Capitolul I Delimitri teoretice ale procesului de integrare i extindere a Uniunii Europene: Teorii integratoare controverse perzente i trecute I.

.1 Curentele precursoare (funcionalism, federalism i funcional federalism) I.2.1 Curentul raionalist I.2.2 Neofuncionalismul lui Ernst Hass I.2.3 Interguvernalmentalismul reprezentat de Stanley Hoffman I.2.4 4 Interguvernamentalismul liberal- Moravscik I.2.5 Neoliberalismul I.3.1 Teorii ale extinderii la est- Mica europa versus marea Europa- Andrei Marga I.3.2 Teorii ale motivaiei extinderii la est -instituionalismul raional sociologic sau constructivismul O dat cu semnarea tratatului de la Roma n anul 1957 s-a deschis o nou er ideologic valorile vechi fiind nlocuite de valorile unei noi ordini europene. Dar o dat cu aceste schimbri aduse de noul Tratat a luat natere i un background teoretic n domeniul relaiilor internaionale, care a fost punctul de dezbatere al intelectualilor ce au fost pui n situaia de a face fa unor noi provocri ale dezvoltrii conceptului european de integrare. Ei s-au gsit astfel n faa provocrii i ndeosebi a necesitii reformrii vechilor teorii ale relaiilor internaionale ce aveau n centru statul sau crerii unor noi teorii care regndeau poziia statala ntr-o Europ nou careincepea s predea suveranitatea sa naional n unele domenii politice ntr-un secol al naionalismelor ce cuprinsese ntreaga lume vestic 1 Ei astfel au ncercat s descopere noi ci de dezvoltare a Uniunii Europene pe care le-au teoretizat n scrierile lor de la funcionalismul lui Monnet pn la noile teorii ale zilelor noastre . Primele idei care ncearc sa teoretizeze noul fenomen de integrare european au fost influenate de atrocitile celor dou abia sfrite razboaie mondiale care destabilizaser continentul european ndeosebi , scopul lor fiind crearea unei structuri care s evite pe viitor repetarea unor noi astfel de catastrofe. Aceste orientri teoretice se mpart n mai multe curente:
1

i instituionalismul

Stephen George & Ian Banche , Politics in the European Union Oxford University Press 2001 pag 6.

I.1. Curentele precursoare (functionalism, federalism i funcional federalism). Aceste idei nu fac parte dintr-o teorie structurat a integrrii dar premerg teoriile viitoare. a) Ideeea functionalist i aparine lui David Mitrany (1888-1974) . Teoria vizeaz tocmai problematica pcii mondiale , fiind mai puin o teorie de integrare regional. Dorea s creeze un working peace system, ca o contrapondere la conflictele ce au mcinat Europa de secole profitnd de ideologia naionalist. El considera c naionalismul este rul , el a dezbinat naiunile ducndu-le la razboi . Pentru el se poate evita conflictul naionalist ce a dus la cele mai mari atrociti (cele mai proaspete fiind cele 2 rzboaie mondiale) prin ncercarea unei coooperari ntre aceste naiuni. De subliniat c Mitrany era mpotriva crerii unei federaii pentru c aceasta ar duce la noi conflicte deoarece un singur guvern ar tinde firesc ctre hegemonie punnd n pericol libertatea individual. El propunea crearea unor serii intregi de agenii internaionale funcionale fiecare avnd autoritate peste o zona specific a vieii umane i astfel de a limita supremaia guvernamental .Teoria sa se baza pe ideea c cu ct statul i pierdea din zonele de influen cu atta el devenea mai puin independent depinznd de aceste agenii supranaionale, astfel atitudinile naionaliste putnd astfel fi controlate deci i posibilitatea de conflict. b) tot din categoria curentelor preliminare face parte i federalismul lui Spinelli . Dac la Mitrany , transferul de putere ctre acele agenii se realiza numai n anumite domenii la federaliti acest transfer e mult mai accentuat . Spinelli liderul micrii Uniunii Europene a federalitilor i redactorul Manifestului Vendotene susinea ideea unei federaii europene n spunnd c lsate singure , clasele cele mai privilegiate sub sisteme naionaliste , vor cuta dup rzboi s construiasc ordinea statelor naiuni aceasta ducnd la gelozii si la un nou rzboi.2 El cerea astfel dispariia statului tradiional naionalist cauza tuturor releleor i crearea unei federaii europene deci crearea unei noi ordini mondiale. O viziune oarecum utopic ce de altfel nu s-a realizat nepunndu-se problema ca statele s renune la suvernitatea lor. c) Cel ce a reuit s mpace aceste dou direcii a fost printele noii Europe i anume Jean Monnet care n teoria sa funcionalist- federalist dorea s creeze o piaa mare i dinamic un fel de piaa economic a Europei i de aici i alte structuri comune.
2

Dana Victoria Savu ,

Integrarea european

Ed. Oscar Print 1996 pag. 36

n centrul teoriei sale se afl instituiile supranaionale3 , fiind de fapt nucleul n jurul cruia se va construi o comunitate economic care se va extinde i la nivel politic punctul su de plecare fiind CECA (Comunitatea Economic a Crbunelui i Oelului) o comunitate economic federativ n care dependena economic fcnd posibil stabilitatea i pacea. Aceasta era mai degraba o teorie pragmatist ce obliga Germania perdant celui de-al doilea razboi mondial sa pun n comun cu Frana industria strategic i de producie a oelului i crbunelui la nivelul unei agentii, rezultatul fiind posibilitatea controlrii Germaniei cauza izbucnirii celui de-al doilea rzboi mondial care ridica nca temeri destul de mari. Acestea sunt ideile precursoare a unei revoluii intelectuale ce va avea loc o dat cu apariia Comunitilor Europene , scena relaiilor internaionale trebuind net revizuit pentru a putea face fa noilor provocri ale noului i lipsit de precedent fenomen al integrrii europene. I.2 .Fenomenul integrrii europene a fost cmpul de btaie al mai multor curente care au detronat teoria raionalist ce domina pn atunci cu succes teoria relaiilor internaionale. I.2.1 La baza curentului raionalist se afla conceptul de putere i importana ei n viaa internaional. Se inspira mai mult din teoria individual social. UE e vzut ca o organizaie prin care statele pot mai bine s ii urmreasc propriile interese naionale ntr-o lume fr leviathan.4 Au existat mai multe orientri ale acestui curent ntre care neorealismul. n neorealism sistemul internaional e reprezentat de state care urmresc propria securitate i protejarea propriei autonomii. Statele se tem de puterea care ar putea s o dobndeasc anumite state i prin aceasta sa le puna n pericol autonomia, dupa Hans Morgenthau interesul fiecrei ri fiind protecia identitii fizice, culturale i politice mpotriva imixtiunilor altor state 5 De aici se poate deduce c statele nu au nici un interes s accead la structurile supranaionale ce le oblig s renune la unele liberti de aciune i astfel punndu-le n pericol integritatea. Totui n situaii de pericol (Rusia) statele prefer s se coalizeze pentru a echilibra balana de putere, de aici i nevoia de extindere dar n situaia de azi cnd pericolul rusesc a disprut nevoia extinderii sub o umbrel protectoare) nu i mai are rostul.
3(

Stephen George & Ian Banche , 2001 pag 8) Stephen George & Ian Banche , 2001 pag 9) 5 John O Brennan Re-Conceptualising Europe:Social Constructivism and EU Enlargement 2004 http://www.lib.tku.edu.tw/eudoc/eulecture/Theories%20of%20European%20Integration.pdf)
4(

pag 16

Teoriile care au nlocuit teoria raionalist au fost neofuncionalismul i interguvernalmentalismul sub cele dou forme simplu i liberal, constructivismul social , neoliberalismul etc.

I.2.2 Neofuncionalismul se nate dup formarea Comunitilor Europene fiind o teorie mult mai elaborata pluralist ce vine n contradicie cu teoriile ce dominaser pn atunci relaiile internaionale i anume teoriile raionaliste. Promotorul a fost Ernst Haas i va schimba centrul de greutate. Neofuncionalismul vede extinderea ca un proces ce se petrece de la sine fiind susinut de un spillover economic si politic suveranitatea efectiv migreaz la nivel european i care susine procesul globalizrii acest spillover ntinzndu-se i la statele din jur neofuncionalist se bazeaz pe urmtoarele enunuri: -conceptul de stat e mai complex dect n viziune realist activitatea grupurilor de interese i actorilor birocratici nu se conformeaz numai ariei apropiate - importana actorilor non-statali - integrarea european se realizeaz prin presiuni spillover Astfel integrarea european e explicat ca un proces de contaminare spillover. Contaminarea funcional are ca idee premiza c interconectarea diferitelor sectoare economice ale economiei mondiale va crea presiuni tehnice prin extinderea numrului de sectoare transferate la nivel supranaional, iar acest proces va primi impulsuri suplimentare datorit existenei instituiilor supranaionale care vor genera la rndul lor noi dezvoltri instituionale (spillover politic )8 Astfel integrarea e vzut ca un proces n continu evoluie sub forma unor valuri convergente deci dac un sector se integreaz se va integra i cellalt sector cu care e intercorelat. Economicul astfel legndu-se n mod firesc de politic avem integrarea economic care atrage dupa sine i integrarea politic (de exemplu de la o politic monetar comun la o politic comun economic). Acest proces nu mai e unul coordonat ci se petrece n virtutea acestor cercuri concentrice de contaminare suveranitatea statala fiind supus i eclipsat de acest fenomen. Deci esena teoriei const n faptul c integrarea ntr-un sector nu poate fi efectiv fr integrarea altor sectoare, grupurile de interes devenind astfel avocaii integrrilor viitoare9
6(
7(

Teoria

John O Brennan 2004 pag 16) Stephen George & Ian Banche , 2001 pag 9) 8 Dana Victoria Savu ,1996 pag 40) 9( Stephen George & Ian Banche , 2001 pag 10)

I.2.3. Interguvernalmentalismul reprezentat de Stanley Hoffman (1964) se bazeaz pe criticarea teorie precedent prin trei puncte i anume prin faptul c integrarea european trebuie vzuta n context global aceast dezvoltare regional fiind doar un aspect al dezvoltrii sistemului global, guvernele naionale sunt unicele puteri n procesul de integrare promovnd interesul naional,

integrarea n sectoarele tehnice nu se va rspndi i n zone politice ca cele ale securitii naionale i aprrii.10 n acest caz statele i-au cedat o parte din suveranitate dar principalul lor interes s i traseze foarte atent acest transfer de suveranitate astfel nct s se asigure c puterea decizional rmne la statul naiune, astfel ca instituiile supranaionale faciliteaz cooperarea dar nu au un rol independent , ci doar unul limitat ., arena supranaional fiind separat de cea naional. 11 Spre deosebire de teoria neofuncionalist integrarea economica nu va atrage dup sine pe cea politic loialitatea naional i identitatea fiind foarte accentuate. Contiina naional pe care Hoffmann o definete drept un sentiment de coeziune i difereniere care separ un grup de altele va fi ntotdeauna esenial n procesul decizional comunitar integrare guvernele au putere mult mai mare i integrarea
12

Deci n procesul de o problem

devine

interguvernamental. Guvernele cu toate c particip pentru a rezolva probleme comune la fenomenul integrrii europene nu cedeaz suveranitate. I.2.4 Interguvernamentalismul liberal- reprezentantul de seam al acestei orientri este Moravscik ce susine ideea c interesele economice i n particular cele comerciale au fost motoarele integrrii europene13. Cosidera i el la fel ca Hoffman c statele sunt actori raionali dar spre deosebire de teoria realist care vedea statele ca nite bile de biliard, ele jucau jocuri cu dou nivele adic o politica la nivel naional i una la nivel internaional n care oficialii discut interesele naionale la masa de negociere interguvernamental ncercnd ca un actor raional s ii maximizeze profitul. Deci propriul interes nemaifiind constrni de presiunile exercitate la nivel national. Aceste teorii antagonice au dominat arena relaiilor internaionale pe lnga acestea aprnd i alte teorii dar nu att de importante dintre care constructivismul social i neoliberalismul.
10 ( 11

Stephen George & Ian Banche , 2001 pag 12) Andreas Bieler The struggle over EU enlargement:a historical materialist analysis of European integration publicatie Ebsco . 12 Ion Niculescu Suveranitate naional i integrare european Polirom 2002 pag 351). 13 Andrew Moravcsik The European ConstitutionalCompromise and the legacy of Neofunctionalism http://www.princeton.edu/~amoravcs/library/haas.pdf)

I.2.5 Neoliberalismul este caracterizat

de interdependena complex statele urmrind s i

maximizeze propriul lor profit economic prin extindere .14 Printr-un simplu raionament cost-beneficiu statele analizeaz viitoarele posibile extinderi. De exemplu Germania prin ultima extindere i va mbogi foarte mult comerul de aceea aceasta i

susine aceast extindere. Interesul de aceast dat nu mai e pentru obinerea unei mai mari securiti ci pentru maximizarea profitului economic. I.3.1 Referitor strict la procesul integrrii putem vorbi c exist dou mari concepte antagonice referitoare la integrarea european15 : teoria federalist ce dorea ca Europa s progreseze mai repede i s mearg pe calea integrrii i interguvernamentalitii sau funcionalitii ce preferau integrrii simpla cooperare, progresele succesive au demonstrat compromisul continuu dintre cele dou tendine. Andrei Marga aduce o nou disput a problematicii extinderii referitoare strict la extinderea ctre Europa de est care pune fa n fa teoria Micii Europe i cea a Marii Europe. Pn n 1989, se tie c zidul Berlinului era frontiera ce desparte Europa n organizaii sociale cu valori opuse implicate ntr-un rzboi al nervilor i al ideologiilor Razboiul Rece. De o parte a zidului se afla Europa occidental, Comunitile europene , drepturile omului i libertatea , de cealalata parte exista o Europ socialist, controlat de U.R.S.S. cu o dezvoltare stiinificotehnic i social-instituional retardat i cu tradiii politice asincrone, tribut ce era platii de rile din Est U.R.S.S.-ului de a avea o centura de siguran. 16 Drept consecin, paradigma micii Europe militeaza pentru izolarea rilor foste comuniste a cror fragiliate a tradiiilor democratice care ar putea provoca perturbri Europei Ocidentale care trebuie aprofundat i n nici un caz extins. Pe de alt parte adepii Marii europe consider c cele dou Europe nu pot fi separate pentru c istoric i geografic ele sunt un intreg, adeptul de seam al acestei teorii Heinrich Boll a aprat teza c Europa nu se poate reduce la Europa Occidental. 17
14

Dorina Nstase The merger of the Common Foreign and Security Policy and WEU - a Step Ahead in Integration? . http://en.crsg.ro/Lucrari/WE_EU.pdf). 15 Iordan Gheorghe Brbulescu Uniunea European : aprofundare i extindereBucuresti : Editura Trei, 2001 pag 46 16 Andrei Marga Filosofia unificrii europene Ed. Nora, Bucureti, 1994, pag. 8 17 apud (Andrei Marga 1994 pag 30)

De asemenea o Europ redus la mica Europ nu poate fi singur n faa primejdiei migraiei spre vest a popoarelor foste comuniste i n srcie relativ astfel c numai o Europ ce cuprinde Occidentul i rsritul continental poate fi stabil.18 I.3.2 Alt clasificare a dezbaterilor teoretice privind provocarea extinderii la Est a fost teoretizat i de Jose Torreblanca n studiul Acommodating interests and principles in the European Union: The case of Eastern enlargement 19

Dezbaterea a luat forma disputei ntre instituionalismul raional i instituionalismul sociologic sau constructivismul. Primul considera c extinderea se datoreaz procesului de maximizare a interesului deci extinderea e mai degrab o decizie strategic prin care calculul cost beneficiu este n avantajul beneficiilor. De partea cealalt se afla constructivismul. Constructivismul social a fost enunat de Alexander Wendt i are n centru o viziune global ce consider interaciunile statale determin identiti i interese n sistemul internaional constructivismul artnd c sistemul internaional se bazeaz pe nelegeri colective tacite, voina internaional neputnd exista fr socializare. Benedict Anderson n lucrarea sa Comunitati imaginate dezvolta tocmai aceast idee c statele, adic comunitile sunt create pe baza unor sentimente de apartenen i sunt subiectul unor reproduceri i evoluii constante (norme, valori, identiti). Constructivismul nu include doar o concepie spaial european dar i idei despre tradiii comune, istorie comun precum i o percepie comun a ceea ce constituie alii nu numai teritorial (SUA, RUSIA) dar i cultural (SUA islam). Spunand c fr percepii comune, fr o contiin comun extinderea nu se poate realiza. Deci extinderea se bazeaz pe identitate comun i interaciune, pe integrarea celeilate jumti europene. Dac prima orientare e strict pragmatist, a doua face apel la tradiii, la background comun. Teoreticienii raionaliti considerau motivele economice ca principal motiv al extinderii U.E., rile noi venite putnd ajuta la dezvoltarea Europei celor 15. Ctigurile economice constau n dezvoltarea schimbului comercial cu noii membri, reducerea migraiei cauzat de srcie.
18

(Andrei Marga 1994 pag 47) ( in Advanced Research on theEuropeanisation of the Nation-State The Research Council of Norway http://www.arena.uio.no)
19

De cealalt parte teoriile constructiviste spun c mprtirea acelorai credine i principii conteaza cu adevarat. Frank Schimmelfennig considera c rile trebuie s aib aceai orientare pan-european i avnd-o ele nu pot fi separate ci doar mpreun, de aici i extinderea deci rentregirea construciei europene. 20 Dup cum vedem toate aceste teorii aduc diferite viziuni ce ncearc s argumenteze fenomenul integrrii i extinderii europene. Susin teoriile care sunt pro nevoia extinderii UE n cazul nostru la est a UE ca i contraargument al teoriilor Micii Europe, menionnd beneficiile pe care le vor avea ambele pri implicate n

acest proces, net superioare lipsei acestui proces de extindere. Dei dezbaterile privitoare la modul n care se poate realiza extinderea au fost foarte multe fiind prezentate mai sus, eu consider c n multitudinea de teorii existente fenomenul extinderii fr precedent ce s-a realizat i continu, nu poate fi ncadrat ntr-o teorie, mai degrab fiind o completare prin mixaj a mai multor orientri. Nu putem ncadra procedeul extinderii ntr-o teorie strict pentru c el are mai multe valene att culturale (teoria constructivist) dar de asemenea i economice (interguvernamentalismul liberal i teoriile raionaliste) sau n era globalizrii de asemenea i fenomenul de spill over n care economicul s determine politicul deci s avem i valene politice sau strategice. Nu poate fi neglijat. Fenomenul extinderii lrgite este mult mai complex pentru a putea fi ncorsetat numai ntr-o teorie fiind un fenomen de o amplitudine i importan fr precedent i tocmai acest lucru voi ncerca s l demonstrez n lucrarea urmtoare. Aceste teorii sunt utile n discursul propus pentru c traseaz principalele direcii ctre care se poate ndrepta U.E. i de asemenea ajut n nelegerea raionamentului extinderii.

20

Thomas Plmper, Christina Schneider and Vera E. Troeger The Politics of EU Eastern Enlargement: Evidence from a Heckman Selection Model http://www.princeton.edu/~amoravcs/library)

Capitolul II: Uniunea European: trecut, prezent i viitor II. 1. Vechi idei de unitate european scurt istoric al evoluiei ideii europene II.2. De la ideea european la europa comunitilor II.2.1. Intenii federaliste ntr-o Europ traumatizat II.2. 2. Reconstruirea Europei planul Marshall II.2.3. Congresul de la Haga i crearea consiliului Europei. II.3: Primii pai nspre o Europ comunitar II.3.1. Ideea comunitar crearea CECO

II.3. 2. Crearea Comunitii Economice Europene i a Euratom II.4: De la tratatele comunitilor la Tratatul de la Nisa 2.4.1. Unificarea instituional tratatul de la Bruxelles 2.4.2. ntrirea pieei unice prin Actul Unic European 2.4.3. Dezvoltarea integrrii prin tratatul de la Maastricht 2.4.4. Tratatele de la Amsterdam i Nisa

II.1. Idei de unitate european Cu toate c la prima vedere suntem tentai s spunem c ideea unificrii europene este un concept extrem de nou, aprut dup cel de-al doilea rzboi mondial la iniiativa marelui teoretician Jean Monnet, aceast afirmaie ar fi complet eronat. E drept ca Jean Monnet a fost primul care a reuit cu succes s transpun ideea n realitate dar acest lucru nu poate exclude faptul c idealul ideii europene de unificare a fost prezent nc din cele mai vechi timpuri. Cu o suprafa de 10 mil. km2, Europa e penultimul continent n ordinea mrimii neocupnd dect 7% din suprafaa uscatului. Dar cu toate acestea ea este leagnul civilizaiei noastre moderne i cmpul de lupt a celor mai multe rzboaie ce au zguduit mapamondul. Dar a lua n considerare numai componenta geografic nu spune multe despre filosofia integrrii i unificrii europene, unificarea geografic fiind ntarit dup cum spunea Andrei Marga de: - apartenena istoric vzut ca participare la crearea instituiilor ncepnd cu polisurile i continund cu revoluiile moderne, - apartenena cultural recunoaterea unei atitudini n cunoatere i n viaa practic - apartenena institutional ce presupune organizarea i legislaia specific. Aceste tipuri de apartenen geografic, istoric, cultural i institutional formeaz acea apartenen european. Sentimentul apartenenei europene este foarte vechi i e prezent nca din timpul Imperiului Roman care prin instituirea politicii pax romana ncerc s unifice popoarele de pe teritoriul imperiului pentru a tri n pace i n nelegere, la paix perpetuelle a abatelui de Saint Pierre ce propune crearea unei federaii europene n care suveranii cretini s triasc n pace, pn la secolul obscur al crerii statelor naiune n care sentimentul de apartenen la o naiune a dus la rzboaie sngeroase. Promotorul modern al ideii europene care a i reuit s o

pun n practic, e drept doar vremelnic i prin for a fost Napoleon. Proiectul su de a aduce ntreaga Europ sub o singur autoritate, cea a Franei, mpotriva popoarelor europene a avut consecine extrem de profunde n mentalitatea european. 21 Ideea era demn, nsa metoda a fost ceea ce a dus la eecul napoleonian. Au mai fost ncercari ce purtau germenele unificrii de exemplu reeaua complicat de aliane ce o formase cancelarul german Bismark dar lipsite de relevan. Dupa prima conflagraie mondial s-a simit nevoia unei unificri a Europei pentru evitarea unor viitoare conflicte s-a creat Societatea naiunilor, membrul acesteia Aristide Briand exprimndu-i ideea crerii unei federaii Uniunea European care s fac posibil cooperarea ntre statele europene pentru evitarea rzboiului. Dar aceast idee nu a fost primit cu prea mult entuziasm n condiiile n care era naionalismelor era n plin ascensiune, federaia contravenind sentimentului naionalist ce atinsese cote ngrijortoare. Culminnd cu naionalismul etnic folosit de statul fascist, bazat pe superioritatea rasei ariene ce trebuia s conduc Europa. Jean-Baptiste Duroselle a ncercat o clasificare a tipurilor de proiecte care s-au afirmat pe parcursul istoriei continentului, pe parcursul strdaniilor acestuia de a se agrega ca un tot unitar. Istoricul francez vorbete de patru tipuri de proiecte ncercate n decursul timpului pentru realizarea elului unitii: 1. unitatea dup un principiu; 2. unitatea n diversitate; 3. unitatea prin for;
21

( Dana Victoria Savu, 1996 pag 63)

4. unitatea prin acord reciproc; 5. unitatea n jurul unei idei culturale. Primul principiu este de natur religioas, principiul ce a unit n ndeprtata istorie comuniti (atunci un puteam vorbi de entiti statale, de contiin antional) deci aveam contiina apartenenei religioase ori la ortodoxismul bizantin ori la catolicismul papal. Unitatea se realiza n baza contiintei apartenenei la o religie. Unitatea n jurul unei idei culturale a fost cea care a urmat i caracterizeaza perioada renaterii, a romantismului ce unea prin ideea aderrii la acelai tip de gndire i orientare.

Unitatea prin for de care am mai vorbit i mai sus e reprezentat de Hitler i Napoleon ce au ncercat s uneasc Europa prin puterea armelor sub o conducere hegemonic. De asemenea deloc lipsit de importan a fost i ncercarea lui Stalin de a cuceri Europa sub pretextul ideologiei comuniste. Unitatea prin diversitate nu este propriu-zis o unitate ci mai degrab o ncercare de coexistena panic. Adevrata unitate n diversitate poate fi constatat mai curnd n interiorul marilor imperii multinaionale, de la cel Habsburgic la cel Rus, dar ea nu este nicidecum obinut i ntreinut pe cale panic i prin consens. Practic, abia o dat cu punerea n aplicare a planurilor de federalizare european se poate vorbi despre acest nou tip de unitate continental. Fiind planul cu ansele cele mai mari de construcie trainic i de durat. Iar trinicia ei ine de faptul c se realizeaz ca unitate prin acord reciproc, cum i spunea acelai istoric. Nu rmne dect s conchidem c n mare dou au fost, pn azi, tipurile de unitate european obinute n istorie: cea datorat unor modaliti panice (unitatea n diversitate) i cea prin for (n virtutea unui principiu sau a unei strategii conjuncturale). Dar n timp ce ultima nu se putea menine, cea dinti are toate ansele de a se dovedi trainic, ceea ce s-a i dovedit pn acum.

