiile nefericite, ca cele de mai sus și să încurajeze incluziunea.

Profesorul poate folosi în procesul de predare-învăţare-evaluare, diverse strategii şi

intervenţii utile:
 - Crearea unui climat afectiv-pozitiv;
- Stimularea încrederii în sine şi a motivaţiei pentru învăţare;
-Încurajarea sprijinului şi cooperării din partea colegilor, formarea unei atitudini pozitive a
colegilor;
-Încurajarea independenţei, creşterea autonomiei personale;
-Încurajarea eforturilor;
-Sprijin, încurajare şi apreciere pozitivă în realizarea sarcinilor şcolare fără a crea
dependenţă;
-Folosirea frecventă a sistemului de recompense, laude, încurajări, întărirea pozitivă, astfel
încât să fie încurajat şi evidenţiat cel mai mic progres;
- Crearea unui climat afectiv, confortabil;
-Centrarea învăţării pe activitatea practică;
-Sarcini împărţite în etape mai mici, realizabile;
- Folosirea învăţării afective;
- Adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare, evaluare;
- Sprijinirea elevului să devină membru al unui grup;
- Organizarea unor activităţi de grup care să stimuleze comunicarea şi relaţionarea
interpersonală (jocuri, excursii, activităţi extraşcolare, activităţi sportive, de echipa);
- Sprijin emoţional;
- Folosirea unui limbaj simplu, accesibil elevului şi nivelului lui de înţelegere;
- Instrucţiuni clare privind sarcinile şi elaborarea unor programe individuale de lucru;
- Aşezarea în prima bancă a elevilor cu deficienţe de vedere, îmbunătăţirea calităţii
iluminării, adecvarea materialelor didactice;
- Poziţia profesorului să fie astfel ca fiecare elev să-l poată vedea, iar în dialogul profesor-
elev, profesorul să vorbească numai stând cu faţă spre elevi;
- Stabilirea foarte clară a regulilor şi consecinţelor nerespectării lor în clasă şi aplicarea lor
constantă;
- Aşezarea copiilor cu hiperactivitate şi deficit de atenţie în primele bănci, astfel încât să nu
le distragă atenţia restul colectivului şi să fie aşezati în apropierea elevilor care sunt acceptaţi de
colectiv ca modele pozitive;
- Încurajarea oricărei tentative de comunicare, indiferent de natură ei;
- Profesorul să fie ferm, consecvent, să folosească înţelegerea şi calmul ca modalitate de
stingere a manifestării agresive a elevului;
- Să fie comentată acţiunea elevului şi nu personalitatea lui;
 - Profesorul să aprecieze limita de suportabilitate a elevului (să nu-l jignească sau sa-l
umilească);
- Profesorul să folosească o mimică binevoitoare şi o atitudine deschisă (să nu încrucişeze
braţele şi să nu încrunte privirea);
- Orice activitate să fie bine planificată, organizată şi structurată;
- Profesorul să dea dovadă de consecvenţă şi corectitudine în evaluare.Abordarea incluzivă
susţine că şcolile au responsabilitatea de a-i ajuta pe elevi să depăşească barierele din calea învăţării
şi că cei mai buni profesori sunt aceia care au abilităţile necesare pentru a-i ajuta pe elevi să
reuşească acest lucru. Pentru aceasta, şcoala trebuie să dispună de strategii funcţionale pentru a
aborda măsuri practice care să faciliteze îndepărtarea barierelor cu care se confruntă elevii în calea
participării lor la educaţie.
Putem stabili de asemenea relaţii de colaborare cu autorităţile locale, părinţii şi
reprezentanţii comunităţii. Poate fi dezvoltat un mediu afectiv pozitiv în care elevii să poată discuta
cu lejeritate despre dificultăţile pe care le pot întâlni şi să aibă curaj să ceară ajutor.
Într-o abordare incluzivă toţi elevii trebuie consideraţi la fel de importanţi, fiecăruia să
îi fie valorificate calităţile, pornind de la premisa că fiecare elev este capabil să realizeze ceva bun.

