PROIECT DIDACTIC

DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
CLASA: a IV-a
ÎNVĂȚĂTOR:
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și Științe ale naturii
DISCIPLINA : Științe ale naturii
UNITATEA TEMATICĂ: Mărturii ale vieții din trecut
SUBIECTUL LECȚIEI: Fosilele
TIPUL LECȚIEI: comunicare de noi cunoștințe

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese ;
2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjurător;
2.5. Prezentarea concluziilor investigației proprii;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
 1.1.1 să identifice caracteristicile unor animale cunoscute; obiectivul se consideră atins dacă toți elevii
recunosc coect cel putin o caracteristică.
 2.2.1. să descrie, cu cuvinte proprii, modul de formare al fosilelor; obiectivul se consideră realizat dacă
toți elevii rezolva cel putin o cerinta.
 2.2.2. să realizeze fosile după modul de lucru prezentat în fişa de activitate.; obiectivul se consideră atins
dacă toți elevii realizeaza corect cel putin o fosila.
 2.5.1. să cunoască importanta vietuitoarelor din trecut ; obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii
rezolvă cel puțin o sarcină .

COMPETENȚE INTEGRATE:

Limba și literatura română

3.1. Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare

Arte vizuale și abilități practice

2.3. Realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma desfășurării unor activități dominant
manuale, creative și ludice
STRATEGII DIDACTICE:

 Metode și procedee: conversația, exercițiul, explicația, demonstrația, problematizarea, jocul

didactic,ciorchinele Știu / Vreau să știu/ Am aflat, ;
 Mijloace de învățământ: ppt , planșe, manuale, carioci, calculator, videoproiector, ecusoane, plastilină
 Forme de organizare: frontal, individual, în perechi;
 Evaluare: formativă, prin observarea sistematică a comportamentului elevilor și modului de rezolvarea a
sarcinilor.

RESURSE TEMPORARE: 45 minute activitatea propriu-zisă

BIBLIOGRAFIE:

 Programa școlară pentru disciplina ȘTIINȚE ALE NATURII CLASELE a III-a – a IV-a , București,
2014
 Manual Științe ale naturii cșasa a IV-a, Tudora Pițilă, Cleopatra Mihăilescu, Editura Aramis
 NUME.....................................................

