Cursul 2- Fiziopat

Definiţie

• Etiologia studiază cauzele şi condiţiile de apariţie a bolilor, termenul provine din cuvintele
greceşti aitia = cauză, logos = învăţătură.

Ce este un complex etiologic?

• factor determinant

• factori favorizanţi

Ex. Tuberculoza

• Factor determinant: bacilului Koch

• Factori favorizanti: malnutriţia, oboseala, frigul, unele afecţiuni care scad rezistenţa
organismului (rujeola, tusea convulsivă), factorii ereditari

Clasificarea bolilor genetice- FACTORI ENDOGENI

• Boli cromozomiale
• Boli genetice simple
• Boli multifactoriale
• Boli genetice mitocondriale
• Boli ale celulelor somatice
• FACTORI EXOGENI
1. Factorii fizici
a) Agenţii mecanici (traumatisme, tăieri, înţepări etc.)
b) Agenţii termici
c) Electricitatea
d) Energia radiantă
e) Agenţi meteorologici
f) Factorii de mişcare
2. Factorii chimici
a) Factorii alimentari
– Bolile carenţiale
– Bolile datorate tulburărilor de aport proteino-caloric
» Malnutriţia
» Obezitatea

b) Factorii terapeutici
– Efecte secundare ale medicamentelor
– Reacţiile secundare previzibile
– Reacţiile secundare imprevizibile
– Lezarea embrionului sau fătului produsă de medicamente
– Rezistenţa la medicamente
– Dependenţa medicamentoasă
c) Factorii toxici
– Intoxicaţia cu plumb
– Intoxicaţia cu monoxid de carbon (CO)

d) Alcoolul, tutunul şi drogurile

– Dependenţa psihică reprezintă o perpetuare condiţionată a unui
comportament atâta timp cât abuzul de substanţă este recompensat
printr-o plăcere aşteptată şi este întărit prin utilizarea ulterioară.
– Dependenţa fizică este rezultatul dezvoltării toleranţei la substanţă ca
urmare a tulburărilor metabolice şi a rezistenţei fiziologice la o
cantitate dată de substanţă.

3. Factorii imunologici
• Reactiile de hipersensibilitate
– Ex. febra de fân, astmul, urticaria,
• Bolile autoimune
– Ex. tiroidite, anemii hemolitice
• Sindromul deficientei imune
– Ex. SIDA
4. Factorii pshiho-sociali
• Boli mintale
– Ex. depresia
• Boli psihosomatice
– 3 conditii: anxietatea, suprasolicitarea şi frustarea
– Ex. ulcerul peptic, hipertensiunea, boala coronariană
ischemică
• Boli de adicţie
sunt datorate alcoolului, drogurilor şi fumatulu

CLASIFICAREA BOLILOR IN FUNCTIE DE INTERRELATIA DINTRE FACTORI ETIOLOGICI

• Boli cu determinism genetic pur

– În cadrul acestor boli genotipul singur este răspunzător de tabloul clinic (ex.
boli cromozomiale, mutaţii genetice cu efecte majore – hemofilia,
acondroplazia).
• Boli cu determinism genetic predominant
– Acestea devin evidente în anumite condiţii de mediu (ex. deficitul de G-6-PD
eritrocitară, deficitul de colinesterază).
• Boli cu etiologie mixtă
– Aceste boli au un determinism multifactorial (ex. psihozele majore,
coronaropatiile cu debut precoce, bolile reumatismale degenerative, diabetul,
hipertensiunea).
• Boli cu determinism ecologic predominant
– Evoluţia acestor boli este influenţată de genotip (ex. bolile infecţioase).
• Boli cu determinism ecologic pur
– Asemenea boli (ex. intoxicaţii, traumatisme) rezultă prin acţiunea factorului de
mediu şi nu sunt influenţate de genotip .
 PATOGENIA GENERALA

Definiţie
• Patogenia este ştiinţa care se ocupă cu studiul mecanismelor de producere, de
evoluţie şi de terminare a bolilor (pathos – suferinţă şi genesis – a produce)
• Numărul şi varietatea proceselor patologice sunt imense
• Cea mai mare parte a bolilor reprezintă combinaţii ale unui număr mic de procese
biologice bazale

Adaptarea la stres

• Adaptarea la stres poate fi:

– Generală (implicând sistemele de control homeostatic): menţinerea echilibrului
glicemic
– Locală (celulară): hipertrofia cardiacă

Sanatatea si boala ca adaptare la stres

Sănătatea şi boala sunt stări de adaptare la stresorii care ameninţă sănătatea.

• Adaptarea fiziologică este homeostatică, cu înlăturarea stresorilor şi menţinerea
structurii şi funcţiei normale = SĂNATATE
• Adaptarea patologică nu poate înlătura stresorii sau dezechilbrele = BOALĂ
Tipuri de factori stresanti.

