UNIVERSITATEA PENTRU ȘTIINȚELE VIEȚII

,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

PROIECT LA DISCIPLINA ANALIZĂ SENZORIALĂ

STUDENT:
JGHEBAN ALEXANDRU GABRIEL

1
 UNIVERSITATEA PENTRU ȘTIINȚELE VIEȚII
,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

Analiza senzorială a napolitanelor

2
 INTRODUCERE

Scurt istoric al produslui la nivel mondial si national

Cum a aparut napolitana?

Napolitana este o prajitura dulce, crocanta, foarte subtire, uscata si umpluta cu crema
aromata - sub forma de sandwich. Deseori, suprafata napolitanei are un model gen fagure.
Pe vremea cand nu aveau cuptoare, egiptenii coceau un fel de paine foarte subtire, ca o
napolitana, in nisipul fierbinte. In perioada medievala, napolitanele erau foarte importante in
ceremoniile de la curte, la sfarsitul meselor.
Napolitanele, fructele zaharisite si vinul aromatizat erau folosite si in ritualurile
religioase. In 1766, in Franta era la moda un desert facut dintr-o napolitana rulata si umpluta cu
ciocolata si fructe, numite "cannelons".
Primele napolitane erau coapte intre placi de metal care aveau imprimate figura unui
barbat care a devenit sfantul patron al Boemiei. Cele mai multe prese erau dreptunghiulare, dar
existau si unele rotunde, pentru a coace napolitane de aceasta forma. Placile erau unse cu
grasime si incalzite, dupa care compozitia era turnata. Placile erau inchise si in cateva minute
napolitana era gata.
De-a lungul secolelor, brutarii locali au incercat sa creeze arome si design-uri cat mai
variate, aceste napolitane devenind cele mai populare daruri intre cei bogati si faimosi. Chopin,
Wagner, Goethe, Edward VII of England, regalitatea vieneza si kaiserul Wilhelm au mancat
napolitane.
In biserica anglicana, in cadrul impartasaniei sunt folosite mici napolitane de forma
rotunda, cu imaginea lui Iisus crucificat.
In Polonia este o traditie sa imparti sau sa faci schimb de asa-numitele "napolitane de
Craciun”Christmas wafer.
In Romania: Napolitanele JOE: s-au născut la Timişoara în anul 1994, într-un simplu
garaj. La început foile de napolitană erau importate din Austria şi împachetarea produsului se
realiza în mini-făbricuţa de la marginea oraşului. Ulterior, o linie de fabricaţie a fost instalată şi
istoria celei mai bune napolitane din România a început. JOE a devenit în scurt timp cea mai
iubită napolitană din România.
În anul 2000, Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare din lume a decis să
investească în marca JOE şi a achiziţionat fabrica din Timişoara.
Napolitanele Alka: Alka Grup a fost fondata in 1994, odata cu infiintarea primei
companii din grup, Alka Co., o investitie de 6.5 milioane USD. Compania este specializata in
productia, ambalarea si distributia de cafea, napolitane glazurate si neglazurate, biscuiti,
ingrediente, precum si fructe uscate (dry fruit snacks) (seminte, fistic, migdale, mix de fructe
uscate). Toate segmentele au beneficiat de investitii majore in tehnolgie si cercetare, iar utilajele
folosite sunt de ultima generatie, de provenienta germana.1

1
http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor-73876.html
3
 CAPITOLUL I

Caracterizarea generala a napolitanelor

1.1 Clasificarea napolitanelor

-napolitane obisnuite
-napolitane cu ciocolata
-napolitane asortate
-napolitane batonate
-napolitane spirale
-napolitane fructine

1.2 Etapele procesului tehnologic de obtinere a napolitanelor

Prepararea cremelor
Se face similar cremelor destinate umplerii altor grupe de produse fainoase, dar apar si o
serie de particularitati:
• aceste creme trebuie sa fie mai fluide pentru a se putea intinde mai bine pe suprafata
vafelor si a umple cat mai complet spatiile libere ce rezulta din modelajul lor;
• in compozitia cremelor se folosesc materii puternic colorate, aromate si acidulate,
care le imprima caracteristici cat mai pregnante, care sa completeze insusirile gustative mai putin
relevante ale vafelor;
• consistenta cremelor se imbunatatite prin adaugarea deseurilor bine maruntite, ce
rezulta din procesul de preparare a napolitanelor (de la blaturi si in urma taierii lor);
• prepararea cremelor trebuie sa conduca la realizarea unui amestec uniform, care
datorita abaterii sa se prezinte sub forma unei mase spumoase; in unele unitati cele doua faze se
realizeaza distinct; mai intai se omogenizeaza componentele intr-un amestecator, apoi acestea se
trec intr-o masina de batut care are rolul de a ingloba aer in masa de crema;
• pentru a asigura o cat mai buna finete a structurii, dupa amestecare cremele se
rafineaza prin trecerea printre mai multe perechi de tamburi de granit, care zdrobesc granulele de
zahar si de alte materii pe care le contin si apoi se spumeaza.
In afara de amestecatoarele pentru separarea cremelor, descrise mai sus se mai pot folosi
si colerganguri. Aceste utilaje sunt alcatuite dintr-o cuva in care sunt montate pe un ax doua role
de granit. Cuva este fixata pe un cadru rigidizat pe un postament.
Colergangul functioneaza astfel: materiile din care urmeaza sa se preparare crema sunt
introduse in cuva si sub actiunea rotirii cuvei si a apasarii pe care o exercita cele doua role
datorita greutatii proprii, materiile sunt presate puternic si obligate sa se amestece. 2

1.3 Ungerea si umplerea cu crema a vafelor

Aceasta operatie necesita dozarea cantitatii de crema ce urmeaza a se adauga si intinderea
ei pe suprafata vafelor. Cantitatea de crema ce se dozeaza pentru a se introduce intre doua foi de

2
http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml
4
vafe depinde de profilul lor, respectiv de spatiile libere pe care desenul le creeaza si de inaltimea
stratului de crema dintre foi. 2
De obicei se urmareste ca cele doua foi succesive de vafe sa fie cat mai apropiate,
grosimea stratului de crema si respectiv raportul vafe / crema sa se regleze prin adanciturile
blatului, care influenteaza astfel cantitatea de crema pe care o va prelua.
Grosimea stratului de crema dintre doua vafe este de aproximativ:
• 2 - 4 mm pentru napolitanele din vafe plane;
• 10 - 30 mm pentru napolitanele din vafe cu alveola ce se umplu cu crema.
Pentru fabricarea napolitanelor se folosesc foi de vafe de buna calitate, intregi, cu o
culoare uniforma care bucata cu bucata se supun procesului de fabricare a napolitanelor:
• la inceput se ia prima foaie care trebuie sa aiba un aspect corespunzator pentru a fi
asezata in exterior; cele cu alveola se aseaza cu partea libera in sus;
• se dozeaza cantitatea de crema cu care se va face umplerea sau ungerea; pentru situatia
in care operatiile se executa manual, dozarea se face volumetric. Dozarea mecanica se realizeaza
prin incarcarea spatiilor libere create de modelajul vafei si reglarea inaltimii stratului de crema
dintre cele doua foi;
• crema dozata pentru ungerea si umplerea interspatiilor dintre doua foi de vafe se intinde
cat mai uniform pentru a nu ramane goluri de aer care dau aspect necorespunzator produselor;
• peste stratul de crema se adauga o alta foaie, se apasa usor si apoi se reia operatia de
dozare si de ungere cu un nou strat de crema; ciclul de operatii se repeta de atatea ori cate foi de
vafe se suprapun intr-un produs;
• in final, peste ultimul strat de crema se aseaza o vafa care va reprezenta fata exterioara a
blatului de napolitane.
Pentru ungerea cu crema a napolitanelor din foi plate se utilizeaza mai multe tipuri de
masini si dispozitive de uns. Peste foaia astfel unsa se adauga o noua vafa, se coboara pistonul si
se regleaza pentru un nou strat de crema. De aceasta data dispozitivul de ungere se deplaseaza in
sens invers si realizeaza aceleasi operatii. Pentru ca fluiditatea cremei sa se mareasca si astfel
ungerea sa decurga mai bine se recomanda o usoara incalzire a cremelor inainte de incarcarea in
pâlnia dispozitivului de uns. Operatiile se repeta pana ce s-au uns toate vafele ce formeaza
blatul, dupa care prin apasare pe tija , pistonul mobil scoate blatul gata format. inainte de a se
trece la prelucrarea urmatoare, blatul se curata pe margine de surplusul de crema prin razuire cu
un cutit.
Operatiile se repeta pana ce s-au uns toate vafele ce formeaza blatul, dupa care prin
apasare pe tija , pistonul mobil scoate blatul gata format. inainte de a se trece la prelucrarea
urmatoare, blatul se curata pe margine de surplusul de crema prin razuire cu un cutit.
Functionand dupa acelasi principiu ca si mesele de uns, masinile de uns se compun dintr-
o banda transportoare si din doua sau trei dispozitive de uns.

