IMPORTANȚA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN DEZVOLTAREA

GÂNDIRII CRITICE LA ELEVI

Profesor învățământ preșcolar: Mahu Felicia

Școala Gimnazială ”Sfânta Maria” Botoșani

,, Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăți o să țin minte, dar dacă mă implici o să
înţeleg. ”

Metodele activ-participative sunt esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice la elevi.

Aceste metode încurajează spiritul de colaborare și de lucru în echipă, punând elevul în
situația de a căuta informații în plus față de manual. De asemenea, acestea îi dezvoltă
imaginația și creativitatea, ajutându-l să realizeze legături între cunoștințele acumulate la
diferite discipline.

Metodologia modernă operează schimbări legate de așteptări în domeniul educației, în

special de evaluare, creşterea potenţialului formativ al metodelor clasice prin accentuarea lor
euristică şi caracter activ-participativ. Educația modernă promovează învățarea prin metode
active, învăţare bazată pe achiziţia de experienţă conceptualizată a omenirii, dar de asemenea,
pe propria sa investigare a realității , a formării de cunoștințe și experiențe prin efort personal.
Nu se mai antrenează determinarea elevului să depoziteze cunoștințe în mintea lui, ci să învețe
să ia parte la producerea de noi cunoștințe.

Aceste metode îl implică pe elev în interacțiunea sa cu obiectele de învățare, ceea ce

determină un activism maxim al structurilor operațional-mentale în raport cu sarcinile de
învățare în care este angajat. Astfel, elevul este pus în situația de a descoperi singur
cunoștințe, plecând de la ceea ce știe deja. Gândirea critică este un mod de abordare și
rezolvare a problemelor pe baza convingerii, argumente logice şi raţionale, care implică
verificarea, evaluarea si alegerea răspunsului corect pentru o sarcină dată și motivarea
respingerii celorlalte soluții alternative.

Gândirea eficientă este dezvoltată prin munca în colaborare, ceea ce înseamnă lucrul în
perechi, în grupuri. Munca în colaborare este eficientă dacă există o tranziție de la respectul
pentru ideile altora la încrederea în sine, trecerea de la concret la abstract, din gândirea
intuitivă, bazată pe exprimarea opiniilor fără a reflecta asupra ei, la gândirea logică care îi
sprijină pe unii să tragă concluzii bazate pe ipoteze, abordând lucrurile din mai multe
perspective.
Metodele de dezvoltare a gândirii critice, aplicate grupului, pot dezvolta un set de
atitudini şi comportamente prin formarea relațiilor interpersonale dintre elevi:
 abilități de comunicare
 capacitatea de a înțelege
 transferul de informații
 interdisciplinaritate şi transdisciplinaritatea

Prin utilizarea metodelor activ-participative, se urmărește creșterea nivelului de

implicare a fiecărui elev, dezvoltarea motivației intrinseci, asigurarea unui caracter conștient
al învățării și scăderea numărului de elevi care rămân în urmă la învățare.
Unele dintre metodele activ-participative utilizate pentru a dezvolta gândirea critică:

 Brainstormingul
 Tehnica ciorchinelui
 Metoda mozaic
 Metoda SINELG
 Jurnalul cu dubla intrare
 Cubul
 Cvintetul
 Metoda palariile ganditoare
 RAI
 Tehnica Lotus
 Harta conceptuala
 Copacul ideilor
 Diagrama WENN
 Metoda 6-3-5
 Explozia stelară
 G.L.C. (GÂNDIŢI, LUCRAŢI ÎN PERECHI, COMUNICAŢI)

Aplicarea Tehnicii Lotus, cunoscută și sub denumirea de „Floarea de Lotus”, o

metodă de brainstorming care presupune deducerea legăturilor între idei sau concepte,
plecând de la o temă centrală, urmează următorii pași:

1. Construirea diagramei: Se desenează un cerc central, înconjurat de alte opt

cercuri, asemănător cu petalele unei flori de lotus.
2. Scrierea temei centrale: Tema sau problema centrală este scrisă în cercul din
mijloc.
3. Generarea de idei secundare: Participanții se gândesc la idei sau aplicații legate de
tema centrală. Acestea sunt scrise în cele opt cercuri care înconjoară tema centrală.
4. Utilizarea ideilor secundare ca teme centrale: Fiecare dintre cele opt idei
secundare devine o nouă temă centrală pentru alte opt „flori de lotus”.
5. Construirea de noi conexiuni: pentru fiecare dintre aceste noi teme centrale, sunt
generate alte opt idei secundare.
6. Evaluarea ideilor: Analizați diagramele și evaluați ideile generate, atât calitativ cât
și cantitativ .
Această tehnică ajută la generarea de noi idei și la explorarea relațiilor dintre idei,
facilitând gândirea creativă și critică.