II.2 De la ideea european la Europa comunitilor: II.2.1 Intetii federaliste ntr-o Europ traumatizat Europa dup cel de-al doilea razboi mondial nu mai era nici palida umbr a ceea ce fusese pn atunci. Europa era doar o ruin, mai exista dar cu numele puterea ei politic i economic nemaiexistnd pe plan mondial. n aceast situaie limit ncepuser s se vehiculeze idei n scopul unei uniti europene n scopul pcii pe continent. Churchill numea acesta posibil unitate european o federaie a Statelor Unite ale Europei, ca rspuns astfel aprnd unele micri precum Uniunea european a federaiilor, Micarea socialista pentru Statele Unite ale Europei. II.2 .2 Reconstruirea Europei planul Marshall Distrugerea Europei a dezechilibrat nu numai intern continentul, ci i extern legtura cu celelalte continente ndeosebi n domeniul economic. Cea care avea cel mai mult de suferit era S.U.A. care

n plin dezvoltare i ascensiune dup ctigarea rzboiului care i-a adus mult mai multe beneficii dect pierderi se afl ntr-o situaie dilematic. Fiind n plin ascensiune avea nevoie de pia de desfacere pentru produsele sale iar cel mai mare cumprtor era desigur Europa. Dar prin distrugerea ei locul pieei de desfacere i-l luase ruina i srcia, Europa neputnd nici cumpara nici produce. n aceasta situaie singura soluie era revigorarea Europei i relansarea economiei acesteia distruse de rzboi. Soluia a dat-o Secretarul de Stat american George Marshall prin crearea unui plan de refacere a Europei intitulat dup numele su Planul Marshall. n ce consta acest plan? Guvernul american pltea direct exportatorii americani care vindeau produse guvernelor i fabricanilor europeni, importatorii europeni plteau la rndul lor contravaluarea. Aceasta contravaluare rmnea imobilizat n bnci i astfel se favoriza deflaia. Guvernul S.U.A. punea aceti bani la dispozitia guvernelor europene pentru realizarea de noi investiii.22 Planul Marshall a adus multe avantaje europenilor, n afar de beneficiile economice (stabilizarea economiei, liberalizarea schimburilor, convertibilitatea monedelor) crend un regim multilateral de schimburi reciproce, gestionarea n comun a ajutorului american a nvaat Europa Occidental lecia unirii, iar blestemat de Europ a reuit sa coopereze n loc sa se bat , . Depind astfel cauzele rzboaielor trecute i fcnd posibil realizarea unei reele de interese comune care s fac imposibile n viitor aciuni belice ca cele petrecute.23
22
23

(Iordan Gheorghe Brbulescu , 2001 ,pag 46) ( Iordan Gheorghe Brbulescu , 2001 pag 49)

II.2.3. Congresul de la Haga i crearea Consiliului Europei Dup terminarea rzboiului Europa ncepe s se detaeze de spectrul naionalismului etnic care a dus la rzboaie nesfrite i ncepe s neleag c naionalismul prezent trebuie nlocuit cu un naionalism civic care consider naiunile ca nite comuniti politice, ca o comunitate de ceteni pe care suveranitatea i-a nglobat ntr-o naiune. 24 Dup apariia palnului Marshall se creaz diferite organizaii pentu a-l implementa. Organizaia european de cooperare economic apare la 16 aprilie 1948 cu scopul de a permite statelor s

gestioneze n comun ajutorul american, iar n plan politic n urma Congresului de la Haga unde se vor discuta probleme ale unificrii europene la 16 aprilie 1949 ia fiin Consiliul Europei, un organism internaional cu rol consultativ reunind statele europene care beneficiau de un regim politic pluralist i erau ataate idealurilor de protecie ale drepturilor omului urmrind o armonizare a drepturilor omului i la nivel naional prin intermediul conveniilor. 25 De subliniat faptul ca nici O.E.C.E., apoi premergtoarea sa O.C.D.E. (Organizaia de Cooperare i Dezvoltare din Europa), i nici Consiliul Europei nu aveau caracter supranaional, statele Europei refuznd s cedeze vreun atribut al suveranitii lor naionale. 26 II.3: Primii pai nspre o Europ comunitar II.3.1. Ideea comunitar crearea C.E.C.O. Ideea comunitar a crerii unei instituii bazate pe cooperare unic n istorie aparine iniiativei Franei. Frica unui nou atac al Germaniei asupra teritoriilor sale a dus la propunerea prin intermediul lui Jean Monnet de a pune n comun producia de crbune i oel a Franei i Germaniei fiind tiut c producia i prelucrarea oelui i crbunelui fac parte din industria strategic a unei ri. Controlnd astfel aceast producie, controla i un posibil atac al nemilor. Aceasta producie trebuia s fie administrat de o organizaie supranaional. La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franei inspirandu-se din ideile lui Monnet prin Declaraia Scuman propune planul su al crui scop politic era acela de a pune capt antagonismului francogerman combinnd acest obiestiv politic cu unul economic, pentu el

24 Gabriel Andreescu Naiuni i minoriti. Ed. Polirom, 2004, pag. 35 25(Augustin Fuerea Instituiile Uniunii Europene Ed. Universul Juridic, 2002, Bucureti, pag. 14). 26 Adrian Nstase Europa quo vadis? Spre o Europ unit Ed. Monitorul Oficial, Bucureti, 2003, pag. 40)

unificarea politic realizndu-se de o form implicit derivnd din obinerea solidaritii de fapt prin fuziunea intereselor create ntre naiunile europene. 27 Declaraia Schuman, constituie piatra fundamental a construciei europene. Existnd patru principii necesare n nfptuirea unei construcii europene trainice. Aceste patru principii fondatoare ale viitoarei Uniuni Europene au fost: (ghidul tinerilor romni) a) asigurarea pcii politice i a reconstructiei economice; b) aciuni comune ale Franei i Germaniei. (reconcilierea istoric) c) asigurarea cooperrii ntre naiunile europene;

d) convergena intereselor popoarelor europene. Primul principiu se referea la importana instituiilor comune n vederea asigurrii pcii politice i a reconstruciei economice. Propunerea de creare a unei nalte Autoriti, un Parlament, o Comisie care ia decizii n folosul tuturor cetenilor i o Curte de Justiie exercit un rol formator de cea mai mare. De asemenea Pacea mondial nu poate fi asigurat fr eforturi susinute, i solidaritate i prin eforturile conjugate ale tuturor statelor europene. Prin punerea n comun a productiei de baz si instituirea unei nalte Autoritti, ale crei decizii aveau s lege Franta, Germania si trile care ar fi dorit s adere, avea s realizeze primele baze concrete ale unei federatii europene, indispensabile protejrii pcii. Al doilea principiu al Declaratiei Schuman nu putea s nsemne dect un ideal: o Europ unit prin actiuni comune, pentru ca orice rzboi ntre Franta si Germania s fie nu numai de negndit, ci si imposibil de realizat. Pe de alt parte, Declaratia Schuman a recunoscut faptul c Europa nu se va construi dintr-o dat, ci n etape,prin realizri concrete 28 Al treilea principiu al Declaratiei Schuman este recunoasterea faptului c procesul de integrare european trebuie s rmn deschis, prin asigurarea cooperrii ntre natiunile europene. Al patrulea principiu afirm faptul c popoarele europene reprezint mai mult dect o simpl piat comun: ele formeaz o comunitate cu interese convergente. Declaratia se refer att la modernizarea pietei, ct si la egalitatea si ameliorarea conditiilor de viat ale cettenilor. Piata se afl n centrul demersurilor Uniunii Europene,. Fiind un element esential al convergentei de interese ntre popoarele europene.
27 28

(Augustin Fuerea 2002 pag 13) (Coordonatori:Rodica BACONSKYFranois BENOIT Un ghid pentru tinerii romni Ce este Uniunea Europeana Centrul de informare al Comisiei Europene n Romnia http://www.infoeuropa.ro)

I-au urmat ndemnul pe lng Frana i Germania fondatoare i Benellux-ul i Italia semnndu-se la 18 aprilie 1951 la Paris, Tratatul instituind comunitatea crbunelui i oelului. (CECO). Declaraia lui Robert Schuman cu 55 de ani n urm e remarcabil pentru c prima dat ase state fondatoare au acceptat s delege o parte a suveranitii lor unei autoriti supranaionale, everimentul avnd o i mai mare importan innd cont c rnile celui de-al doilea razboi mondial nu se vindecaser.29 II.3.2. Crearea Comunitii Economice Europene i a Euratom Dup nfiinarea CECA ce condiiona oprirea narmrii Germaniei, situaia s-a schimbat datorit contextului global ducnd la o noua ncepere a narmarii Germaniei. Acest lucru a creat nelinite

n rndurile oficialilor celorlalte ri componente care au hotrt s recurg la noi ajustri prin intermediul Raportului Spaak raportul avnd ca tem att o uniune economic ct i utilizarea panic a energiei atomice. 30 Deci prin semnarea Tratatelor instituind CEEA i CEE la 25 martie 1957 cooperarea de la nivel economic trece i la nivel politic. Prin nfiinarea acestor organisme economice i n subsidiar politice s-a neles c este nesesar eradicarea naionalismului economic care a constituit mult vreme cauza principal a conflictelor i rzboaielor ntre naiunile europene . i posibilitatea realizrii uniunii politice pe cale democratic care s fie rezultatul opiunii libere a cetenilor europeni i nu al forei militare.31

29 Hildegard Puwak Managementul extinderii UE- etape, obiective , strategii, Ed. Expert, 2004, pag. 12) 30 (Coordonatori:Rodica BACONSKY, Franois BENOIT, Un ghid pentru tinerii romni Ce este Uniunea Europeana Centrul de informare al Comisiei Europene n Romnia http://www.infoeuropa.ro) 31 (Romano Prodi O viziune asupra Europei, Ed. Polirom, 2001, pag. 60)

II.4.: De la tratatele comunitilor la Tratatul de la Nisa De la instituirea acestor tratate ale comunitilor i pn la Uniunea European este un drum lung, procesul dezvoltrii, extinderii i aprofundrii este anevoios i cere timp, realizndu-se pas cu pas, n nici un caz peste noapte. Principalele evenimente care au marcat aceast perioad de trecere de la abia fondatele comuniti europene la transformarile ce azi le prefigureaza tratatul de la Nisa pentru o Europ extins au fost multe i nu lipsite de zbucium intern, principalele fiind prezentate n subcapitolele urmatoare.

II.4.1. Unificarea instituional Dei o perioad au existat trei sisteme internaionale instituionale s-a fcut necesar pentru a facilita funcionarea instituiilor, o unire a acestora n instituii unice, ducnd astfel la comprimarea atribuiilor i competenelor instituiilor prezente. De subliniat c fiecare organizaie avea instituii analoage cu celelalte, existnd trei consilii, trei comisii, i trei adunri parlamentare, i trei curi de justiie. Necesitatea facilitarii i simplificrii lucrrilor acestor instituii, a dus la crearea unui singur consiliu, unei singure comisii, unui singur parlament, i unei singure curi de justiie. Acest lucru s-a finalizat prin semnarea n anul 1965 a Tratatului de la Bruxelles instituind o Comisie unic i un Consiliu unic. II.4.2. ntrirea pieei unice prin Actul Unic European Realizarea Pieei Unice era prezent nca de la tratatele de instituire, dar realizarea ei las nc de dorit. Prin Actul Unic European intrat n vigoare la 1 iulie 1987 se ntrete necesitatea de aceasta dat imperativ a realizrii acestei piee unice. De asemenea apare i necesitatea unor reforme instituionale, reforma sistemului instituional avnd ca obiectiv dotarea procesului de decizie cu o mai mare eficacitate, ct i democratizarea acestuia, fr a fi afectat echlibrul instituional global.32 De asemenea introduce principiul subsidiaritii prin care nici o hotrre care se ia la nivel inferior s nu fie luat la nivel european, toate competenele la nivel regional s in de rspunderea statelor membre, i de asemenea a fost pus baza PESC prin crearea i aplicarea unei singure politici externe n sectoare de interes comun.
32

Iordan Gheorghe Brbulescu , 2001, pag. 52

Acest Act a dus la o aprofundare a unitii Comunitilor europene precum i la noi obiective ce vor fi realizate n comun. II.4.3. Dezvoltarea integrrii prin tratatul de la Maastricht Tratatul semnat n anul 1992 i intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993 este revoluionar n procesul dezvoltrii comunitare i de asemenea a extinderii comunitare, este, putem spune cea mai important reform a tratatelor de pn acum. Apare termenul de UE, acesta ns nelund locul comunitilor, ci aducndu-le pe toate sub o umbrel conceptual. De asemenea UE are la baz pe lng cele 3 comuniti europene i nc doi piloni interguvernamentali ce-i drept, aceia ai PESC i JAI.

De asemenea transform CEE n CE, creterea puterii Parlamentului european, atribuirea de competene uniunii, crearea unei cetenii unionale i ceea ce e cel mai important, realizarea Uniunii economice i monetare. De asemenea tratatul prevedea i posibilitatea lrgirii prin includerea de noi membri, ceea ce s-a i realizat prin: cea de-a treia extindere. II.4.4. Tratatele de la Amsterdam i Nisa O dat cu crearea i ntrirea Uniunii economice i monetare precum i politicii de extindere a UE prin cooptarea de noi membri mai ales cnd Cortina de fier ce desprea estul de vest czuse prin nfrangerea comunismului, se cere crearea unui cadru instituional ntrit prin noi tratate care s poat rspunde necesitii unei noi UE capabil s fac fa noilor provocri. Acest lucru s-a realizat prin dou tratate: Tratatul de la Amsterdam semnat n 1997, i intrat n vigoare n 1999, i tratatul de la Nisa n 2000, semnat la 26 februarie 2001. Aceste dou tratate, ndeosebi cel de la Nisa, reprezint o etap necesar n evoluia construciei europene, perspectiva aderrii unor noi state a generat necesitatea apariiei unor schimbri n sensul perfecionrii i adaptrii instituiilor comunitare la noile realiti.
33

Astfel c n concordan cu extinderea geografic pe

care UE o dorete, e nevoie i de o regndire a structurii UE iniiale ce avea n structura sa numai ase state, la transformarea de care are nevoie n condiiile realitii impuse de o uniune mult extins (probabil pn la 30 de state). Accentul crerii unei noi Europe extinse se pune nu numai pe dimensiunea economic, n cele dou tratate, ci i pe cea politic, ca i consecina, enumernd adoptarea Cartei europene a drepturilor fundamentale, o nou dimensiune de aprare i un nou spaiu european de securitate i libertate. 34
33 Augustin Fuerea 2002 pag 107 34 Iordan Gheorghe Barbulescu , 2001 pag 67

Capitolul III: Unificarea european lrgirea UE: ntre vis i aciune Valurile de extindere III.1. Prima lrgire (ctre nord) a spaiului european de la 6 la 9 membri III.2 A doua i a treia lrgire (catre sud) a comunitilor europene III.3 A patra extindere a spaiului comunitar de la 12 la 15 membri III.4. Extinderea la est sau marea extindere european III.41.Situaia european n contextul extinderii III.4.2. Dinamica deciziei extinderii UE III.4.2.1. Acordurile europene

III.4.2.2. Summitul de la Copenhaga (12-13 decembrie 1993) III.4.2.3. Strategia de pre-aderare Consiliul de la Essen III.4.2.4. Consiliul European de la Madrid i carta alb III.4.2.5. Agenda 2000 a Consiliului Europei din 12 i 13 decembrie 1997 de la Luxemburg III.4.2.6. Summit-ului de la Helsinki din decembrie 1999 III.4.2.7. Consiliul European de la Santa Maria de Feira (2000) III.4.2.8. Consiliul European de la Nisa din decembrie 2000 III.4.2.9. Consiliul european de la Lacken (14-15 decembrie 2001) III.4.2.10. Consiliul european de la Copenhaga (12-13 decembrie 2002) III.4.2.11. Consiliul European de la Bruxelles

Capitolul III: Unificarea european, lrgirea UE: ntre vis i aciune Mai puin dect o federaie, mai mult dect o confederaie, mai puin dect un stat, mai mult dect o asociae de liber schimb UE ar fi un obiect politic neidentificat sau o form de organizare nou fr suveran i fr centru. 35 n acest capitol voi analiza fenomenul unificrii europene din prisma fenomenului extinderii dac acest fenomen deosebit de complex care marcheaza sfritul secolului XX i nceputul secolului XXI. Aceasta transformare (pentru ca e o transformare fr nici o urm de dubiu, complexa a uniunii) va marca acest secol, viitorul UE depinznd de aceast extindere.
35 (

Stephen George & Ian Banche , 2001 pag 56)

Dar pentru a putea discuta aceasta extindere trebuie s supun valurile precedente de extindere, urmrind problemele ce le-au nsoit i care au fost efectele extinderii asupra dezvoltrii ulterioare a Comunitii. S-a vorbit despre extindere nc din tratatele de la Roma n preambulul acestora este exprimat intenia clar de a crea bazele pentru o uniune ct mai strns a popoarelor europene, iar celelalte naiuni europene sunt chemate s adere la inteniile exprimate n aceasta. Mai mult, n articolul 237 este reglementat procedura pentru includerea unor noi membri. Conform acestui articol, orice stat european poate nainta o cerere prin care s solicite calitatea de membru. Consiliul, instituia creia i va fi adresat aceast cerere, va decide apoi prin unanimitate de voturi, dup ce a luat la cunotin poziia Comisiei n acest sens. Condiiile

pentru aderare sunt reglementate printr-un acord semnat de statele membre, pe de o parte, i de statul candidat, pe de cealalt parte. Acest acord urmeaz a fi ratificat de ctre toate statele membre, conform prevederilor constituionale. O modificare semnificativ a acestor dispoziii a adus-o prima mare revizuire a Tratatului prin Actul unic european, acesta prevznd i acordul Parlamentului European. Aceast reglementare a fost preluat i n tratatul de la Maastricht, mai concret n articolul O al Tratatului UE, care a venit s nlocuiasc articolul 237 din Tratatul CE. Ea a rmas valabil i dup intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam de data aceasta, n articolul 49 al Tratatului. III.1. Prima lrgire (ctre nord) a spaiului european de la 6 la 9 membri Marea Britanie fiind interesat de succesul nregistrat de comunitile europene i simindu-se oarecum ignorat la nivel european a hotart s adere alaturi de rile nordice: Danemarca, Irlanda i Norvegia la Comunitile Europene, astfel c la 22 ianuarie 1972 Comunitile europene se lrgesc de la ase la nou membri. De ce nu zece? Pentru ca populaia norvegian a respins prin referendum aderarea lucru prezent chiar pn n zilele noastre. Prima candidatur a fost depus n anul 1961, adic doar la patru ani dup intrarea n vigoare a Tratatelor de la Roma. Au trebuit s treac ns unsprezece ani, nainte ca Marea Britanie, Danemarca i Irlanda s poat adera la Comunitate. Dar care au fost motivele? De o nsemntate central a fost opoziia ncrncenat a preedintelui statului francez, de Gaulle. n plus, au existat probabil i motive de ordin economic, dar motivele decisive au fost considerentele de ordin politic, i anume temerea c, odat cu aderarea Marii Britanii o ar care avea legturi strnse cu S.U.A. Statele Unite vor dobndi o oarecare putere de influen asupra dezvoltrii Comunitii. Iar acesta era elementul care se opunea ideii lui de Gaulles despre modul cum ar trebui s arate C.E., o form de cooperare ntre state naionale suverane, departe de puterea de influen american. Deci orice intenii de dezvoltare n direcia unei supranaionalizari au fost blocate de linia politic a deceniului gaullist. De Gaulle, adept al unei Europe a patriilor, a blocat n mod constant orice incercare ce contrazicea propriile sale conceptii.36

Ulterior, criza scaunului gol, n 1965, a opus Frana celor 5 parteneri europeni i Comisiei Europene, tot din cauza refuzului manifestat de Charles de Gaulle fa de reformele instituionale propuse de CEE. Trecerea la majoritatea calificat a fost considerat ca o uzurpare a suveranitii, iar ntrirea competenelor Parlamentului i Comisiei Europene, o ncercare de consolidare a instituiilor care deschid calea unei integrri supranaionale. Criza scaunului gol a ncetat prin compromisul de la Luxemburg (1966), cnd Consiliul a statuat, n concluziile sale, c, n cazul n care sunt n joc interesele foarte importante ale unui partener, membrii Consiliului vor ncerca s ajung la soluii ce pot fi adoptate n unanimitate. Evenimentul a dus la dezvoltarea unei adevarate culturi a veto-ului, care a obstrucionat vreme ndelungat progresul integrrii europene. III.2. A doua, i a treia lrgire (ctre sud) a comunitilor europene se realizeaz n perioade apropiate i primind puine ri, a doua extindere cuprinznd numai Grecia, de aceea vom considera oarecum simultane cele dou extinderi. n anul 1981 adera Grecia urmat n anul 1986 de rile iberice Portugalia i Spania. Aceste ri scpnd de dictaturile prezente pn atunci simt necesitatea s se orienteze ctre occident, ctre democraie, astfel c n procesul lor de tranziie ctre structuri democratice i stat de drept decid s adere la spaiul lrgit al Comunitilor europene, spaiul unde aceste valori erau deja foarte bine reprezentate. Astfel n 35 de ani numrul comunitilor ajungnd de la 6 la 12 membri, dublndu-se asadar.

36

. Octavian Bibere UE ntre real i virtual Ed. All, Bucuresti, 1999, pag. 56)

Extinderea ctre sud, a fost nregistrat, din punct de vedere politico-strategic, de toate statele ca fiind pozitiv i necesar. Au existat oarecare temeri cu privire la consecinele economice i de la nivel instituional. Nivelul de dezvoltare economic al tuturor acestor trei ri se afla mult sub media Comunitii. III.3. A patra extindere a spaiului comunitar de la 12 la 15 membri. Aceast extindere a fost ultima nainte de marea lrgire ctre est, ce va avea loc aproximativ zece ani mai trziu. Austria, i rile nordice Suedia i Finlanda devin state membre ale Uniunii

Europene intregnd Uniunea celor 15. Tratatele de aderare ale acestor state au fost semnate cu ocazia Consiliului european de la Corfu. Aceasta a fost cea mai neproblematic extindere deoarece Relaiile economice au fost astfel mereu foarte strnse. n plus, cele trei ri aveau un nivel economic destul de ridicat. Iar interesul acestor state pentru probleme precum un grad mai ridicat de transparen, sau politica social, sau a mediului nu putea face dect s dea noi impulsuri unor politici UE deja existente.

III.4.1. Situaia european n contextul extinderii n epoca modern Europa a reprezentat centrul lumii fiind leagnul civilizaiei i dezvoltrii dar i cmpul de btlie al desfurrii multor rzboaie, pentru supremaie atingnd apogeul prin cele dou rzboaie mondiale. Acestea ns nu au fcut dect s slbeasc continentul european, ruinndu-l nu numai fizic dar i economic. Pe planul slbirii Europei, S.U.A. aflat n plin dezvoltare, care chiar dac s-a implicat n rzboi, acesta i-a adus mai mult beneficii de ordin economic, a profitat de pe urma slbirii Europei ridicndu-se la rangul de mare putere mondial. Alturi de U.R.S.S. devine astfel noua putere mondial a secolului XX. Pentru urmtoarea perioad lumea a fost mprit ntre S.U.A. i U.R.S.S., dou puteri antagonice care se vor ncleta n faimosul Rzboi Rece, care va duce Europa n penumbr. Europa divizat va fi scena urmatorilor aproximativ 40 de ani ce nu vor cuprinde dect doi actori ce i vor disputa supremaia lumii printr-un rzboi tacit al ideologiilor. Europa va fi mprit astfel ntre occident i comunism, divizarea Europei fiind simbolizat ndeosebi de divizarea celei mai puternice ri europene, i anume Germania, n partea de vest fiind sub ocupaia trupelor americane iar n cea de est a celor sovietice. De la Stettin pe malul Mrii Baltice pn la Trieste pe malul Mrii Adriatice, o cortin de fier s-a lsat asupra continentului nostru, ilustreaz cel mai bine Winston Churchill situaia postbelic. De asemenea chiar i azi dupa recldirea european, i cderea cortinei de fier, S.U.A. i ntrete poziia favorabil ca superputere mondial, astfel c Europa s-a simit oarecum exclus. Cel mai recent exemplu fiind lipsa implicrii n problema irakian. Europa n ansamblul ei fiind inexistent, spre deosebire de S.U.A. care s-a erijat ntr-un fel de gardian mondial. Simindu-se exclus de la marile probleme mondiale, Europa a simit nevoia reafirmrii sale pe eicherul

universal, prin autodefinirea sa ca o putere important, n special la nivel economic unde dac se poate spune aa se d marea btlie pentru supremaie, cine are cea mai mare putere economic, dominnd lumea. Dar n secolul actual pentru a putea deveni o superputere economic ca simpl ar e aproape imposibil, de aceea se vor nfiina i regiunile economice unite prin coordonate geografice. Astfel avem regiunea american cu NAFTA format din S.U.A., Canada i Mexic, ASIA-PACIFIC format din rile asiatice, i UNIUNEA EUROPEANA format din statele geografic europene. De menionat c fiecare regiune are o locomotiv care asigur naintarea acestei regiuni: NAFTA S.U.A., ASIA-PACIFIC cu Japonia, i U.E. cu Germania. Astfel fiecare regiune ncearc s se dezvolte pentru a putea obine supremaia n lupta economic. Rzboiul politic al narmarilor s-a transformat astfel n razboi economic, iar un stat nu poate face fa singur acestui razboi, de aceea o data cu nfiinarea acestor regiuni economice ia natere un nou continentalism, care pretinde o reformulare a strategiilor corporaiilor, o nou identitate economic, bazat pe competiie global, ara nemaifiind n prim-plan ci regiunea37 n plan intern Europa se confrunt cu probleme economice ce dau natere la cote ridicate ale omajului, iar sistemul instituional ntmpin probleme, fiind greoi, lipsit de eficien i nregistrnd un deficit democratic pregnant38.
37 (www.europeana.ro publicaii) Charles Rord in Ion Niculescu Suveranitate nationala si integrare europeana: - nu se organizeaza alegeri pentru comisia Europeana presupusa slabiciune a Parlamentului european lipsa unei identitati politice europene slabirea parlamentelor nationale absenteismul substantial din cadrul alegerilor europene absenta unui ontrol democratic intern sistemul decizionla obscur , indepartat de cetatean 38 . extinderea uniunii europene realizari si provocari raport prezentat de Wim Kok Comisiei Europene pag 7

n acest context economic, extern i instituional, Europa are nevoie de autodefinire i dinamism pentru a putea deveni ceea ce i dorete, o putere mondial economic i politic. Soluia fiind extinderea. Extinderea nceput n 2004 este unul din cele mai ambiioase proiecte, deoarece reprezint de fapt reunificarea continentului european divizat. Astfel dup cderea zidului Berlinului n 1989, Europa Occidental se ntoarce ctre cealalt Europ, de care a fost desprit prin confruntarea Rzboiului Rece, ncercnd s vindece riftul est-vest. n condiiile istorice create ns dup 1989, cnd U.R.S.S.ul, dumanul ce amenina flancul estic al Europei s-a dezintegrat, aflndu-se, dup

cum se exprima Vladimir Tismneanu fat n fat cu necesitatea reinventrii politicului i nceperii unei noi ere.39 n tot acest context, anul 1989 a marcat o piatr de hotar. O dat cu revoluia european, disprea Imperiul. Acest fapt a avut cel puin dou consecine importante: n primul rnd, prin disoluia polaritii duble, americano-sovietice, S.U.A. rmneau polul de for unic al lumii, ajungnd practic la apogeul puterii lor. Pe de alt parte, prin dispariia colosului rou, statele satelite din Europa redeveneau independente de facto,40 devenind parteneri posibili n procesul de unificare continental. Visul Europei unice intra astfel ntr-o nou etap, dup cum a i dovedit-o semnarea, n 1992, a Tratatului de la Maastricht i trecerea de la un numr de 12 la 15 state unionale. Acest proces ns nu este primul, au mai existat i alte extinderi, n ultimii 30 de ani Europa extinzndu-se de la 6 state la 15, de la 185 milioane de locuitori la 375 milioane, dar cu toate acestea extinderea nu a mpiedicat dezvoltarea U.E. Aceasta este aadar chiar a cincea extindere, dar cu toate acestea fenomenul este fr precedent datorit contextului i amplitudinii, actualul proces ajutnd de fapt la ndeplinirea elului prinilor fondatori dup secole de rzboi, pacificarea vechiului continent primirea n U.E. a unor ri care constituie dintotdeauna o parte a identitii noastre comune europene semnific nchiderea definitiv a unui capitol de divizare artificial a continentului. 41 Att pentru Europa acest proces e important, dar i pentru popoarele din Europa Central i de est care aspirau de dup cortina de fier la valorile vestice, ce au devenit mai mult dect un simbol pentru ele, perspectiva aderrii ca membru la U.E. le-a ajutat s transforme n ireversibil opiunea
39 (Vladimir Tismaneanu reinventarea politicului ed Polirom Iasi 1999 ) 40( Unificarea politic ntre reverie i aciune Nicolae Paun http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri 41 (Romano Prodi 2001 pag 63).

lor pentru o democraie pluralist i o economie de pia i le-a ajutat s mearg mai departe pe calea reformei. 42 Pacea i stabilitatea, visul prinilor fondatori, fiind soluia pentru a putea prospera pretutindeni n Europa, care la sfritul secolului XX are o pluralitate de semnificaii, nseamn o mare pia i un mediu competitiv stimulator, capabil s genereze prosperitate i inovaie tehnologic. nseamn un model de societate fondat pe drepturi individuale care a stat la originea unui grad de coeziune social nc neegalat n lume, i mai nseamn i o mare putere care poate juca un rol important pe eicherul internaional43, dar depinde de ea pentru a putea atinge aceste deziderate.