1.4Presarea si taierea blaturilor de napolitane

Presarea blaturilor de napolitane este o faza tehnologica care are doua scopuri:
• serveste la uniformizarea stratului de crema pe toata suprafata vafelor si la
imbunatatirea aderentei dintre cele doua semifabricate;
• in urma racirii blatului crema se intareste si ansamblul formeaza un corp omogen.
Pentru ca presarea sa fie egala pe toata suprafata, blaturile se aseaza intre doua plansete
de lemn si se preseaza prin aplicare de greutati sau prin prinderea intr-o menghina.
Dupa asezarea blaturilor intre cele dous plandete de lemn, supuse la o presiune uniforms,
sunt lssate timp de cel putin 24 ore, intr-o sala in care temperatura nu trebuie sa fie mai mare de
20oC. 3

3
http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml
5
 Taierea blaturilor are rolul de a decupa bucati de napolitane la dimensiunile specifice
sortimentului respectiv. Taierea se efectueaza pe doua directii perpendiculare, cu ajutorul unor
cutite circulare care au avantajul ca supun blatul unor eforturi reduse, menajandu-i structura.
Se poate realiza:
• manual cu ajutorul unor stante taietoare de format corespunzator, ca in cazul
napolitanelor cu forme neregulate;
• mecanizat cu ajutorul masinilor de tsiat napolitane, ca in cazul produselor cu forme
regulate.

Glazurarea napolitanelor
Face parte din grupa operatiilor de finisare. Acoperirea suprafetei se face cel mai frecvent
cu ajutorul glazurii de ciocolata.
Tehnologia glazurarii napolitanelor cuprinde: prepararea ciocolatei si glazurarea propriu-
zisa. Prepararea ciocolatei are rolul de a topi semipreparatele (cuvertura de ciocolata) si de a le
amesteca cu 10 - 20% unt de cacao, care-i imbunatateste fluiditatea, precum si cu alte ingrediente
cum sunt zaharul pudra, laptele praf si altele, care sunt destinate ameliorarii gustului.
Temperatura de prelucrare a ciocolatei trebuie sa fie cu putin mai mare decat cea de topire. Se
vor evita temperaturile mai ridicate de 50 oC, care pot provoca degradarea unora din componentii
ciocolatei .
Ciocolata astfel pregatita se pastreaza in stare calda pana in momentul in care se foloseste
in fabricatie.
Glazurarea se face manual, in care caz se practica atat acoperirea completa cat si partiala,
precum si glazurarea mecanica, situatie in care este mai indicat sa se faca acoperirea completa a
napolitanelor (anrobarea).
Pentru anrobare se folosesc masini prevazute cu benzi transportoare din impletitura de
sarma inoxidabila pe care sunt asezate napolitanele, o cuva, prevazuta cu un disc care se roteste
si care antreneaza o cantitate din ciocolata calda aflata in cuva. Un cutit razuie suprafata discului
si lasa ciocolata sa cada intr-o palnie a dispozitivului de anrobare. Din aceasta palnie ciocolata
curge continuu pe napolitanele aflate pe banda de sarma si acopera complet suprafata
napolitanelor, surplusul scurgandu-se inapoi in cuva si este reintrodus in circuit cu ajutorul
discului de antrenare.
Masina este prevazuta cu un ventilator astfel incat cuvertura de ciocolata sa fie depusa in
strat uniform pe produs si in acelasi timp sa o fixeze pe produs. Dupa aceea produsul este trecut
pe o alta banda transportoare si parcurge o zona de racire unde se solidifica imediat ciocolata si
se definitiveaza forma produsului.

Ambalarea vafelor si napolitanelor

Pentru vafe deoarece sunt produse uscate si casante, ambalajele folosite trebuie sa asigure
integritatea produselor si in acest sens se folosesc materiale simple fara caracteristici deosebite.
Friabilitatea produselor impune de cele mai multe ori ca ambalarea sa se faca manual.
Deoarece sunt produse cu un continut ridicat de grasimi, napolitanele necesita ambalaje
cu caracteristici deosebite: celofan, hartie si foita caserata cu solutii care nu permit migrarea
grasimilor. Se poate face atat manual cat si mecanic. Indiferent de tipul de produs se recomanda
folosirea ambalajelor de transport (cutii de carton, lazi de lemn etc.).
Conservarea si pastrarea intacta a calitatii produselor contra actiunii factorilor interni si
externi. Aceasta se refera la conservarea calitatii produsului alimentar prin protectia lui
impotriva factorilor externi ai mediului: umiditate relativa a aerului, particule de praf, radiatii
ultraviolete, microorganisme, temperatura, socuri mecanice etc. Care, pe langa actiunea lor
directa, pot crea conditii favorabile si pentru actiunea unor factori interni in masa produsului.
Materialul din care se realizeaza ambalajul, sistemul si forma constructiva pot determina efecte
diferite de la o grup a la alta de marfuri alimentare. De aceea, pastrarea intacta a calitatii marfii

6
presupune compatibilitate intre produs si ambalaj (ambalajul sa nu influenteze negativ produsul
in urma unor reactii chimice);
Rationalizarea procesului de manipulare, depozitare, transport si distributie, avand in
vedere numarul mare de operatiuni de manipulare la care sunt supuse marfurile si ambalajele lor
pe parcursul circuitului lor logistic;

Napolitanele in consumul casnic

- Consumul casnic de napolitane a inregistrat o crestere usoara in volum in primul
semestru al anului 2010 fata de aceeasi perioada a anului precedent. Cresterea categoriei se
datoreaza napolitanelor ambalate, in timp ce segmentul vrac se afla pe un trend descendent, dar
inca reprezinta aproape 50% din volumul total.
- Napolitanele sunt una dintre categoriile in care comertul traditional continua sa detin
un rol important - 70% din volum - in timp ce preferinta in crestere a consumatorilor pentru
hypemarketuri, in special, a condus la cresterea ponderii formatelor moderne.
- Printre cele mai mari consumatoare de napolitane se numara gospodariile cu varsta
capului familiei pana in 49 ani, responsabile pentru aproape jumatate din volumul total.
- Un alt segment important este format din familiile cu copii sub 14 ani - care acopera
32% din consumul categoriei - ele reprezentand 22% din totalul gospodariilor din Romania.4

CAPITOLUL II

2.1 Principali producatori /distribuitori ai napolitanelor

In hypermarket am reusit sa identificam numerosi producatori de napolitane,atat
producatori cunoscuti cat si straini. Printre acestia se numara: Nestlé, Alka, European Food,
Creamline, Tecsa business, Romdil, Thesi Vrago Aspropirgos (Grecia), Storck Hole.
Marcile de napolitane prezinta o diversitate de sortimente dupa cum urmeaza:
JOE - NESTLE:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao,cappucino sau nuci;
-napolitane invelite in ciocolata alba cu crema de cacao;
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau alune.
ALKA - ALKA:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao;
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie,lamaie sau alune;5
-napolitane cu crema de cafea expresso.
NATY – EUROPEAN FOOD:
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie,cacao cu visine sau alune.
YUP - CREAMLINE:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de alune;
4
http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml
5
http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor-73876.html
7
 -napolitane simple cu crema de alune.
ALFERS - ALKA:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao;
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau alune.
NO. 1 – TECSA BUSINESS:
-napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau capsuni.
WAFERS JOY - ROMDIL:
-napolitane simple cu crema de capsuni.
WAFERS – TECSA BUSINESS:
-napolitane asortate simple cu crema.
WAFERS CHOCOTIME – THESI VRAGO ASPOPIRGOS (GRECIA):
-napolitane simple cu crema de cacao.
KNOPPERS – STORCK (GERMANIA):
-napolitane cu un strat de ciocolata umplute cu crema de lapte si cacao.
NESQUIK - NESTLE:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao.
CIP - ALFERS:
-napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao.
WILKY – NESTLE:
-napolitane simple cu crema de cacao;
-napolitane invelite in ciocolata alba cu crema de cacao.