FOSILE

Anexa 1
NR. MOMENTELE C.S/ CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
CRT LECȚIEI O.P Metode și Mijloace de Forme de
procedee învățământ organizare
1. Moment Pregătirea materialelor necesare pentru Conversația Frontal
organizatoric activitate.
1min. Asigurarea unui climat educaţional favorabil
2. Captarea atenției Solicit elevilor să aleagă cuvintele care Conversația Planșă Act. frontală Observarea
2 min. corespund inteligenței logice sau celei didactică
naturaliste.
3. Anunțarea temei și Comunic elevilor, într-un limbaj accesibil Conversația Act. frontală
a obiectivelor conținutul învățării și rezultatele așteptate.
1 min. Azi, la ora de științe ale naturii vom studia
fosilele. O să aflăm de cine sunt
descoperite, cum s-au format, și care este
importanța lor.
Scriu data şi titlul la tablă, iar elevii vor
scrie în caiete.
4. Dirijarea învățării 2.5.1. ȘTIU Plansă Act. frontală Observarea
25 min. Cer elevilor să aleagă din cutie o figurină și didactică Figurine sistematică a
le cer să răspundă la întrebări. modului de
Vor descrie animalele primite. rezolvare a
Ce știți despre fiecare animal? sarcinilor
De cât timp credeți că există aceste Problemati-
animale? zarea
Toate aceste animale mai există și astăzi?
Cum aflăm vechimea lor?
Cine credeți că ne oferă informații despre Știu/ vreau Manual
istoria vieții pe Pământ? să știu/ am digital
Fosilele sunt marturii a existenței unor aflat
vietăti cu cel puțin 10.000 de ani în urmă.
2.5.1. Definesc fosila, prezint o imagine cu un
paleontolog și spun că se ocupa cu studierea Conversația
fosilelor.
VREAU SĂ ȘTIU Act.
Propun elevilor să alcătuiască întrebări Individual
legate de tema lecției, le vor scrie pe stikere ppt
2.5.2. și le vor lipi pe planșă.
Prezint filmul în care este descris modul de
 formare a urmelor de fosile, port o discuție
cu elevii,vor realiza pe suport de plastilina Autoevaluare
tipul de fosila prezentat si vor nota în caiete
informația.(anexa 1 ).
Prezint în continuare filmul care se regasesc
și celelalte moduri de formare a fosilelor, iar
elevii vor nota în caiete informațiile ,după Explicația Act. În
care vor realiza cu ajutorul animalului primit perechi
celelalte moduri de formare al fosilelor.
Cer elevilor să citesca textul informativ și să
sublinieze cu textmarkere-ul caracteristicile
unor ,,fosile vii”. ( anexa 2)
În final, fiecare elev are schema lecţiei pe
caiet.( anexa 4)
AM AFLAT
Cer elevilor să revină la schemă, săcompare
se poartă discuții ce au știut la începutul
lecției, ce au vrut să învețe și ce au învățat.
Se va scrie pe bilețele răspunsul aflat în
timpul predării pentru fiecare întrebare din Joc didactic
5.1.1. coloana a doua a planșei.
5. Obținerea Preparaţi….fosile!-activitate practică Problemati- plastilină, Activitate în Observarea
performanței 2.5.1. Pentru a recrea modul de formare al fosilelor zarea ipsos, o perechi modului de de
10 min ,solicit elevilor să realizeze pe suport de cutie, rezolvare a
2.5.2. plastilină tipurile de fosile și să le acopere cochilii de cerintelor
cu ipsos. Joc didactic melci, valve
5.1.1. de scoici,
frunze, etc
7. Evaluare 2.5.1. Împart elevilor fişe de evaluare Explicația Individual Autoevaluarea
4 min. 5.1.1. formativă şi solicit acestora să rezolve Conversația
sarcinile fişei. (anexa 3)
6. Aprecieri și Se vor face aprecieri generale și individuale Conversația Frontal
recomandări asupra participării elevilor la lecție, precum
1 min. și asupra comportamentului lor pe parcursul
orei.
Se va discuta tema de acasă .
Schemă lecție

PALEONTOLOGÍE - Știință care se ocupă cu studiul complex al organismelor fosile animale și vegetale.

Fosilă= rest sau urmă a unui animal sau a unei plante care a trăit cu cel puțin 10.000 de ani în urmă și care este îngropată și conservată în straturile
pămîntului

sunt folosite de către cercetători pentru a studia vieţuitoarele din trecut ( cum arătau, mediul de viaţă)

Tipuri de fosile.

[Link] la care s-a păstrat corpul viețuitoarelor preistorice (numai scheletul sau și părțile moi)
[Link] pietrificate care iau naștere prin intrarea în organism a diferitelor minerale.
[Link] urme, sunt de fapt amprente rămase de la ființe vii, ca urma piciorului, resturi corporale.
4."fosile vii" sunt acele animale sau plante ale căror corpuri, de-a-lungul unor foarte lungi perioade de timp, nu s-au schimbat sau s-au schimbat
foarte puțin..

Unele fosile constituie resurse energetice deosebit de importante în formă de petrol, gaze naturale, sau din plante carbonizate în condiții speciale s-au
format cărbunii.
Nume ………………..
Nume ………………..
Evaluare
Evaluare

1.încercuiește paleontologul .
1.încercuiește paleontologul.

2. . Câți ani vechime trebuie să aibă o urmă ca să poată fi considerată

fosilă? 2. . Câți ani vechime trebuie să aibă o urmă ca să poată fi considerată
fosilă?
…………………………………………………….
…………………………………………………….

3. Completează textul cu cuvintele potrivite.

3. Completează textul cu cuvintele potrivite.
Fosila este rest sau ………………a unui ………………..sau a unei
……………………….care a trăit cu cel puțin ……………………… Fosila este rest sau ………………a unui ………………..sau a unei
de ani în urmă și care este îngropată și …………………………..în ……………………….care a trăit cu cel puțin ………………………
straturile …………………… . de ani în urmă și care este îngropată și …………………………..în
straturile …………………… .

