UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE
ÎNVĂȚĂMÂNT DISTANȚĂ

PROIECT PSIHOLOGIA SĂNĂTĂȚII

Bozga Victoria
Pop Ana Daniela
Șerban Mihai-Bogdan

1
Tema campaniei

Tema aleasă în cadrul acestei lucrări este cea a activitatății fizice ca stil deviață sănătos, subiect
promovat și în cadrul campaniei identificate drept suport în demersul nostru – campania națională
a informării despre efectele activității fizice asupra sănătății pentru persoane adulte cu boli cronice
și dizabilități (iulie, 2022).

Conceptele pe care se bazează campania

În primul rând, distinge între activitatea fizică și, opusul ei, sedentarismul. Apoi, după criteriul
intensității, se diferențiază între activitate fizică moderată și intensă/viguroasă. De asemenea, sunt
remarcate mai multe tipuri de activitate fizică: aerobă, pentru rezistență/întărire musculară,
exerciții de flexibilitate și exerciții de menținere a echilibrului. Prevenirea și tratamentul sunt alte
două concepte corelate cu beneficiile activității fizice. În lipsa acestora și a unui comportament
sanogen corespunzător, se pot instala bolile cronice și dizabilitățile.

Activitatea fizică sub lupa literaturii de specialitate

Diferitele modele, funcții, beneficii, sau sfaturi/păreri (mai mult sau mai puțin avizate) cu privire
la activitatea fizică nu au rămas doar la nivel laic. Din contră, reprezintă un subiect vast, deosebit
de important de-a lungul vieții, generând o literatură de specialitate prosperă.

Stilul de viață, văzut ca o componentă esențială a sănătății, reductor al disfuncțiilor și al bolilor și

constructor al rezistenței psiho-fizice, reprezintă cadrul propice și necesar pentru practicarea și
menținerea activității fizice. De asemenea, are relevanță cu privire la cultivarea stării de bine, prin
crearea unei discipline atât de trebuincioase asupra indispensabilei mișcări.

Noțiunea predominantă de sănătate a fost analizată în cadrul promovării sănătății, subliniind o

definiție care pune accent pe bunăstarea și calitatea vieții (Korp, 2010). Astfel, un stil de viață
sănătos, în contextul asumat al activității fizice, generează posibilitatea dezvoltării unei dispoziții
robuste din punct de vedere socio-cognitiv.

Majoritatea persoanelor cu boli cronice au mai multe caracteristici comune ale stilului de viață sau
comportamente, în special fumatul, alimentația necorespunzătoare, inactivitatea fizică și
obezitatea (Reeves, 2005). Așadar, carența severă sau lipsa activității fizice, reprezintă un factor
de risc serios pentru dezvoltarea a numeroase disfuncții sau comorbidități. De asemenea, trebuie
remarcat și faptul că există o multitudine de factori care contribuie la sănătate, cum ar fi

2
alimentația, activitatea fizică, nivelul de stres, personalitatea și comportamentul – sănătatea
afectează corpul și mintea unei persoane, spre exemplu, a avea un stil de viață sănătos prin mișcare
fizică, poate ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare (Hanawi, 2020).

Totodată, autoeficacitatea percepută de individ cu privire la desfășurarea activității fizice, joacă un

rol important. Mai precis, atât prin anticiparea rezultatelor pozitive, cât și prin capacitatea de a
angrena convingeri asupra reușitei (de ordin cognitiv și motivațional), persoanele preocupate de
sănătatea izvorâtă din practicarea activităților fizice vor avea șanse considerabil mai mari de a
menține echilibrul psiho-fiziologic, comparativ cu persoanele deficitare la acest capitol.

Propuneri de îmbunătățire a campaniei

Pliantul aferent acestui program este suficient de informativ cu privire la tema campaniei pentru
a-și putea atinge scopul, însă propunem integrarea unor concepte noi cu rol de valoare adăugată și
cu pretenția de a crește eficiența mesajului transmis.

1. Pentru a îmbunătăți nivelul de înțelegere al taxonomiei cu privire la tipurile de activități

fizice propuse, considerăm utilă adăugarea unei clarificări în cadrul celei de-a doua sugestii, astfel:
„utilizarea echipamentelor de exerciții fizice” se va transforma în „utilizarea unor echipamente
specializate pentru exerciții fizice afară sau în sala de forță”.
2. După pagina a 2-a ¨Tipurile de activitate fizică¨, sugerăm introducerea unor Statistici
globale privind frecvența activităților fizice în rândul persoanelor cu dizabilități și ocurența unei
palete extinse de afecțiuni. Această informație considerăm că ar avea un impact mai pregnant
asupra populației tintă, deoarece procentele referitoare la prevalența diferitelor tipuri de afecțiuni
sunt ancorate în realitatea îngrijorătoare din prezent, factorii de risc afectând dramatic speranța de
viață. Aceste statistici vor apărea pe noua pagină cu numărul 3, astefel că următoarele 2 pagini din
pliantul original vor fi decalate.