2.2 Evolutia pietei napolitanelor

Consumul de napolitane a ramas relativ constant de-a lungul anilor, dar

structura lui s-a schimbat.
Piata este dominata de marcile fabricate pe plan local, astfel ca trei mari companii isi
disputa suprematia: European Food, cu brandul Naty, Nestlé, cu Joe, si Alka, producatorul
napolitanelor cu acelasi nume. Piata napolitanelor nu este atat de diversificata ca, de exemplu,
cea a tabletelor de ciocolata, numarul producatorilor fiind destul de redus, iar importurile,
nesemnificative.
Segmentarea acestei categorii se face, mai degraba, in functie de tipurile de umpluturi,
predominante fiind aromele de cacao (50%), vanilie si alune (cate 15-20%). De asemenea, exista
napolitane invelite in ciocolata si napolitane simple, acestea din urma reprezentand cea mai mare
parte a vanzarilor. Fiind vorba de un produs perceput ca „cel mai ieftin dulce“, consumatorii se
indreapta spre produsele vrac, intr-o masura mai mare decat spre cele ambalate. Este dificil de
cuantificat dimensiunea acestui segment, deoarece o mare parte din vanzarile de acest tip nu pot
fi urmarite. Cu toate acestea, se constata ca, fata de anii precedenti, romanii cumpara acum in
6
cantitati mai mari napolitane ambalate, de marca, apreciind calitatea si gustul deosebit al
acestora.
Potrivit GfK Romania - Institut de Cercetare de piata, din punct de vedere cantitativ,
consumul casnic a crescut anul trecut cu 1,5% fata de 2003, principalii producatori fiind
European Food si Nestlé, care isi disputa peste 60% din piata napolitanelor ambalate. „Chiar
daca, in perioada de timp mentionata, produsele vrac au inregistrat o usoara scadere, de 1%,
acest segment acopera in continuare peste 50% din piata“, precizeaza Raluca Raschip, Consumer
Scan Manager, la GfK Romania. Sase producatori detin peste 90% din piata Napolitanele Naty,

6
http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitatea-impulsioneaza-piata-napolitanelor-de-
marca.html
8
de la European Food sunt disponibile in diverse variante de umpluturi si gramaje. Acest brand
beneficiaza de ample campanii de comunicare pentru publicul-tinta, respectiv copiii intre sase si
paisprezece ani, din mediul urban. Scopul acestora este consolidarea notorietatii marcii, atat in
cadrul targetului precizat, cat si al celui extins (15 – 49 de ani).
Napolitanele Naty se bucura de succes si pe pietele din Cehia, Slovacia, Ungaria si
Republica Moldova. „Din cauza nivelului de trai din Romania, piata de napolitane este sensibil
mai mica decat in alte state din Uniunea Europeana. Mentinerea unui nivel constant al preturilor
este esentiala, in conditiile in care este principalul factor care influenteaza puterea de cumparare.
Politica noastra este de imbunatatire a calitatii produselor si de mentinere a unui pret accesibil
tuturor consumatorilor“, afirma Ioan Micula, presedintele grupului de firme European Drinks.
Conform ACNielsen, in perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005, in topul producatorilor
de napolitane, pe pozitia de lider se situeaza European Food, cu o cota de 50,4%, ca volum. In
toamna anului trecut, compania Nestlé a adus pe piata romaneasca Joe Milky, o napolitana cu un
strat consistent de crema bogata in lapte, partial glazurata. „Initiativa a avut un succes deosebit,
compania ACNielsen anuntand ca Joe Milky detine o cota de 8,2%, in valoare, din piata de
napolitane, la sfarsitul lunii ianuarie 2005, la numai patru luni de la lansarea produsului.
Succesul s-a datorat mixului de marketing, extrem de eficace: un produs care se potriveste
perfect preferintelor mamelor si copiilor, un pret pe masura banilor de buzunar ai copiilor, o
distributie ampla si o comunicare eficienta si atractiva“, explica Angela Dinu, Group Brand
Manager Confectionery la Nestlé Romania.
Sfarsitul lunii ianuarie 2005 a adus vesti bune pentru Nestlé Romania. Aceasta companie
- potrivit celui mai recent raport al ACNielsen – detine o cota valorica de 41,4% din piata
napolitanelor ambalate. Tot din punctul de vedere al valorii vanzarilor, marca Joe a inregistrat, in
2004, o crestere de opt puncte procentuale, fata de anul anterior. Din datele furnizate de
ACNielsen Romania (retail audit), rezulta ca, pe langa European Food, Nestlé si Alka Wafers,
alte trei companii care conteaza in piata totala de napolitane sunt: Onix Romania, Victoria Rom.
si Cream Line Romania. In perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005, cei sase producatori
detineau, cumulat, 92,7%, ca volum al vanzarilor, respectiv 91,7% ca valoare.7

CAPITOLUL III

Exigente ale etichitarii produsului

3.1. Joe vs Alka : istorie, produse

Istoric

7
http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitatea-impulsioneaza-piata-napolitanelor-de-
marca.html
9
 Istoria ciocolatei incepe cu Civilizatia Maya care obisnuia sa bea un amestec ciocolatiu
numit cacahuaquchtl. Cativa ani mai tarziu, popoarele aztece foloseau deja cacaoa drept o
pretioasa moneda de schimb.
In 1523, Cortez ofera europenilor ciocolata pentru prima oara - un melanj din boabe
de cacao, devenita rapid deliciul favorit al bogatilor Europei.
In 1875, Daniel Peter (Elvetia) face prima ciocolata cu lapte din lume. Compania lui
Peter s-a dezvoltat prin mai multe fuziuni, intr-un final devenind Peter, Cailler, Kohler chocolats
suisses S.A., cu care a fuzionat Nestlé in 1929.
Nestlé devine in scurt timp cel mai important producator mondial de produse
alimentare, detinand cea mai buna imagine pentru produsele cu ciocolata, domeniu in care este
considerat pionier.

Nascut in Timisoara in anul 1994, JOE devine intr-un timp relativ scurt cea mai
iubita napolitana din Romania. Initial, foile de napolitana erau importate din Austria iar
impachetarea produsului se realiza in mica fabrica de la marginea orasului. Odata cu instalarea
unei linii de fabricatie, a inceput istoria celei mai bune napolitane din Romania.
Datorita potentialului pe care-l oferea acest produs, in anul 2000, Nestlé, cea mai
mare companie de produse alimentare din lume, ia decizia de a investi in marca JOE
si achizitioneaza fabrica din Timisoara. In scurt timp, gustul irezistibil, varietatea de
arome, imaginea vesela si dinamica propulseaza JOE in fruntea clasamentului napolitanelor din
Romania.
Aducand tot timpul ceva nou, JOE ramane in topul preferintelor tuturor: curios, mereu in
trend, indraznet si vesnic pregatit sa incerce lucruri noi. JOE este astazi cea mai cunoscuta marca
de napolitane.
“Incearca si tu lucruri noi! Eroi sunt toti cei care au curaj sa incerce.”
“JOE. Indrazneste!”
“Indrazneste cu JOE!” - Plin de curaj, curios din fire si intodeauna inovativ – acesta e
noul JOE. Cu forte proaspete si pornit sa experimenteze, JOE iti pune la incercare creativitatea si
dorinta de a iesi din multime.
Avand o reteta imbunatatita in permanenta, fiind in topul napolitanelor din
Romania, JOE crede ca doar cei care au curaj sa incerce lucruri noi pot ajunge in
top. 8

JOE sprijina creativitatea si curajul tinerilor, indemnandu-i sa indrazneasca lucruri noi!

Iar asta pentru ca eroi sunt toti cei care au curaj sa incerce, indiferent daca reusesc sau nu. Ba
mai mult, curajul lor este rasplatit pe www.indraznestesitu.ro . In combinatii de arome si forme
intotdeauna noi, JOE este intotdeauna primul la incercari!

Joe Joyz 36 g
Incearca acum noile bomboane de ciocolata cu lapte, cu cereale si interior crocant de napolitana.

8
www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/
10
 Joe Joyz 140 g
Pentru ca esti mereu in miscare, JOE Joyz de 140 g cu punga resigilabila este desertul
perfect!

Joe Caramel 25 g
Descopera cel mai delicios mix de la JOE. Cum, n-ai auzit?

Joe Vanilie Glazurata 200 g

Incearca JOE Vanilie Glazurata – o combinatie unica de napolitane crocante cu crema de
vanilie, invelite intr-o glazura delicioasa de lapte si cacao!

Joe Cacao 350 g

Bucura-te de o petrecere reusita alaturi de JOE cacao de 350g, acum la o punga mai mare
pe care s-o imparti cu toti!

Joe mini 16 g
Cu JOE 16g oricine se poate bucura de gustul JOE la un pret accesibil!

Joe 50 g
Alegerea ideala pentru o gustare "on the go"!9

Joe 80 g
Savureaza napolitanele crocante cu crema fina de cacao, simple sau glazurate!

Joe 200 g
Incearca noile napolitane JOE cu prietenii tai si continua sa experimentezi!

Joe AERO 24g

Primele batoane aerate din Romania.

9
www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/

11
 Joe Lamaie 50g si 200g
Indrazneste sa racoreasca vara cu noua aroma de lamaie perfecta pentru o vara fierbinte.

Joe Mar si Scortisoara 50g si 200g

Iti aduce aminte de gustul intens de mar copt si scortisoara specific iernii.