Cooperare si comunicare

-La nivel de şcoală se vor organiza activităţi pe echipe în care se vor încadra şi copiii nou-
veniţi, astfel încît aceştia să se simtă parte integrantă a colectivităţii de elevi.
-Va fi instituit un sistem de ”tutelă”, atunci cînd cel nou-venit este tutelat de un coleg de
clasă, numit "Prieten". Obligaţiile "Prietenului" vor fi să includă noul coleg în tot ceea ce trebuie să
cunoască despre şcoală, să îl ajute la studii şi în relaţiile cu alţii. Într-o colectivitate de copii
"Prietenul" noului-venit va fi selectat de către profesor, astfel va fi asigurată credibilitatea şi
transferul de autoritate. Prietenul va fi desemnat în dependenţă de interese, astfel încît cei doi să
aibă interese comune. A fi membru al "Cercului de Prieteni" al şcolii trebuie promovat ca un lucru
"la modă". Astfel poate fi transferată autoritatea potenţial negativă care poate să apară într-o clasă în
una potenţial pozitivă. -”Prietenii” vor fi un fel de lideri neformali. Totodată acest lucru
concordeaza cu principiul de ”prieten” utilizat în reţelele de socializare online şi este unul deja
intrat în vocabularul tinerilor.
-"Cercul de Prieteni" din şcoală va fi format din nou-veniţi şi din cei desemnaţi ”Prieteni”.
Prin aceştia se transmit mesaje grupului de copii, se vor organiza competiţii pe "Echipe de Prieteni".
Oricine poate fi parte a "Cercului de Prieteni". Un "Prieten Nou” poate să aibă mai mulţi "Prieteni
Vechi" (dacă mai mulţi copii anunţă că vor să fie prieteni cu noul venit). Această reţea socială va fi
implicată în diverse activităţi de incluziune şi participare: radio/ziar şcolar, cercuri extracurriculare,
consiliul consultativ de copii al şcolii, etc.
Evaluarea performanţelor copiilor integraţi se va realiza în baza obiectivelor individuale
stabilite şi nu în baza curriculei generale sau prin comparaţie cu alţi copii.
Profesorii vor planifica interacţiunea socială între elevi prin:
-utilizarea "Cercului de Prieteni";
-ghidarea spre crearea grupurilor neformale incluzive;
-utilizarea în comun a materialelor didactice;
-învăţarea în grup.
Cei nou-veniţi vor primi responsabilităţi şi implicit autoritate în clasa şi în şcoală.
Pentru crearea unei comunităţi de elevi pot fi folosite următoarele:
-întîlniri săptămînale ale "Cercului de Prieteni";
-obligaţii în clasă pentru fiecare elev;
-prezentarea publică a celor mai bune lucrări ale elevilor;
-cel mai bun elev al săptămînii;
-activităţi nonformale care ar include toţi copiii, cu responsabilităţi împărţite în baza
capacităţilor şi intereselor fiecărui copil.
Se va organiza concurs de eseuri şi desene pentru "Echipe de Prieteni" pe tema ”Vrem să
fim prieteni”.

Să fim mai incluzivi!

