Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Augustin Buzura
Augustin Buzura
~Repere de interpretare~
Trebuie să înfloreasca:
Alba,
Dreapta
Isarlîk!
rar, la turci!
Beată, într-un singur vin:
Hazul Hogii Nastratin
- Deschide-te, Isarlîk!
Dăm cu sâc
Dïn Isarlîk!
~Repere de interpretare~
In Istoria literaturii romane... din 1941, G. Calinescu observa ca:,,Pitorescul
folcloric, respins teoreticeste de autor, este insasi ratiunea de a fi a ciclului asa-
zis balcanic. Obiectul poeziei este, deci, ca nu fata concreta a lumii balcanice, ci
schema ei ideala, adica o simpla ipoteza morala, de unde lipsa de istoricitate si de
concretete geografica, Isarlak , fiind realizarea atemporala, a unei turcii
statatoare, existand in afara disparutei Turcii osmanlai, o forma etnica inchisa,
nemiscata...’’ Dar alegerea toposului legendar, privit ca un axis mundi atemporal
nu poate fi disociata de precizarea istorica referitoare la identificarea
Isarlakului cu vestita Troie, antica cetate egeeana, cucerita numai prin viclenie
de lacomii ahei, condusi de eroii Agamemnon si Achile.Simbol al rezistentei
indelungate si al prototipului eroic exemplar, cetatea mitica a amestecat
civilizatiile stravechi, pregatind nasterea altora noi. ,,Schema ideala’’
contureaza forma clasica a tiparului unic modelator, pe baza caruia s-au ridicat
ulterior civilizatiile de tip oriental si occidental.Asa cum orasul modern si
pitoresc conserva vestigiile cetatii legendare,frenezia dionisiaca a simturilor
descausate si libere in bazarul pestrit al lumii orientale se reconciliaza cu o
contemplatie apolinica a formelor riguros geometrizate in spirit occidental.
~Repere de interpretare~
Poezia romaneasca postbelica a intrat,incepand cu anul 1948, in faza
realismului socialist- o reteta ideologica,nu literara, prin care autorii erau
obligati sa preamareasca in versurile lor ,,realizarile’’ regimului:colectivizarea,
nationalizarea, intrecerile socialiste din intreprinderi, pana si reforma
monetara...Toate acestea desfasurandu-se in poeme pe cat de lungi, pe atat de
conformiste, sub ochiul vigilent al activistului cultural si al fratelui sau bun,
cenzorul.A fost nevoie sa vina niste ani de timida liberalizare a regimului si o
generatie tanara capabila sa profite la maximum de aceasta sansa in context
istoric, pentru ca intreaga harta literar-artistica sa se schimbe spectaculos, iar
poezia noastra sa capete un alt curs.
Articolul lui Nicolae Iorga, care imbina judecatile estetice ale criticului cu
amintirile omului,constituie o evocare cu valente literare, publicata dupa doua
decenii de la disparitia prematura a lui Eminescu, la numai 39 de ani.Spirit
exigent si de obicei masurat in privinta laudelor formulate, criticul-memorialist
nu ezita sa-l numeasca pe cel disparut in floarea varstei ,,intruparea cea mai
deplina a genului romanesc in a doua jumatate a vveacului trecut’’.Fraza elogiativa
se transforma, in enuntul imediat urmator, intr-un critica la adresa intregului
nostru popor care, in 1909, nu forma o unitate statala deplina si care, din punct
de vedere moral, nu se structurase cu adevarat, deoarece ,,clasa de sus’’ s-a
instrainat de tara, ,,cea de jos’’ a ramas inca neformata spiritual si ignorata in
privinta culturii,iar ,,clasa de mijloc romaneasca’’, in care intelectualitatea ocupa
un loc important, ingloba un numar mic de persoane si, proportional, un numar si
mai redus de ,,carturari’’ adevarati.
Intr-un scurt pasaj autobiografic, Iorga reinvie anii 1886-1887, ani in care
elevii din cursul superior al liceului din Botosani,si apoi al celui din Iasi,se initiaza
in poezia lui Eminescu.La Botosani un coleg mai mare in varsta,Neagu, le-a adus
volumul de Poesii si le-a explicat in ce consta valoarea de exceptie a acetei ,,noi
evanghelii’’ pentru tineri,sustitand discutii aprinse printre cei in constiinta carora
deja se impusese.Asadar, poezia lui Eminescu are si meritul de a fi intretinut
afinitatea cu un ideal in sufletul lectorilor sai, nevoia de a se inalta spiritual
tocmai in momentele in care coborarea in frivolitatea meschina parea mai
lesnicioasa.