Joe Rom de post 13.5g si 200g

Una dintre cele mai populare arome acum si in combinatie cu napolitanele crocante JOE,
ce poate fi savurata si in perioadele de post.Joe rom de post 13.5 g si 200 g10

Alka napolitane
Alka este o marca premium de napolitane. Se adreseaza copiilor si oamenilor mari
deopotriva; e pentru toti cei care vor pauza de dulce, desfatare, gust bun, relaxare. Este secretul
nevinovat al tuturor celor care stiu sa se simta bine.
Napolitanele Alka sunt facute pentru pasionatii de dulciuri, copii, tineri si parinti, cu
pofta de viata si nevoia de energie pentru momentele speciale din zi. Consumatorul de napolitane
Alka ramane mereu aproape de lucrurile cu adevarat importante in viata si pune mare pret pe
gesturile facute din suflet. Iar dulciurile sunt pentru ei modalitati perfecte de a crea acele
momente mici dar speciale in fiecare zi. Ii invitam insa pe toti pasionatii de dulciuri sa savureze
napolitanele noastre si sa creeze momente dragi alaturi de noi.
Alka este o napolitana buna si gustoasa si poate fi gasita in combinatii foarte diverse de
arome. De la cele clasice (cacao, vanilie) pana la cele mai sofisticate si suprinzatoare combinatii
(lamaie, alune, menta si lamaie) diversitatea aromelor napolitanelor Alka satisfac pana si cele
mai exigente gusturi. Pentru a intensifica starea de bine pe care o aduc, anumite sortimente de
napolitane Alka sunt invelite in cea mai buna ciocolata cu lapte, creata dupa o reteta speciala
care tine cont de preferintele pentru ingrediente autentice, ca la mama acasa.
10
www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/

12
 Pe langa ingredientele atent selectionate, de cea mai buna calitate, napolitanele Alka au
unul cu totul special care face ca gustul sa fie de fiecare cel mai bun posibil: sufletul pus de toti
cei care lucreaza pentru ca aceste produse delicioase sa ajunga la cei care le iubesc.
Pentru ca incercam sa facem cele mai prietenoase napolitane(pentru ca ne dorim ca
experienta legata de napolitanele Alka sa fie cat mai placuta si interesanta), inventam forme si
ambalaje cat mai diverse si inteligente in care acestea sa ajunga la consumatori. Suntem primii
care au introdus cutia de 500g care pastreaza napolitanele intregi si proaspete, pentru ca tu sa te
bucuri mai mult timp de ele.

Lista sortimente
 Napolitane cu cremã de cacao – 80g
 Napolitane cu cremã de vanilie – 80g
 Napolitane cu cremã de lãmâie – 80g;Napolitane cu cremã de alune – 80g 11

Alfers
Alfers sunt primele napolitane pe care le-am oferit iubitorilor de dulciuri. Inca de la
inceput, Alfers a fost pozitionata ca marca simpla, directa si familiara si doreste sa ramana in
continuare asa: o marca la indemana consumatorului.
Alfers a luat nastere in 1998, odata cu lansarea primei linii de productie de napolitane.
Primele napolitane Alka nu puteau purta decat acest nume, Alfers, prescurtarea lui “Alka
Wafers”.
Alfers s-au bucurat de succes inca de la inceput, iubitorii de napolitane apreciindu-le
datorita calitatii lor superioare si pretului avantajos. Alfers sunt produse cu ajutorul unei linii
tehnologice moderne. Asta inseamna ca fiecare napolitana Alfers are acelasi gust bun, aceeasi
aroma care a convins la inceput.
Alfers sunt atat preferatele tinerilor cat si ale celor mai in varsta care vor un desert bun, in
arome variate, dar la un pret avantajos. Fie ca sunt sau nu invelite in ciocolata sau au aroma de
cacao, vanilie sau alune, Alfers sunt prietenul oricarui iubitor de napolitane.

Lista sortimente
 Napolitane Alfers cu crema alune 200g
 Napolitane Alfers cu crema cacao 200g
 Napolitane Alfers cu crema lamaie 200g
 Napolitane Alfers cu crema vanilie 200g
 Napolitane Alfers cu crema rom 200g
 Napolitane vrac cacao si rom 2,8 kg
 Napolitane vrac cu cacao 2.8 kg
 Napolitane vrac cu vanilie 2.8 kg
 Napolitane vrac cu lamaie 2.8 kg
 Napolitane cacao glazurate 2 kg
 Napolitane lamaie glazurate 2 kg
 Napolitane glazurate cu cremã de cacao – 250g
 Napolitane glazurate cu crema12

11
http://www.alkagroup.ro/brands/napolitane.php
12
http://www.alkagroup.ro/brands/alfers.php
13
3.2. Mentiuni obligatorii pentru etichetarea produselor alimentare
Anexa nr1
Normă metodologică din 07/02/2002 privind etichetarea alimentelor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 27/02/2002
Actul a intrat in vigoare la data de 27 februarie 2002

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 3. - Scopul etichetării este de a da consumatorilor informaţiile necesare, suficiente,
verificabile şi uşor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care
corespunde exigenţelor lor din punct de vedere al nevoilor şi posibilităţilor lor financiare,
precum şi de a cunoaşte eventualele riscuri la care ar putea fi supuşi.

Art. 4. –
(1) Informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la achiziţionarea
produselor, în privinţa:
a) caracteristicilor alimentului şi în special a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei,
cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei sale, precum şi a metodelor de fabricaţie sau
de producţie;
b) atribuirii de efecte sau proprietăţi alimentelor pe care acestea nu le posedă;
c) sugerării că alimentul are caracteristici speciale atunci când în realitate toate produsele
similare au astfel de caracteristici.
(2) Etichetarea şi metodele prin care aceasta se realizează nu trebuie să atribuie alimentelor
proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau să facă referirii la astfel de
proprietăţi; sunt exceptate de la această interdicţie apele minerale naturale, precum şi orice
alimente cu destinaţii nutriţionale speciale, autorizate în acest sens de Ministerul Sănătăţii şi
Familiei.
(3) Interdicţiile sau restricţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se aplică, de asemenea:
a) prezentării alimentelor, în special în ceea ce priveşte forma, aspectul sau ambalarea acestora,
materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum şi modul în care alimentele
sunt expuse;
b) publicităţii alimentelor.

CAPITOLUL II
Dispoziţii privitoare la alimente

SECŢIUNEA I
Generalităţi
Art. 5. - Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
a) denumirea sub care este vândut alimentul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
14
 c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate; 13
e) data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere
microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al ambalatorului sau al
distribuitorului; în cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului
sau ale distribuitorului înregistrat în România;
h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură
să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală
a alimentului;
i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunzătoare a alimentelor;
j) concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;
k) o menţiune care să permită identificarea lotului;
l) menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevăzute în anexa nr. 1a).

Modificat de articolul 1 din Hotărâre nr. 1357/2006 in data de 11 octombrie 2006

SECŢIUNEA a II-a
Denumirea sub care este vândut alimentul
Art. 6. –
(1) Denumirea sub care este vândut alimentul consumatorului final sau agenţilor economici care
prepară ori furnizează hrană pentru populaţie este cea prevăzută de reglementările specifice
alimentului respectiv, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) în lipsa reglementărilor specifice, denumirea să fie cea obişnuită în România;
b) în lipsa denumirii obişnuite, prevăzută în situaţia descrisă la lit. a), denumirea sub care se
vinde produsul poate fi o descriere a acestuia şi, dacă este necesar, a utilizării sale, care să fie
suficient de clară pentru a permite cumpărătorului să cunoască natura produsului şi să îl
deosebească de alte produse cu care ar putea fi confundat;
c) în toate situaţiile însă denumirea sub care este vândut alimentul trebuie să corespundă naturii,
genului, speciei, sortimentului sau proprietăţilor alimentului ori materiilor prime utilizate în
fabricaţie;
d) pentru alimentele din import trebuie să se utilizeze denumirea comercială sub care alimentul
este fabricat şi comercializat în ţara producătoare. Totodată, în cazul în care prin aplicarea
prevederilor prezentelor norme metodologice, în special a art. 5, această denumire nu permite
consumatorului cunoaşterea naturii reale a alimentului şi distingerea acestuia de alimente cu
care s-ar putea confunda, denumirea comercială să fie însoţită de o altă informaţie descriptivă
care să apară în vecinătatea acesteia;
e) în mod excepţional, să nu se utilizeze denumirea comercială din ţara producătoare în cazul în
care alimentul importat se diferenţiază în mod esenţial de cel cunoscut de consumator sub
această denumire, în ceea ce priveşte compoziţia sau fabricaţia, iar prevederile lit. d) nu sunt
suficiente pentru a asigura informarea corectă a acestuia.
(1) Marca de fabrică, marca comercială sau denumirile atractive nu pot înlocui denumirea sub
care este vândut alimentul.
(2) Denumirea sub care este vândut alimentul trebuie să includă sau să fie însoţită de informaţii
privind starea fizică a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus, ca de exemplu:
transformare în pulbere, refrigerare, congelare, afumare, concentrare, dacă omiterea unor astfel
de informaţii ar putea crea confuzii în rândul consumatorilor. Produsele care au fost tratate cu

13
www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf
15
radiaţii ionizante trebuie să poarte inscripţionarea: "Tratat prin ionizare" sau "Tratat cu radiaţii
ionizante".
(3) Utilizarea de termeni precum: "mod.", "tip", "gen" împreună cu denumirea sub care este
vândut alimentul este interzisă.