Caracteristici ale celor mai bune practici privind Educaţia Incluzivă în SUA:
– Un simt al comunităţii: filozofia şi viziunea precum toţi copii sunt parte din ea şi pot
învăţa;
– Liderism: Conducătorii instituţiilor de învăţământ joacă un rol critic în implementare;
– Standarde înalte: aşteptări ridicate pentru toţi copiii corespunzătoare nevoilor acestora;
– Colaborare şi Cooperare: sprijin şi învăţare operativă;
– Gama largă de servicii: de ex., sănătate, sănătate mentală şi servicii sociale;
– Parteneriat cu părinţii: parteneri egali în educarea copiilor;
– Medii educaţionale flexibile: ritm, sincronizare, şi locaţie;
– Strategii bazate pe cercetare: cele mai bune strategii ale practicii de predare şi învăţare;
– Acces: mediul fizic şi tehnologie;
–Dezvoltarea profesională continuă.
 Ce putem face pentru a fi mai incluzivi?
•Să acţionăm astfel încât toată lumea să se simtă valorizată şi binevenită în şcoală;
• Creaţi un mediu şcolar primitor care transmite mesajul că toată lumea este valorizată, astfel
încât elevii si părinţii să se simtă bine primiţi;
• Faceţi clădirile şcolii accesibile pentru copii cu dizabilităţi;
•Puneţi accent pe progresul individual şi mai puţin pe comparaţiile cu alţi elevi;
• Folosiţi metode de predare care încurajează învăţarea prin cooperare astfel încât elevii să-şi
poată ajută colegii;
• Organizaţi periodic expoziţii cu lucrările elevilor pentru a demonstra că şcoală este mândră
de performanţele obţinute de către aceştia;
Să ne informăm!
•Informaţi-vă cu privire la alte culturi şi stiluri de viaţă, in special cele ale minorităţilor
naţionale din România. Dacă în zonele limitrofe şcolii nu locuiesc multe comunităţi minoritare
pentru a putea obţine informaţii de prima mână, încercaţi să contactaţi asociaţiile culturale, ONG-
uri şi ambasade.
• Informaţi-va cu privire la diverse dizabilităţi. Organizaţi în şcoală ateliere de lucru şi
invitaţi să ia cuvântul persoane cunoscătoare ale domeniului.
•Puteţi solicita ONG-urilor ce activează în domeniul asistenţei persoanelor cu dizabilităţi şi
asociaţiilor de părinţi să vă ajute în identificarea persoanelor potrivite.
Să ne revizuim metodele de predare!
• Oferiţi un curriculum diferenţiat pentru nevoi şi grupuri de vârste diferite.
• Oferiţi un curriculum intercultural – unul care foloseşte perspective culturale diferite şi
încurajează elevii să reflecteze şi să analizeze critic modul în care acţionează prejudecăţile şi
discriminarea.

Acces egal la educatie

Suntem complet de acord cu principiul accesului egal la educaţie. Dar ce ar trebui să