(urmă, animal , plante, 10.000 , conservată , pământului) (urmă, animal , plante, 10.000 , conservată , pământului)
 FIŞĂ DE INFORMARE

Deşi pare ciudat, creaturi de milioane de ani în urmă, au fost descoperite în viață și trăiesc printre noi. Specii de plante si animale au rămas neschimbate timp
de milioane de ani si încă populeaza pădurile, apele, deșerturile si chiar grădinile noastre . Aceste fosile vii ne duc într-o călătorie de milioane de ani în urmă în istoria
Pământului. Printre acestea se numără:

Koala- aparţine marsupialelor, este un animal extrem de simpatic, dolofan, de talie mică, maximum 50 cm înălţime şi 20 kg greutate. Corpul său este acoperit de o blană de culoare gri-
cafenie, extrem de fină. Koala este un animal nocturn, în timpul zilei dormind în frunzişul eucalipţilor.

Deşi pare ciudat, creaturi de milioane de ani în urmă, au fost descoperite în viață și trăiesc printre noi. Specii de plante si animale au rămas neschimbate timp
de milioane de ani si încă populeaza pădurile, apele, deșerturile si chiar grădinile noastre . Aceste fosile vii ne duc într-o călătorie de milioane de ani în urmă în istoria
Pământului. Printre acestea se numără:

Panda roșu este o rudă de dimensiunea unei pisici a ratonilor și a dihorilor. Deși se credea că este o rudă a ursului panda, prin analize moleculare s-a
constatat că nu face parte din familia urșilor.
Este cunoscut și sub numele de „ursul pisică”, „pisica vulpe”, „vulpea de foc” sau „ratonul de Himalaya”. Capul și corpul măsoară până la 66 cm lungime, iar
coada poate avea 50 cm lungime. Blana sa pufoasă are o culoare roșcat-castanie, cu pete albe pe față și inele negre pe coadă. Panda roșu consumă majoritar
bambus.

O altă fosilă vie dintre mamifere, care s-a conservat, este o rudă a girafei- Okapia, rămasă necunoscută pentru ştiinţă până în anul 1901, când a fost
descoperită în pădurile virgine de la poalele munţilor din Uganda, de către zoologul englez Ray Lancaster.
Okapia este lung de 2 metri şi înalt de 1,5 metri, cu cap mare, bot lung şi gât mai înalt ca al antilopei, dar mai scurt ca al girafei. Se remarcă printr-o
coloraţie deosebit de frumoasă : fruntea este de un roşu aprins, gâtul, pieptul şi spatele sunt colorate în cafeniu roşcat, picioarele sunt vărgate cu negru, iar copitele
au culoarea negru strălucitor. Coada este ca o ,, tufă “ de peri lungi ca la girafă, iar gâtul este împodobit cu o coamă. Coarnele se aseamănă în parte cu cele de cerb,
ultima lor parte fiind formată din corn veritabil.

Okapia este o girafă primitivă, foarte asemănătoare cu cele mai vechi girafe care s-au păstrat în stare fosilă. Descoperirea Okapiei a fost un eveniment la
fel de important pentru ştiinţă ca şi descoperirea ornitorincului sau latimeriei. Un exemplar împăiat se găseşte la Muzeul de Istorie Naturală ,, Grigore Antipa” din
Bucureşti.

Deşi pare ciudat, creaturi de milioane de ani în urmă, au fost descoperite în viață și trăiesc printre noi. Specii de plante si animale au rămas neschimbate timp
de milioane de ani si încă populeaza pădurile, apele, deșerturile si chiar grădinile noastre . Aceste fosile vii ne duc într-o călătorie de milioane de ani în urmă în istoria
Pământului. Printre acestea se numără:

Libelula, insectă prădătoare caracterizată printr-un corp alungit, zbor agil și două perechi de aripi membranoase aproximativ egale. Ea trăiește sub apă cea
mai mare parte a vieții sale, ca nimfă. Ouăle se transformă în nimfe care-și petrec întreaga viață în întregime sub apă, hrănindu-se cu animale acvatice. Ele respiră
cu ajutorul unor trahee aflate la capătul abdomenului.[3][4] Unele nimfe de libelule așteaptă nemișcate și atacă prada în trecere cu o viteză și o precizie incredibile
 Deşi pare ciudat, creaturi de milioane de ani în urmă, au fost descoperite în viață și trăiesc printre noi. Specii de plante si animale au rămas neschimbate timp
de milioane de ani si încă populeaza pădurile, apele, deșerturile si chiar grădinile noastre . Aceste fosile vii ne duc într-o călătorie de milioane de ani în urmă în istoria
Pământului. Printre acestea se numără:

Crocodilul de Nil este cel mai mare din neamul crocodililor africani şi totodată cel mai feroce carnivor care, spre deosebire de alte animale cunoscute
pentru cruzimea lor, precum rechinii, atacă tot ce-i iese în cale: oameni, câini, oi, vaci, putând birui chiar şi hipopotami sau elefanţi, dacă reuşesc să-i apuce de
trompă. Din acest motiv, crocodilului i se mai spune şi monstrul apelor. Uriaşa reptilă, rudă îndepărtată cu şopârla, are capul mare şi plat, un bot lung cu dinţi
numeroşi şi extrem de ascuţiţi, care îi dau un aspect înfiorător. Are o coadă extraordinar de puternică, la fel de lungă ca şi corpul, de forma unei vâsle turtite, care îi
serveşte la înot sau la lovirea prăzii. Corpul crocodilului este acoperit cu o piele de culoare închisă, groasă ca o armură, formată din plăcuţe cornoase, parţial
osificate, o platoşă prin care nici glonţul nu pătrunde prea uşor.

meduza de 505 milioane de ani trăieşte în toate oceanele şi burete de mare, deşi este greu să se măsoare de când există cea mai veche dovadă a unui burete de
mare este o fosilă descoperită doar anul trecut, într-o rocă veche de 760 de milioane de ani. Meduza – 505 milioane de ani vechime
Meduza este cunoscută ca cel mai vechi animal cu multiple organe. Întâlnită în toate oceanele, de la suprafaţă până în adâncuri, ea este în principal un animal de
apă sărată, dar câteva tipuri de meduze trăiesc în apă dulce.

girafa -În întinderea nesfârşită a savanelor africane, un elegant animal priveşte lumea de la mare înălţime. Este girafa, cel mai înalt animal de pe planetă.
Numele ei în limba arabă (zurafa) înseamnă graţioasa, gingaşa, delicate. Corpul girafei este extrem de interesant alcătuit. La capătul unui gât lung, de mai
bine de doi metri, capul elegant supraveghează zările, până departe. Capul se termină cu două corniţe boante şi două urechi mari, mereu ciulite, alături de
ochii atenţi servind ca periscop. Curios este că acest gât lung are tot şapte vertebre ca şi la alte mamifere, dar fiecare vertebră ajunge la 40-45 cm, ceea ce
este remarcabil. Înălţimea pe care girafa o atinge este de 2,5-3 m, uneori chiar 4-5 mFemelele ajung la greutăţi de până la o tonă, în timp ce masculii pot
cântări chiar şi o tonă şi jumătate O altă ciudăţenie a acestor animale este faptul că ele sunt lipsite de corzi vocale, fiind singurul animal de pe planetă
complet mut.
 furnica Martialis Heureka Ant are 120 milioane ani, trăieşte în pădurea Amazonului şi a fost descoperită în anul 2000; rechinul Goblin are
125 milioane de ani şi la maturitate atinge 3 – 4 metri sau chiar mai mult; rechinul cu guler are 150 milioane de ani şi este cea mai veche
specie de rechin; sturionul are 200 de milioane de ani, deşi este mult mai cunoscut pentru om, acest peşte devine din ce in ce mai rar; tuatara
are 200 milioane de ani şi trăieşte în Noua Zeelandă; crevetele Tadpole are 220 milioane de ani şi astăzi este considerat un animal pe cale de
dispariţie; peştele Coelacanth are 360 milioane de ani, până în 1938 a fost considerat o specie dispărută (despre acest peşte se crede că este
legat de prima vertebrată care a trăit pe uscat); crabul potcoavă este printre cele mai bine cunoscute fosile vii, care a rămas practic neschimbat
de 445 milioane ani; nautilus supravieţuieşte pe Pământ de 500 milioane de ani; meduza de 505 milioane de ani trăieşte în toate oceanele şi
burete de mare, deşi este greu să se măsoare de când există cea mai veche dovadă a unui burete de mare este o fosilă descoperită doar anul
trecut, într-o rocă veche de 760 de milioane de ani. (sursa
. Acum acesti supravietuitori de dau o imagine a unei lumi demult pierdute
El urmeaza sa publice un studiu despre specii care nu au suferit nicio modificare inca de la inceputul existentei lor pe pamant. Dragoni, insecte,
crustacee au ramas la fel timp de jumatate de miliard de ani, pentru ca organismele lor s-au adaptat perfect la toate dezastrele naturale.