SECŢIUNEA a III-a
Ingredientele
Art. 7. –
(1) Prin ingredient se înţelege orice substanţă, inclusiv aditivii, utilizată la producerea sau la
prepararea unui aliment şi care va fi conţinută şi de produsul finit ca atare sau într-o formă
modificată.
(2) Atunci când un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingrediente, acestea
sunt considerate ingrediente ale alimentului respectiv.
(3) În sensul prezentelor norme metodologice, nu sunt considerate ingrediente următoarele:
a) componentele unui ingredient care, în cursul procesului de fabricaţie, au fost temporar
separate pentru a fi reîncorporate ulterior în produs într-o cantitate care să nu o depăşească pe
cea iniţială;
b) aditivii a căror prezenţă într-un aliment este datorată exclusiv faptului că au fost conţinuţi în
unul sau în mai multe ingrediente ale acestuia şi cu condiţia că aceştia nu îşi mai îndeplinesc
funcţia tehnologică în produsul finit;
c) aditivii utilizaţi ca auxiliari tehnologici;
d) substanţele folosite în cantităţi strict necesare ca solvenţi sau ca suport pentru aditivi ori
pentru arome.
(4) Lista cuprinzând ingredientele conţine toate ingredientele din alimente în ordinea
descrescătoare a cantităţii, determinată în momentul introducerii în fabricaţie; vitaminele şi
mineralele adăugate în alimente se menţionează în lista cuprinzând ingredientele.
(5) Lista cuprinzând ingredientele este precedată de un titlu corespunzător care include
menţiunea "Ingrediente", cu următoarele precizări:
a) apa adăugată şi substanţele volatile vor fi indicate în ordinea greutăţii lor în produsul finit;
cantitatea apei adăugate ca ingredient într-un aliment este determinată scăzându-se din
cantitatea totală a produsului finit cantitatea totală a celorlalte ingrediente folosite. Se
exceptează menţionarea apei în cazul în care cantitatea ei nu depăşeşte 5% din greutatea
produsului finit;
b) ingredientele folosite în formă concentrată sau deshidratată şi reconstituite în momentul
fabricării pot fi indicate în ordinea ponderală avută înaintea concentrării sau deshidratării lor;
c) în cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmează să fie reconstituite prin
adăugarea apei, ingredientele pot fi menţionate în ordinea proporţiilor din produsul
reconstituit, cu condiţia ca lista cuprinzând ingredientele să fie însoţită de o
d) menţiune, precum: "ingrediente ale produsului reconstituit" sau "ingrediente ale produsului
gata de consum"; 14
e) în cazul amestecurilor de fructe sau de legume, în care nici un fruct ori nici o legumă nu
predomină cantitativ într-un mod semnificativ, ingredientele se pot înscrie şi în altă ordine,
cu condiţia ca lista cuprinzând ingredientele să fie însoţită de expresia "în proporţie
variabilă";
f) prevederile lit. d) se aplică şi în cazul mixturilor de condimente sau de plante aromatice.
(6) Ingredientele nu se înscriu în cazul alimentelor menţionate în anexa nr. 1c).
(7) În cazul în care ingredientele se înscriu cu denumirea specifică, descrierea se face în
conformitate cu prevederile prezentului articol, cu următoarele precizări:
a) ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile prezentate în anexa nr. 1e) şi sunt
constituente ale unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective;
14
www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf
16
b) ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile prevăzute în anexa nr. 1d) se înscriu în listă
cu denumirea categoriei, urmată de numele specific sau de codul numeric C.E.; în cazul unui
ingredient care aparţine mai multor categorii se indică numai categoria corespunzătoare
funcţiei sale principale în cadrul alimentului respectiv;
c) atunci când un ingredient conţine gluten, denumirile "amidon", respectiv "amidon
modificat", prevăzute în anexele nr. 1e) şi 1d), se completează prin indicarea originii vegetale
a acestuia;
d) indicarea aromelor se face prin menţionarea termenului "aromă/arome" ori a unei denumiri
specifice sau printr-o descriere a acestora. Termenul "aromă naturală" sau altă expresie cu
aceeaşi semnificaţie se utilizează numai pentru aromele a căror componentă de aromatizare
conţine exclusiv substanţele aromatizante şi/sau preparatele aromatizante definite în acte
normative specifice. În cazul în care denumirea aromei conţine o referinţă la natura vegetală
sau animală ori la originea substanţelor încorporate, termenul "natural" sau altă expresie cu
aceeaşi semnificaţie se utilizează numai pentru aroma la care componenta aromatizantă a fost
izolată prin procedee fizice corespunzătoare, prin procedee enzimatice sau microbiologice ori
prin procedeele de preparare tradiţională a alimentelor obţinute în totalitate sau aproape în
totalitate din alimentul sau din sursa aromatizantă respectivă.
(8) Denumirea sub care este vândut un aliment poate fi însoţită de menţionarea unuia sau mai
multor ingrediente, dacă acest lucru este prevăzut prin acte normative specifice.
(9) Un ingredient compus, definit la alin. (2), se poate înscrie în lista cuprinzând ingredientele cu
denumirea proprie sub care figurează în actele normative în vigoare, în funcţie de ponderea sa
cantitativă în aliment, cu condiţia ca aceasta să fie urmată de enumerarea propriilor ingrediente.
Această enumerare nu este obligatorie:
a) în cazul în care ingredientul compus reprezintă mai puţin de 25% din produsul finit; această
excepţie nu se aplică în cazul aditivilor, conform prevederilor alin. (3);
b) în cazul în care ingredientul compus este un aliment şi face parte din categoria ingredientelor
cuprinse în anexa nr. 1c).
(10) Menţionarea apei nu este necesară în cazul în care ea este folosită în procesul de fabricaţie
ca unic mod pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat sub formă concentrată sau
deshidratată ori în cazul în care aceasta serveşte ca mediu lichid, care în mod normal nu poate fi
consumat.

Completat de articolul 1 din Hotărâre nr. 511/2004 in data de 01 ianuarie 2005

Completat de articolul 1 din Hotărâre nr. 1719/2004 in data de 01 ianuarie 2005
Modificat de articolul 1 din Hotărâre nr. 1719/2004 in data de 01 ianuarie 2005 A se vedea
articolul 2 din Hotărâre nr. 1870/2005 in data de 07 februarie 200615
Art. 8. - (1) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, exprimată în procente,
determinată la momentul introducerii acestora în fabricaţie, se declară în următoarele situaţii:
a) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective apare cu denumirea sub care
alimentul este vândut ori este în mod obişnuit asociat cu această denumire de consumator; sau
b) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuată la etichetare prin
cuvinte, desene ori grafice; sau
c) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective conferă caracteristici specifice
alimentului şi îl diferenţiază de alte produse cu care ar putea fi confundat datorită denumirii sau
aspectului său.
(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică:
a) ingredientelor sau categoriilor de ingrediente:
a1) a căror cantitate netă se înscrie pe etichetă, în conformitate cu art. 9 alin. (3); sau
a2) ale căror cantităţi sunt deja stabilite pentru a fi înscrise pe etichete, prin acte normative
specifice;
a3) care sunt utilizate în cantităţi mici în scop de aromatizare;
15
www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf
17
 a4) în cazul în care, deşi apar cu denumirea sub care este vândut alimentul, nu influenţează
alegerea consumatorului, avându-se în vedere că variaţia în cantitate nu este esenţială pentru a
caracteriza alimentul sau nu îl diferenţiază de produsele similare;
b) atunci când prin acte normative specifice se stabileşte în mod precis cantitatea unui
ingredient sau a unei categorii de ingrediente, fără a impune indicarea acesteia pe etichetă;
c) în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (5) lit. d) şi e).
(3) Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică în cazul menţiunilor referitoare la adaosul de
vitamine şi de minerale, atunci când acestea se supun etichetării nutriţionale.
(4) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente se înscrie cu denumirea sub
care este vândut alimentul ori în imediata vecinătate a acesteia, sau în lista cuprinzând
ingredientele, în continuarea denumirii ingredientului sau a categoriei de ingrediente respective.
(5) În cazul alimentelor care au pierdut din umiditate ca urmare a unor tratamente termice sau a
altor tipuri de tratamente la care au fost supuse, cantitatea indicată a unui ingredient sau a
ingredientelor, exprimată în procente, se raportează la produsul finit. Atunci când cantitatea unui
ingredient sau cantitatea totală a ingredientelor înscrisă prin etichetare depăşeşte 100%,
exprimarea procentuală se înlocuieşte cu cea a cantităţii ingredientului/ingredientelor utilizate la
obţinerea a 100 grame de produs finit.
(6) Cantitatea ingredientelor volatile se indică corespunzător cantităţii din produsul finit.
(7) Cantitatea de ingrediente, utilizată în formă concentrată sau deshidratată şi reconstituită pe
parcursul procesului de fabricaţie, poate fi indicată corespunzător cantităţii dinaintea concentrării
ori deshidratării. În cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmează să fie
reconstituite prin adăugarea apei, cantitatea de ingrediente poate fi indicată corespunzător
cantităţii din produsul reconstituit.
(8) Prevederile acestui articol nu exclud aplicarea reglementărilor referitoare la etichetarea
nutriţională. 16

