Din nou în Argentina

Modificare

Astor Piazzolla și Horacio Ferrer în 1970.

Întors în Argentina, Piazzolla organizează o orchestră compusă din bandonéon și instrumente
de coarde și un solist vocal, Jorge Sobral, cu care lansează noi tango-uri, ca ,,Tres minutos con
la realidad”, ,,Tango del ángel”, ,,Melancólico Buenos Aires”.

În 1958, Piazzolla se duce la New York unde încearcă, fără prea mult succes, crearea unui nou
gen: Jazz-Tango. Pendulează între Buenos Aires și New York, dând nenumărate concerte,
printre care, în 1965, neuitata apariție în Philarmonic Hall – New York, unde
interpretează ,,Serie del Diabolo”, ,,Serie del ángel” și ,,La mufa”. În același an
compune ,,Verano porteño”, primul din tangourile care vor alcătui seria ,,Las Cuatro
Estaciones” (,,Cele patru anotimpuri”). Pe libretul poetului Horacio Ferrer compune o scurtă
operă, ,,Maria de Buenos Aires”.

TANGO NUEVO

Fiind un admirator al jazz-ului american, Piazzolla a schimbat aproape complet muzica de

tango, adăugându-i elemente din muzica de jazz și accente interpretative de muzică simfonică.
Astfel, prin această combinație de genuri și stiluri muzicale a apărut Tango nuevo. În noul gen
muzical, nu numai sonoritatea tangoului s-a modificat (chiar și față de interpretările mai
noi, ,,netipice’’) dar și alte elemente ale tangoului ,,clasic’’ au fost schimbate: melodiile sunt
cel mai des interpretate numai instrumental și au o durată mult mai mare (de cca.5-7 minute,
ajungând la 10 min. Și chiar peste această durată, unele dintre ele) ; totodată și structura
instrumentală a formațiilor de Tango a fost schimbată, prin 1) reducerea tipurilor de
instrumente folosite, a numărului acestora (de exemplu: bandoneonul, păstrat ca instrument, e
folosit acum în 1-2 exemplare ; aceasta, de la mult mai multele bucăți folosite de orchestrele
de tango ,,clasic’’, cele ,,tipice’’ și cele ulterioare acestora) și chiar prin 2) eliminarea
completă a unor tipuri de instrumente (de exemplu, viorile). În schimb Piazzolla a introdus
noi instrumente, necunoscute până atunci în formațiile de tango: chitara electrică și saxofonul.
În acest fel, s-a ajuns ca o formație instrumentală de Tango nuevo să semene într-o oarecare
măsură cu o formație de muzică clasică de cameră.

În anii ‚70 ai secolului XX, Piazzolla întreprinde mai multe turnee în Europa. Cu prilejul
campionatului mondial de fotbal din 1976 (disputat în Argentina), compune și înregistrează o
serie de piese dedicate acestui eveniment. Începând din anul 1979, Piazzolla colaborează cu o
serie de cântăreți și instrumentiști de valoare, ca George Moustaki, Gerry Mulligan și Gary
Burton, pentru care compune mai multe lucrări. Prezentarea în 1986 a compoziției sale, ,,Suite
for vibraphone and new Tango Quintet”, de către Gary Burton în cadrul festivalului de Jazz
din Montreux îi aduce elogiile lui Keith Jarret și Chick Corea.

Astor Piazzolla a compus benzile sonore pentru mai mult de 50 de filme, printre care Sur
(Sudul, 1988) în regia lui Fernando Solanas. În 1989, revista specializată în muzica de jazz,
Down Beat, îl situează printre cei mai mari muzicieni ai lumii. Celebrul vioncelist Mstislav
Rostropovici interpretează în 1990 la New Orleans piesa pentru violoncel și pian ,,Le Grand
Tango”, compusă de Piazzolla special pentru el.

Bolnav de inimă, Astor Piazzolla încetează din viață la 4 iulie 1992 în Buenos Aires. Prin
crearea ,,noului tango” (tango nuevo), Piazzolla revoluționează acest gen muzical într-o formă
colorată, cu un limbaj ritmic original, spirit puternic dramatic și pasional. Compozițiile sale au
intrat în repertoriul marilor orchestre cu participarea unor interpreți renumiți. El a demonstrat
că tangoul poate fi expresia eternă a spiritului uman.

Totuși trebuie spus faptul că, pe lângă multele aprecieri elogiative din ultimele decenii (la
adresa sa, ca artist muzician cât și a noii sale muzici), Piazzolla a primit (în special la
începuturile noului gen/stil muzical de tango nuevo al cărui creator a fost) din partea
‚’tradiționaliștilor’’ de tango numeroase critici (s-ar zice, întemeiate) că el ar fi ,,ucis
tangoul’’. În Argentina a fost o vreme când Piazzolla era insultat în public, pe stradă! Se pare
că i-au fost adresate chiar și amenințări cu moartea fizică. În prezent, însă, este mult mai
popular și îndrăgit. ,,Lupta’’ pare să se fi încheiat de mult. Totuși, ,,voci’’ contestatoare mai
există și astăzi.