Există 1,2 miliarde de persoane cu dizabilități în lume. Acestea reprezintă 15% din populația
globală. Persoanele cu dizabilități efectuează activități fizice în mod regulat cu o frecvență redusă
la aproximativ jumătate față de persoanele non-dizabilitate, în consecință au cu 57% mai multe
șanse să fie obeze decât adulții fără dizabilități. Obezitatea reprezintă un factor de risc important
pentru adulții cu dizabilități, crescând cu 33% șansele de a avea o afecțiune cronică, precum
hipertensiune arterială, diabetul zaharat de tip 2, accidentul vascular cerebral sau cancerul. În
România situația este și mai îngrijorătoare din cauza diverselor impedimente de ordin social
(suport limitat din partea instituțiilor, costuri semnificative, stigmă și stereotipuri negative),

3
individual (lipsa de informare, motivare, temeri ) sau de mediu (accesibilitatea în săli de sport sau
în afara acestora, transport și echipament inadecvate), precum și a lipsei unor
specialiști/programe/politici concrete de implmentare a activității fizice în cazul persoanelor
dizabilitate.

3. La subtitlul ¨Beneficii ale activității fizice regulate¨ propunem adăugarea unor beneficii de
ordin social care pot sensibiliza pesoanele cu dizabilități cu privire la mesaj. În lupta lor
permanentă pentru incluziune (unitate și acceptare) și interacțiune sociala, sportul în unitățile
deschise (săli de sport, aer liber) poate contribui la reducerea stigmatelor și stereotipurilor negative
(slabi, incapabili, limitați) prin demonstrarea propriilor lor abilitați și capacități de reziliență.
4. Ca ultimă sugestie, propunem adăugarea unor Instrumente de implementare a activității
fizice - surse de informare suplimentare sub formă de link către diverse publicații sau site-uri
avizate, dupa cum apar mentionate intr-o brosura similara din iulie 2021 (material adresat
profesioniștilor din sănătate - https://dspb.ro/dspb-uploads/2021/07/Pliant-profesionisti-1-
Activitate-fizica.docx ). Deasemenea, adăugarea unor programe/grupuri de suport/activități
sportive, dincolo de sugestia adresată populației țintă de a se adresa medicului de
familie/specialistului. Pot fi adăugate tot sub formă de link sau cu adresa și telefon, după caz.
Aceste surse de informare suplimentre și grupuri de suport pot contribui semnificativ la motivarea
persoanei și încurajarea spre a iniția și menține activități fizice regulate.

Recomandari de activitate fizica in functie de diferite diagnostice:

https://insp.gov.ro/download/cnepss/proiecte_si_parteneriate/eupap/Recomandari-de-
activitate-fizica-EUPAP.pdf
Institutul Național de Statisitică, Starea de sănătate a populației din România, 2021:
https://insse.ro/cms/ro/content/starea-de-s%C4%83n%C4%83tate-popula%C8%9Biei-
din-rom%C3%A2nia-1
Sport pentru persoane cu dizabilitati:
https://ro.warbletoncouncil.org/deporte-adaptados-discapacitados-8122
Proiect de terapie prin sport:
https://jurnal-social.ro/vasleste-pentru-viata-un-proiect-de-terapie-prin-sport-pentru-
persoane-vulnerabile/
Orientările UE privind activitatea fizică:
https://ec.europa.eu/assets/eac/sport/library/policy_documents/eu-physical-activity-
guidelines-2008_ro.pdf

4
Resurse bibliografice

 Hanawi, S. A., Saat, N. Z. M., Zulkafly, M., Hazlenah, H., Taibukahn, N. H.,
Yoganathan, D., ... & Low, F. J. (2020). Impact of a Healthy Lifestyle on the
Psychological Well-being of University Students. International Journal of
Pharmaceutical Research & Allied Sciences, 9(2).
 Korp, P. (2010). Problems of the healthy lifestyle discourse. Sociology compass, 4(9),
800-810.
 Reeves, M. J., & Rafferty, A. P. (2005). Healthy lifestyle characteristics among adults in
the United States, 2000. Archives of internal medicine, 165(8), 854-857.
 CDC Vital Signs (Updated 2018, 16 Nov.) Adults with Disabilities.Physical activity is for
everybody Disponibil la: https://www.cdc.gov/vitalsigns/disabilities/index.html
consultat: 17 mai 2023

Nota: Toti colegii am participat in mod egal la realizarea acestui proiect.

5
BROȘURA INIȚIALĂ

6
7
8
9
BROȘURA MODIFICATĂ

10
11
12
13
14
15