SECŢIUNEA a IV-a
Cantitatea netă
Art. 9. - (1) Înscrierea cantităţii nete a alimentelor preambalate se face în unităţi de volum
pentru produsele lichide şi în unităţi de masă pentru celelalte produse, utilizându-se, după caz,
litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul.
(2) a) Prevederile referitoare la indicarea cantităţii nete se aplică şi în cazul în care prin acte
normative specifice se impune indicarea cantităţii nominale minime sau medii.
b) În cazul unui ambalaj în care sunt introduse două sau mai multe articole conţinând aceeaşi
cantitate din acelaşi produs, ambalate individual, indicarea cantităţii nete se face prin
menţionarea cantităţii nete conţinute de un ambalaj individual şi a numărului total al acestora.
Aceste menţiuni nu sunt obligatorii atunci când numărul total de ambalaje individuale poate fi
numărat cu uşurinţă din exterior şi atunci când cel puţin o indicaţie privind cantitatea netă
individuală poate fi citită clar din exteriorul produsului.
c) În cazul unui ambalaj în care sunt introduse două sau mai multe produse ambalate individual,
care nu sunt considerate unităţi de vânzare, indicarea cantităţii nete se face prin menţionarea
cantităţii nete totale şi a numărului total de ambalaje individuale.
(3) a) În cazul alimentelor solide livrate în mediu lichid se indică pe etichetă şi masa netă a
componentei solide.
b) Prin mediu lichid se înţelege: apă, soluţii apoase de săruri, saramură, soluţii apoase de acizi
alimentari, oţet, soluţii apoase de zahăr sau înlocuitori, sucuri de fructe sau de legume, în cazul
fructelor sau legumelor.
16
www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf
18
 c) Substanţele care se constituie ca mediu lichid pot fi singure sau în amestec, ca atare ori
congelate, cu condiţia ca acestea să fie numai un element auxiliar al componentei solide şi astfel
să nu reprezinte un factor de decizie pentru cumpărător.
(4) Indicarea cantităţii nete nu este obligatorie pentru:
a) alimentele vândute cu bucata, cu condiţia ca numărul de articole să poată fi văzut cu claritate
şi să poată fi numărat cu uşurinţă din exteriorul produsului; în caz contrar se indică numărul pe
etichetă;
b) alimentele care pot înregistra pierderi considerabile de volum sau de masă şi care sunt
vândute la bucată sau cântărite în prezenţa cumpărătorului;
c) alimentele a căror cantitate netă este mai mică de 5 grame sau de 5 mililitri; această
prevedere nu se aplică condimentelor şi plantelor aromatice.

SECŢIUNEA a V-a
Data durabilităţii minimale/termenul de valabilitate, condiţii de păstrare, de conservare şi de
folosire
Art. 10. - (1) Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se înscrie de către producător data
durabilităţii minimale, respectiv data până la care acestea îşi păstrează caracteristicile specifice în
condiţii de depozitare corespunzătoare.
(2) Data va fi precedată de menţiunea:
- "A se consuma, de preferinţă, înainte de ...", dacă în dată este inclusă ziua; sau
- "A se consuma, de preferinţă, până la sfârşitul ...", dacă se indică luna şi anul sau numai anul.
17

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (2) sunt însoţite fie de dată, fie de indicarea locului în care
aceasta este înscrisă pe etichetă sau ambalaj. Menţiunile sunt completate, după caz, cu indicarea
condiţiilor de păstrare şi conservare ce trebuie respectate pe perioada durabilităţii minimale.
(4) Data se compune din indicarea clară a zilei, lunii şi a anului, într-o formă cronologică
necodificată; în cazul alimentelor:
- a căror durabilitate este mai mică de 3 luni, este suficient să se indice ziua şi luna;
- a căror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mică de 18 luni, este suficient să se
indice luna şi anul;
- a căror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient să se indice anul.
(5) Se exceptează de la indicarea datei durabilităţii minimale produsele menţionate în anexa nr.
1b).
Art. 11. - (1) Pentru produsele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de
perisabilitate şi sunt susceptibile ca după un timp scurt să prezinte un pericol imediat pentru
sănătatea consumatorului data durabilităţii minimale este înlocuită de data limită de consum.
Data înscrisă de producător este precedată de menţiunea "expiră la data de ...", indicându-se în
ordine ziua, luna şi eventual anul, în formă necodificată.
(2) Menţiunea prevăzută la alin. (1) este însoţită fie de dată, fie de indicarea locului în care
aceasta este înscrisă pe etichetă sau pe ambalaj.
(3) Menţiunea cuprinsă în alin. (1) se completează cu indicarea condiţiilor de depozitare ce
trebuie respectate.
Art. 12. - (1) Informaţiile privind modul de preparare a alimentelor se indică în aşa fel încât să
permită utilizarea corectă a acestora.
(2) Pentru anumite alimente, în cazul în care producătorul nu stabileşte instrucţiuni precise de
utilizare, acestea pot fi impuse prin acte normative specifice.

17
www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf
19
MENŢIUNI SUPLIMENTARE de etichetare pe grupe de produse
Prevederile art. 5 lit. a)-l) din anexa nr. 1 vor fi completate cu menţiunile specifice fiecărei
grupe de produse, după cum urmează:

14. Ciocolată şi produse din ciocolată

a) se menţionează în mod obligatoriu conţinutul de cacao în substanţa uscată, exprimat în
procente, astfel:
"cacao ... % minim"; b) în cazul ciocolatei umplute se menţionează produsul de umplutură;
c) se exceptează de la indicarea conţinutului net produsele din ciocolată preambalate, cu o
greutate mai mică de 50 g; această excepţie nu se aplică produselor cu o greutate netă mai mică
de 50 g fiecare, atunci când sunt prezentate într-un ambalaj conţinând două sau mai multe astfel
de produse, dacă conţinutul net total, inclusiv ambalajul, este egal cu sau mai mare de 50 g; în
cazul produselor din ciocolată turnate şi goale în interior, această indicaţie poate fi înlocuită cu
conţinutul net minim; 18

3.4. Continutul informational al marcilor JOE si ALFERS ALKA

Conţinutul informaţional al etichetei Marca JOE Marca ALKA

Mini napolitane crocante cu
Denumirea sub care este vândut alimentul
crema de cacao
zahar, faina de grau, grasime
vegetala hidrogenata, cacao
pudra (6%), zer praf din
lapte, amidon din porumb,
lactoza, emulgator (lecitina
din soia), agent de afanare
Lista cuprinzând ingredientele (carbonat acid de sodiu),
stabilizator (difosfat
tetrasodic), dextroza, sare
iodata, arome. Contine
gluten. Poate contine urme de
arahide si alte varietati
similare.
Cantitatea din anumite ingredient - -
Cantitatea netă 200
Data durabilităţii minimale sau data limită 12. 2011
de consum
Se recomanda temperatura
Condiţiile de depozitare sau de folosire maxima de 18 , umiditate
relativa 65-70%
S.C. Nestle ROMANIA
S.R.L., B-dul Dimitrie
Denumirea comercială şi sediul
Pompei 9-9A, Sector 2,
producatorului
Bucuresti 020335, Romania,
tel 0040212044000
Numele şi sediul importatorului - -
Locul de origine sau de provenienţă a Romania
18
www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf
20
Napolitane cu crema de
cacao
Zahar,grasime
vegetala,faina alba de
grau, cacao(4.1%),zer
praf,lapte praf
degresat,emulgator:lecitin
a din soia,agent de
afanare:bicarbonate de
sodiu;sare
iodata,arome.contine
gluten,lactoza,soia is poate
contine urme de alone.
400 g
12. 2011
Se recomanda temperatura
maxima de 22 , umiditate
relative 65-70%
S.C Alka S.R.L Sos
Straulesti,Nr.76-86,sector
1, Bucuresti 013337,
Romania
Romania
 alimentului
Instrucţiuni de utilizare
O menţiune care să permită identificarea
lotului
Menţiunile suplimentare pentru grupa din
care face parte produsul
www.nestle.ro www.alkagroup.ro
Cod C7Y3R7RPPH7M4J Cod AR341MYGG
Bine de stiut:O alimentatie -
echilibrata si diversificata is
un program de activitati
fizice variat sunt foarte
importante pentru un stil de
viata sanatos, 30 de minute
de jogging ard 337 kcal.