. Deoarece este foarte domol în mişcări a fost numit “Leneşul Australiei“. Femela dă naştere unui pui mare cât un bob de mazăre, pe care îl ia cu gura şi îl introduce în
marsupiu, unde noul născut se hrăneşte cu laptele ce se scurge continuu pe pereţii pungii abdominale. După 6 luni este capabil să iasă şi să se hrănească singur. Femela naşte o
dată la doi ani. Între mamă şi pui există o mare afecţiune. Dacă puiul se îmbolnăveşte şi moare, mama refuză să se mai hrănească şi moare şi ea. Ciudat este şi modul lui de
hrănire. Koala se hrăneşte numai cu frunze de eucalipt, circa 1 kg pe zi şi nu bea apă niciodată. Un alt animal-unicat care trăieşte doar pe continentul australian este tot o fosilă
vie, mamiferul primitiv numit ornitorincul (Ornythoryncus anatinu) sau “platypus

De-a lungul milioanelor de ani, evoluţia vieţuitoarelor a cunoscut numeroase modificări, în sensul trecerii de la formele inferioare la cele superioare. Au apărut şi dispărut în tot acest timp
zeci, poate sute de mii de specii, odată cu modificările survenite în condiţiile de mediu. Unele specii de plante şi animale au supravieţuit din vremuri îndepărtate şi până astăzi, sfidând
mileniile. Ele sunt ceea ce numim astăzi fosile vii. Una din aceste fosile vii este şi nufărul care vegetează pe râul Peţea din staţiunea balneară 1 Mai, de lângă Oradea. Apele termale ale
acestui râu (+42° C), alimentate din izvoare subterane fierbinţi, nu îngheaţă niciodată. Puţini au bănuit însă că frumosul nufăr este şi o nepreţuită comoară ştiinţifică, întrucât avem de-a face
cu o specie-unicat, un relict terţiar care altădată trăia într-un climat umed şi cald, tropical şi care a supravieţuit glaciaţiilor cuaternare numai graţie apelor termale venite din interiorul scoarţei.
În urmă cu circa 40.000 de ani, în aproape întreaga Europă exista un climat de tipul celui tropical de astăzi. Acesta a avut o viaţă geologică relativ scurtă (150-170 mii de ani), după care s-a
produs o răcire puternică, ce a contribuit la acumularea şi înaintarea gheţarilor dinspre zonele mai nordice spre sudul continentului. Vechea floră şi faună au dispărut ori s-au deplasat în
funcţie de oscilaţiile climatice. Printre

Cele mai spectaculoase animale dispărute sunt: Tyrannosaurus Rex una din cele mai mari specii de dinozauri carnivori, zebra quagga, lupul
tasmanian, vaca lui Steller cunoscută şi ca vaca de mare, bourul rudă a boului, marele pinguin, lupul Japoniei – shamanu cel mai mic lup cunoscut,
ţestoasa meiolania şi dodo o pasăre greoaie ce nu putea zbura
Cauza acestui fenomen constă în persistența îndelungată a biosferei în care au trăit, în lipsa concurenței, respectiv a dușmanilor biologici, și în izolarea lor geografică. Odinioară larg
răspândite, populează astăzi numai regiuni restrânse. Unele specii, considerate demult dispărute, au fost redescoperite în ultimele decenii