fac dacă părinţii, colegii sau alţi membri ai personalului didactic nu sunt de acord cu acesta?
Ce putem face pentru a combate discriminarea ?
Putem învăţa copiii de la o vârstă fragedă să abordeze critic stereotipurile şi
prejudecăţile. Copiii încep să-şi formeze opinii despre persoane care sunt diferite faţă de ei înca din
perioada preşcolară. Ca adulţi şi educatori, trebuie să avem o atitudine pozitivă în legătură cu aceste
diferenţe astfel încât, în loc de a dezvolta sentimente negative faţă de aceste persoane, copiii să
crească constienti de faptul că persoanele diferite sunt interesante şi este distractiv să te joci cu ele.
Pentru a putea face acest lucru trebuie să conştientizăm modul în care prejudecăţile şi
discriminarea acţionează în societate şi să putem reflecta asupra ideilor preconcepute pe care poate
şi noi le-am preluat pe parcursul vieţii noastre.
-Păstraţi în primul rând o atitudine calmă şi controlată şi fiţi gata să purtaţi o discuţie
raţională oferind argumente logice. Confruntările directe pe ton ridicat nu dau de obicei rezultate. În
cel mai bun caz îi îndepărtează pe partenerii de discuţie şi îi determină să nu asculte nimic din ceea
ce aveţi să le spuneţi.
-Amintiţi-vă că legea este de partea dvs. Discriminarea este ilegală. Două cazuri de
discriminare împotriva elevilor romi au fost deja înaintate spre judecare Tribunalului European
pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
-Fiţi gata să iniţiaţi un dialog cu cei care îşi exprimă părerile discriminatorii. Oamenii au
deseori tendinţa de a repeta idei preconcepute despre indivizi pe care nu i-au întâlnit niciodată sau
cu care au intrat foarte puţin în contact. Puneti-le întrebări de tipul: “De ce crezi asta?”, “Pe ce te
bazezi când sustii această idee"?
-Informaţi-vă. Obţineţi informaţii şi date exacte pentru a combate părerile dezinformate sau
eronat fondate atunci când le întâlniţi. Educaţia incluzivă a fost introdusă cu succes în lume pentru
că îmbunătăţeşte standardul general al educaţiei pe care o primesc copiii.
-Fiţi hotărât în privinţa stabilirii unor limite. Dacă părinţii ameninţă că îşi vor retrage copilul
de la şcoală dvs. din cauza politicii incluzive explicaţi-le că au tot dreptul să o facă, dar că şcoala
dvs. nu poate să încalce legea prin refuzarea accesului anumitor grupuri sau prin segregarea lor în
clase speciale.
-Adoptaţi o atitudine constructivă şi învăţaţi din propriile greşeli. Oamenii nu se schimbă
peste noapte şi unii vor avea nevoie de maimult timp decât alţii pentru a accepta incluziunea şi a-şi
schimba corespunzător comportamentul faţă de elevi şi părinţi.
-Propuneţi conducerii posibilitatea de a participa la programe de dezvoltare şi pregătire sau
conveniţi asupra unor norme de conduită.
-Revizuiţi periodic situaţia pentru a observa dacă atitudinile individuale cu caracter
intolerant sau ofensator au încetat.
 Cultura incluzivă
Cum putem promova o cultură şcolară incluzivă?
-Şcoala dumneavoastră promovează desfăşurarea procesului de învăţare într-o atmosferă în
care elevii să se simtă bine ?
-Strategiile de predare şi modalităţile de proiectare a predării-învaţăူ rii încurajează succesul
şcolar al tuturor elevilor?
-Sunt elevii implicaţi în planificarea şi luarea deciziilor referitoare la propria educaţie?
-Există o declaraţie scrisă în şcoală în care să fie descrisă o viziune clară privind
incluziunea?
-Şcoala ţine seama de experienţele culturare şi educaţionale pe care elevii le aduc din familie
sau comunitatea din care provin?
Reflectaţi asupra practicilor manageriale!
Majoritatea profesioniştilor din domeniul educaţiei se ocupă de managementul
persoanelor. Fie că sunt inspectori, directori, şefi de department sau profesori, regulile de bază în
management sunt aceleaşi la orice nivel. Elevii pot de asemenea să îşi asume roluri de conducere.

Bibliografie
1. Armstrong, M. (2004). Cum să fii un manager şi mai bun, Ediţia a VI‐a, Editura Meteor
Press.
2. Chelcea, S. (1993). Psihologie socială. Universitatea din Bucureşti, Note de curs.
3. Evertson, Carolyn., Weinstein, Carol. (2006). Handbook of Classroom, Management:
Research, Practice, and Contemporary Issues. New Jersey: Lawrence Erlbaum
Associates.
4. Hattie, J. (2014). Învăţarea vizibilă. Ghid pentru profesori. București: Editura Trei.
5. Norvig, P., Russel, S., (2010). Artificial Intelligence. A Modern Approach Third Edition.
New Jersey: Pearson Education.
6. Unicef. (2017). Pachetul Educație Incluzivă de Calitate. Unicef pentru România.

Webografie
1. https://www.google.com/amp/s/romania.europalibera.org/amp/violenta-scoli-bacau-
bullying/32252903.html- accesat în data de 17.03.2024
2. https://www.google.com/amp/s/adevarul.ro/amp/stiri-locale/bacau/elev-din-bacau-batut-
si-umilit-de-colegii-de-2314600.html- accesat în data de 17.03.2024
3. https://www.desteptarea.ro/elev-batut-si-umilit-pentru-ca-a-luat-o-nota-prea-mare-s-a-
deschis-o-ancheta- accesat în data de 17.03.2024
4. https://www.google.com/amp/s/stirileprotv.ro/amp/stiri/actualitate/ce-a-patit-elevul-din-
bacau-care-a-batut-si-a-bagat-cu-capul-in-toaleta-doi-colegi-cu-cateva-zile-inainte-
muscase-alt-copil.html- accesat în data de 17.03.2024