3.5. Modalităţile de declarare a valorii nutritive pe eticheta

Acestea sunt variate:
 simple, prezentate sub forma de tabel încadrat într-un chenar, indicând conţinutul în
protide, lipide şi glucide (în grame la 100g produs sau la o porţie sugerată) şi valoarea energetică
exprimată în kJ sau kcal, de asemenea raportată la 100g produs sau la o porţie sugerată, în cifre
şi litere incolore pe fondul culorii ambalajului;
 nuanţate: acelaşi tabel în care protidele, lipidele şi glucidele sunt exprimate pe benzi cu
culori codificate şi acceptate pe plan tot mai larg: culoarea roşie, roşie-portocalie sau roz pentru
protide, culoarea galbenă pentru lipide, culoarea verde pentru glucide şi fond alb pentru valoarea
energetică;
 complexe:
- un pas înainte este făcut de către firmele care, pe lângă menţiunile care indică
valoarea energetică şi principalii nutrienţi, înscriu şi cantităţile recomandate de proteine, de
vitamine şi de substanţe minerale, pe zi sau pentru un meniu;
- complexe: atunci când produsul este destinat unui anumit segment de populaţie,
nominalizat în normele de nutriţie este posibil ca valoarea nutritivă, exprimată prin nutrienţi
sau energie, să nu mai fie declarată numai în unităţi fizice pe o unitate de masă, ci şi gradul de
satisfacere zilnică a necesarului respectiv de către constituenţii existenţi într-o unitate de masă
a produsului, într-o formă accesibilă consumatorilor; un astfel de model presupune
menţionarea pe ambalaj a segmentului căruia produsul îi este destinat.
Modalitatea de declarare a valorii nutritive pe eticheta este una simpla atat la JOE, cat si la
ALKA, dupa cum urmeaza in tabelele 3.1., respectiv 3.2.

Tabel 3.1 – declararea valorii nutritive de pe eticheta JOE

Valori nutritionale medii Per 100g Per portie 20g %CZE*

Energie 460 kcal 92 kcal 5%

Proteine 4g 0,8 g 2%
Glucide 70 g 14 g 5%
din care zaharuri 44 g 8,8 g 10%
Lipide 18 g 3,6 g 5%
din care saturate 18 g 3,6 g 18%
21
 Fibre 2g 0,4 g 2%
Sodiu 0,08 g 0,02 g 1%
*CZE = cantitatea zilnica estimata pentru un adult

Tabel 3.1 – declararea valorii nutritive de pe eticheta ALKA Alfers

Valori nutritionale medii pentru 100g produs 100g
Valoare energetica 483 kcal
Proteine 5,55 g
Carbohidrati 63,9 g
Lipide 22,8 g

CAPITOLUL IV

Analiza elementelor esteticii ambalajelor marcilor JOE si ALKA ALFERS

4.1. Analiza caracteristicilor estetice ale ambalajelor

Cercetatorii au stabilit ca circa 50%din totalul cumparaturilor in magazinele cu

autoservire se fac pe baza unor impulsuri provocate de ambalaje
Din punct de vedere al marketingului ambalarea poate avea o importanta minora, de
exemplu pentru produsele din carne, sau una majora, pentru produse cum ar fi berea, ciocolata,
iaurtul, napolitanelor etc.
Multi economisti considera ambalarea ca pe un element important al politicii de
marketing al companiei, deoarece pe langa calitatile sale intrinseci, care sunt de protectie a
bunului, ambalajul mai presupune si o serie de alte calitati deosebit de importante cum ar fi
promovarea produsului respectiv.
Ambalajul transmite un mesaj promotional foarte puternic mai ales in cazul produselor de
marca.
Dar in spatele unui astfel de ambalaj care sa aduca importante contributii la vanzarea
produsului respectiv se afla o munca imensa, care presupune cunostiinte bine stapanite de
marketing, curajul de a-ti asuma riscul si nu in ultimul rand multa imaginatie.
In spatele producerii unui ambalaj viabil stau numaroase elemente
de estetica si desing care sunt deosebit de importatnte.
Astfel la JOE intalnim culoarea mov intens care este folosita in cantitati mai mari, galben
si rosu in cantitati mai mici sugerand voiosie, energie, adresandu-se tinerilor intre 16 si 25 de ani,
dinamici, noncomformisti, cu pofta de viata si simtul umorului, mereu in cautarea de ceva nou si
carora le place sa experimenteze. Imaginea napolitanei le da pofta de a savura o napolitana
crocanta.
Ambalajul napolitanelor ALKA ALFERS prezinta o culoare calda de mov deschis,
asemanator celor de la JOE, dar ceva mai linistita, mai elaganta, specifica independentei
personale, sugerand napolitanele perfecte pentru o seara in fata televizorului.

22
4.2. Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor napolitanelor

Ambalajul napolitanelor Joe are o forma, culoare si grafica bine definite. La ambalajul
napolitanelor Alka Alfers culoarea trebuie sa fie mult mai atractiva cu desene mult mai
reprezentative pentru atragerea spre consum

CAPITOLUL V

Caracteristicilor senzoriale ale marcilor JOE si ALKA ALFERS

Caracteristicile senzoriale ale napolitanelor JOE si ALKA Alfers sunt descrise in

tabelul 5, dupa cum urmeaza:

Tabel 5 – Descrierea caracteristicilor senzoriale

Descrierea caracteristicilor senzoriale pe baza observatiilor

Caracteristici senzoriale personale ale examinatorilor
Joe
Produsul nu prezinta
deteriorari, bucati cubice cu
Aspect exterior margini regulate, fara
crapaturi sau rupture,
suprafata fara pete;
Straturi alternative de vafa si
Aspect în secţiune
umplutura (cacao-crema);
Formă Cubica;
Foarte consistent in unt de
Consistenţă cacao(10-12%), frageda,
sfaramicioasa;
Culoare Specifica sortimentului;
Placuta, bine precizata,
Aromă
specific aromelor utilizate;
Gust Caracteristic, dulce, specific
23
Alka
Produsul nu prezinta
deteriorari; bucati cubice cu
margini regulate, fara
crapaturi sau rupture,
suprafata fara pete;
Straturi alternative de vafa si
umplutura (cacao-crema)
Cubica;
Prezinta cacao doar
4,1%.consistenata,
nesfaramicioasa;
Specifica sortimentului;
Slaba, dar specifica;
Gust slab in cazul uneia dintre
 aromelor si adaosurilor componente (umplutura sau
folosite, fara nuante straine; invelis);

CAPITOLUL VI

Analiza senzoriala a marcilor JOE si ALKA ALFERS,

pe baza metodei punctajului

6.1. Schema de punctaj

Pentru aceasta s-a elaborat schema de punctaj, cu un total de 20 de puncte, pentru
analiza senzoriala a napolitanelor cu cacao dupa cum urmeaza in tabelul 6.1.:

Tabel 6.1. - Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a napolitanelor cu cacao

Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a napolitanelor cu cacao

Caracteristica Scara de Punctaj
Descrierea caracteristicilor produsului examinat
senzoriala punctaj acordat
Formă cubica, margini regulate, fara crapaturi sau rupture, cu suprafata
4
curate, fara pete;
Putin deformate, usor sfaramate, striate neuniforme, mai putin conturate; 3
Aspect şi
0...4 Cubice, rupte, crema neuniforma; 2
formă
Puternic deformate, usor umezite; 1
Uscate, fara umplutura; 0
Masa compacta, frageda, umplutura cremoasa; 3
Suprafata lipicoasa, umplutura mai putin cremoasa, uscata, mai putin
2
Consistenta 0…3 frageda si insuficienta;
Umplutura este uscata, tare, prea fluida sau lipseste; 1
Lipseste umplutura, vafa umeda; 0
Uniforma, fara pete de culoare, in concordanta cu aroma si adaosurile
2
folosite;
Culoare 0…2 Neuniforma cu pete de culoare nespecifice, prea intens sau slab colorate; 1
Culoarea necorespunzatoare aromei sau adaosului folosit; 0
Placuta, dulce, corespunzatoare culorii si adaosului folosit, fara nuante
4
straine;
Aroma 0…4 Prea puternica; 3
Slaba, dar specifica; 2
Nespecifica si in concordanta cu culoarea si adaosul folosit; 1