Fr aceast extindere, costurile nonextinderii ar fi extrem de mari i pentru U.E. i pentru rile excluse, dar cazul nonextinderii l vom discuta ntr-un capitol special dedicat acestei problematici. III.4.2 Dinamica deciziei extinderii UE: Extinderea ofer posibilitatea de a stabiliza partea central i de est a Europei i de a preveni tulburrile economice, de ordin geopolitic sau cultural.44 Construirea unui spaiu economic extins, protejat de un tarif extern comun i dotat cu anumite politici de sprijin rezid ntr-o formul avantajoas pentru toi, Monnet intuind c o cooperare economic va duce la o cooperare politic i apoi la o integrare politic. Reconcilierea franco-german a pus n funcie un nou motor al unificrii politice, asigurndu-i necesarul de stabilitate. Faptul s-a suprapus revoluiei care a marcat sfritul comunismului n rsritul i centrul continentului. mpreun, cele dou evenimente au devenit capitale n economia evenimentelor care astzi sunt n plin desfurare, fiindc mpreun au condus la modificarea radical a situaiei att n vestul, ct i n rsritul continentului. O dat cu cderea comunismului a devenit posibil imaginea asupra ntregii Europe, cnd preedintele Comisiei, Jacques Delors a vorbit n Parlamentul European, n ianuarie 1989, s-a referit la conceptul lui Gorbaciov Casa Comun European" spunnd c viziunea noastr e una

42 (Wim Kok 2003 pag 7). 43 (Romano Prodi 2001 pag 45). 44 Guillaume Courty G devin Constructia europeana ed coresi Bucureti 2001 pag 17)

de sat european", unde nelegerea reciproc ar domina, unde activitile economice i culturale se vor dezvolta ntr-o atmosfer de ncredere... Iar dac cineva mi-ar cere s descriu acel sat astzi, a vedea n el o cas numit Comunitate European". Noi suntem constructorii ei sufleteti, noi suntem activizatorii cheilor ei, noi suntem pregtii s deschidem uile, s vorbim cu vecinii notri".45 nceputul relaionrii cu rile estice a nceput n anul 1990 prin intermediul acordurilor sau nelegerilor de asociere numite Acordurile europene cu zece ri din centrul i estul Europei. Aceste acorduri acopereau diferite probleme de la cele politice, la cooperare n industrie, mediu, transport, pn la probleme ce afecteaza viaa de zi cu zi a cetenilor. Prin

aceste nelegeri comerul a crescut, iar U.E. a devenit cel mai mare partener economic al acestor ri absorbind mai mult de jumtate (68% din exporturile rilor central i est europene).46 Acordurile Europene (sau de Asociere) au inclus capitole pentru: dialogul politic; comerul liber; cooperarea economic; cooperarea cultural; cooperarea financiar; instituii ale asocierii. Ele au favorizat dialogul politic, au permis i dezvoltarea gradual a spaiilor de comer liber. Pentru produsele industriale au fost abolite tarife; s-au semnat protocoale speciale pentru agricultur, textile, crbune i oel. Acordurile au inclus legislaie anti-dumping i asupra certificatelor de origine a produselor; legislaie pentru micarea forei de munc, pentru organizaii, servicii. III.4.2.2. Baza extinderii au avut-o ns diferitele documente i ntlniri ale U.E. dintre care amintim: Decizia de extindere a fost luat la summitul de la Copenhaga (12-13 decembrie 1993). La acest summit U.E. a luat o hotrre decisiv, afirmnd c rile asociate din centrul i estul Europei daca vor dori vor putea deveni membre ale E.U. articolul 6(1) Tratatul privind Uniunea European, iar aceast accedere se va realiza cnd rile vor ndeplini binecunoscutele condiii de la Copenhaga ale preaderrii i anume: a) condiii politice instituii stabile care s garanteze democraia, primatul dreptului, respectul drepturilor omnului, respectul minoritilor, i protecia lor;

45 (DELORS Jacques, La nouveau concert europen, Ed. Odile Jacob, Paris, 1992 in Nicolae Paun http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri ) 46 (Enlargement of the European union an historic opportunity European Comission Enlargement Directorate General 2003 www.europa.eu.int /comm/enlargement/publication)

b) condiii economice existena economiei de pia, reglementarea depturilor de proprietate, un sector financiar suficient dezvoltat pentru a orienta economisirea ctre investiii productive, stabilitatea preurilor, capacitatea de a face fa presiunii concureniale din partea U.E.; c) adoptarea aquis-ului comunitar integrarea legislaiei europene n legislaia rilor candidate, crearea capacitii administrative i juridice de a aplica aquis-ul comunitar. Summitul a subliniat principalele chestiuni legate de procesul de extindere: adncirea i lrgirea Uniunii Europene vor trebui s continue simultan. Documentul final prevede, apoi, explicit c noii membri au obligaii n realizarea "aquis-ul comunitar", mecanism care va fi nsoit de derogri temporare i de perioade tranziionale; c procesul de lrgire nu va afecta politicile

comune i n special Politica Extern i de Securitate Comun (PESC), iar eficacitatea Comunitii va fi protejat n toat perioada de desfurare a procesului. S-a propus un calendar pentru adoptarea aquis-ului comunitar", mbuntirea aspectelor legate de concesiile comerciale n cadrul Acordurilor de Asociere, cu revizuirea acestora, la un interval de cinci ani dup intrarea n vigoare. Strategia de pre-aderare a cuprins urmtoarele etape: III.4.2.3. Consiliul de la Essen (decembrie 1994) a stabilit Strategia de pregtire a rilor asociate din Europa central i oriental pentru a adera la Uniunea European, n special n vederea adaptrii economiei lor la piaa intern. Patru erau chestiunile importante pe care Summit-ul European de la Essen a dorit s le abordeze ntr-o strategie de aderare realist: 1. cum se poate realiza parteneriatul structurat decis la Copenhaga; 2. cum se suport accelerarea ratelor de cretere economic din Centrul i Estul Europei; 3. cum s fie ajutate rile asociate s se pregteasc pentru adoptarea "aquis"-ului comunitar; 4. cum s se modifice politicile comunitare existente pentru a face posibil aderarea. Strategia de la Essen a cuprins cele patru chestiuni de baz n promovarea aderrii. Posibilitatea ca rile asociate s coopereze mai strns cu Uniunea European, conform Politicii Externe i de Securitate Comun (PESC), a fost deschis dup Raportul Consiliului din 7 martie 1994, i dup liniile directoare stabilite n octombrie 1994. Raportul a stabilit principiul conform cruia rile asociate s fie aliniate la anumite declaraii, demersuri i aciuni comune n contextul PESC. La Essen s-a decis ca mai mult de 25% din alocaia pentru Programul PHARE s fie utilizat n investiiile de infrastructur. Aceast decizie a nsemnat ca mai bine de 50% din finanele programului s poat fi utilizate pentru investiii. Summit-ul a ajutat rile asociate n pregtirea lor pentru aderare, prin precizarea pailor de intrare pe Piaa Intern a Uniunii Europene. Trei arii importante au fost evideniate n documente: competiia, controlul ajutoarelor de stat i aquis"-ului comunitar. Pentru primele dou sectoare, Uniunea European a promis asisten; pentru cel de-al treilea Strategia de la Essen a realizat un document intitulat Carta Alb, care i-a propus s le asiste n adoptarea "aquis"-ului. Nu a fost stabilit ns nici aici un calendar pentru negocierile de aderare.

III.4.2.4. Consilul European de la Madrid din 1995 a cerut Comisiei sa prezinte o analiz n profunzime a efectelor lrgirii U.E. la ansamblul politicilor comunitare (politica agricol i politicile structurale) s pregateasc rile candidate pentru deschiderea negocierilor. Comisia a redactat Carta Alb, document referitor la pregtirea rilor asociate pentru a intra pe piaa intern a Comunitii. Carta Alb a fost aprobat de Consiliul European de la Cannes din iunie 1995 i a oferit un ghid, o imagine de ansamblu a legislaiei comunitare pe care rile asociate trebuiau s o preia n legislaia lor intern. Totodat, Carta Alb a provocat i un oc pentru multe, cci s-a constatat cu claritate, doar acum, complexitatea procesului de pre- i aderare.47 Carta Alb identific msurile cheie n fiecare sector al pieei interne i sugereaz secvenele n care trebuie realizat armonizarea legislaiilor. rile asociate au responsabilitatea principal, alinierea la piaa unic i a-i stabili propriile prioriti pe sectoare de activitate. Uniunea le acord asisten, n primul rnd prin Programul PHARE. Alinierea la piaa intern a UE este menit s accentueze, n rile asociate, reforma economic i restructurarea industrial i s stimuleze comerul. Carta Alb individualizeaz nceputul procesului, fixeaz ritmul pentru adoptarea msurilor necesare i stabilete programul pieei unice adaptat prioritilor reformei economice ale fiecrei ri. Carta Alb ofer un nou impuls mecanismului de integrare. Comisia, n Comunicatul din 13 iulie 1994 evidenia n privina strategiei de pre-aderare, o dat ce s-a realizat o implementare satisfctoare a politicilor de concuren i sprijin din partea statului,

47.( Petre Prisecariu largirea UE perspective ed club europa 2001 pag 68)

odat cu aplicarea i a altor legi comunitare legate de extinderea pieei interne, Uniunea va decide reducerea progresiv a instrumentelor ce restricioneaz produsele din rile n cauz, deoarece ar avea o garanie a concurenei loiale comparabil cu cea existent n prezent n interiorul pieei interne.48 n cursul anului 1996 i n prima jumtate a lui 1997 au fost pregtite la Opiniile Comisiei asupra aplicaiilor de aderare ale rilor asociate. Consiliul European de la Madrid a cerut ca ele s fie publicate dup ncheierea Conferinei Interguvernamentale. III.4.2..5 Publicarea i apoi completarea Opiniilor, n iulie 1997, plus propunerile de reform a politicilor Uniunii Europene, i Pachetul de msuri Agenda 2000, au readus Comisia i pe politicieni la masa discuiilor referitoare la lrgire. Deciziile de ncepere a negocierilor de

aderare, ncepnd cu 1998, au fost luate la reuniunea Consiliului European de la Luxemburg din decembrie 1997. Consiliul European de la Luxemburg a decis sa intareasca strategia de preadeziune punand la punct o structura de dialog politic, sub forma: conferintelor europene , la care sa fie invitate si tarile candidate si mobilizarea tuturor formelor de sustinere intr-un cadru unic; Acordurile europene si prateneriate ; sprijinului financiar pentru tarile candidate . S - a decis deschiderea negocierilor cu un prim grup de state, cele mai avansate Cehia, Estonia, Cipru, Polonia, Ungaria, Slovenia. Pregtirea aderrii, susinut acum de o legislaie comunitar adecvat, a devenit un obiectiv major n rile asociate, n ciuda faptului c distana pe care trebuie s o strbat pentru a ajunge la nivelul Uniunii este uria. Marea majoritate a activitilor n iulie 1997 au fost stabilite i prezentate n Opiniile Comisiei.Pachetul de msuri Agenda 2000 prezentat de Comisie indic o cale de urmat n vederea realizrii aderrii. Programul de extindere a fost lansat la 30 martie 1998. Primele cinci state Cehia, Estonia, Polonia, Slovenia, Ungaria plus Cipru au fost nominalizate pentru nceperea negocierilor propriu-zise. Pentru celelalte cinci Romnia, Bulgaria, Letonia, Lituania i Slovacia s-au prevzut reuniuni pregtitoare a negocierilor La Summitul de la Helsinki i aceste au fost incluse n programul de aderare. III.4.2..6 Lrgirea de la "Mica" la "Marea" Europ cu 25-30 de state este posibil iar procesul de integrare a fost declanat, urmare Summit-ului de la Helsinki din decembrie 1999. Lrgirea 48 (Hildegard Puwak 2004 pag 35) aduce bogii poteniale", dar i greuti implicaiilor economice, politice i de securitate care sunt estimate, deseori, n abuz. Extinderea UE se regsete pe vectorul modelului european aflat i el n plin proces de reconstrucie.49 Consiliul European de la Helsinki a decis deschiderea negocierilor cu celelalte ri restanteBulgaria, Letonia, Lituania, Malta, Romania i Slovacia. III.4.2.7. Consiliul European de la Santa Maria de Feira (2000) a precizat c pregtirea pentru aderarea rilor candidate nu va putea avansa dect n msura n care statele candidate vor transpune acqus-ul communitar n legislaia lor naionala i, mai ales, n msura n care vor fi capabile s-l pun n practic i s-l aplice n mod real. Acest procedeu venea n avantajul Romniei, care ncepuse negocierile n februarie 2000.

III.4.2.8. Consiliul European de la Nisa din decembrie 2000, a realizat un compromis ntre reforma instituiilor europene i procesul de extindere. efii de state i de guverne au validat, ce-i drept, strategia propus de Comisie n noiembrie 2000, devenit astfel program al procesului de extindere, nereuind totui s stabileasc dect n mod indirect o dat concret pentru nceperea aderrilor, i anume sfritul anului 2002, exprimndu-i totodat sperana ca la alegerile europene din 2004 s poat lua parte i noile state membre. III.4.2.9. Consiliul european de la Lacken (14-15 decembrie 2001) a avut drept scop s anune un scenariu de aderare a celor mai avansate 10 state n 2004 i a Bulgariei i Romniei la nivelul anului 2007 totodat aici s-a discutat simplificarea instrumentelor de decizie ale U.E., stabilirea unui sufragiu european pentru alegerea preedintelui comisiei precum i dezbateri privitoare la viitorul U.E., consolidarea modelului social european precum i dezvoltarea personalitati juridice a U.E.. III.4.2.10. Consiliul european de la Copenhaga (12-13 decembrie 2002) a consacrat extinderea U.E. cu zece state candidate i n acelai timp a confirmat Bulgariei i Romniei obiectivul de a le integra n 2007, aprobnd n acest foile de drum, adoptate de ctre Comisie n 13 noiembrie 2002. III.4.2.11. Consiliul European de la Bruxelles din 12-13 decembrie 2003 a fixat ca dat de integrare pentru Bulgaria i Romnia, 1 ianuarie 2007. 49.(Paradigma europeana .Provocarile constructiei europene Coord corneliu C. Popeti. Ed eurobit Timisoara
1999pag 119

Capitolul IV.1. : Costurile i beneficiile politice ale extinderii U.E. la est U.E. spaiu economic sau putere mondial? IV.1.1. ncadrarea n teoriile relaiilor internaionale conceptul de securitate IV.1.2. Redefinirea regulilor privind securitatea internaional dup prbuirea ordinii Bipolare IV.1.3. Tipuri de ameninri ale secolului XXI IV.1.4. Noile ameninri la adresa securitii din perspectiv european IV.1.5. Obiective strategice pentru securitatea european IV.1.6. Politica Extern i de Securitate Comun i Politica European de Securitate i Aprare n contextul extinderii IV1.7. Costurile ntririi stabilitii politice europene

IV.2. Reforma instituional ntr-o uniune largit IV.2.1. Reforma actualelor instituii ale U.E. IV.2.1.1. Tratatul de la Nisa IV.2.1.2. Tratatul instituind o Constituie european IV2.2. Problema funcionarii pe viitor a U.E. IV.2.2.1. Europe a la charte IV.2.2.2. Modelul SUE (Statele Unite ale Europei) IV.2.2.3. Conceptul de geometrie variabil IV.2.2.4. Paradigma integrrii flexibile IV.2.2.5. Guvernarea multietajat

IV.1.1. ncadrarea n teoriile relaiilor internaionale conceptul de securitate crearea unei zone europene guvernate de valorile cele mai sacre ale U.E. precum libertate, securitate i dreptate pot asigura pacea i bunstarea pe continent.50 Dup cum am spus i n introducere decizia extinderii la est este o decizie complex, unic n istoria U.E., i nu unic prin sine, au mai existat i alte extinderi ci unica prin complexitate i
50(Opening up the bussines opportunities of EU enlargement Enlargement working group mai 2001 Bruxelles pag 33)

profunzime, extinderea necesitnd att costuri dar i beneficii, att pe termen scurt ct i pe termen mediu i lung. Costurile i beneficiile extinderii U.E., le voi analiza pe trei paliere: politic, economic i socialcultural, analiza nefiind static (constnd doar ntr-o enumerare) ci dinamic. n acest capitol voi prezenta principalele costuri i beneficii politice ale extinderii U.E., dintre care cele mai importante sunt cele de natur strategic i de securitate, ce pot fianalizate prin prisma teoriei relaiilor internaionale. Trim vrndnevrnd ntr-un sistem internaional, n care statele analog cu indivizii dintr-o societate se influeneaz reciproc, neputnd exista separat de ntreg sau sistem. Hedley Bull considera c acolo unde statele intr permanent n legtura unele cu altele i exist suficient interaciune ntre ele putem vorbi de un sistem de state.

Pentru Heeren un sistem de state este uniunea mai multor state nvecinate ce se aseamn prin maniere, religie i grad de dezvoltare social i care sunt strans legate printr-o reciprocitate de interese.51 Deci acestea formeaz o societate de state, ele considerndu-se a fi legate printr-un set comun de reglementri i contribuie la funcionarea instituiilor comune. Acest sistem internaional de state va incerca la fel ca i statul la nivel naional s i maximizeze securitatea. (dac la nivel statal vorbeam de securitate naional, aici vom vorbi de securitate a sistemului sau societii internaionale). Scopul acestei societi internaionale este conform lui Bull: conservarea sistemului i societii de state nsi, meninerea independenei i scopul pcii. Barry Buzan susine c n politica de securitate statele vor ncerca s i reduc insecuritatea fie prin diminuarea vulnerabilitii lor fie prin micorarea ameninrilor. Politica de securitate se poate concentra spre interior, ncercnd s reduc vulnerabilitile statului nsui sau spre exterior, cutnd s reduc ameninarea extern.52 Pentru Buzan conceptul modern de securitate include cinci factori; - componenta politic a securitii asigur stabilitatea organizaional a statelor, a guvernelor - componenta militar implic interconexiunea nivelului armelor ofensive cu cel al capacitii defensive

51 ( Societatea anarhica .Un studiu asupra ordinii in politica mondiala Hedley Bull Chisinau Stiinta 1998 pag 11 ) 52.( Popoarele , statele si teama . O agenda de studii de securitate internationala in epoca de dupa razboiul rece Barry Buzan Chisinau Cartier 2000 pag 124)

- componenta economic cuprinznd accesul la resurse, finanare, piee, dezvoltare - componenta societal menine identitatea naiunii colective, a modelelor de limb, tradiie, cultur - componenta ecologic implic pstrarea biosferei planetare ca suport pentru celelalte activiti umane. Aceste componente traseaz astfel aspectele pe care le poate lua conceptul de securitate i ceea ce acesta implic pentru ca o ar s se bucure de el. IV1.2. Dup ncheierea rzboiului rece mediul internaional de securitate a fost caracterizat de o deschidere tot mai mare pe multiple planuri. Ca urmare a dezvoltrii fluxurilor comerciale i de investiii internaionale, a evoluiilor din tehnologie i a rspndirii democraiei, un numr sporit de state, naiuni i popoare a beneficiat dup 1990 de binefacerile libertii i

prosperitii. Redefinirea regulilor privind securitatea internaional dup prbuirea ordinii bipolare ridic ns numeroase probleme, nu doar de ordin practic, ci chiar i de ordin conceptual, inclusiv pentru SUA, aflate deocamdat n poziia de singur superputere. Aceste dificulti sunt determinate de mai muli factori: 1. mediul internaional a devenit mult mai dinamic i mai complex dect n perioada rzboiului rece; 2. lipsa unui consens privind modul de abordare a securitii internaionale a permis manifestarea diverselor grupuri de interese la toate nivelurile, astfel nct nu au putut fi elaborate politici consistente; 3. datorit proliferrii accesului la informaii n timp real (aa-numitul efect CNN) liderii politici trebuie s ia de multe ori decizii de moment care nu permit evaluri mai profunde; 4. multiplicarea instituiilor specializate la nivel naional i internaional care abordeaz problemele din unghiuri specifice i determin analize i decizii fragmentate; 5. lipsa unui model de securitate rezonabil i acceptabil pentru majoritatea rilor lumii. Din punct de vedere practic, la nceputul secolului XXI actorii cu impact global n domeniul securitii sunt SUA, Europa, Rusia, China i Japonia. O viziune interesant este cea a lui Zbigniew Brzezinski.53
53 Zbigniew Brzezinski Comment lAmerique doit vivre avec la nouvelle Europe in Commentaire vol 23 nr 21 2000

relaia dintre S.U.A. i Eurasia (care cuprinde pe lng Europa, toate celelalte ri enunate mai sus). n cadrul acestei relaii se pot identifica dou triunghiuri de putere eurasiatic: S.U.A., Europa, Rusia; i S.U.A., China, Japonia. Observaia cea mai pertinent referitoare la cele dou triunghiuri de putere este aceea c, n fiecare din ele, una din puteri (Europa i, respectiv, Japonia) mizeaz clar pe ideea de stabilitate i securitate internaional, n vreme ce cte una din celelalte puteri (China i respectiv Rusia) rmn deschise i interesate n eventuale mutaii geopolitice.54 Un alt punct de vedere, complementar celui anterior, consider c la originea noii schisme mondiale s-ar afla tensiunea dezvoltat ntre dou cmpuri diferite de putere, ntemeiate pe principii opuse de organizare: pe de o parte Statele Unite ale Americii, adepte ale unipolaritii, pe de alt parte ceilali actori majori ai scenei internaionale Uniunea European, Rusia, China, Japonia adepi ai multipolaritii.55

IV.1.3. Din perspectiva anului 2004, mediul internaional de securitate este caracterizat i de o tergere a granielor dintre ameninrile cu caracter intern i cele cu caracter extern. Globalizarea, manifestat prin accentuarea interdependenelor multiple dintre state, precum i prin liberalizarea fluxurilor mondiale de mrfuri, servicii, capital i informaii a fcut ca riscurile interne i externe s creasc foarte mult avnd de-a face cu o cu totul alt form de ameninare. Pe fondul unei creteri a gradului de complexitate i de impredictibilitate al ameninrilor internaionale, mbuntirea mediului de securitate internaional impune ca schimbul de informaii strategice ntre statele implicate s se produc n timp real. Dup 11 septembrie 2001 i 11 martie 2004, mai mult ca oricnd, riscurile la adresa mediului internaional de securitate i, n primul rnd, cele legate de proliferarea terorismului i a armelor de distrugere n mas se cer a fi combtute printr-o cooperare multilateral, i consecvent ntre state, care s includ msuri viznd eliminarea progresiv a cauzelor producerii lor.56

54(Politica european de securitate i aprare - element de influenare a aciunilor Romniei n domeniul politicii de securitate i aprareLiviu Murean coordonator Adrian Popsi autori Florin Bonciu Romnia, Bucureti, 2004 http://www.infoeuropa.ro/ieweb/imgupload/studiul4.pdf) 55(prefaa lui Adrian Pop la volumul elaborat de Beaumarchais Center for International Research, Puteri i influene, Editura Corint, Bucureti, 2001, p. 7.) 56 (Liviu Murean coordonator Adrian Popsi autori Florin Bonciu 2004) Institutul European din

Dup 1990, odat cu ncheierea rzboiului rece i a dispariiei structurii de putere bipolare a lumii, un numr tot mai mare de ri sau formaiuni structurate pe diferite criterii (etnice, religioase, istorice, etc.) au avut acces din ce n ce mai mare la arme perfecionate, de la dispozitive de lansare a rachetelor, pn la arme chimice sau bacteriologice. Pe de alt parte, sfritul rzboiului rece i colapsul Uniunii Sovietice i a Tratatului de la Varovia au fcut ca att cadrul conflictelor, ct i cel al comerului internaional cu arme s se schimbe n mod semnificativ. Aceste mutaii au determinat unele guverne i grupri armate s-i asigure n mod independent securitatea naional, fie prin producia i comercializarea armelor, fie prin aliane politice i militare. Totodat a nceput s se manifeste pe o scar fr precedent terorismul internaional, simbolizat prin atacul din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene (Twin Towers) din complexul World Trade Center din New York.