• Stresul somatic (bioecologic): zgomote, căldură, trepidaţii, radiaţii, traumatisme,

efort fizic etc.
• Stresul psihic: poate fi produs de orice factor care reprezintă o ameninţare,
determină o frustare, un conflict, o suprasolicitare sau o stare afectivă deosebită.
• Stresul social este reprezentat de dificultăţi la serviciu, condiţii nesatisfăcătoare de
viaţă, probleme în cadrul familiei sau relaţiilor interumane şi sociale, izolarea,
dezrădăcinarea

Tipuri de stres

• Eustres (stres pozitiv) = când persoana se simte stimulată şi este capabilă să

răspundă solicitărilor
• Distres (stres negativ) = când persoana se simte ameninţată şi nu are capacitatea
să răspundă solicitărilor

Etape evolutie a sindromului general de adaptare – SGA

Etapa de alarmă
– Faza de şoc: scăderea rezistenţei generale a organismului şi deprimarea sistemului
nervos central
– Faza de contraşoc: apare odată cu adaptarea organismului, prin mobilizarea
mecanismelor sale de apărare (catecolamine, cortizol)
Etapa de rezistenţă
• Este menţinut prin hormonii corticosteroizi, cel mai important fiind cortizolul
• Modificări morfologice: hipertrofierea suprarenalelor, atrofia timusului,
reducerea de volum a organelor limfatice, ulceraţii gastro-duodenale
•
• Dacă sistemul se adapteză sau stresorul este înlăturat, se produce o
întoarcere la starea de echilibru bazală.
Etapa de epuizare
• Etapa de epuizare reprezintă incapacitatea organismului de a se adapta

MECANISMELE ADAPTARII LA STRES

Hipotalamusul
– Axul hipotalamo-hipofizo-adrenal
Formaţia reticulată
Sistemul nervos simpatic

AXUL HIPOFIZO HIPOTALAMO ADRENAL IN STRES

• În răspuns la stres, hipotalamusul eliberează corticotropin-releasing hormone (CRH).

La rîndul său, CRH acţionează la nivelul hipofizei şi determină eliberarea
adrenocorticotropinei (ACTH). ACTH stimulează suprarenalele să elibereze
catecolamine şi cortizol
• Circuitele de răspuns la stres îşi exercită efectele prin sistemul nervos autonom, care
controlează funcţiile vitale ale organismului (frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială,
respiraţia, digestia)
• Cortizolul, numit şi hormon glucocorticoid, creşte glicemia prin procesele de
glicogenoliză şi neoglucogeneză

Mecanisme Endocrine
• Catecolaminele
– Efecte cardiovasculare
• creşterea presiunii arteriale (datorită tahicardiei şi
vasoconstricţiei)
• redistribuirea sângelui spre muşchii scheletici
– Efectele metabolice
• creşterea producţiei de energie (creşterea glicemiei
şi lipoliză)
– Efecte nervoase
Adrenalina creşte activitatea nervoasă prin sistemul activator reticulat ascedent ceea ce
poate explica amplificarea alertei mentale asociată cu etapa de alarmă

• Cortizolul
– creşterea glucozei plasmatice
– creşterea catabolismului proteic
– depresia sistemului imun
• Hormonul de creştere (GH)
• Hormonul antidiuretic (ADH sau arginin-vasopresina, AVP)
• Beta-endorfinele
•
Mecanisme imunologice
Stresul produce o creştere a producţiei de corticosteroizi care determină imunosupresia
• Circulaţia celulelor din sistemul imun
– Inhibarea acumulării neutrofilelor la locul inflamaţiei
• Functia limfocitelor
– Limfocitele T: inhibarea proliferării
– Limfocitele B: inhibarea activării şi proliferării
• Funcţia monocitelor şi macrofagelor
– Inhibarea diferenţierii monocitelor în macrofage
• Mediatorii inflamaţiei
– Inhibarea mobilizării celulelor
– Inhibarea acţiunii mediatorilor inflamaţiei

Patologia de stres (maladaptarea)

• La indivizii sănătoşi, răspunsul la stres este rapid iniţiat şi terminat, în concordanţă cu
durata de acţiune a stresorului, limitând expunerea organismului la efectele nocive
ale expunerii la reacţia de adaptare la stres
• Când intensitatea şi cronicitatea stresorului şi a sistemelor de răspuns la stres sunt
exacerbate, pot aparea disfuncţii, iar individul devine maladaptat
•
• Boli cardiovasculare
• Boli digestive
• Deficiente imune induse de stres
• Neoplazii
• Alte boli: dermatologice, neuromusculare, respiratorii