24
 Prea puternica sau lipsa, neplacuta, straina; 0
Caracteristic, dulce, bine exprimat, specific aromelor si adaosurilor
7
folosite, fara nuante straine;
Specific, slab exprimat, dar placut; 6
Gust slab in cazul uneia dintre componente (umplutura sau vafa); 5

Gust 0…7 Neconcordanta intre gustul vafei si al umpluturii; 4

Gust usor astringent, umplutura nearomata; 3
Gust acrisor, nu se recunoaste gustul adaosurilor si aromelor folosite; 2
Usor strain, de ranced; 1
Necaracteristic, acru, foarte astringent, strain, neplacut; 0

6.2. Efectuarea analizei senzoriale

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele şi prenumele degustătorului: Costache Rodica
Data: 10. 01. 2011

Punctaj
Punctaj
Caracteristici acordat
acordat Observaţii JOE Observaţii ALKA Alfers
senzoriale ALKA
JOE
Alfers
Aspect si Nu prezinta crapaturi, Forma cubica, nu
4 4
forma aspect normal prezinta deteriorari
Napolitana frageda cu Frageda, dar umplutura
Consistenţă 3 3
umplutura cremoasa mai putin cremoasa
In concordanta cu aroma
Culoare 2 Nu prezinta pete de culoare 2
si adaosurile folosite
Placuta, specifica
Aromă 4 2 Slaba, dar specifica
sortimentului
Gust slab in cazul uneia
Gust 7 Dulce, fara nuante straine 5
dintre componente

TOTAL 20 16

Semnătura degustătorului: R Costache

25
 Fişă individuală de analiză senzorială,
prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele şi prenumele degustătorului: Dinca Cosmin Ionut
Data: 10. 01. 2011

Punctaj
Punctaj
Caracteristici acordat
acordat Observaţii JOE Observaţii ALKA Alfers
senzoriale ALKA
JOE
Alfers
Aspect si Forma cubica, specifica Forma cubica, fara
4 4
forma napolitanelor rupture
Napolitana frageda cu
Consistenţă 3 3 Umplutura cremoasa
umplutura cremoasa

Culoare 2 Fara pete de culoare 2 Fara pete

Placuta, specifica
Aromă 4 2 Specifica
napolitanalor cu cacao

Gust 7 Dulce 6 Specific, placut

TOTAL 20 17

Semnătura degustătorului: C Dinca

26
 Fişă individuală de analiză senzorială,
prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele şi prenumele degustătorului: Dinca Alexandru Daniel
Data: 10. 01. 2011

Punctaj
Punctaj
Caracteristici acordat
acordat Observaţii JOE Observaţii ALKA Alfers
senzoriale ALKA
JOE
Alfers
Forma cubica, specifica
Aspect si Forma cubica, fara
4 sortimnetului, fara 4
forma crapaturi
crapaturi
Frageda, umplutura
Consistenţă 3 3 Umplutura cremoasa
cremoasa

Culoare 2 Nu are pete de culoare 2 Nu are pete

Placuta, specifica
Aromă 4 2 Specifica sortimentului
sortimentului
Dulce, specific
Gust 7 6 Specific, placut
sortimentului

TOTAL 20 17

Semnătura degustătorului: A Dinca

27
 Fişă individuală de analiză senzorială,
prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele şi prenumele degustătorului: Dobinda Marius Madalin
Data: 10. 01. 2011

Punctaj
Punctaj
Caracteristici acordat
acordat Observaţii JOE Observaţii ALKA Alfers
senzoriale ALKA
JOE
Alfers
Aspect si Forma cubica, fara Forma cubica, fara
4 4
forma crapaturi crapaturi
Frageda, compacta, Frageda, cu mplutura
Consistenţă 3 3
umplutura cremoasa cremoasa

Culoare 2 Nu are pete de culoare 2 Nu prezinta pete

Placuta, specifica Placuta, specifica

Aromă 4 4
sortimentului sortimentului
Dulce, specific
Gust 7 6 Specific, placut
sortimentului

TOTAL 20 19

Semnătura degustătorului: M Dobinda

28
 Fişă individuală de analiză senzorială,
prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao
Numele şi prenumele degustătorului: Dragan Nicoleta Raluca
Data: 10. 01. 2011

Punctaj
Punctaj
Caracteristici acordat
acordat Observaţii JOE Observaţii ALKA Alfers
senzoriale ALKA
JOE
Alfers
Aspect si Forma cubica, margini Forma cubica, fara
4 4
forma regulate crapaturi
Frageda, cu umplutura Umplutura unifrma,
Consistenţă 3 3
cremoasa suficienta cremoasa
Nu prezinta pete de
Culoare 2 Nu prezinta pete de culoare 2
culoare
Slaba, dar in
Placuta, specifica
Aromă 4 2 concordanta cu aroma si
sortimentului
adaosurile folosite
Dulce, fara nuante straine, Slab, in cazul uneia
Gust 7 5
specific sortimentului dintre componente

TOTAL 20 16

Semnătura degustătorului: R Dragan

6.3. Fisa centralizatoare

Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao

29
 Punctajul mediu total al
Punctaj individual acordat de fiecare examinator
Caracteristica caracteristicii
( se va calcula media aritmetică
senzorială Examinator Examinator Examinator Examinator Examinator simplă a punctajelor acordate
1 2 3 4 5 de examinatori )

Aspect si forma 4 4 4 4 4 4

Consistenţă 3 3 3 3 3 3

Culoare 2 2 2 2 2 2

Aromă 4 4 4 4 4 4

Gust 7 7 7 7 7 7

Punctajul mediu total al produsului 20

Numele şi prenumele examinatorilor

1 Costache Rodica
2 Dinca Cosmin Ionut
3 Dinca Alexandru Daniel
4 Dobinda Marius Madalin
5 Dragan Nicoleta Raluca

Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea produsului analizat: Napolitane ALKA Alfers cu cacao

Punctajul mediu total al

Punctaj individual acordat de fiecare examinator
Caracteristica caracteristicii
( se va calcula media aritmetică
senzorială Examinator Examinator Examinator Examinator Examinator simplă a punctajelor acordate
1 2 3 4 5 de examinatori )

30
Aspect si forma 4 4 4 4 4 4

Consistenţă 3 3 3 3 3 3

Culoare 2 2 2 2 2 2

Aromă 2 2 2 4 2 2,4

Gust 5 6 6 6 5 5.6

Punctajul mediu total al produsului 17

Numele şi prenumele examinatorilor

1 Costache Rodica
2 Dinca Cosmin Ionut
3 Dinca Alexandru Daniel
4 Dobinda Marius Madalin
5 Dragan Nicoleta Raluca

6.4. Stabilirea clasei de calitate:

JOE va fi introdus in clasa de calitate “Excelent”, intrucat punctajul mediu obtinut

reprezinta 100% din punctajul total al schemei : 20/20.
ALKA Alfers, cu un punctaj mediu de 85% din punctajul total al schemei, va fi
introdus in clasa de calitate “Foarte bun”: 17/20.

CONCLUZII

In urma analizei senzoriale, pe baza metodei punctajului, s-au stabilit urmatoarele:

• Ambele produse prezinta astfel forma cubica, cu margini regulate, fara crapaturi sau
rupturi, cu suprafete curate, fara pete, indeplinind cerintele consumatorilor din acest
punct de vedere;
• Din punct de vedere al consistentei, JOE si ALKA Alfers au o masa compacta,
umplutura cremoasa, JOE diferentiindu-se printr-o fragezime mai puternica;
• Culoarea acestor napolitane este in concordanta cu aroma si adaosurile folosite;
31
 • Diferita este , se pare, aroma si gustul lor. JOE are un gust mai bine definit. Obtinand
punctaj maxim din partea examinatorilor, un gust dulce, caracteristic. ALKA Alfers
are un gust placut, bine exprimat, dar mai slab.

Avand in vedere cele de mai sus, s-a stabilit ca o imbunatatire ar trebui adusa
napolitanelor ALKA Alfers. Aceasta consta in untul de cacao, care ii da o mai buna finete.

BIBLIOGRAFIE

1. http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor-73876.html
2. http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml
3. http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitatea-impulsioneaza-piata-napolitanelor-de-
marca.html
4. www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/
5. http://www.alkagroup.ro/brands/napolitane.php
6. www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

32