Se poate spune c a avut loc o liberalizare a pieei mondiale a armamentului ce a condus la escaladarea comerului ilegal cu arme. Liberalizarea pieii n sfera aprrii i securitii a condus i la descentralizarea conducerii i controlului forelor armate n multe ri, precum i la alimentarea artificial a unor conflicte armate n multe regiuni ale lumii. Expansiunea comerului mondial cu arme din primul deceniu al secolului XXI se datoreaz, ntre altele, tocmai surplusului de arme existent la momentul ncheierii rzboiului rece. 57 Dup 1990, noile ameninri au cuprins un spectru larg de tensiuni i riscuri, precum i o gam variat de manifestare a acestora, cum sunt tensiunile etnice; traficul de droguri, substane radioactive i fiine umane;criminalitatea organizat transfrontalier; instabilitatea politic a unor zone; remprirea unor zone de influen; proliferarea entitilor statale slabe, caracterizate prin administraii ineficiente i corupte, incapabile de a oferi propriilor ceteni beneficiile asociate gestionrii n comun a treburilor publice; armate avnd ca obiectiv afectarea securitii naionale prin provocarea de consecine directe ori indirecte asupra vieii economico-sociale a unei ri. ntre riscurile de acest tip se pot enumera:58

57 (11 septembrie 2001 : ziua in care lumea s-a cutremurat Stefan Aust Cordt Schnibben Bucuresti : Runa, 2004 pag 67) 58(Strategia de Securitate Naional a Romniei, la http://www.mapn.ro/strategiasecuritate.)

1. terorismul politic transnaional i internaional, inclusiv sub formele sale biologice i informatice; 2. aciuni individuale sau colective de accesare ilegal a sistemelor informatice; 3. aciuni destinate afectrii imaginii unei ri n plan internaional; 4. agresiunea economico-financiar; 5. provocarea deliberat de catastrofe ecologice. IV.1.4. Noile ameninri la adresa securitii din perspectiv european Uniunea European ncearc s i maximizeze i securitatea ntr-o lume deloc sigur dar care nu pare a fi n prezent ameninat de conflicte de tip clasic, constnd n atacuri armate pe scar larg, n schimb o serie

de alte ameninri se profileaz la orizont, fiecare dintre ele fiind greu predictibile i relativ difuze, ceea ce le face, ntr-un fel, mult mai greu de contracarat. Din punct de vedere european, trei dintre aceste ameninri sunt de remarcat n mod Special.59 a) Terorismul internaional, care reprezint o ameninare strategic. Acest nou tip de terorism este legat de micri religioase fundamentaliste care au cauze deosebit de complexe. Dincolo de riscurile imediate, terorismul amenin deschiderea i tolerana specifice societilor democratice. Noul tip de terorism difer de cel din deceniile precedente deoarece pare a fi interesat de utilizarea violenei nelimitate i de producerea de pierderi masive. Pentru acest tip de terorism, exemplificat de reeaua Al-Qaeda, Europa este att o int, ct i o baz de lansare a atacurilor. b) Proliferarea armelor de distrugere n mas este o alt ameninare cauzat faptului c n prezent are loc o rspndire deosebit de periculoas a acestor arme sunt reele ntregi de distribuie a acestor arme, n special n Orien. Riscurile deosebite ale acestei proliferri rezid din faptul ca acestea pot susine terorismul prin faptul ca aceste arme reuesc s provoace. c) Existena unor structuri statale slabe i amplificarea crimei organizate. n unele pri ale globului (Somalia, Liberia, Afganistan, Bosnia i Heregovina, Serbia i Muntenegru, Kosovo, etc.) existena unor structuri statale slabe, conflictele civile i accesul la arme au determinat ntrirea poziiilor crimei organizate.
59 (Liviu Murean coordonator Adrian Popsi autori Florin Bonciu 2004)

Aceste situaii sunt ameninri la adresa securitii, prin sprijinirea traficului de drog sau a celui de fiine umane. Multe din aceste ameninri la adresa securitii Europei sunt localizate n Balcanii Occidentali sau Europa Rsritean, sau au drept ci de acces Balcanii, Europa de Est i Asia Central.60 IV.1.5. Obiective strategice pentru securitatea european Fa de noile provocri la adresa securitii Europa poate aduce, att direct, ct i indirect, un plus de stabilitate, deoarece riscurile apariiei unei confruntri militare tradiionale pe continentul european s-au diminuat semnificativ. O dat cu dispariia colosului estic care punea n pericol valorile democratice precum libertatea, respectarea drepturilor omului, mai mult punnd n pericol chiar viaa cetenilor statelor vestice (proliferarea armelor de ucidere n mas).

Explicaia acestei evoluii rezid n dou aspecte: - interesele i obiectivele de securitate actuale ale statelor europene nu sunt generatoare de stri conflictuale, dimpotriv ele favorizeaz cooperarea i solidaritatea; - mediul de securitate internaional este influenat pozitiv de procesele de integrare european i euroatlantic, n fapt de extinderea comunitii statelor care mprtesc i promoveaz valorile democraiei i economiei de pia. Fa de ameninrile de tip nou la adresa securitii, Uniunea European poate rspunde prin trei obiective strategice:61 a) asigurarea stabilitii i bunei guvernri n vecintatea imediat. Aceasta va implica extinderea zonei de securitate din jurul Europei (Europa de Est, Balcanii de Vest, statele din zona Mediteranei); Colapsul pactului de la Varovia a dus la schimbarea arhitecturii securitii n estul Europei. rile occidentale s-au gsit n faa provocrii unei noi Europe n care marea ameninare de la est, personificat n U.R.S.S.-ul narmat a disprut, locul lui fiind luat de o zon de instabilitate a fostelor
60 ( Mark Townsend, Paul Harris, Now the Pentagon Tells Bush: Climate Change Will Destroy Us, n The Observer, February 22, 2004.apud Politica european de securitate i aprare - element de influenare a aciunilor Romniei n domeniul politicii de securitate i aprareLiviu Murean coordonator Adrian Popsi autori Florin Bonciu Institutul European din Romnia, Bucureti, 2004http://www.infoeuropa.ro/ieweb/imgupload/studiul4.pdf) 61( Vitaly Zhurkin, European Security and Defence Policy: Past,Present and Probable Future, la http://www.iip.at/publications/ps/0303zhurkin.html )

ri comuniste care i cutau noua identitate. Europa occidentala simindu-se oarecum ameninat caut s i maximizeze securitatea. Ea trebuia s fac fa noilor provocri fie prin nchistarea i izolarea ei, devenind astfel o fortrea mpotriva oricror pericole externe i astfel o insul de securitate i prosperitate nconjurat de insecuritate sau conflict, sau prin extinderea zonei de prosperitate i la nivelul Europei foste comuniste. Prima varianta ar fi dus la, n primul rnd repercursiuni sociale i economice prin scderea tranzaciilor economice sau prin valurile de refugiai, n al doilea rnd divizarea Europei ntr-un vest stabil i influent i o periferie estic ruinat i srac ar duce la ridicarea unor guverne naionaliste ostile Vestului. 62Acest vacuum de putere ar destabiliza Europa n doua feluri:

1. intrarea Rusiei i vestului n competiie pentru a influena acea zon de importan strategic pentru ambele pri, ceea ce ar duce la un nou conflict pentru supremaie 2. multiplicarea conflictelor locale ca acelea care au ruinat fosta Iugoslavie i unele ri foste sovietice. Soluia prezervrii securitii pentru U.E. este extinderea la est, principala posibil zon ce ar putea pune n pericol securitatea european, ntr-un raport al ministerului german de externe spunndu-se: U.E. nu are de ales, ori va stabiliza estul, ori estul va destabiliza vestul. 63 Extinderea din punct de vedere strategic nseamn accesul la Marea Neagr ce nu se poate realiza dect prin aderarea noilor ri central europene. Poziia strategic a acestora e forte important astfel Lituania, Letonia i Estonia izolez Rusia tindu-i accesul la Marea Baltic, Romnia i Bulgaria izoleaz i ele Rusia prin ntreruperea accesului la Marea Neagr astfel reducnd Rusia la un actor pasiv nemaiputnd s joace un rol important n aceasta zon i astfel nemaipunnd n pericol U.E., ceea ce a dus la proteste din partea Rusiei nefiind de acord cu extinderea UE la est. De asemenea cazul Turciei dei un caz special se preconizeaz ca n viitor va adera i ea la U.E. ofer extrem de multe avantaje strategice fiind la o ntreptrundere de civilizaii ntre orient i occident, avnd acces la strmtorile Bosfor i Dardanele asigurnd o punte cu Asia i Orientul Mijlociu. Decizia de extindere la est prin avantajele pe care le ofer e foarte important din punct
62( EU enlargement the financial conseqences research paper for the european parlament may 1998 www.parliament.uk/commons/lib/research/rp98-056.pdf ) 63 Dorina Nastase The merger of the Common Foreign and Security Policy and WEU - a Step Ahead in Integration? . http://en.crsg.ro/Lucrari/WE_EU.pdf).

de vedere politic, prin nglobarea noilor state putnd s controleze Marea Neagr i Marea Baltic i deci s dein principalele rute comerciale n zon. Cazul Maltei i Ciprului este de asemenea demn de luat n discuie prin aceste ri U.E. putnd domina Marea Mediteran i influena continentul african. n teoria zonei pivot sau al pivotului geografic al istoriei Halford McKinder (nota unul din parinii teoreticieni ai geopolitcii) spunea c cine va stpni heartlandul va stpni lumea, heartlandul situandu-se n zona eurasiatic (toata europa i zona de sud a Asiei) i dup cum vedem U.E. tinde s acapareze ntreaga Europ i zona de sud a Asiei (Turcia). De mentionat ca prin aceasta extindere si prin cele ce vor urma pana in 2025 , populatia sa va numara 500 de milioane de suflete si conform afirmatiei lui Simion Mehedinti ca puterea natiunilor creste i scade precum creste si scade populatia lor decizia de extindere isi gaseste

inca o justificare. De asemenea trebuie luat in calcul si teritoriul geografic , un factor foarte important ce aduce mari avantaje pentru ca puterea economica se masoara si in intinderea teritoriala. b)crearea unei ordini internaionale multilaterale . ntr-o lume caracterizat de globalizare (ameninri globale, piee globale, mijloace mass-media globale), securitatea i prosperitatea depind de existena unui sistem multilateral De aceea, unul dintre obiectivele Uniunii Europene trebuie s fie dezvoltarea unei societi internaionale puternice, caracterizate de existena unor instituii internaionale eficiente, precum i de existena unei ordini internaionale bazate pe respectarea legilor, n primul rnd a principiilor nscrise n Carta Organizaiei Naiunilor Unite.. De aceea, , combaterea corupiei i a abuzului de putere, instaurarea domniei legii i protejarea drepturilor omului sunt cele mai bune mijloace de a ntri ordinea mondial. c)crearea unei replici la ameninrile de tip nou. S-a luat in discutie astfel totalitatea masurilor antiteroriste adoptate dupa 11 septembrie dar de asemenea s-a luat sub observatie atenta si situatia destul de tesnionata din balcani nu degeaba supranumit butoiul cu pulbere al europei iar pentru a putea supraveghea mai bine acesta zona acest lucru nu se poate realiza din interior ci va avea nevoie de o extindere pentru a intari stablitatea in zona cental estica si astfel a putea preintampina orice amenintare ce ar putea veni din Balcani. n realizarea obiectivelor sale de securitate i aprare Uniunea European nu va putea face abstracie de necesitatea meninerii unor relaii privilegiate cu SUA. n acelai timp ns, Uniunea European va trebui s i dezvolte colaborarea cu ali actori importani de pe scena mondial. n acest sens se vor dezvolta relaii strategice cu Rusia, Japonia, China, Canada i India, fr ca vreuna din aceste relaii s aib un caracter exclusivitate. Totodat, Uniunea European va trebui s manifeste deschiderea necesar pentru dezvoltarea unor parteneriate active cu orice ar care i mprtete scopurile i valorile e gata s acioneze pentru aprarea acestora. Prin aceast abordare Uniunea European contribui semnificativ la realizarea unei sistem de securitate multilateral care s permit edificarea unei lumi mai prospere, mai echitabile i mai sigure.

Extinderea zonei de pace , stabilitate si prosperitate va aduce europei securitatea pentru toti membrii ei, intarind astfel granitele estice si crenad astfel o zona tampon pentru a interzice traficul transfrontalier , ilegal printr-un control strict si prin vize Schengen. 64 Se stie ca, terorismul ,criminalitatea si imigratia ilegala ocupa un loc important in preocuparile cetatenilor si guvernelor statelor membre UE extinderea avand consecinte deosebit de pozitive asupra securitatii interne , deoarece ea va intensifica cooperarea intre fortele de ordine , de frontiera si de justitie pe tot continentul european65 In domeniul securitatii UE a adoptat politici in domeniul cooperarii judiciare si politienesti internationale precum si a gestionarii comune a granitei externe aceasta cooperare ducand la infiintarea Europol . De asemenea sunt adoptate reguli privind mandatul de arestare european care simplifica procedurile de extradare , cooperarea la nivelul securitatii si-a facut simtita nevoia mai ales dupa atentatele de la 11 septembrie si 10 martie din Spania. UE a simtit nevoia redefinirii nevoii de securitate tot mai pregnanta in ultima vreme , acum dusmanul nemaifiind unul vizibil , delimitabil ci un dusman necunoscut mult mai greu de combatut acest lucru putandu-se realiza numai prin cooperarea cat mai multor tari. Uniunea dezvolta relatii cu Rusia si Ucraina , prin Procesul de Stabilizare si de asociere cu Vestul balcanilor iar prin Parteneriatul Euro-Mediteranean cu statele partenere mediteraneene. O temere a extinderii o consta si teama de imigratia ilegala , de obicei formata din cetateni din alte tari decat statele candidate ajunsi in UE prin trecerea prin acestea . Imigratia ilegala nu consta numai in traficul de persoane ci si in folosirea abuziva a vizelor adica sederea dupa expirarea

64(Wim Kok 2003 pag 33). 65(Wim Kok 2003 pag 34).

termenului de valabilitate al vizelor . statutul de imigrant ilegal implica faptul ca nu ai drept la asistenta medicala , servicii bancare ceeea ce poate duce la savarsirea de delicte sau imigrantii ilegali pot fi traficanti de diferite feluri, provenind din zone defavorizate si sperand aici intr-o imbogatire rapida . In acest domeniu extinderea implica problema controlului eficient la granitele externe acordandu-se sume mari de bani pentru intarirea granitelor tarilor ce vor adera la UE si care astfel vor fi noile granite externe ale UE . Aceste tari trebuie pregatite prin sprijin logistic, financiar pentru intarirea granitelor , astfel extinderea intareste abilitatea UE de a combate activitatea criminala si imigratia ilegala prin extinderea ariei de jurisdictie si prin cooperare in domeniul securitatii , dupa cum spunea si Gnter Verheugen Crima organizat nu

cunoate frontiere. Traficul de persoane, comerul cu droguri, splarea banilor i corupia constituie probleme transnaionale. Aceste probleme nu pot fi abordate eficient doar la nivel naional, ele necesit aciuni coordonate ntre state. Ca rspuns la aceste probleme, dimensiunea extern a politicii Uniunii n domeniul Justiiei i Afacerilor Interne s-a dezvoltat considerabil pe parcursul ultimilor ani. Consolidarea hotarelor externe ale Uniunii Europene lrgite constituie de asemenea o consecin esenial privind anularea controalelor de frontier n cadrul Uniunii. Totui, Uniunea este absolut contient de faptul c propria sa securitate nu poate, i nici nu trebuie, s fie obinut cu preul crerii unei viziuni interne sau izolrii UE.66Acest beneficiu adus de catre noile tari integrate poate fi vazut si ca un dezavantaj ce ar putea izola restul tarilor de tarile membre . Tarile vecine din Balcani sunt tari sarace nefiind inca ancorate in democratie si economie de piata extinderea pana la granitele lor creand deja noi probleme . Dupa cum observa Heather Grabble in articolul the implications of EU enalrgement exista pericolul ca si cortina de fier sa fie inlocuita cu un perete al vizelor ce ar avea implicatii nefaste pentru intreaga Europa facand-o instabila , statele sarace fiind izolate de europa fortificata 67 Unele din aceste implicatii , observa autorul ar fi problemele politice ce ar putea aparea , relatiile cu tarile din afara fiind afectate . Aplicand vizele EU inevitabil se va inhiba integrarea econoimca

66( o europa largita-initiativa cu privire la vecinatatea europeana: o oportunitate de cooperare de-a lungul hotarelor uniunii Alocuiunea dlui Gnter Verheugen, fost comisar European pentru extindere i Europa lrgit Chiinu, 5 decembrie 2003 http://www.ipp.md/publications/Aloc.Verh.Rom.doc) 67(The Implications of EU EnlargementDr Heather Grabbe, Centre for European Reform, London Chapter for Developments in Central and Eastern European Politics 3, edited by Stephen White, Paul Lewis and Judy Batt, Palgrave,2003pag7http://www.cer.org.uk/pdf/grabbe_CEE_oct02.pdf)

si cooperarea bilaterala intre tarile ce sunt in afara si tarile dinauntru. Pentru ca avantajele extinderii sa nu se transforme in dazavantaje e nevoie de elaborarea unor instrumente destinate politicii de vecinatate . Va fi nevoie de a dezvolta relatiile cu statele transfrontaliere precum Rusia si Ucraina. Exista o tentativa prin Procesul de Stabilizare si de asociere din Vestul balcanilor si Parteneriatul Euro mediteranean
68

De asemenea UE trebuie sa evite a sustine termene nerealiste , stiut fiind

faptul ca si Moldova si Ucraina doresc sa acceada in UE dar mai sunt multe de facut si de asemenea pozitia Rusiei trebuie luata in considerare aceste tari inca aflandu-se sub influenta, informala ce-i drept ,a Rusiei.

De asemenea Belarusul trebuie tratat ca un caz special ideea fiind a intelege Belarusul ca o tara izolata datorita conducerii dar care are potential sa devina un partener european si de asemnenea Kaliningradul, ce va deveni o zona ruseasca inconjurata de UE va trebui luat in discutie .Este o zona de maxim interes deoarece ramane o zona strategica pentru Rusia facand legatura cu Europa dar destul de problematica din punct de vedere economic trebuind crearea unor politici speciale pentru a o putea stabiliza in contextul extinderii zonei de influenta a UE69 E nevoie de o reconsiderare a masurilor pentru ajutarea tarilor ce nu vor accede la UE multi ani de acum inainte. E nevoie de cooperare in campurile de interes comun De aceea Comisia Europeana a adoptat la12 mai 2004un "Document de Strategie" ce prevede modul in care UE va preintampina formarea de noi bariere in Europa.Au fost definite principiile ce stau la baza Politicii Europene privind Vecinatatea (PEV). Si Comisia a adoptat stabilitate si prosperitate, pot fi extinse si la noii vecini ai Uniunii. Numai asa zona se poate stabiliza cu adevarat , in caz contrar nemultumirile si saracia tarilor excluse avand repercursiuni neplacute asupra celor din interior . e nevoie de intarirea Politicii de securitate si aparare europeana , Rusia dovedindu-se doritoare de acest lucru, dusmanul de temut fiind acum terorismul, ce trebuie combatut cu toate fortele. un "Document de Strategie" prin care se propune modul in care beneficiile extinderii, pace,

68 (Extinderea UE intrebari frecvente www.infoeuropa.ro/infoeuropa/insidePage.jsp? webpageId=80&id=193597anchor) 69(Toward a multi-layered Europe Prospects and Risks Beyond EU Enlargement Iris Kempe & Wim van Meurs Bertelsmann Group for Policy ResearchCenter for Applied Policy Research Ludwig Maximilian University Munich November 2002http://www.cap.lmu.de/download/2002/2002_multi-europerecommandations.pdf)

Aceste evoluii pozitive au avut ns drept corolar i o mai mare implicare a unor grupri i formaiuni non-statale n afacerile internaionale. Totodat, multe probleme anterioare au rmas nerezolvate, iar altele s-au acutizat. Astfel, conflictele regionale au continuat s rmn o surs de instabilitate semnificativ i s influeneze negativ activitile economice. Zone de conflict cum ar fi cele din Kamir, Peninsula Coreean sau Orientul Mijlociu au influenat att direct, ct i indirect, interesele Uniunii Europene. Aceste circumstane internaionale reclam noi reguli n domeniul securitii internaionale. IV1.6 Politica Extern i de Securitate Comun i Politica European de Securitate i Aprare in contextul extinderii

In ciuda puterii ei economice , influenta politica a UE in lume este minima subliniata de cazul Irakului unde desi statele s-au implicat, participarea UE a fost ca si inexistenta. De asemenea salbiciunea UE s-a vazut si in conflictele din Bosnia si kosovo unde nu a putut aplana conflictul . De aici nevoia crearii unei plitici externe si de securitate comuna , iar extinderea poate usura accederea catre aceste deziderat. Desi UE ce-i drept a pus bazele unei PESC aceasta a ramas la nivelul statelor membre si nu la nivel supranational de aici si divergente intre statele membre . Drept urmare UE nu are un rol mondial rolul hegemonic pe mapamond fiind detinut intr-o mainera categorica e SUA 70 Conceptul Identitii Europene de Securitate i Aprare s-a dezvoltat n strns coresponden cu alte dou concepte, dezvoltate ulterior. Este vorba, n primul rnd, de Politica Extern i de Securitate Comun PESC (Common Foreign and Security Policy CFSP), ce denumete un capitol distinct (Titlul V) al Tratatului de la Maastricht i care reprezint unul din cei trei piloni ai construciei europene. n al doilea rnd, este vorba de Politica European de Securitate i Aprare PESA (European Security and Defence Policy, ESDP ) sau, respectiv, Politica European de Securitate i Aprare Comun PESAC (Common European Security and Defence Policy, CESDP) concept care a dobndit n ultimii ani tot mai mult substan i care este parte component intrinsec a PESC.

70.(Paradigma europeana .Provocarile constructiei europene Coord corneliu C. Popeti. Ed eurobit Timisoara 1999pag123)

Premisele dezvoltrii PESC i PESA au fost statuate de Tratatul privind Uniunea European (1992), care stipuleaz la articolul J.4 a Titlului V c Politica extern i de securitate comun nglobeaz toate problemele referitoare la securitatea Uniunii Europene, inclusiv stabilirea, n perspectiv, a unei politici de aprare comune, care ar putea conduce, n viitor, la o aprare comun. salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale i a independenei Uniunii; consolidarea securitii Uniunii i a statelor membre, sub toate formele; meninerea pcii i ntrirea securitii internaionale, n conformitate cu principiile Cartei Naiunilor Unite, precum i cu principiile Actului final de la Helsinki i obiectivele Cartei de la Paris; promovarea cooperrii
71

Conform TUE (art. J.1.), obiectivele PESC sunt urmtoarele:

internaionale; dezvoltarea i consolidarea democraiei i a statului de drept, precum i respectarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale72 Prevederile TUE n legtur cu PESC au fost revizuite n 1997, prin Tratatul de la Amsterdam. n procesul decizional al PESC sunt implicate multe institutii comunitare: Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia European (cu precdere Comisarul pentru Relaii Externe), Parlamentul European, Preedinia, statele membre, Secretariatul General al Consiliului condus de naltul Reprezentant pentru PESC reprezentanii speciali, Comitetul Reprezentanilor Permaneni (COREPER), Comitetul Politic, Unitatea de planificare politic i avertizare timpurie (aflat n subordinea Secretariatului General al Consiliului). Conceptul de Politic European de Securitate i Aprare (PESA) s-a cristalizat la Consiliul European de la Kln (iunie 1999), n perioada imediat urmtoare conflictului din Kosovo i subsecvent nelegerii franco-britanice de la St. Malo (decembrie 1998), dobndind noi valene prin deciziile ulterioare ale aceluiai for european de la Helsinki (10-11 decembrie 1999), Lisabona (23-24 martie 2000), Santa Maria da Feira (19-20 iunie 2000), Nisa (7-9 decembrie 2000), Gteborg (15-16 iunie 2001), Laeken (14-15 decembrie 2001), Sevilla (2122 iunie 2002), Bruxelles (24-25 octombrie 2002), Copenhaga (12-13 decembrie 2002), Bruxelles (20-21 martie 2003) Salonic (19-20 iunie 2003) i Bruxelles (12-13 decembrie

71(A European strategic concept-defence aspects, , , Charlotte Bretherton and John Vogler, op. cit., p. 206.) 72 (Tratatul privind Uniunea European, n Documente de baz ale Comunitilor iUniunii Europene, Polirom, Iai, 1999, pp. 180, 182)

200373 n esen, PESA presupune dezvoltarea unei capaciti de decizie autonome i, n cazul n care Aliana Nord-Atlantic ca ntreg nu este angajat, lansarea i coordonarea unor operaiuni militare sub autoritatea UE, ca rspuns la situaii de criz, angajarea resurselor de ctre statele membre la astfel de operaiuni bazndu-se pe decizii suverane. Din acest ultim punct de vedere este important de subliniat c PESA este un proces interguvernamental, controlul politic asupra PESA fiind exercitat de efii de stat i de guverne ale statelor membre, iar cel financiar, de ctre parlamentele naionale. Obiectivul principal al PESA aa cum a fost el stabilit de ctre Consiliul European de la Helsinki, din 10-11 decembrie 1999, l reprezint capacitatea statelor

membre de a mobiliza pn n anul 2003, a desfura n termen de 60 de zile i a susine cel puin un an, fore militare ce pot atinge nivelul a 15 brigzi, respectiv 50.000-60.000 de oameni74 PESA mai include, n conformitate cu decizia reuniunii Consiliului European de la Santa Maria da Feira, crearea pn n anul 2003, a unei fore civile de reacie rapid format din circa 5.000 de ofieri de poliie, care s fie capabil s desfoare 1.000 dintre ei n termen de 30 de zile, pentru gestionarea crizelor n domenii precum activitile poliieneti, ajutorul umanitar, repunerea n funciune a structurilor administrative i juridice, activiti de cutaresalvare, supravegherea alegerilor, respectarea drepturilor omului, etc Paradoxul PESC tine si de decizia de pastrare NATO ca un brat armat al spatiului euro-atlantic . Dar dupa cum observa Anglitoriu alternativa renuntarii la NATO care ar implica ruptura de SUA si proclamarea competitiei globale pentru suprematie presupune insa costurile uriase ale crearii, intretinerii si utilizarii unoei forte armate europene , bazate pe o industrie europeana de aparare (inexistenta acum) care sa faca fata rivalilor de peste Ocean ,
73(Politica european de securitate i aprare - element de influenare a aciunilor Romniei n domeniul politicii de securitate i aprareLiviu Murean coordonator Adrian Popsi autori Florin Bonciu Institutul European din Romnia, Bucureti, 2004 http://www.infoeuropa.ro/ieweb/imgupload/studiul4.pdf) 74.( Presidency Progress Report to the Helsinki European Council on Strenghtening the Common European Policy on Security and Defence, n European Union Foreign, Security and Defence Policy. Basic Documents, pp. 278279..apud Politica european de securitate i aprare - element de influenare a aciunilor Romniei n domeniul politicii de securitate i aprareLiviu Murean coordonator Adrian Popsi autori Florin Bonciu Institutul European din Romnia, Bucureti, 2004http://www.infoeuropa.ro/ieweb/imgupload/studiul4.pdf) ).