G.L.C. (GANDIȚI, LUCRĂȚI ÎN PERECHI, COMUNICAȚI)

Acesta metodă își propune să dezvolte capacitatea de a utiliza sinteza, rezumarea
conceptelor şi informaţiilor, individual şi în colaborare. Prin utilizarea aceastei metode elevii
învață să comunice informațiile pe care le cunosc, într-un limbaj accesibil pentru a fi înțeleși,
învață să pună și să-și pună întrebări, să reflecteze, să descopere că cel mai simplu mod de a
găsi răspunsuri este să adreseze întrebări.
Exemplu: DȘ –activitate matematică (grupa mare)
Rezolvare de probleme
Într-un bol vor fi 20 de jetoane colorate cu numere de la 1 la 10, vor fi două jetoane cu
numărul 1, două cu numărul 2, două cu numărul 3 și așa mai departe pana la 10.
Elevii vor fi rugați să aleagă câte un jeton și astfel elevii se vor împărți în 10 perechi. Toți vor
primi același volum de muncă: Rezolvați exercițiul 6-1= ,construiți o mulțime cu tot atâtea
elemente cât arată rezultatul. După comunicarea sarcinii, fiecare copil va avea la dispoziție 3 -
5 minute să reflecte la problema propusă (activitate individuală). Apoi împreună cu
perechea lui, vor formula un răspuns comun, cu care amândoi sunt de acord și mai departe
vor prezenta răspunsul colegilor lor (activitate în pereche). În final, sunt prezentate
răspunsurile echipelor, vor fi analizate și notate cele mai corecte și unice soluții (activitate
frontală).

Nu există o metodă care să fie “cea mai eficientă” în toate situațiile, deoarece eficiența
unei metode depinde de mai mulți factori, inclusiv de stilul de învățare al copilului, de
contextul în care este aplicată metoda, de obiectivele de învățare și de alte aspecte.

Fiecare metodă are avantajele și dezavantajele sale. De exemplu, brainstormingul poate

fi foarte eficient pentru stimularea creativității și a gândirii libere, dar poate fi mai puțin
eficient pentru învățarea unor concepte complexe care necesită o abordare mai structurată. Pe
de altă parte, harta conceptuală poate fi foarte utilă pentru înțelegerea relațiilor dintre
diferite concepte, dar poate fi mai puțin eficientă pentru stimularea gândirii creative.

În cele din urmă, cel mai important este să se utilizeze o varietate de metode și să se
adapteze metoda la nevoile specifice ale fiecărui copil și ale situației de învățare. În acest fel,
se poate maximiza eficiența procesului de învățare și se poate dezvolta gândirea critică a
copiilor într-un mod echilibrat și cuprinzător.

Reușita eficienței acestor metode depinde și de implicarea emoțională, tactul pedagogic,

măiestria, profesionalismul și pregătirea pedagogică a cadrelor didactice prin:

1. Întrebări deschise – întrebări care încurajează elevul să tragă propriile concluzii,

precum „ce părere ai despre personaj?” sau „Ce crezi că a vrut să spună autorul prin asta?”.
2. Încurajarea elevului să examineze diferite perspective și să analizeze informațiile:
Îndrumarea elevului să analizeze personajele comparându-le și contrastând cu elemente din
aceeași poveste sau din afara acesteia.
3. Încurajarea curiozității: încurajarea elevului să fie curios și să pună întrebări. De
exemplu, încurajat să exploreze diferite subiecte care îl interesează și să pună întrebări despre
ele.
4. Folosirea de jocuri și activități distractive: Există multe jocuri și activități care pot
ajuta la dezvoltarea gândirii critice. De exemplu, jocurile de strategie, puzzle-urile, jocurile de
rol și activitățile creative pot stimula, toate, gândirea critică.
5. Modelarea gândirii critice: Copiii învață multe lucruri imitând adulții din jurul lor.
Prin urmare, le putem arăta cum să gândească critic, exprimându-ți propriile gânduri și
raționând într-un mod clar și logic.
6. Încurajarea discuțiilor și dezbaterilor: Discuțiile și dezbaterile sunt excelente pentru
stimularea gândirii critice. Elevii pot fi încurajați să-și exprime propriile idei și opinii, să
asculte și să ia în considerare opiniile celorlalți.
7. Utilizarea responsabilă a tehnologiei: Tehnologia poate fi un instrument puternic
pentru încurajarea gândirii critice. De exemplu, elevul poate fi încurajat să folosească
Internetul pentru a căuta informații despre diferite subiecte, pentru a evalua surse de
informații și pentru a-și formula propriile concluzii pe baza informațiilor pe care le găsește.
 Aceste metode activ - participative pot fi adaptate în funcție de vârsta și interesele
elevilor. Important este încurajarea curiozității și dorința de a învăța, oferirea unor oportunități
pentru gândirea critică în activitățile de zi cu zi prin:

 construcția și funcționalitatea instrumentelor generale de învățare: abilități, abilități

și capacități generale și particulare;
 focalizarea pe interrelațiile sociale, probleme emoționale, ritm de învățare (lent sau
greșit);
 folosirea şi exercitarea logicii şi a structurilor matematice (argumente, algoritmi,
operabilitatea gândirii);
 luarea deciziilor;
 managementul conflictului și a procesului de comunicare etc.;

În concluzie, metodele activ-participative sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților

de gândire critică la elevi, deoarece îi ajută să devină participanți activi și creativi la propria
lor formare și dezvoltare bio-fizico-socio-umană.

BIBLIOGRAFIE:

1 . https://www.afahc.ro/ro/afases/2015/afases_2015/socio/Ticusan_Hurjui.pdf

2. https://documente.net/document/tehnica-f-lo-rii-de-nufar-lotus.html

3 . https://edict.ro/importanta-metodelor-activ-participative-in-dezvoltarea-gandirii-critice-a-
elevilor/

4 . https://www.kinderpedia.co/ro/gandirea-critica-la-copii.html

5. https://www.logiscool.com/ro/blog/ghid/gandirea-critica-la-copii

6. https://revistaprofesorului.ro/metode-didactice-active-utilizate-pentru-integrarea-copiilor-cu-ces/