Fosilă (din latină: fossilis, „dezgropat“;este un termen utilizat pentru resturile sau urmele biologice ce au vârsta de peste 10.000 de ani în istoria Pământului.
Această perioadă de timp corespunde perioadelor geologice de la începutul holocenului, iar în paleontologie pleistocen / holocen, urmele, sau resturile biologice ce provin după această
perioadă sunt numite urme recente sau actuale.
Prin anumite condiții de mediu se pot conserva parțial sau total corpurile animalelor sau plantelor preistorice, în unele cazuri se pot găsi excremente pietrificate, acestea fiind numite coprolite.

cele mai cunoscute fosile provin de la creaturi care au avut in organism parti dure - oase sau cochilii.

Fosila se mai poate defini și ca un organism sau rest dintr-un organism vegetal sau animal conservat in depozitele sedimentare din trecutul geologic al Pământului.[1]

FIŞĂ DE INFORMARE
UN PEŞTE VESTIT
 La 22 decembrie 1938, preparatoarea Muzeului din East- London
( Africa de Sud) , a fost vestită telefonic că vasul pescăresc ,,El 8”, are la bord câţiva peşti pentru muzeu. Printre aceştia se afla şi un peşte albăstrui,
vânjos, lung de 1,5 metri, cu gura mare, înzestrat cu dinţi ascuţiţi, cu solzi puternici şi cu înotătoare perechi de o ciudată conformaţie: semănau cu
un fel de lăbuţe care păreau că servesc nu numai la înot dar şi la sprijin.

În anul 1940, un cercetător Smith studiind amănunţit acest peşte, I-a dat numele de Latimeria. El este un peşte rar, dovadă că abia după 14
ani a fost prins un alt exemplar din aceeaşi specie, în Oceaanul Indian. Până în prezent s-aau mai scos 15 exemplare atent studiate de specialiştii
francezi şi englezi. Latimeria este o fosilă vie- are ţesuturi deosebit de grase, creier minuscul, un sac de grăsime în locul vezicii înotătoare,. Peştele
poate mişca partea anterioară a capului independent de partea posterioară , fapt nemaiîntâlnit la peştii actuali. Unele specii înrudite cu Latimeria
au făcut trecerea către amfibieni , dând naştere unor forme intermediare care au cucerit uscatul. Descoperirea Latimeriei este una dintre cele mai
mari victorii ale biologiei din prima jumătate a veacului nostru.

Fişă de lucru
Completează careul de mai jos:

1. E

2. V

3. O

4. L

6. T

7. I

8. E
1. perioadă istorică
2. printre primele organisme pluricelulare
3. elefant primitiv
4. perioada veche
5. reptile gigantice
6. primele organisme unicelulare
7. descoperite în urma săpăturilorera actuală

- vizionarea de filme scurte pentru copii, despre un monument al

naturii/element natural (1.4.);
- precizarea, în perechi, a caracteristicilor și a unor informații științifice
reținute de elevi din filmul vizionat (2.4.);
- notarea în prima coloană din tabelul Știu - Vreau să știu – Am învățat a
informațiilor asupra cărora s-a căzut de comun acord (1.4.);
- formularea de întrebări despre ceea nu știu dar vor să afle elevii în
legătură cu un monument/element al naturii și completarea celei de-a doua
coloane din tabelul Știu - Vreau să știu – Am învățat (2.4.);
- citirea în gând, cu creionul în mână, a unui text informativ referitor la
monumentul/ elementul naturii despre care s-a discutat anterior (tehnica
S.I.N.E.L.G) (3.4.);
- discuții în grup în vederea lămuririi unor
aspectele neînțelese din text, pe care elevii

le-au notat în tabelul S.I.N.E.L.G (2.4.);

- formularea de răspunsuri la întrebări ce vizează informaţii desprinse din

textul citit și completarea celei de-a treia coloane din tabelul Știu - Vreau să
știu - Am învățat (3.4.);
identificarea, pe baza textului citit, a elementelor caracteristice unui text
informativ (conținut, limbaj, scop) (3.4).

Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea

unui mediu natural echilibrat, propice vieţii