Acest lucru nu e posibil acum dar UE spera sa isi castige astfel pozitia globala dinainte si acest lucru nu se va putea decat prin extindere si dezvoltare Retrasarea pozitiei pe mapamond a Europei sceptrul de lider mondial trecand in mainile Europie se va realiza conform lui Huntington daca: va realiza coeziunea politica intre statele membre, va dispune de popluatia necesara , va avrea resursele si bunastarea economica necesara , precum si tehnologia necesara si o armata proprie . Acest lucru se va realiza prin cooperare intre tari dar si prin extindere tarile din Centrul e avand bogatii naturale ce vor putea fi expluatate pentru a se putea dezvolta si deveni o mare putere. De mentionat ca PESC este foarte slab dezvoltata responsabilitatea la acest nivel nefiind la nivel european ci la nivel de state fiecare urmarind prezervarea interesului sau national prin cooperarea interguvernamentala nu supranationala.

Obiectivele politicilor i aciunilor comune ale UE n plan extern vizeaz: - salvgardarea valorilor comune ale Uniunii Europene, a intereselor sale fundamentale, a securitii, independenei i integritii sale; - consolidarea i sprijinirea democraiei, a supremaiei legii, drepturilor omului i dreptului internaional; - meninerea pcii, prevenirea conflictelor i ntrirea securitii internaionale n conformitate cu principiile Cartei Organizaiei Naiunilor Unite; - sprijinirea dezvoltrii durabile din punct de vedere economic, social i de mediu n rile n curs de dezvoltare, n vederea eradicrii srciei; - ncurajarea integrrii tuturor rilor n economia global, inclusiv prin abolirea restriciilor n comerul internaional; - promovarea unor msuri pe plan internaional menite a menine i mbunti calitatea mediului i managementul sustenabil al resurselor naturale, pentru a asigura o dezvoltare durabil; - asistarea populaiilor, rilor i regiunilor care se confrunt cu dezastre naturale sau produse de om; - promovarea unui sistem internaional bazat pe o cooperare multilateral ntrit i buna guvernare la nivel global Capacitatea de a aciona ntr-o Uniune de 25, 27 sau mai multe state, va depinde n mare msur de abilitatea conducerii politice de a defini eluri strategice i a impulsiona implementarea lor n politica curent. De mentionat ca UE in afara de aceasta nu are nici u mecanism sfectiv de securitate singurele arme fiind intelegerile economice , air in situatii de criza nu isi paote fi facut auzit glasul decat prin opinia publica, recunoastere diplomatica , si sanctiuni economice, acestea dovedindu-se a nu fi de ajuns in situatiile escaladarii nationalismului si violentei frontaliere Extinderea ar fi ocazia pentru UE sa isi poate aprofunda aceasta PESC De mentionat ca porgrese au inceput sa se realizeze caci dupa cum spune KOK extinderea este , in fapt , cel mai de succes act de politica externa al UE si de accea aceasta trebuie sa dezvolte forme de parteneriat cu tarile din jur , sa continue procesul de extindere si sa insiste ca tarile candidate sa se pregateasca corespunzator in vederea aderarii inclusiv pin respectarea criteriilor politice si de alta natura 75 Prin extindere stabilitatea si securitarea se intaresc mai ales in

contextul globalizarii in care o daor o Europa puternica si unita va putea face fata cu brio concurentei mondiale si permitand Europei sa trateze cu mult mai mult succes problemele internationale . UE a realizat ca problemele legate de imigratia ilegala , crima , terorism de asemenea si probleme de mediu nu mai pot fi luate la nivel national trebuie astfel sa joace un rol ca lider regional dar si ca partener global , promovand buna vecinatate cu celelalte tari va crea un inel al prieneniei ce va fi in folosul ambelor parti Largirea reduce pericolul crimei organizate , drogurilor traficului de fiinte umane , deoarece noii membri trebiue sa introduca standarede faorte bune , proceduri de cooperare pentru a lupta impotriva acestora.De aceea e nevoie de o mai buna cooperare la nivel transfrontalier pentru a lupta cu aceste amenintari si de asemenea si cu terorismul noul flagel al secolului 21.Prin includerea acestor tari zona de siguranta libertate si justitie se va largi ceea ce va produce o mai mare siguranta si stabilitate la granitele UE atat actuale cat si extinse. IV.1. 7 Costurile sunt in perioada 2003 2006 de 100 milioane de euro pentru intarirea granitelor uniunii iar in afara de costurile financiare este nevoie si de impunerea unei comunicari intre autoritatile regionale si cele locale, intensificarea dialogului de la granita , echiparea autoritatilor cu cunostintele si echipamentul necesar pentru a putea face fata noilor provocari .. De asemenea comisia a adoptat programul special EIB ( european investemenrt bank).Acesti bani vor fi alocati toto din bugetul Phare in 2002 suma fiind de 35 milioane de euro banii revenind in special Poloniei dat fiind faptul; ca ea margineste o mare parte din granita estica a UE . Acesta
75( Wim Kok 2003 pag 43)

finantare va continua si pentru celelalte tari cu o suma de 12 milioane de euro de asemenea tot din bugetul Phare76 De asemenea Comisia a mai sustinut si alte programe un proiect SME ce se ocupa tot cu stabilizare granitelor care a costat 10 milioane de euro, In 2003 , 23 milioane de euro au fost distribuite pentru a putea pregati impactul largirii la granite si pentru parteneriatul si cooperarea cu tarile vecine , de aemenea 6 milioane de euro au fost invstiti in politica protectiei consumatorului la granita . Acestea s-au realizat prin 2 programe si anume programul SME in extindere si actiuni pregatitoere pentru pregatirea regiunilor de la granita cu extinderea.

IV. 2 .Reforma institutionala: Costuri politice pe langa beneficiile legate de securitate sunt legate de reforma institutionala, ce poate fi considerata cea mai grea piatra de incercare la care UE e supusa datorita extinderii sale . Reforma institutionala paote fi discutata pe doua planuri: A.reforma actualelor institutii ale UE ce s-a materializat prin tratatul de la Nisa facand posibila o forma mai clara si mai simplificata precum si o imbunatatire a eficientei si transparentei si a legitimitatii democratice a UE B.problema functionarii pe viitor a UE acasta fiind inca la stadiul de dezbateri intre o uniune de state nationale sau un stat de tip federal 77

76.(comisia europeana progress report on the communication from the comission on the impact of the enlargement on regions bordering candidate countries community actionshttp://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/communic/border/avancement_en.pdf) 77(Efectele largirii spre est asupra UE eugen andreescu Academia romana Institutul national de cercetare economica , Centrul de informare si documentare economica , Bucuresti vol 58/2003)

IV 2.1 .Structura institutionala pana acum era deja nepotrivita si pentru cei 15 membri ai UE deoarece era o structura creata pentru Uniunea celor 6 membri si ridica deja probleme prin extinderile succesive ale UE . Dar marea extindere la Est facea functionarea acestor institutii imposibila pentru ca o UE formata din 27 de membri ce urma inca a se mai extinde era foarte diferita de o Uniune formata din 6 state . Reforma institutionla era mai mult decat necesara era vitala.compozitia celor mai multe institutii va trebui sa fie redusa semnificativ , pentru ca implementarea vechior legi ar duce la inchistare administartiva intr-o Europa largita si de asemenea compromisurile traditionale vor trebui abandonate pentru ca altfel vor crea un fel de tromboza birocratica catre extindere.
78

Astfel ca sefii de state si de guverne reuniti in Consiliul European de la

Nisa din decembrie 2000 au ajuns la un acord asupra unui nou tratat care sa deschida drumul

Tratatul include schimbari importante pentru a eficientiza porcedura de decizie in UE extinsa votul majorittar in Consiliul de Ministri a fost extins la mai multe domenii politice , domenii in care deciziile erau luate prin vot in unanimitate. La alctuirea Comisiei, Tratatul prevedea astfel, c fiecare stat membru nu va mai putea delega, ncepnd cu anul 2005, dect un singur membru al Comisiei (pn n acel moment, statele membre de dimensiuni mai mari - Germania, Frana, Marea Britanie, Italia i Spania - aveau 2 Comisari). Odat cu aderarea la Uniune a celui de-al 27-lea stat, numrul Comisarilor urma a fi limitat, iar numrul exact de membri urma a fi stabilit, prin unanimitate de voturi, de ctre Consiliu (el nu trebuia s depeasc 27 de persoane). Pentru a se asigura c toate statele membre vor fi tratate n acelai fel, urma a se introduce un sistem prin rotaie, conform cruia urma a fi stabilit naionalitatea membrilor Comisiei. Tratatul de la Nisa a consolidat, n plus, competenele preedintelui Comisiei. Acesta urma a decide asupra distribuiei resorturilor, avnd posibilitatea, de-a lungul mandatului su, de-a le redistribui. De asemenea, cu acordul prezidiului, preedintele Comisiei poate revoca un Comisar.O inovaie important din mai multe puncte de vedere a fost introducerea unei proceduri modificate pentru numirea Comisiei. Aici urma a se aplica pe viitor i n toate etapele, principiul majoritatii calificate. Astfel s-a ncercat prentmpinarea unor situaii precum cea a Comisiei Santer n care s fie numii candidai "mai slabi", reprezentnd a doua sau a treia opiune.. Noua reglementare cu privire la componena Comisiei a
78( The enlargement of the EU opportunities and threats franklin dehousse and Wouter Coussens, www.irrikiib.be/papers/PresEnlargementEU.pdf).

adus cu sine i faptul c la nivelul efilor de state i de guverne urma a se decide prin principiul majoritii. Introducerea elementului supranational al deciziei majoritare n domeniul interguvernamentalismului, domeniul efilor de state i de guverne, a fost un fapt nou i surprinztor, ale cror urmri nu vor ntrzia s apar.n ceea ce privete cele dou probleme, strns angrenate, i anume cea a distribuiei voturilor n cadrul Consiliului i problema extinderii deciziilor luate cu majoritate calificat, s-a prevzut ca, n cele ce vor urma ratificrii Tratatului, n cazul a aproximativ 30 de dispoziii, principiul unanimitii s fie nlocuit de cel al majoritii calificate, anumite domenii importante rmnnd totui neafectate de aceast prevedere. n domeniul politicilor comunitare, adic a celor din cadrul pilonului CE, se va putea vota dup principiul majoritii calificate n cca. 10 domenii politice. Acest lucru este valabil de exemplu pentru deciziile luate n domeniul cooperrii juridice n probleme civile. n principiu, Consiliul

poate hotr i n cazul acordurilor comerciale, care au ca obiect servicii sau drepturi de proprietate intelectual, cu majoritate calificat. n plus, de la 1 ianuarie 2005, voturile din cadrul Consiliului vor fi redistribuite. Numrul de voturi conferit fiecrui stat membru a fost modificat. A mai fost stabilit, aa cum rezult din schema de mai jos, i cte voturi vor primi rile candidate dup aderare

La nivelul parlamentului locurile distribuite vor arata in felul urmator:

Vom ncerca s formulm n cele ce urmeaz o scurt evaluare. Putem spune astfel c premisele pentru demararea procesului de extindere au fost create mcar din punct de vedere formal de exemplu prin stabilirea regulii de distribuie a locurilor i voturilor n cadrul Comisiei, a Consiliului i a Parlamentului European. Dac avem n vedere ateptrile (mari) de iniiere a unei reforme instituionale de proporii care s pregteasc Uniunea n vederea extinderii vom constata c cele ntmplate la Nisa nu se ridic deloc la nivelul dorit, acestea constituind mai degrab o etap intermediar n cadrul procesului de reform. Oriict, anexa Tratatului, intitulat "Declaraie cu privire la viitorul Uniunii" deschide perspective interesante mai ales n ce privete elaborarea unei Constituii europene In concluzie Tratatul de la Nisa prevedea in final lansarea unei dezbateri privind reforma profunda a UE. Aceasta prevedere a stat la baza deciziei luate de Consiliul de la Laeken de a convoca o Conventie Europeana care sa creeze un proiect de Tratat Constitutional al UE. Conventia, dupa ndelungi dezbateri a prezentat presedintelui Consiliului European la Roma, la

18 iulie 2003, proiectul de Constitutie al UE. Textul proiectului fusese a fost adoptat prin consens de Conventia Europeana la 13 iunie si 10 iulie 2003. La summit-ul UE din iunie 2004, s-a ajuns la un acord cu privire la textul final al Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, acesta urmand acum sa fie ratificat de fiecare stat membru al Uniunii. Noul proiect de constitutie este o provocare deoarece prin el puterea UE creste , sistemul decizional se perfectioneaza dispunand de mai multa legitimitate democratica printr-o extindere a votului majoritar pentru a permite dezvoltarea viitoare a politicilor UE , consolidarea metodei comunitare si a echilibrului institutional79 Proiectul Constituiei europene definete Uniunea European ca uniunea cetenilor i statelor Europei. Aceast Uniune este deschis tuturor statelor europene care i respect valorile i se angajeaz s le promoveze n comun. Proiectul Constituiei enun valorile pe care s-a fondat Uniunea: respectul demnitii umane, libertii, democraiei, egalitii, statului de drept, precum i respectul drepturilor omului. Aceste valori sunt comune statelor membre ntr-o societate caracterizat de pluralism, toleran, dreptate, solidaritate i nediscriminare. (http://www.euroinfo.ccivl.ro/teme_europene/Folder.2004-11-02.0503/folder_view) De asemenea problema se pune si la implementarea politicilor (punerea corecta in practica a regulilor si politicilor comunitare in cadrul unei UE extinse). Aceste greutati le-au intampinat atat tarile candidate care au trebuit sa isi armonizeze legislatia la noul aquis comunitar cat si statele membre care trebuie sa isi imbunatateasaca si ele modul de aplicare a legislatiei UE , transpunera cu intarziere si slaba aplicare a legislatiei contribuind la imaginea unie UE incapabile sa obtina rezultate.De asemenea si coruptia este o problema care afecteaza statele membre . Deci extinderea implica fenomenul de modernizare a sistemului de guvernamant , o mai buna aplicare a politicilor si mai multa legitimitate democratica ce ar putea fi puntea catre o noua UE politica. Aceasta politica de implementare a politicilor UE ( aquis-ul comunitrar),
79 Wim Kok 2003 pag 47)

IV.2.2.largirea ridica probleme importante despre ordinea interna a UE multi asteptandu-se la faptul ca includerea a mai mult de zece state noi va duce la probleme in ceea ce priveste dezvoltarea viitoare a UE La a cest nivel exista numeroase discutii care s-au aterializat in diferite summituri (helsinki, laeken etc). La Helsinki putem spune ca se afla punctul de pornire al acestei discutii privind viitorul UE pentru ca aici s-a hotarat marea extindere carea dus la necesitatea reformarii si reformularii UE.La Laeken s-au trasat liniile directoare pentru viitorul UE : cum ar fi consolidarea cooperarii, o UE federala pe baza unui tratat sau constitutii , pastrarea echilibrului triunghiului institutional. Tinand cont de faptul ca atat statele membre cat si cele candidate isi dorsec o uniune care sa fie mai mult decat o piata comuna care sa le garanteze libertatea si pacea , coeziunea si solidaritatea 80 Corneliu Carol Popeti in articolul Diferentierea si extinderea UE dificultati si perspective ce are in centru problematica alterantivelor reformarii UE in contextul extinderii le analizeeaza pe acestea pe baza unei tipologii bidimensionale supranationalism versus interguvernamentalism si flexibilitate versus rigiditate pe baza schemei de mai jos:

Flexibilitate

Europe a la charte

Angajament /rigiditate interguvernamentalism

UE actuala

SUE

supranationalism

80 (Efectele largirii spre est asupra UE eugen andreescu Academia romana Institutul national de cercetare economica , Centrul de informare si documentare economica , Bucuresti vol 58/2003 pag 13)

IV.2.2.1Europe a la charte este forma sau modelul ce implica manifestarea cea mai radicala a flexibilitatii aflandu-se dupa cum reiese si din figura la extrema sagetii ce reprezinta flexibilitatea .Acest model e atractiv indeosebi prin faptul ca nu implica aproape deloc existenta constrangerilor nici un membru neputand fi obligat sa accepte orice politica comuna cu care nu este de acord si de asemenea noii inclusi pot sa isi aleaga singuri ariile integrarii unde vor dori sa participe .acesta putem spune este avantajul care il confera acest model , dar trebuie luate in discutie si dezavantajele care nu sunt deloc putine.Primul ar fi faptul ca modelul va descuraja dca nu chiar inhiba intelegerile vis a vis de arile politicii , imlicand un nive extrem de scazut al integrarii si de aici distrugerea pietei unice si nu ar oferi solutii stabile provocarilor pe care europa le intampina 81 In concluzie acest model nu ar fi unul viabil pentru viitoarea dezvoltare si largire a UE. Aceasta ar insemna ca statele europene si-ar alege politicile in functie de scopul imediat in cadrul unor institutii mai mult simbolice . Acest lucru e deocamdata imposibil deoarece s-a demonstrat ca UE a evoluat intr-o directie supranationala pe trei paliere: realizarea uniunii monetare, integrarea politica si militara si elaborarea ueni politici interne si se securitate sociala comune. IV.2.2.2Modelul SUE (Statele Unite ale Europei) este exact extrema modelului de mai sus implicand UE in coltul opus adica cel al supranationalismului ducand la crearea unei federatii europene aceasta avand avantajul aducerii sub aceeasi umbrela a tuturor elementelor integrarii europene , dezavantajul constand insa in pericolul ruperii Uniunii datorita disputei intre cei ce nu doresc cedarea si mai mare a suveranitatii nationale si cei cce sustin ideea unei federatii . Reprezentantii acestor doua curente antitetice fiind deja in disputa si anume Germania si Franta si Anglia. In intalnirea Dezbaterea asupra europei initiata de prtidul social democrat la Congresul Socialistilor europeni din mai 2001 , cancelarul Gerhard Schroder a adus in discutie un proiect destul de controversat ce vorbeste despre fenomenul federalizarii Europei extinse, proiectul cuprinzand transformari destul de elocvente si anume transformarea Comisiei europene intr-un guvern de tip federal alegerea directa a presedintelui Comisiei europene de catre cetatenii UE;
81.(Paradigma europeana .Provocarile constructiei europene Coord corneliu C. Popeti. Ed eurobit Timisoara 1999 pag 123).

transformarea Parlamentului European intr-o institutie bicamerala, avand Consiliul de Ministri drept Camera inferioara, dupa modelul Bundesrat-ului. Propunerea germana a trezit reactiile altor sefi de guverne europeni. Astfel ca indeosebi Franta sa simtit extrem de iritata vazand in acest proiect o subminare a ideii de stat national contravenind traditiei franceze a statului unitar si ca o replica la proiectul prezent a creat un alt proiect putem spune alternativ in care s-a pledat pentru o federatie de state-natiuni si pentru mentinerea si intarirea actualelor structuri de organizare si conducere a Uniunii. Proiectul il respingea astfel pe cel german nefiind de acord cu modelul transformarii UE intr-un echivalent al landurilor germane sau statelor americane , optand pentru ideea de federatie de state-natiuni initiat de fostul presedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors. Acesta prevede mentinerea actualei arhitecturi institutionale a UE, in care sistemul institutional european este conceput in jurul triunghiului alcatuit de Comisie, Consiliu si Parlament. Primul ministru francez a mai propus ca Parlamentul sa poata fi chiar dizolvat de Consiliul European in cadrul caruia se iau in prezent cele mai importante decizii la nivel european. De subliniat faptul ca Franta nu respinge in totalitate orice elemente federaliste cum ar fi Constitutia europeana si numirea presedintelui Comisiei de catre formatiunea politica europeana, victorioasa in alegerile europene. Insa insista pe ideea ca parlamentele nationale sa joace un rol in constructia europeana printr-o conferinta permanenta a adunarilor legislative", imputernicite cu un adevarat rol politic", in special in ce priveste regulile de functionare a Uniunii . De asemenea aceasta idee a suscitat si reactii din partea Marii Britanii al carei europoscepticism e binecunoscut. Acest plan desi respins in mare parte de pionii principali ai UE , totusi e demne de a fi luat in vedere in viitor tinand cont atat de dezavantajele printre care cel mai important rezida din pericolul de germanizare a europei dar de asemenea si de interesele viitorilor membri UE. 82 Acestea doua sunt scenarii extreme dar intre ele putem vorbi de paradigma flexibilitatii limitate sau integrarea cu mai multe viteze Paradigma stipuleaza clar ca exista un nivel comun al integrarii si ca exceptiile sunt temporare si exceptionale , astfel ca nu permite unor state sa aiba un nivel mai scazut de integrarea si altele mai ridicat , statele ce nu s-au aliniat fiind stigmatizate ca fiind mai putin dezvoltate , de aceea orice tara va incerca sa diminueze acest deficit .
82 ( Ion Niculescu 2002 pag 304)

IV.2.2.3 O alta propunere de reformare a UE este conceptul de geometrie variabila 83 Termenul a fost prima data lansat de presedintele Frantei, Francois Mitterand apoi dezvoltata de Lamers si Balladur, ideea fiind distincita intre tarile periferice si cele centrale grupul central include tarile care au realizat cel mai mutl in integrarea europeana adica acelea ce sunt capabile si doresc sa mearga mai departe spre o integrarea mai adanca si grupul periferic ce include acele tari care nu doresc sau sunt incapabile sa urmeze tarile din grupul central . Aceasta teorie e buna prin faptul ca poate explica cauza eterogenitatii intre statele membre lasand posibilitatea pentru cativa de a merge inainte si de asemenea permite tarilor sa leaga grade diferite ale statutului de state membre spre deosebire de teoria Europei cu mai multe viteze unde punctul final trebuia sa fie acelasi .problema rezida din faptul ca impartirea in tabere va duce la o problema de imagine tarile din centru fiind privite ca elite in timp ce cele de la periferie ca ramase in urma , astfel ca cele de la periferie in mod firesc vor tinde catre centru si deci flexibilitatea va disparea miscarea realizandu-se pe axa orizontala ca in figura de mai jos:

Flexibilitate Angajament/rigiditate

Periferie UE actuala

centru

interguvernamentalism

supranationalism

83(Coord corneliu C. Popeti. 1999pag 131)

IV.2.2.4 Paradigma integrarii flexibile este diferita de celelalte pentru ca se concentreaza pe politici nu pe tari .Se face distinctia intre baza comuna (politicile in acele domenii indispensabile , minimul de cerinte pentru a adera bazate pe legi si tratate comunitare) si parteneriatele deschise ( aranjamente voluntare de cooperare in alte domenii intre tari).Deci baza va fi organizata intr-un fel supranationalist , iar parteneriatele intr-un fel interguvernamentalist bazat pe acorduri intre statele membre.Acest model ofera o flexibilitatea in ambele directii ca in figura de mai jos: Flexibilitate

parteneriate deschise

Baza comuna UE actuala

Angajament /rigiditate

tratat

interguvernamentalism

supranationalism

In aceasta paradigma se ofera o mare flexibilitate statelor pentru a alege intre diferite sfere de integrare si creerii unor sfere noi cu alte tari care au preferinte similare pantru o integrare mai larga
84

De asemenea o conditie ce nu trebiue trecuta cu vederea e ceea ca parteneriatele

deschise nu trebuie sa afecteze baza comuna si parteneriatele existente , de aceea e nevoie de institutii care sa monitorizeze aceste parteneriate .
84 (Coord corneliu C. Popeti. 1999pag 132)

Extinderea genereaza astfel atat nevoia cat si ocazia de a moderniza sistemul de guvernamant al UE ,UE fiind prinsa intre pe de o parte provocarile generate de schimbarea rapida a realitatii internationale si de cealalta parte nevoia de a avea o mai buna guvernare si mai multa legitimitate democratica . 85 In toate aceste teorii rolul central era cel al statului , iar integrarea se realiza cand aceste guverne incepeau sa comunice cu celelalte guverne pentru a rezolva probleme comune dar pe langa acestea mai exista si teorii ce iau in discutie presupozitia transferului de legitimitate de la nivelul statului la cel al UE. IV.2.2.5Guvernarea multietajata a fost teoretizata de Gary Marks si o numea un sistem de continua negociere intre guverne la cateva nivele teritoriale , supranationale. Nationale , regionale si locale decizia colectiva implicand pierdera controlului absolut al statelor individuale si de asemenea sunt luate de actori la diferite nivele nu monopolizata de guvernele statelor., deoarece ele pot fi influentate de interese egoiste .Guvernarea supranationala implica mai mult decat teoria precedenta ducand la crearea unui guvern supranational ce ar duce la europenizare existe emergenta regulilor europene. Oricare ar fi variantele spre care UE se va indrepta in viitor cert este ca va ramane o institutie puternica , ce va avea un cuvant de spus in viitor si care va reuni toate statele Europei ce impartasesc aceleasi aspiratii si valori .
86

in care sa

85 (. Wim Kok 2003 pag 48). 86 Stephen George & Ian Banche , 2001 pag 15)

Capitolul V Costuri si beneficii culturale V.1. Concepte generale ale identitatii europene V.1.1 Criteriile unicitatii identitatii europene V.2 Identitatea europeana in contextul extinderii- problema unitatii in diversitate V.2.1 Cetatenia europeana o solutie? V.2.2 Acceptarea diversitatii in noua europa a secolului XXI V.1. Concepte generale ale identitatii europene Procesul european proces constnd n proiectarea i edificarea unei Europe unite apte de a depi stadiul Europei-Pia spre a deveni o Europ Putere - trebuie privit ca rezultat al unei deplasri cu sens dublu. Pe de o parte este vorba despre micarea Vestului european ctre Estul continentului realitate numit extinderea UE - iar pe de alt parte avem n vedere micarea universului de o complex i adesea conflictual diversitate al Europei Centrale i Orientale ctre Occident realitate care ar putea fi numit expansiunea dezordinii orientale. (Adrian Severin)87 Extinderea Uniunii este o oportunitate istorica de a garanta pacea pe continentul nostru indelung divizat . Mai mult extinderea nu e doar dezvoltarea economica a unui teritoriu atat de vast. Europa nu este doar o piata, ci o societate de 455 milioane de cetateni care trebuie sa traiasca si sa lucreze impreuna, sa construiasca proiecte comune de viitor, depasind piedicile din trecut si stereotipurile actuale. Pentru aceasta e nevoie ca natiunile si oamenii care au culturi si experiente atat de diferite, sa poata deveni o comunitate prin promovarea diversitatii si dialogului intercultural. Aceasta noua Europa nu poate fi creata fara oameni si mai ales nu poate fi creata impotriva vointei lor (Robert Collignon, Presedintele Parlamentului Walloon,la ultimul Ansamblu General- Adunarea Generala a Regiunilor Europei) UE trebuie sa acorde un mare sprijin pentru diversitatea culturala si dialogul intercultural, prin proiectele de cooperare interregionala si transfrontaliera,pentru a contrazice acuzatia ca Europa este o forta docila, centralizatoare. Cea mai mare forta a Europei este desigur diversitatea sa, acceptarea altor puncte de vedere multumita schimbului cultural si intelectual, abordarea sa multipolara a lumii

87 Adrian Severin) - Stabilitatea si sfidarile multiculturalismului civic in EuropaCentrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice Institutul de Etnologie Fribourg Institutul Intercultural Timisoara http://www.intercultural.ro/carti/interculturalitate.pdf)

care devine tot mai uniforma si, paradoxal,tot mai fragmentata88 Cuvantul identitasprovine de la cuvantul idem sau la fel , si aceasta notiune stabileste doua cai posibile de a compara persoane sau lucruri pe baza similaritatii si pe baza diferentei. Acest sentiment de apartenenta se manifesta ca sentiment de apartenenta la un grup , la un gen , la o comunitate mai larga sau la o natiune. Pentru a caracteriza identitatea unei natiuni care este un set de auto perceptii , amintiri impartasite , traditie si istorie si se defineste uzula in termeni de diferenta , de distinctie a unei natiuni fata de alta, fiind bazata pe opozitia de perceptie cu ceilalti 89. Se foloseste termenul de identitate nationala.Dupa cum se observa identitatea nationala creaza o stare de loialitae , de partenenta la persoane sau grupuri care impartasesc valori comune. La fel cum se vorbeste de identitatea nationala se pune problema daca putem vorbi si de o identitate europeana in contextul extinderii UE si intaririi puterii acesteia. Ce reprezinta aceasta identitate europeana pentru locuitorii acestui continent si cat de atasati sunt de aceasta? Identitatea europeana pote fi definita si in termeni de apartenenta la Europa la continentul unde traiesc deci in sensul de identificare geografica. Dar aceast lucru nu este de ajuns pentru a crea o identitate europeana care este mult mai mult decat apartenenta teritoriala. Inseamna apartenenta istorica , sociala si culturala , adica identificarea cu o Europa care a fost leaganul civilizatiei de la inceputul istoriei scrise pana azi.Identitatea europeana s-a format astfel de-a lungul secolelor prin impartasirea valorilor comune de la imp roman , la crestinatate si iluminism 90 Azi chintesenta acesotr valori europene este preluata de institutia Uniunii Europene , o identitate ce isi are radacinile in tecutul european dar care se defineste ca fiind la baza viitorului natiunilor ce sunt membri UE. Este o identitate care s-a creat folosind fragmente de mostenire europeana , integrandu-le prin telurile economice si politice ale statelor membre ale Eu si care demonstreaza ca Europa nu este numai o uniune geografica ci si de valori avand dupa cum spune Petr Drulak trei suporturi : filosofia greaca, dreptul roman si crestinatatea, pe baza carora s-au format valorile de azi precum toleranta, solidaritatea umana , importanta individului si a libertatii

88 ( Dosar tematic al Ansamblului Regiunilor EuropeneEuropa se extindeEditorial). http://www.areregionseurope.org/Dossier_2004/RO-dossier-Elarg-05-04.pdf)

89 (National and european identities in EU enlargement Petr Drulak , Institute of International relations Praga 2003 pag 21) 90 (Petr Drulak , 2003 pag 22).

Deci cele dou Europe (oriental i occidental) ii au izvoare culturale comune n literatura elin, religia crestina i dreptul roman Dar cu toate acestea cele doua Europe separate de cortina de fier nu sunt una si aceeasi cu toate ca au radacini comune.Europa Occidental a parvenit la o identitate caracterizat prin pluralism politic, participare social, respect al diversitii, concuren liber i loial, supremaia legii i primordialitatea drepturilor omului. n paralel cu aceste trsturi considerate a fi pozitive, Occidentul european a acumulat i vulnerabiliti avndu-i rdcinile n modele comportamentale negative. Consumismul, lipsa de flexibilitate a pieei au facut ca tarile estice sa se distanteze de valorile vestice prin inocularea ideologiei si practicilor centraliste.. statele Occidentului, chiar dac mai sunt afectate de unele puseuri naionaliste, au prsit ntr-o foarte mare msur cultura independenei spre a tri n cultura interdependenei. In schimb Europa Central i Oriental este caracterizat, nc, prin insecuritate existenial icultural-identitar, individual i colectiv, naional i internaional i prin srcie 91 Insecuritatea i disparitile economico-sociale, dar i lipsa unei societi civile dezvoltate i, mai ales, a unei clase de mijloc puternice, au imprimat popoarelor i statelor din jumatatea estic a continentului o mentalitate cartacterizata printr-o combinaie ciudat de individualism i colectivism. Individualismul i are originile in experiena rezistenei pasive mpotriva totalitarismului i explic o redus participare social, fiecare ncercnd s se salveze pe sine. Colectivismul se manifest prin lipsa spiritului de iniiativ i teama asumrii de riscuri, ca i prin tendina de a transfera ntreaga rspundere i ntreaga grije pentru rezolvarea problemelor comunitii, ctre stat . Integrarea european (construcia unei Europe unite) este o ncercare vital menit a oferi o securitate i stabilitate durabile pentru ambele jumti ale Europei. E vorba despre despre construirea unei identiti comune aMarii Europe bazate pe un set unic de valori i pe instituii compatibile integrate unui sistem de gestiune unitar conceput la nivel continental. Procesul european este, deci, o chestiune de putere i de cultur. Cine are puterea s transfere altora propria paradigm cultural-identitar ii mrete puterea necesar spre consolidarea securitii proprii. Privit din acest unghi de vedere aquis-ul comunitar este, n fapt, un aquis identitar.

91. Adrian Severin - Stabilitatea si sfidarile multiculturalismului civic in EuropaCentrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice Institutul de Etnologie Fribourg Institutul Intercultural Timisoara http://www.intercultural.ro/carti/interculturalitate.pdf)

Dupa cum observa Adrian Severin de fapt nu va fi vorba despre o Uniune mai mare ci despre o alt Uniune. n discuie nu este extinderea UE ci unificarea Europei.Pentru ca intlnirea Vestului cu Estul i sinteza lor n cadrul procesului de integrare european s nu conduc la convulsii, la anarhie i instabilitate, sau pentru ca ele s nu genereze fenomenenocive va fi nevoie ca viziunea asupra Europei unite de mine s fie dezvoltat n comun de ctre toi europenii, deopotriv din Apus i din Rsrit. UE nu poate fi unica responsabil pentruderularea procesului european. Iar acest proces nu poate i nu trebuie s fie unul de transferidentitar ci unul de sintez identitar. Impactul cultural al unificrii Europei trebuie acceptat i asumat de toi participanii la proces.

V.1.1 Criteriile unicitatii identitatii europene Criteriile pe care demonstreaza unicitatea acestei identitati europene sunt dupa Petr Drulak : criteriul geografic tarile respective apartinand aceleiasi regiuni , dar nu este relevant pentru ca doar pe baza teritoriala nu se poate forma o identitate criteriul lingvistic nu se aplica deoarece in Europa exista mai multe familii lingvistice(germanice, slave , latine) criteriul istoric joaca un rol important deoarece aceste tari au fost intercolerate de-a lungul istoriei fie prin intelegeri sau competitii , rivalitate deci se poate vorbi de o istorie impartasita criteriul cultural- Europa a dezvoltat o cultura a unitatii in care diversitatea a avut un rol important (cultura crestinatatii, arhitectura , muzica etc) cultura economica si sociala tarile au un pattern similar de dezvoltare economica care a servit ca baza a vietii sociale . De subliniat faptul ca inanite de al doilea razboi mondial tarile europene formasera o mare piata iar valorile erau impartasite de toate ca un intreg, patrunderea comunismului in est sticand aceast echilibru. Astfel tarile din est spre care se indreapta azi UE au fost private mai bine de 30 de ani de aceasta apartenenta la identitatea europeana la valorile impartasite pana in comunism si regasite.

De aceea o data cu caderea cortinei de fier aceste tari si-au mainfestat dorinta de a intra din nou in marea familie europeana si stfel si-au insusit valorile democratice ale europei occidentale sloganul reintoarcere in Europa fiind explicabil. De mentionat ca aderarea la aceasta identitate europeana nu suprima in nici un caz identitatea nationala pentru ca nu uniformizarea nationalista trebuie sa fie modelul ci unitatea in diversitate, dupa cum spunea Jaques Santer
92

identitatile nationale sunt fundamentale pentru identitatea

europeana ; o orchestra depinde de instrumentele sale care sunt diferite pentru a oferi o muizca melodioasa . Astfel ca identitatea europeana reflecta varietatea vietii peste tot in Europa , identitatea europeana acoperind egal toate identitatile nationale fara a le sufoca. Astfel ca prin acest proiect visul parintilor fondatori ai CE tinde sa devina realitate , pentru ei de asemenea identitatea europeana nu insemna o inlocuire a identitatii nationale dar trebuia sa fie destul de puternica si perceputa ca suficient de inclusiva pentru ca UE sa dezvolte o adevarata identitate politica.93 Aceasta extindere presupune un efort din partea tarilor membre de a-i intelege pe ceilalti si de asemneaa de a combate teama ca o uE extinsa ar insemna pierderea identitatii nationale. Aceasta varietate de culturi in cadrul unei singure civilizatii europene , acest atasament la valorile si principiile comune de a poseda in comun interesele specifice si determinarea de a participa la constructia europeana dau identitatea europeana si caracterul sau original
94

Extinderea UE este o provocare nu numai la nivel politic si economic , ci si la un nivel mai subtil ce tine de intelegerea comuna a interesului european si de cooperarea conjugata .Extinderea nu se limiteaza numai la guvernare si la mecanismele decizionale ci si la problemele pe care le implica intrebarile legate de interes si de identitate atat la nivel european cat si national. Dupa aceasta mare extindere si luand in calcul si extinderile urmatoare UE nu va mai fi ceea ce a fost si pe langa transformarile institutionale, economice pe care le-a si le va suferi va trebui sa faca fata si unei noi provocari si anume marea diversitate de popoare , limbi si culturi . UE si cetatenii sai isi pun astfel de intrebari legate de identitate stiut fiind faptul ca o diversitate asa de mare va afecta indubitabil componenta veche a tarilor din UE. Noua componenta a UE va cuprinde si tari mari dar m,ai multe tari mici a caror reprezentare nu trebuie sa fie subordonata intereselor celorlate tari, deci UE va trebui sa inteleaga aceste tari si sa le respecte , astfel pericolul crearii unei culturi standard europene sa fie eliminat . In locul lui, UE a inteles si a promovat dioversitatea nationala si culturala . Acest lucru e vazut in modul in care UE trateaza si

92(Petr Drulak , 2003 pag 191) 93(Octav Bibere ,1999 pag 107). 94 (Pamela Sticht culture europeenne ou Europe des cultures?, LHarmattan Paris France pag 78).

respecta limbile tarilor membre , respectand in egala masura limbile tarilor fondatoare dar si a membrilor noi sositi. Costurile UE in vederea traducerii si interpretarii in toate limbile tarilor membre UE sunt destul de costisitoare dar se considera a fi justificate pentru functionarea unui sistem democratic accesibil si transparent. V.2 Identitatea europeana in contextul extinderii- unitate in diversitate De asemenea sosirea noilor membri aduce si consecinte la nivelul UE dintre acestea ar fi costurile financiare si de asemenea de acceptare a noilor veniti , a diversitatii lor culturale si identitare care desi tot europeana difera de cea UE, proces ce necesita eforturi atat din partea cetatenilor statelor membre cat si a noilor veniti. Insa aceste costuri pe termen scurt se compenseaza cu beneficiile pe termen lung pe care le aduce in general diversitatea la nivelul unei culturi. Mai ales tinand cont ca tarile din Europa centrala si de est sunt inca din evul mediu in focarul influentelor culturale din Europa continentala si au facut parte din diversele grupari administrative si politice care au existat in Europa de-a lungul secolelor, separarea prin Cortina de fier fiind doar o aberatie temporara 95 Astfel ca la nivelul Europei de est nu putem vorbi de o diferentiere neta de culturi ( cum ar fi cultura europeana si cea asiatica) ci mai degraba de mai multe fatete ale aceleiasi culturi.Noii membri facand parte cultural din Europa au o bogata mostenire culturala de impartasit in domenii cum ar fi muzica , cultura, cinematografia , literatura si mai cu seama avand sentimentul apartenentei la Europa. UE intr-o Europa extinsa trebuie sa erijeze unitatea in diversitate( unitatea sentimentului de apartenenta la marea familie europeana si de asemenea trebuie sa respecte si sentimentul diversitatii prin apartenenta la diferite nationalitati cu caracteristicile lor specifice.). UE pentru a putea profita de marele beneficiu al diveristatii in unitate trebuie sa promoveze diferite programe precum schimburile de experienta, extinderea retelei universitare, promovarea prin intrmediul masss media notiunii de diveristate si beneficiile acesteia.

95.( Wim Kok 2003 pag 45).

V.2.1 Cetatenia europeana o solutie? Acest prim pas in problema diversitatii in unitate a fost trasat de art 8 al tratatului de la Maastricht care stipuleaza ca este cetatean al UE orice persoana care beneficiaza de nationalitatea unuia dintre statele membre . Astfel se observa incercarea dezvoltarii sentimentului de apartenenta la marea familie europeana prin noul concept de cetatean european dar de asemenea si mentinerea diversitatii ( notiunea de cetatean european nu inseamna disparitia cetateniei statului membru respectiv astfel ca ,daca sunt cetatean european nu inseamna ca identitatea mea nationala de spaniol, francez sau roman dispare, ci pe langa faptul ca sunt francez sunt si cetatean european in virtutea faptului ca tara mea este membra a UE ) .Astfel ca nu exista cetatenie europeana deconectata de cetatenia nationala , ceea ce diminueaza foarte mult forta si credibilitatea statutuli juridic de cetatean european.Majoritatea drepturilor sunt oferite astfel de cetatenia nationala , cetatenia europeanaconstand doar in patru drepturi introduse abia in trataul de la Maastricht si anume: -dreptul de miscare libera si rezidenta in oricare din tarile membre ue -dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul european si alegerile locale -dreptul la protectie diplomatica intr-o tara terta in care propria tara nu are reprezentatnta consulara -dreptul la petitie la Parlamentul european si dreptul de a se adresa Avocatului Poporului. Dupa cum se constata aceste drepturi nu sunt de importanta majora in vaiata de zi cu zi a cetateanului rezulta astfel ca cetatenia europeana e ceva posterior si secundar ce se adauga la drepturile recunoscute prin constitutiile nationale ; cetatenia europeana e astfel un statut supranational acordat cetatenilor tarilor membre ale UE, cetatenia fiind o calitate suplimentara in completarea nationalitatii recunoscute de statul respectiv. A te purta ca european implica un efort in a-l intelege pe celalalt mai bine , sa identifici interese comune si sa combati teama ca o uniune mai mare ar insemna pierderea identitatii
96

Problemele

culturale la nivelul EU rezida din diversitate , dialog si dialog intercultural, mai ales in conditiile de azi cand cultura e transnationala, de aceea trebuie privita ca un proces si nu ca un produs finit.

96(toward a new cultural framework programme of the Eu, Tuula Arkio, robert Palmer, raymond weber, bruxelles iunie 2003 http://www.efah.org/en/policy_development/culture_2000/pdfculture/wgvdp.pdf).

In conditiile extinderii Uniunii forme ca rasism , xenofobie , intoleranta , prejudecati si discriminare trebuie combatute pentru a i putea privi pe noii veniti nu ca ceilalti ci ca pe unii de ai nostri. S-au intalint forme de exacerbarea acestor manifestari cum s-a intamplat in Balcani , deci in inima Europei , si Europa nu a putut face nimic pentru a putea preintampina aceste conflicte. V.2.2 Acceptarea diversitatii in noua europa a secolului XXI Astfel aceasta diversitate va duce la invingerea sentimentelor discriminatorii si o mai buna toleranta si acceptare deci dupa cum spunea Romano Prodi recunoasterea alteritii si convietuirea culturilor deci acceptarea reciproca a europenilor in diversitatea lor culturala. Solutia este astfel nu purificarea etnica , nationalismul si superioritatea rasiala , ci noua europa va trebui sa isi dezvolte pana la capat etica drepturilor si practica protejarii drepturilor fundamentale , prevazand restrictii severe pentru acele tari ce se fac responsabile de discriminare , pentru ele nefiind loc in Europa 97 Acceptarea diveristatii implica si chestiuni mai putin placute pentru statele membre care prin extindere vor trebui sa primeasca si straini, refugiati etc dar aceste dezavantaje momentane se vor transforma in avantaje pe termen lung prin crearea unei Europe unite cu o cultura europeana a diversitatii care respinge nivelarera culturilor , spre care par sa ne antreneze autorutele comunicatiilor si globalizarii economice pacea si bunastarea pe continent. 99 E nevoie de restaurarea identitiaii politice, geografice si culturale a Europei si promovarea valorilor europene , democratia si respectul drepturilor omului, protectia sociala a celor defavorizati , protectia minoritatilor .Aceste lucruri sunt prevazute in toate actele fondatoare ale UE si mai ales in viitoarea Constitutie europeana unde sunt stipulate valorile uniunii Respectul demnitii umane, libertii, democraiei, egalitii, statului de drept, precum i respectul drepturilor omului. Aceste valori sunt comune statelor membre ntr-o societate
97( Romano Prodi 2001 pag 70) 98 (Andre Dazin defense nationale inforutes et mondialiastion in Defense nationale iulie 1996 pag 55). 99(Opening up the bussines opportunities of EU enlargement Enlargement working group mai 2001 Bruxelles pag 33)
98

E nevoie astfel de crearea unei zone europene

guvernate de valorile cele mai sacre ale UE libertete , securitate si dreptate pentru a putea asigura

caracterizat de pluralism, toleran, dreptate, solidaritate i nediscriminare.(art 2 al Constitutiei si titlul II art 7) Uniunea respect identitatea naional a statelor membre, inclusiv n ceea ce privete autonomia local i regional Acestea nu se pot realiza decat prin extindere nu izolare a vecinilor estici. Astfel beneficiul principal al extinderii din perspectiva culturala e cresterea diversitatii deoarece o cultura nu se poate dezvolta ramanand inchistata ci se dezvoltra intranad in interactiune cu alte culturi . De asemenea un alt beneficiu elocvent e faptul ca prin crestrea diversitatii cetatenii europeni invata sa ii inteleaga pe ceilalti ceea ce duce la acceptare , toleranta si in final la eliminarea sau cel putin la micsorarea numarului conflictelor. Creste astfel calitatea vietii cetatenilor atat prin mediul de stabilitate oferit cat si prin imbogatirea culturii in toate domeniile prin diferite schimburi de experienta , filme , literatura si programe universitare ( erasmus , socrates si altele ) care favorizeaza mobilitatea la nuvel academic si astfel schimbul de experienta la nivel cultural. Aderarea noilor membri cu bogatul lor patrimoniu cultural va spori astfel diversitatea UE , extinderea insemnand mai multe schimburi de idei si o mai buna intelegere a altor europeni, de la nivelul cetetenilor pana la cel in care se iau decizii europene Dezavantaje majore nu pot exista paote doar o perioada de acomodare a cetatenilor cu diversitatea ceea ce nu este facil (pot exista efuziuni sau practici de discriminare, prejudecati, lipsa dorintei de acceptare etc). Care ar trebui sa fie atitudinea cetatenilor europeni fata de ceilalti , de asimilare, integrare, sau excludere , este o intrebare la care incearca sa se raspunda si la care se cauta un raspuns . Aceste efecte negative pe termen scurt pot fi combatute printr-o politica de promovare si explicare a fenomenului complex al diversitatii culturale . Largirea pune fundatiile pacii si stabilitatii , castigand diversitate regionala si culturala devenind un loc sigur pentru generatiile viitoare. In domeniul cooperarii culturale , particular in termenii dezvoltarii unui nivel mai inalt de educatie care sa se poata alinia standardelor europene, Trans European Mobility Scheme for University Studies (TEMPUS) a avut un rol foarte precum important. Acest program a fost adopata in mai 1990 si s-a ocupat de activitati

cooperarea interuniversitara si dezvoltarea unui nivel mai inalt de educatie in tarile central si est

europene . Grupurile tinte pentru programul TEMPUS includ profesori , studenti din Polonia , Cehia , Letonia, Lituania, Roamian , Bulgaria Ungaria etc. Prin TEMPUS, suportul financiar a fost facut posibil pentru a putea permite mobilitatea pentru profesori , traineri si studenti.

Capitolul VI Costuri si beneficii economico-sociale VI.1 situatia actuala a tarilor estice VI.2 Efectele economice ale extinderii asupra economiei UE-15 VI.2.1 Cresterea pietei unice VI.2.2 Intensificarea comertului VI.2.3 Marirea numarului de investitii VI.2.4 Migratia si piata muncii VI.3 Costurile directe ale UE pentru extindere VI.3.1 Politica de coeziune si fondurile structurale PHARE, ISPA, SAPARD VI.3.2 Politica sociala in contextul extinderii VI.3.3. Politica agricola si transformarile suferite de aceasta in contextul extinderii VI.3.4. politica de informare asupra extinderii a cetatenilor si costurile acesteia VI.3.5 bilantul bugetar si concluzii economice VI.1Costurile economice si sociale am hotarat sa le studiez impreuna pentru ca nu putem vorbi de efectul pe care il va avea extinderea asupra cetatenilor din uniune in special reflectandu-se asupra calitatii vietii a locurilor de munca si a migratiei fortei de munca ceea ce nu poate fi discutat separat in afara factorului economic detreminandu-l pe acesta si fiind determinat de acesta. Analizarea costurilor si beneficiilor din perspectiva economico- sociala este cel mai complex palier de analiza pentru ca la nivelul costurilor palierul economic se confrunta cu cele mai mari si mai elocvente sau directe costuri ale extinderii. Palierul economic cuprinde costurile si beneficiile monetare ale extinderii. Pe langa costurile si beneficiile de ordinul stabilitatii si securitatii se afla si costurile si beneficiile economice ce sunt cele mai mari preturi pe care trebuie sa le palteasca UE pentru extindere.

Oportunitatile pe care le ofera extinderea din perspectiva economica se impletesc cu costurile de aceea le voi prezenta intr-un mod dinamic. Intr-un proces complex precum extinderea nu se poate preciza un cost fix .Beneficii precum libertarea , securitatea si stabilitatea nu se pot masura in bani . La nivelul cheltuielilor economice putem vorbi despre costurile directe , vizibile ale extinderii. Aceasta extindere e diferita de cele precedente din mai multe motive cele mai relevante fiind : tarile se afla in perioada de tranzitie de la o economie de stat planificata la economie de piata si deci au trecut prin reforme economice independent de intrarea in UE tarile sunt sarace PIB ul pe locuitor fiind in medie 40% din PIB-ul actualelor state membre (paritate bazata pe puterea de cumparare).De exemplu Bulgaria si Romania PiBul pe cap de locuitor se ridica la mai putin de 30% din media UE iar prin extindere PIB ul comunitatii va creste cu aproape 5% dar populatia cu circa 20%. In consecinta media PIB -ul pe cap de locuitor a celor 25 de membri se va afla la 12.5% sub UE 15.Aceste tari sunt tari sarace , saracia aflandu-se in raport direct cu lipsa de activitate si somajul VI.2 Efectele economice ale extinderii asupra economiei UE-15 IV.2.1 Cresterea pietei unice In termeni strict economici largirea prin extindere a teritoriului UE va duce la crearea unei piete unice de peste 370 milioane de consumatori ceea ce va forma cea mai mare zona economica din lume.Deci punct de vedere economic extinderea va duce astfel la cresterea marimii pietei unice ceea ce va implica incurajarea tarifelor unice si a regulilor unice de comert si proceduri administrative avantajand atat Uniunea cat si tarile in cauza ducand la dezvoltarea lor pe planul economiei mondiale. Acest lucru inseamna cresterea populatiei cu 20% si a suprafetei cu 23% , .si de asemenea ceea ce este cel mai important din punct de vedere economic extinderea va aduce 75 de milioane de consumatori pe piata unica europeana. Dar beneficiile nu constau numai in marirea substantiala e pietei ci si in consecintele intensificarii schimbului de servicii si marfuri , la cresterea concurentei si investitiilor drept consecinta fiind o crestere economica capabila sa propulseze UE pe esicherul economic mondial.

De asemenea aceasta extindere a pietei unice va insemna castiguri mari si pentru cetatenii uniunii deci pentru consumatori in ceea ce priveste preturile , calitatea produselor varietatea ce vor creste ca urmare a competitivitatii acerbe ce va avea loc pe o piata extinsa si de asemenea si a scaderii tarifului vamal ce va fi acelasi pentru toate tarile UE ceea ce va duce la scaderea preturilor la produsele importate. Acest avantaj se va realiza de ambele parti atat la nivelul cetatenilor din UE cat si la nivelul cetatenilor noilor state membre IV.2.2 Intensificarea comertului Deoarece schimbul de marfuri s-a liberalizat in anii 90 apartenenta la UE inseamna trecerea de la liber schimb la Uniunea Vamala. Aceasta va avea pe termen scurt doar impact redus asupra comertului cu marfuri cu noile state membre , avantejele aparand pe termen mediu si lung ca efect al cresterii productiei si investitiilor in statele estice. Cresterea comertului va duce la o competitie ridicata si deci la preturi mai mici atat pentru cetatenii UE cat si pentru noii membri. De asemenea comertul va fi stimulta si prin pozitia geografica si anume accesul la Marea Neagra UE detinand principalele rute comerciale din zona si deci legatura cu alte continente.De aci schimbul comercial va fi usurat ceea ce va duce la o mai mare productivitate si dezvoltare a zonei europene. De asemenea comertul va duce la marirea numarului locurilor de munca UE fiind partenerul principal economic al tuturor tarilor aplicante si a beneficiat de liberalizarea ce a dus la triplarea comertului pana in 1993 , iar acel surplus din comertul cu tarile central si est europene (17,2 bilioane in 2000 de euro) a creat noi locuri de munca Acest lucru va crea mai multe joburi de ambe le parti O data cu tariful unic ce se va aplica si in noile tari se presupune ca noile produse vor invada piata europeana dar acest lucru in nici un caz nu se va intampla imediat pentru ca trasatura economica a noilor membri este cea agricola si nu cea industriala pentru a putea avea o rata ridicata de productivitate , aceasta rata putand creste numai cu ajutorul investitorilor straini ce vor initia propriile afaceri in aceste tari.( exempul industria de textile si croitorie ce s-a dezv enorm in aceste tari fiind initiata de investitiori straini , care avand forta de munca mai ieftina decat in occdent si mai numeroasa s-au extins foarte mult in aceste zone.)Momentan UE va avea de castigat din textile si pielarie si echipament electronic

IV.2.3 Marirea numarului de investitii Investitiile sunt un factor important integrarea tarilor estice oferind o noua piata a investitiilor , oferind astfel un teren mai sigur pentru viitorii investitori . Acest fenomen va fi atat in avantajul tarilor estice pentru ca noile investitii vor ajuta la dezvoltarea economiilor tarilor repective , cat si pentru UE pentru ca va duce la cresterea economica a acesteia. Tot ce trebuie pentru ca aceste investitii sa se realizeze este deci crearea unui spatiu sigur garantat de o legislatie potrivita de ambele parti. Efectul dinamic va produce avantaje reciproce ducand la o mai buna dezvoltare economica a continentului. Largirea reprezinta o oportunitate unica pentru afecerile europene insemnand o marire a pietei de consum extrem de importanta. Este o oportunitate extraordinara pentru profitul producatorilor europeni care va creste o data cu extinderea dobandind o piata mai mare de desfacere care se va supune regulilor pietei unice europene largirea va insemna disparitia vechilor restrictii si implementarea completa a regulilor pietei unice care va duce la o mai mare eficienta ce va rezulta din competitie mai mare si o alocare mai buna a resurselor si specializarii
100

Afluxul de investitori : are mai multe efecte dinamice cum ar fi contributia la

cresterea economica printr-un asa numit splill over care se raspandeste si asupra altor sectoare ale tarii respective.Va stimula astfel productivitatea, transferul de tehnologie , si de asememnea investitoerii prin intermediul afacerilor proprii vor da marimea pietei in tara respectiva .fara acesti investitori cu taoeta fondurile aloctae aceste tari nu se pot dezvolta si tinti in a prinde din urma celelalte 15 tari.
101

Investitiile au fost deja incurajate din anii 90 dar aceasta crestere a lor

depinde in continuare de conditiile pe care le ofera tara si de politici de ajustare sanatoase. Cresterea sigurantei legislative pe care o impune conditia de membru al UE si eliminarea clauzelor protectioniste vor stimula aceste investitii. Dar acest e un cerc , daca putem sa spunem vicios intre crestere economica si invesitie fiecare determinandu-l pe celalalt iar acest cerc un poate fi rupt decat printr-o buna politica a cresterii economice adoptata atat de noile state cat si de UE. De asemenea investitiile directe pot avea un rol deosebit de important in inlaturarea disparitatilor in economia regionala nu numai ca mijloc de creare de noi locuri de munca si ca sursa de venit ci si ca transfer de tehnologie si cunostinte in regiunile slab dezvoltate .Ele detin un rol important indeosebi la nivelul statelor candidate in care e necesara consolidrae si restructurarea economiei

100(Helene Sjursen enlargement end the finality of the Eu http//people.bu.edu/vschmidt/Syllabi/EUint4b.pdf) 101(economic implications of enlargement Jacques http://www.coleurop.be/content/studyprogrammes/eco/publications/BEEPs/BEEP1.pdf)

Oslo

2002

Pelkmans

IV.2.4 Migratia si piata muncii Acest subiect este destul de sensibil ridicand mari dileme si intrebari si chiar curente divergente : pe de-o parte intre cei care considera ca fenomenul migratiei va fi un avantaj pentru UE si cei care din contra considera acest fenomen ca principalul dezavantaj al extinderii ce va afecta statele membre. Acest fenomen al migratiei cetatenilor noilor state cetre UE-15 ridica mari probleme si nemultumiri fiind o problema foarte sensibila cu care se confrunta UE extinsa , indeosebi datorita presiunilor interne ale cetatenilor UE care isi simt slujbele in pericol , datorita fortei de munca ieftina si calificata dinspre est Kok arata ca majoritatea cetatenilor din tarile estice pot circula liber pe teritoriul UE si o mare parte din ei se stabilesc in tarile UE ca lucratori sezonieri, datorita veniturilor reduse pe care le obtin in tarile estice. Teama de pericolul migratiei masive pare a fi destul de intemeiata tinand cont de acest lucru. Si de asemenea o crestere a muncii la negru poate fi o consecinta ce ar putea avea un impact negativ asupra salariilor si fortei de munca necalificata din UE Aceasta situatie de fapt o putem considera o problema destul de stringenta afluxul de forta de munca ieftina punand in pericol slujbele cetatenilor tarilor respective.Pentru a evita un asemenea pericol tarile UE si-au luat dretpul de a restrictiona pe o anumiata perioada ( anume 7 ani) afluxul de muncitori din tarile nou integrate. Dupa aceasta perioada se presupune ca tarile nou integrate vor ajunge in aceasta perioada de 7 ani la o anumita dezvoltare economica pentru a putea oferi slujbe destul de bine platite cetatenilor s ai si astfel de a-i face sa ramana in tara de bastina . Problemele legate de migratie au fost exagerate , intr-un studiu
102

subliniindu-se faptul ca dupa

aderarea primelor 10 state abia 335000de oameni se vor deplasa imediat catre tarile vestice ajungand abia la 1% , iar in urmatorii 30 de ani va ajunge la 1.1% din populatia UE-15. iar dintre acestia putini se vor duce la munca multi plecand pentru studii sau pentru familie ori rude. Ceea ce este un fapt cert si poate fi atat avantaj cat si dezavantaj este ca tarile care se integreaza sunt tari sarace . Inca de la eliberarea lor de sub jugul comunist tarile estice au suferit mari decalaje fata de tarile vestice de aproximativ 20- 30 de ani

102 (Heather Grabbe profiting from Eu enlargement www.cer.org.uk/pdf/p254_enlargement.pdf))

In unele studii ale centrului de Cercetari in domeniul Politicilor Publice estimeaza ca numarul celor ce vor migra in UE 15 dupa perioada de 7 ani de restrictie va fi de 335000(0,1% din actuala populatie UE) , tarile de la granita cu noile state membre fiind mai afectate inregistranduse o crestere considerabila a imigrarii pe termen scurt chiar tip naveta 103 De asemenea pe masura ce noile state adera , devine din ce in ce mai probabil ca dezvoltarea economica o sa continue , creandu-se locuri de munca de ambele parti 104 De asemenea productia de export din UE in special ce care necesita forta de munca numeroasa va creste si datorita noii forte de munca ce va rezulta din fluxurile migrationiste in special in tarile vecine . Temerile sunt nefondate deoarece s-au realizat multe studii referitoare la aceasta problema si toate au demonstrat acest lucru deoarece numarul imigrantilor va fi relativ mic , cam 15% din populatia apta de munca din EU 15 si deci nu va putea afecta nici economia si nici locurile de munca ale cetatenilor UE-15
105

De asemenea UE poate aplica acea perioada de tranzitie in care

migratia este restrictionata pe o perioada de 7 ani . Se presupune ca in acesti ani si tarile respective se vor devzolta si vor ajunge la un nivel de trai destul de acceptabil pentru a nu mai produce acele valuri dense migrationiste De asemenea solutia pe care o poate adopta UE pentu a putea face fata acestui neajuns pe termen scurt este acela de a crea noi locuri de munca in tarile respective pentu a preiantampina valurile de lucratori din est . Cu cat cresterea ecomomica e mai sigura si mai rapida cu atat pentru noii membri nu va mai exista dorinta de a pleca in tarile EU. Se stie faptul ca oamenii sunt reluctanti in a pleca de acasa , a-si parasi prietenii , familia si tara iar prin oferirea unei stabilitati economice dublata de o crestre economica sui deci de marirea cereii de angajare , membrii tarilor central europene nu vor mai dori sa emigreze in tarile mai bogate si mai dezvoltate ale UE . Dar pentru acrea noi locuri de muna e nevoie de dezvoltare economica ,iar aceste state fara ajutorul UE nu vor reusi sa atinga un nivel satisfacator , de aceea in cele ce vor urma voi prezenta costurile bugetare directe pe care le va suferi UE in virtutea extinderii.

103(Boeri T and Brucker the impact of eastern enlargement on employment and labour markets in the EU member states final report , european integration consortium , Berlin 2002)

104 (Extinderea UE intrebari frecvente www.infoeuropa.ro/infoeuropa/insidePage.jsp? webpageId=80&id=193597anchor). 105 ..( enlargissemnent de lunion europeene de 15 a 25 quelle signification pour nous ? european comission directorate general for economic and financial affaires www.europa.eu.int/comm/economy_finance ).

Acest dezavantaj pe termen scurt al posibilitatii imigrarii masive inspre vest mai tarziu se poate transforma intr-un beneficiu tinand cont de faptul ca in vest populatia este intr-o continua imbatranire ceea ce va duce peste cativa ani la ingrijoratoarea problema a procentului mult mai ridicat al oamenilor in varsta in raport cu forta de munca tanara. Extinderea va oferi astfel o alternativa la forta de munca vestica unde nivelul natalitatii extrem de scazut nu poate faca fata cererii locurilor de munnca. Astfel ca pentru actualele state membre o crestere a migratiei va compensa cat de cat cerea de forta de munca.O cauza a extinderii este si imbatranirea populatiei . Acest fenomen este deosebit de accentuat si alarmant in tarile uniunii in special in Germania si in statele din sud. Se anticipeaza ca in anul 2025 vor exista cu 40% mai multe persoane in varsta de pensionare decat astazi, cifra ce este desigur extrem de ingrijoratoare . Ca si consecinta a imbatranirii populatiei se va ajunge la restrangerea treptata a populatiei active si astfel la restrangerea potentialului de dezvoltare . O solutie ar fi cresterea perioadei de activitate dar si aceasta nu poate fi o solutie finala . Solutia ar fi reintinereirea populatei uniunii , iar acest lucru pe termen scurt nu se poate realiza decat prin extindere stiut fiind faptul ca in tarile estice , desi si aici tendinta imbatranirii populatiei incepe sa apara , acest fenomen nu este inca atat de pregnant. Extinderea este astfel o solutie , emigrarea fiind in unele cazuri o solutie si o sursa importanta de forta munca suplimentara .

IV.3 Costurile directe ale UE pentru extindere VI.3.1 Politica de coeziune si fondurile structurale PHARE, ISPA, SAPARD Dupa cum am spus mai sus pentru a se putea dezvolta si a fi competitive tarile estice au nevoie de sustinere financiara din partea UE. Este adevarat ca tarile implicate trebuie sa indeplineasca si anumite conditii pentru a putea fi luate in calcul in vederea extinderii , criterii atat politice precum statul de drept , respectarea drepturilor omului stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia si cele economice ( economie de piata functionala, capacitatea de a face fata

concurentei ) precum si abilitatea candidatului sa isi insuseasca obligatiile unui membership incluzand aderenta la telurile politice , economice si nu in ultimul rand la uniunea monetara. Disparitatile dintre regiuni in ceea ce priveste dezvoltarea si standardul de viata sunt vizibile . mai ales o data cu extinderea aceste disparitati vor fi si mai accentuate.Dar o Uniune Economica si Monetara de succes are nevoie de o crestere, in paralel, in toate tarile Uniunii, in caz contrar existand riscul favorizarii economiilor centrale mai puternice sau chiar a unui esec. Regenerarea zonelor industriale in declin, dezvoltarea regionala in sens general, reducerea somajului,training-ul vocational si dezvoltarea rurala sunt factori care pot stimula efectiv activitatea economica.. Acest efort de dezvoltare al zonelor defavorizate in raport cu restul Europei ramane in primul rand de datoria statelor membre prin propriul sistem de fonduri regionale 106 Cu toate acestea, dimensiunea problemelor necesita sprijinul Comunitatii, printr-un sistem de fonduri structurale, participarea intr-un efort comun pentru ca toate regiunile si cetatenii acestora sa poata beneficia din plin de Piata Interna si de uniunea monetara..Urmatoarea extindere, ingloband tari care au dificultati cu dezvoltarea structurala, inseamna ca ajutorul oferit de Uniune va fi un instrument cheie pentru coeziunea economica si sociala. Chiar Tratatul ce pune bazele Comunitatii Europene stipuleaza in Articolul 2 ca unul din rolurile acesteia este de a promova pe tot cuprinsul Comunitatii o dezvoltare armonioasa. Prin urmare, Articolul 3, pct 1.k, precizeaza ca printre activitatile Comunitatii trebuie sa se regaseasca intarirea coeziunii economice si sociale.Mai detaliat, Titlul 17 (Articolele 158-162) explica faptul ca telul Comunitatii este acela de a reduce disparitatile dintre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni si intarzierile in dezvoltare a regiunilor si cele mai putin favorizate Politicile europene trebuie sa acorde importanta cresterii economice si convergentei., e nevoie de mai multe reforme pentru a crea noi locuri de munca intr-o Europa largita deci e nevoie de o politica economica si sociala eficienta care sa faca fata noilor provocari precum si o dezvoltare a politicii agricole comune dupa cum spunea Wim kok care sa deplaseze centrul de greutate de la sprijinul preturilor si cantitatilor la cel al calitatii , si de asemenea va fi nevoie si de investitii in mediul inconjurator , infrastructura si invatamant, deci in concluzie o modalitate inovativa de utilizare a bugetului. Cresterea concurentei va determina efecte pozitive pentru consumatorii europeni in termeni de pret , calitate , varietate a produselor si serviciilor precum si de o politica mai buna de protectie a

106 ( MANUAL DE REFERINTA Pentru Cadrul de definire si implementare a programelor si proiectelor Notiuni de managementul programelor si proiectelor Institutul european )

consumatorului. De asememnea un cadru juridic stabil va favoriza dezvoltarea regiunilor estice mai slab dezvoltate si astfel echilibrarea balantei UE
107

O data cu extinderea noii membri vor

108

beneficia de o alocare mai eficienta a resurselor, un nivel mai inalt al investiiilor, o crestere a productivitatii si o mai mare stabilitate economica datorita politicilor de coeziune ale UE De asemenea un nivel inalt al investitiilor va aduce mai multa eficienta si o incredere mai mare a investitorilor straini in deschiderea de noi oportunitati de afaceri in aceste state . Aceste elemente sustinute si de politica de coeziune (de fondurile de coeziune vor crea o zona mai sigura de investitii si de aici o mai mare porsperitate a zonei. Disparitatile de venit vor creste o data cu intrarea noilor state , PIB-ul tuturor tarilor candidate fiind mult mai mic decat al tarilor UE 15. De asemenea exista diferente substantiale si la nivelul tehnologiei , productivitatii precum si la nivelul capitalului uman si material.Viitoarea extindere a Pietei unice va sustine dezvoltarea viitoare precum si cresterea angajarilor , astfel ca noii membri vor fi capabili sa absoarba importurile din UE . Prin cresterea locurilor de munca deci va creste si nivelul de trai si puterea de cumparare implicit , deci UE va putea avea in viitor in tarile estice o piata profitabila de afaceri. 109 Coeziunea se refera la incercarea de a reduce disparitatile intre nivele diferite de dezvoltare , iar UE integrata are nevoie tocmai de aceasta restrangere semnificativa a diferentelor sociale si regionale 110 Dat fiind faptul ca tarile estice au un nivel mult mai scazut al PIB inseamna ca vor beneficia de fonduri structurale si fonduri de coeziune prin politica de coeziune creata de UE pentru a dezvolta zonele mai putin favorizate. La 10 Februarie 2004 Comisia a adoptat o propunere de buget pentru perioada 2007-2013 distribuit pe 27 state membre ale Uniunii Europene extinse Aceasta a fost o decizie important, ntruct Comisia este de prere c interveniile Uniunii

107.( enlargissemnent de lunion europeene de 15 a 25 quelle signification pour nous ? european comission directorate general for economic and financial affaires www.europa.eu.int/comm/economy_finance ) 108(enlargement papers european comission directorate general for economic and financial affaireswww.infoeuopa.ro/enlargement_argumentaire.pdf ) 109 (enlargement papers european comission directorate general for economic and financial affaireswww.infoeuopa.ro/enlargement_argumentaire.pdf )

110(enlargissemnent de lunion europeene de 15 a 25 quelle signification pour nous ? european comission directorate general for economic and financial affaires www.europa.eu.int/comm/economy_finance )

trebuie consolidate ntr-o serie de domenii politice prioritare. n acest context Comisia are ca obiectiv ca o component esenial a pachetului n ansamblu politica ambiioas de coeziune. Aceast decizie reflect rezultatele activitilor derulate de la publicarea celui de-al doilea raport de coeziune n anul 2001 prin intermediul cruia s-a iniiat discuia referitoare la viitorul politicii de coeziune ntr-o Uniune extins din 2007. n acest context se atenioneaz asupra faptului c politica de coeziune care mpreun cu piaa intern i uniunea monetar constituie pilonii Casei Europa, este singura politic UE care se ocup n mod expres de disparitile economice i sociale. De aceea este o politic deosebit n cadrul creia prin bugetul UE are loc un transfer de resurse financiare ntre state cu scopul de a contribui la dezvoltarea economic i de perspectiv prin investiiile n capital uman i cele de natur material. Aceasta nseamn i c politica de coeziune aplicat la nivel european nu reprezint o politic pasiv care se limiteaz la redistribuirea veniturilor ci este o politic dinamic menit s contribuie la crearea resurselor. O Uniune extins necesit o coeziune sporit Extinderea Uniunii la 25 i mai trziu la 27 sau mai multe state membre va aduce cu sine provocri nemaintlnite la adresa competitivitii sale i a coeziunii interne. Aa cum reiese i din prezentul raport, extinderea va contribui la accentuarea disparitilor economice, la transferul geografic al acestora spre Est i la o agravare a situaiei ocupaionale: disparitile social economice se vor dubla i media PIB-ului pe cap de locuitor se va reduce cu 12,5%. n acelai timp Uniunea se confrunt ca ansamblu cu provocarea rezultat n urma potenialei accelerri a restructurrii economice n urma globalizrii, deschiderii pieelor, revoluiei tehnologice, dezvoltrii economiei i societii bazate pe cunoatere, mbtrnirii populaiei i creterii nivelului emigrrilor. mbtrnirea populaiei n Europa reprezint o provocare deosebit. n acest domeniu deosebit de marcante sunt oscilaiile regionale care se reflect n tendinele natalitii i mortalitii precum i n fluxul migraiilor. Aceste probleme nu pot fi depite numai prin identificarea unei soluii de cretere a populaiei dependente. Trebuie avute n vedere pe de o parte acordarea strategiilor de dezvoltare naionale i regionale cu evoluia demografic i pe de alt parte sprijinirea politicii de

promovare a naintrii active n vrst i epuizarea potenialului deseori neutilizat al populaiei vrstnice. Consolidarea prioritilor Uniunii n efortul de a spori performanele economice ale UE, efii de state i guverne ale Uniunii au stabilit ca obiectiv strategic n cadrul ntlnirii de la Lisabona din Martie 2000 ridicarea Uniunii Europene la nivelul celui mai eficient i competitiv spaiu economic bazat pe cunoatere al ntregii lumi pn n 2010. La vrful de la Nisa n Decembrie 2000 obiectivul de la Lisabona al combaterii srciei a fost implementat ntr-o strategie coordonat de integrare social. Consiliul European de la Gteborg a adugat n Iunie 2001 o nou dimensiune strategiei de la Lisabona, accentund aspectele legate de ocrotirea mediului i dezvoltarea de perspectiv. Politica de coeziune aduce o contribuie important realizrii acestor obiective, ntruct dezvoltarea i coeziunea reprezint concepte complementare. Prin reducerea disparitilor, Uniune garanteaz faptul c toate regiunile i gruprile sociale vor contribui la dezvoltarea economic general a Uniunii i vor profita n consecin de aceasta. Articolele 3 i 158 ale contractului reflect aceast viziune consolidat n proiectul de constituie prin indicaia expres asupra dimensiunii teritoriale a coeziunii. Politica de coeziune este necesar i acolo unde alte politici comunitare obin rezultate pozitive prin costuri (locale) limitate. Aceasta contribuie la rspndirea rezultatelor pozitive i poate contribui prin preconizarea restructurrii i nlesnirea adaptrii la limitarea efectelor negative. Politica de coeziune este aadar n toate dimensiunile sale o component integral a strategiei de la Lisabona chiar atunci cnd Cu alte cuvinte politica de coeziune trebuie s integreze obiectivele de la Lisabona i Goeteborg i prin intermediul programelor de dezvoltare naionale i regionale s devin instrumentul de baz al implementrii acesteia. Disparitile existente ntre ri i regiuni, n trecut ca i n prezent, raportate la output, productivitate i ocupare se datoreaz deficitelor structurale care afecteaz factorii cheie ai competitivitii: dotare insuficient cu capital material i uman, lipsa capacitilor inovative i a guvernrii regionale precum i un capital de mediu redus. Dac s-ar renuna la promovarea dezvoltrii prin intermediul unei politici de coeziune i la combaterea diferenelor, preul nu ar consta numai n pierderea bunstrii individuale i sociale ci i n reducerea economic cuantificabil a potenialului venit real i a standardului de via ridicat. Avnd n vedere interaciunile existente ntr-o economie integrat, aceste pierderi nu s-ar limita numai la regiunile

mai puin competitive, respectiv la oamenii lipsii de ocupaie sau cu locuri de munc neproductive ci ar afecta fiecare individ din cadrul Uniunii. Consolidarea competitivitii regionale la nivelul ntregii Uniuni Europene i sprijinul fiecrui individ n dezvoltarea abilitilor sale reprezint susinerea potenialului de dezvoltare a economiei Uniunii ca ntreg n beneficiul tuturor. n baza distribuirii echilibrate a activitii economice n cadrul Uniunii, politica regional contribuie la reducerea presiunii datorate concentrrii puternice, suprasolicitrii i dificultilor. Pentru obiectivele scontate este prevzut un cadru simplificat i transparent al prioritilor care cuprinde pentru noua generaie de program trei prioriti: convergen; competitivitate regional i ocupare; colaborare la nivel teritorial. Convergen: promovarea creterii i ocuprii n statele membre i regiunile subdezvoltate Programele de convergen se aplic n statele membre i regiunile subdezvoltate care n concordan cu contractul reprezint prima prioritate a politicii comunitare de coeziune. n contract se solicit ca diferenele n stadiul de dezvoltare a diferitelor regiuni i nivelul de subdezvoltare al celor mai dezavantajate zone sau insule, inclusiv al zonelor rurale," s se amelioreze (articolul 158). Extinderea va contribui la o sporire nc necunoscut pn n prezent n Uniune pentru care vor fi necesare eforturi de ameliorare intense i pe termen lung. Acest obiectiv va afecta n primul rnd regiunile al cror PIB pe cap de locuitor se situeaz sub 75% din valoarea medie comunitar6. Obiectivul central al politicii de coeziune va consta n crearea condiiilor cadru i factorilor de promovare a creterii care contribuie la o convergen real. Strategiile ar trebui orientate n direcia creterii pe termen lung a competitivitii i ocuprii. Programele vor fi cofinanate din mijloacele Fondului European de Dezvoltare Regional (FEDR), din Fondul Social European (FSE) precum i din fondul de coeziune7 conform principiilor cuprinse n contract. In prezent, exista patru Fonduri Structurale care permit Uniunii Europene sa acorde asistenta financiara rezolvarea problemelor structurale economice si sociale111 1.Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), al carui obiectiv principal este promovarea coeziunii economice si sociale in Uniunea Europeana prin reducerea dezechilibrelor dintre regiuni sau grupuri sociale; FEDR va susine de exemplu urmtoarele msuri:

111( MANUAL DE REFERINTA Pentru Cadrul de definire si implementare a programelor si proiectelor Notiuni de managementul programelor si proiectelor Institutul european )

Modernizarea i diversificarea structurii economice a statelor membre i regiunilor prioritare n inovaie i iniiativ antreprenorial, n special printr-o colaborare mai strns ntre institutele de cercetare i industrie, promovarea accesului i a utilizrii tehnologiilor n domeniul informaiei i comunicrii, crearea condiiilor de cadru favorabile pentru cercetare i dezvoltare, mbuntirea accesului la capital i cunotine i promovarea nfiinrii ntreprinderilor; Extinderea i modernizarea infrastructurii de baz n domeniile transporturi, telecomunicaii i reele energetice, de alimentare cu ap i infrastructurii de mediu; Ocrotirea mediului, n special prin sprijinul acordat noilor state membre n atingerea concordanei depline cu situaia la nivel comunitar; sprijinirea dezvoltrii de industrii ecologice, asanarea ramurilor industriale; promovarea msurilor de protecie n faa factorilor de risc natural i tehnologic, investiii n infrastructuri n contextul care contribuie la dezvoltarea de perspectiv a economiei, promovarea introducerii tipurilor de transport ecologice precum i dezvoltarea i utilizarea energiilor inovatoare; Extinderea capacitilor instituionale ale administraiilor naionale i regionale n desfurarea interveniilor structurale i de coeziune. 2.Fondul Social European (FSE), instrumentul financiar principal ce permite Uniunii realizarea obiectivelor strategice ale politicii sale privind ocuparea fortei de munca; FSE va consolida rolul su de instrument financiar comunitar esenial pentru sprijinul Strategiei Europene de Ocupare. Acesta va promova urmtoarele msuri: mbuntirea calitii i capacitii de reacie a administraiilor muncii, sistemelor de nvmnt i formare, precum i a serviciilor sociale i de sntate; Creterea investiiilor n capitalul uman prin ridicarea nivelului de calificare, adaptarea calificrii i garantarea accesului la piaa muncii pentru toi oamenii, Interveniile n statele membre i n regiunile subdezvoltate rmn o prioritate a politicii de coeziune dar confirm analizele celui de-al treilea raport conform cruia exist provocri importante care chiar dac la parametrii diferii privete toate statele membre ale UE. Astfel, statele membre, regiunile i cetenii Uniunii trebuie s se adapteze la restructurarea economic i social rapid, la globalizarea comerului precum i la tranziia la o societate i o

economie bazate pe cunoatere. n continuare trebuie s se confrunte i cu provocrile generate de mbtrnirea populaiei, creterea fluxului migraiei, lipsa forei de munc n domeniile cheie i de integrarea social.112 3.Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA- Sectiunea de Orientare), care contribuie la reforma structurala a sectorului agricol si la dezvoltarea zonelor rurale; 4.Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), Fondul specific pentru reforma structurala a sectorului de pescuit. In plus, pentru sprijinirea cheltuielilor cu dezvoltarea infrastructurii in unele State Membre si tari candidate exista un Fond pentru Coeziune (care finanteaza proiecte legate de mediu si sistemele de transport trans-european ale statelor ale caror PIB este mai mic de 90% din media europeana) si un Instrument Structural de Pre-Aderare Pentru a putea obtine un grad mai inalt de coeziune UE a instituit o asistenta financiara sub forma fondurilor structurale , fondurilor de coeziune precum si fondurilor dela BEI telul e cresterea productivitatii si a competivitatii simultan cu accelelarea inovatiei si adaptarea aptitudinilor fortei de munca la noile cerinte , trebuind privite ca o compensatie pentru stetele membre mai sarace113 Instrumentele financiare de preaderare includ o suma substantiala de bani alocata de UE prin diferite programme, ce este oferita tarilor candidate. Avand in vedere o viitoare extindere, Consiliul de la Berlin din martie 1999 a decis crearea unor instrumente care sa sustina tarile viitoare membre. Acestea fiind instrumentele de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD Programul ISPA e modelat dupa fondul european de coeziune fiind alocat in proportii egale in domeniile transporturilor si mediului, fiind finantate investitii in dezvoltarea retelelor europene de transport, precum si investitii in domeniul mediului pentru ca tarile respective sa poata indeplini cerintele comunitare in domeniile respective. Pn la sfritul anului 2003 au fost adoptate n cadrul ISPA 324 proiecte care se distribuie relativ neuniform pe domeniile transporturi i mediu i n cazul celor dinti pe strzi i ci ferate Are un buget anual de 1,040 milioane de euro si se afla sub responsabilitatea Directoratului regional al politicii regionale

112(www.europa.eu.int/comm/economy_finance )

113( Petre Prisecariu 2001 pag 72).

Programul SAPARD modelat dupa Fondul european de garantare si indrumare a agriculturii e destinat dezvoltarii rurale si agriculturii de tipul imbunatatirii produselor , controlul calitatii produselor animale, vegetale , protectia consumatoruilui crearea formei de asistenta pentru agricultori , imbunatatiri funciare, clasificarea terenurilor , administrarea padurilor etc. Are un buget anual de 520 milioane de euro si se afla sub responsabilitatea directoratului general de agricultura Programul PHARE sprijina aderarea in domenii cu ar fi constructia institutionala , investitii in conformitate cu cerintele UE si investitii in coeziunea economica si sociala, a restructurarii si luptei impotriva coruptiei. Are un buget anula de 1, 560 milioane de euro si se afal sub egida directoratului general al extinderii Aproximativ 30% din fondurile PHARE sunt folosite pentru a intampina nevoile institutionale ale tarilor ce doresc sa adere. De asemenea pentru a putea sustine acest efort de intarire institutionala si administrativa Comisia a mai oferit in 2002 250 milioane de euro . Fondurile structurale detin o importanta decisiva pentru dezvoltarea noilor state intre 2000 si 2006 obtinand anual circa 3 miliarde euro prin ISPA , SAPARD si PHARE Cheltuielile directe pot fi catalogate in costurile directe ale instrumentelor de preaderare pot fi concluzionate intr-un tabel in perioada 1990-2006(tabel 3) Dupa aderarea aceste state vor avea inca 3 ani dreptul la programul PHARE aprox 1,6 miliarde euro. Noile state membre vor avea dreptul la sprijin din fondurile structurale n perioada 2004 - 2006. Sprijinul care totalizeaz n aceti trei ani aproximativ 21,8 miliarde Euro se va concentra pe o serie limitat de regiuni prioritare pentru a obine rezultate ct mai bune i pentru a menine problemele legate de derularea programului la un nivel ct mai sczut cu putin. Regiunile prioritare selectate de rile respective manifest mari discrepane n volumul cheltuielilor pentru infrastructur, resurse umane i investiii productive, relevnd totodat diferene n stocul de capital existent n regiunile n discuie. Necesitatea cristalizat n cadrul negocierilor de a dezvolta o abordare strategic i de a se concentra pe o cifr limitat a prioritilor trebuie meninut n cadrul etapei de implementare. O

atenie deosebit va trebui acordat n plus garantrii celui mai nalt nivel de coeren ntre fondurile structurale - politicile naionale - cerinele de mediu i egalitatea anselor. 114 Primele doua programe sunt palpabile realizeaza obiective amteriale pe cand programul phare lucreaza la nivelul institutional si administrativ presupune pregatirea ionstitutionala (practici ) iar nu lucruri palpabile .Se adreseaza astfel crearii de institutii crearea de institutii inseamna crearea de sisteme de management si de pregatire a functionarilor publici profesionistilor din sectorul public si privat aproximativ 30% din fondurile Phare fiind utilizate in acest scop 115 Din 1990 pana in 2006 si de asemenea au fost infiintate si diferite programe cum ar fi programul de twinning.
116

Acest program ajuta tarile candidate sa obtina structurile , resursele umane si

management skills de care au nevoie sa implementeze aquis-ul comunitar pentru a ajunge la aceleasi standarde ca statele membre . si care e monitorizat de comisie prin rapoartele pe care le primeste din fiecare tara. Prin Twinning (mai 1998) se ajutau tarile candidate sa dezvolte administratii moderne si eficiente .Acest fenomen de Twinning cuprinde secondarea expertilor tarilor candidadte de catre expertii UE . In perioada 1998-2002 a existat un total de 683 de poriecte de twinning in domenii diferite (politica social , lupta impotriva drogurilor, telecomunicatii , transport , etc) sustinute pin fondurile de preaderare. De asemenea a mobilizat fonduri si de la institutiile financiare internationale (IFI) . Astfel comisia a semnat un Memorandum de intelegere cu BERD si cu Corporatia Internationala de Finante (IFC) , cu Banca Nordica de Investitii (NIB) pentu a le cere sa cooperee in dezvoltarea tarilor central si est europene si astfel sa faciliteze cofinantarea. In decembrie 1999 consiliul de ministri a semnat un acord cu BEI pentru a imprumuta pe perioada februarie 2000 iaunuarie 2007 suma de 9,280 milioane de euro tarilor central si est europene candidate

114(al treilea raport asupra coeziunii economice si sociale al comisiei europene) 115 (Enlargement of the European union an historic opportunity European Comission Enlargement Directorate General 2003 www.europa.eu.int /comm/enlargement/publication) 116 (Enlargement of the European union an historic opportunity European Comission Enlargement Directorate General 2003 www.europa.eu.int /comm/enlargement/publication

De asemenea BEI a mai cooperat cu comisia si in alte programme cum ar fi: un program special BEI Municipal Infrastructure facility cu scopul de a finanta municipalitatile din regiuni de granita Facilitatea Municipala de finantare prin care acestor municipalitati li se acordau bani pentu a finanta micile infrastructuri investitionale In cadrul consiliului european de la Lisabona Uniunea a definit o ampla strategie pentru dezvoltarea deplina a economiei , ocuparea fortei de munca si coeziunii sociale.Strategia europeana de ocupare a fost revizuita in 2003 cu scopul de veni in sprijinul intampinarii obiectivelor formulate la Lisabona in contextul unei Europe largite .Aceasta politica este orientata in directia sprijinirii eforturilor statelor estice in procesul de reforma al statelor membre , ocuparea deplina a fortei de munca sporitrea calitatii si productivitatii economice precum, si reducerea disparitatilor sociale.

IV.3.3Politica sociala in contextul extinderii Scopul UE este acela de a dezvolta armonios economia cu sistemele de protectie sociala , in acord cu protectia calitatii mediului , standardul de viata si de asemenea calitatea vietii intre statele membre, conform Articolului 2 al tratatului stabilind comunitatea europeana amendat prin tratatul de la Amsterdam din 1997 Politica sociala de asemenea este o problema cu care se confrunta UE , datorita faptului ca tarile estice trebuie sa se conformeze si sa implementeze aceste politici ce includ limite ale programului de lucru, standarde minime de siguranta la locul de munca , egalitate de gen si alte masuri de a combate discriminarea la locul de munca. Prin acestea riscul dumpingului social va fi evitat Temerile cele mai mari la nivel economic si chiar la nivelul intergii extinderi tin de costurile bugetare pe care le implica marea extindere la est, tinand cont de faptul ca tarile implicate au un nivel destul de scazut de dezvoltare si instabilitate fiind inca intr-o perioada de tranzitie dureroasa si lunga de la vechea forma de organizare planificata comunista la noul model de organizare occidental capitalista. Dumpingul social consta in faptul ca noile state membre cu nivel de trai mai scazut, salarii mai mici, standarde sociale si de viata mai scazute vor exercita o presiune inechitabila asupra standardelor de viata a actualelor state membre . Astfel ca aceste state vor fi nevoite sa adopte

politici de incurajare a cresterii economice si de ocupare a fortei de munca intr-o lume a concurentei acerbe.Dar pe masura ce nivelul salariilor din noile state va creste aceste diferente se vor atenua si dezvoltarea de ambele parti va creste La nivelul capitalului uman se observa probleme atat in atrile estice cat si in tarile UE.De ceea e nevoie de o strategie din partea UE penru a putea preveni somajul de asemenea si prin noi forme de ajutor si consiliere persoanelor ce isi cauta noi locuri de munca .Aceasta politica de sustinere a fortei de munca este importanta indeosebi in atrile estice unde este nevoie de o sustinere a restructurarii economice. De subliniat fsptul ca in tarile estice participa mult mai putina lume la masuri de perfectionare si formare continua decat in Uniune. Masuri sociale ce mai sunt urmarite sunt si acelea de combatere a discriminarii , a saraciei si marginalizarii., deoarece promovarea integrarii sociale si combaterea discriminarii detin o importanta deosebita in prevenirea marginalizarii sociale si generarea unei cresteri a ocuparii si economiei in special in plan regionla si loccal.117 Cheltuielile pentru politica de coeziune care are ca scop inlaturaea disparitatilor ce au efect negativ atat asupra statelor UE 15 cat si asupra noilor state membre cuprinde aprox 0,4% din Pib-ul UE. De asemenea la nivel social extinderea va intari si mai mult siguranta cetateanului in domeniul sigurantei alimentare.Extinderea nu va avrea deci efectul scaderii sigurantei alimentare ci din contra va mari gradul de siguranta rasfrangandu-l pana la nivrlul tarilor estice., noii membri fiind obligati sa isi aduca legislatia in conformitate cu legile UE. De asemenea si la nivelu sigurantei mediului tarile estice mai au multe de facut , dar prin integrare ca una din conditiii vor trebui sa se preocupe de problema mediului. Astfel UE castiga din extindere un mediu sanatos deoarece mediul fiind al tuturora era afectata de standardele necompetitive ale mediului din terile estice .O mare suma de bani a revenit prin programele PHARE acestor tari pentru a se alinia cerintelor. La nivelul securitatii mediului exista de asemenea beneficii pentru Ue cat si pentru tarile in discutie ,deoarece mediul fiind un bun al tuturor trebuie protejat , distrugerea lui afectand toate
117 Ioan Marginean Politici sociale coordonare deschisa a politicilor sociale in UE . Puncte de reper in Romania //www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2003.2.a01.pdf

tarile ,in fostele tari comuniste , economia planificata a neglijat protectia mediului, iar

introducerea legislatiei europene pentru mediu va corecta acest neajuns. Aceasta legislatie insa trebuie aliniata astlef la standardele UE dar pe cheltuiala proprie dar cu efecte pozitive si asupra tarilor UE. Un alt beneficiu de aceasta data numai pentru UE e faptul ca la noi dupa colapsul comunist , agricultura s-a transformat in una biologica , si avand in vedere ca cererea de produse biologice este in crestere Tarile estice vor ofri produse biologice UE si de asemenea o sursa bogata de boidiversitate , cu prcuri naturale , paduri si rezervatii naturale, zone nepoluate , specii de animale si plante considerate rare in europa , aceste valori imbogatind patrimoniul natural al Europei 118 Securitatea alimentara implica faptul asigurarii unui nivel de securitate a consumatorului pe teritoriul UE extinse. Produsele ce nu indeplinesc standardele de securitate neputand fi comercializate in statele membre.

VI.3.4 Politica agricola si transformarile suferite in contextul extinderii De asemenea o mare suma de bani pe care o va cheltui UE va fi si cea a restructurarii politicii agricole comune si a dezvoltarii zonei agricole tinand cont de faptul ca tarile noi membre sunt mai degraba tari agricole unde prelucrarea pamantului ocupa un loc important . In acest moment agricultura tarilor estice este mult mai slab dezvoltata , dupa disparitia CAPurilor agricultura transforamndu-se mai degraba in agricultura de subzistenta. UE prin politica agricola comuna trebuie sa dezvolte de asemenea agricultura acestor tari ducand-o la nivelul celei europene pin impunerea de standarde de dezvoltare dar si prin sustinerea financiara a dezvoltarii acesteia. Acum exista diferente substantiale in termeni de tehnologie , productivitate si capital . Acest lucru poate fi si un avantaj pentru tarile UE deoarece o mare cantitate de capital ar putea migra in aceste zone ducand atat la dezvoltarea acestor tari cat si la un profit destul de mare al celor ce vor investi in aceste regiuni.
118 (The Implications of EU EnlargementDr Heather Grabbe, Centre for European Reform, London Chapter for Developments in Central and Eastern European Politics 3, edited by Stephen White, Paul Lewis and Judy Batt, Palgrave,2003pag7http://www.cer.org.uk/pdf/grabbe_CEE_oct02.pdf

UE trebuie sa se foloseasca de acest lucru dezvoltand specificlul economic al tarilor respective si anume cel agricol pentru a creste productivitatea economica a tarilor respective si in final a intregi zone europene. Mai mult extinderea nu ar pune in periclo productia fermierilor UEW-15 pentru ca daca luam in considerare analiza pe termen scurt si mediu este clar faptul ca fermierii UE 15 sunt mult mai compeittivi decat tarile estice., agricultura tarilor estice fiind caracterizata printr-o productivitate scazuta.datorata fie structurilor agriocle falimentare, acesuli redus la credite tehnologiilor invechite si lipsite de productivitate 119 .Acest lucru astfel pe termen scurt nu pune in pericol agricultori tarilor UE 15 desi tarile estice indeosebi Romania si Polonia sunt cunoscute ca fiind tari preponderent agricole. Insa nici potentialul agricol al tarilor estice nu poate fi lasat sa se piarda deoarece printr-o buna aplicare a PAC in tarile estice deficitul poate fi invins iar din economiiile agricole falimentare se poate naste o noua sursa de dezvoltare si de productivitate a Europei . Castigurile economice vor fi cu siguranta mai mari decat costurile pe tremen mediu si lung , largirea creand o piata unica de peste 100 milioane de consumatori si noi slujbe atata in tarile UE 15 cat si noile tari aplicante. Este adevarat ca economiile tarilor estice sunt momentan mici dar dupa cum spunea Grabbe
120

sunt in dezvoltare mult mai rapida decat economiile mature ale

vechii UE , acest lucru insemanand ca noile tari foste comuniste au nu mare potential de dezvoltare asadra economia va beneficia deci pe termen lung de aceasta extindere. Este adevarat ca extinderea nu va aduce transformari imediate , deci beneficii imediate economiile lor fiind mult prea neinsemnate pentru a putea influenta in vreun fel UE , dar reprezinta oportunitati de afaceri cu importanta mare de care va beneficia UE pe termen lung . Afacerile UE vor castiga prin adaugarea a aproape inca un sfert de populatie consumatoare pe piata unica .Este greu sa poti cuantifica sau sa poti face o prognoza pe termen lung despre cat va castiga economia UE din extindere, dar un stuidu al Centrului de cercetari economice considera ca UE-15 vor castiga aprox 10 bilioane de euro pe termen lung numai din extindere121

119(directia generala agricultura a Comisiei europene 2001 www.infoeuropa.ro) 120 (The Implications of EU EnlargementDr Heather Grabbe, Centre for European Reform, London Chapter for Developments in Central and Eastern European Politics 3, edited by Stephen White, Paul Lewis and Judy Batt, Palgrave,2003pag7http://www.cer.org.uk/pdf/grabbe_CEE_oct02.pdf 121.(Richard baldwin Joseph Francois the costs and benefits of eastern enlargement economic policy 24 www.cer.org.uk/pdf/p254_enlargement.pdf)

si de asemenea vor fi create 300000 de noi locuri de munca. Iar produsul intern brut al UE va ajunge de la 0.2 la 5%.dar pentru ca aceste lucruri sa se poate realiza e nevoie de eforturi atat din partea tarilor respective cat si din partea UE pentru a reduce coruptia care ar putea fi un impediment destul de important in calea dezvoltarii economice a zonei . De aceea EU trebuie sa dezvolte mai multe institutii si programe de expertiza care sa elimine acest flagel si sa devina un loc sigur si atractiv pentru investitiile straine directe care tind sa atinga mult mai bine strandardele de mediu si de angajare dat fiind faptul ca ei au deja experienta tarilor UE de unde provin. Stabilitatea macroeconomica si politica , guvernarea eficienta si lipsa coruptiei ce nu se pot realiza decat prin cooptarea acestor tari sub marea umbrela a EU , face posibil fenomenul investitional in aceste tari . Ajutand aceste tari pentru a indeplini aceste conitii minime UE de fapt se ajuta pe sine crand un loc sigur pentru investitorii ce vor veni. Este adevarat ca munca nu revine numai UE ci din contra statelor estice care trebuie sa indeplineasca niste cerinte pentru a putea patrunde in marea familie europeana mai mult chiar si dupa accedere aceste state vor avea foarte mult de lucru pentru a putea ajunge sau macar a se putea compara cu tarile vestice.Ei trebiue sa stabileasca noi politici macroeconomice si reforme guvernamentale pentru a putea beneficia de membershipul european., sub presiunea si atenta supraveghere a comisiei europene Misiunile cu care este lansata politica agricola comuna sunt: ameliorarea productivitatii agriculturii, prin "dezvoltarea procesului tehnic, asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole si utilizarea optima a factorilor de productie, si in special a fortei de munca"; 122 cresterea nivelului de viata a agricultorilor, "prin marirea veniturilor individuale"; stabilizarea pietelor; preturi rezonabile pentru consumatori; garantarea securitatii in aprovizionare (T.M., art. 39 ) Pentru aceasta, se va tine seama de partcularitatile structurilor sociale din agricultura diferitelor regiuni, ajustarile vor fi facute gradual si se va stabili o politica comuna de preturi, bazata pe criterii comune si pe metode de calcul uniforme. De asemenea fenomenul de aliniere la standardele UE a tarilor estice va produce si el
122..(Direcia General AGRICULTUR a Comisiei Europene Februarie 2001www.infoeuropa.ro).

transformari in aceasta politica , si anume preturilede tranzactie vor scadea si standardele de calitate vor creste , ceea ce va oferi ocazia tarilor estece sa patrunda pe piata europeana. Pentru acest lucru UE a creat chiar un instrument special pentru acest scop si anume SAPARD Scopul sau este acela de a ajuta tarile estice sa se alinieze aqiusui comunitar in domeniul agriculturii . Prioritatea sa este de a dezvolta agricultura in standardele specifice UE precum si ocuparea fortei de munca in acest domeniu , fondurile cuprinzand aprox 520 milioane de euro pe an in perioada 200-2006. Toate aceste proiecte din agricultura sunt finantate de EU si de tarile beneficiare, dand tarilor posibilitatea sa isi monitorizeze singure porgramul. In concluzie pe termen mediu si scurt fermierii UE 15 sunt mult mai competitivi decat colegii lor din tarile estice, existand o serie de restrictii atat la nivelul producerii cat si prelucrarii care vor lasa multi ani in urma aceste tari. Insa acest lucru nu inseamna ca mai tarziu TECE nu vor resusi sas dezvolte ferme mai productive Nu trebuie s se uite c PAC ofer garanii i stabilitate n ce privete att pieele ct i veniturile. n plus, trebuie s existe posibilitatea obinerii de ctiguri, pe msur ce att noii ct i vechii membri sunt n msur s culeag roadele unei piee unice lrgite. Veniturile, care vor crete rapid n rile candidate, vor genera i o cerere sporit pentru produse cu valoare adugat mai mare. n majoritatea sectoarelor, prin urmare, concurena din cadrul Uniunii lrgite nu va afecta, probabil, n mod semnificativ, marea mas a fermierilor din UE. Produsele cu cost redus din Europa de Est le vor amenina existena fermierilor din UE? Dac este adevrat c n rile candidate costurile legate de terenurile agricole i de fora de munc sunt mai sczute dect n UE, este la fel de adevrat c i cheltuielile de investiii sunt n mod substanial mai mici dect n UE-15. Prin urmare, o mare parte din agricultura TECE este caracterizat de o productivitate sczut. Prin comparaie, costurile variabile de producie sunt aproximativ la preuri similare. Acest lucru face s devin dificil pentru fermierii din TECE s-i extind rapid producia. n plus, exist multe piedici n calea sporirii productivitii i realizrii unei producii cu valoare adugat. La nivelul produciei agricole exist o varietate de piedici n calea reterii productivitii care variaz de la ar la ar: structuri agricole fragmentate, piee funciare i de arendare care funcioneaz deficitar, acces redus la credite, acces limitat la piee, lips de capital uman i calificare i existena unui consum concentrat, n cea mai mare parte, pe plan local i nu comercializat. n sectorul agroalimentar, majoritatea TECE continu s fie confruntate cu

probleme de capacitate excesiv de producie i de restructurare n fazele primare

de

prelucrare, cum ar fi morritul, abatoarele i fabricile de lapte, o mare parte din utilaje fiind nvechite. Restructurarea va depinde de efectuarea de noi investiii. Investiiile directe strine constituie un element critic al restructurrii. O mare parte a produciei din rile candidate nu ndeplinete standardele UE i acest lucru ar putea mpiedica accesul a pieele UE i submina competitivitatea acestora. In privinta pericolului emigrarii in urma restructurarii sectorului agricol acest nu este intemeiat Impactul asupra migrrii forei de munc spre UE-15 va fi probabil mic, deoarece muli dintre agricultori se vor pensiona i redistribuirea forei de munc din agricultur spre alte sectoare va continua odat cu creterea nregistrat n restul economiei, fenomen care va fi probabil ntrit de aderarea la UE. Cei care probabil vor deveni omeri ca efect al restructurrii n domeniul agricol sau cei care rmn angajai n mod ineficient vor fi lucrtorii mai n vrst i cu o calificare redus, care n mod tipic se confrunt cu restricii de deplasare i stimulente mai reduse pentru emigrare. Dup cum se poate prevedea din deciziile prevzute n Agenda 2000, PAC poate face fa, dac este necesar, extinderii fr modificri majore, cel puin din punct de vedere al politicii agricole.Deciziile consiluului din 2003 cu toate acesetea sunt in favoarea reforamrii PAC pentru ajutarea directa prin fonduri a fermierilor pentru a sustine productia123 VI.3.5 Fonduri pentru informarea populatiei De asemenea alte fonduri din bugetul UE vor fi cheltuite si pentur strategia de informare a cetatenilor dat fiind faptul ca acestia pe langa faptul ca au prea putine informatii despre acest proces fara precedent al extinderii au inteles si gresit acest fenomen multi percepandu-l ca un pericol in multe domenii de la ocuparea locurilor de munca pana la cresterea criminalitatii si a traficului de diferite feluri. Astfel ca UE a cheltuti aprox 5,69 milioane de euro pentru campaniile de informare a cetatenilor .Acestea campanii au constat in proiecte de cercetare, dezbateri si conferinte , cooperari cu ONG-uri, cu statele membre si al statlor candidate , centre de informare, , publicatii , ziua Europei, , everimente culturale etc
123..(Direcia General AGRICULTUR a Comisiei Europene Februarie 2001www.infoeuropa.ro).

VI.3.5 Bilant economic fonduri structurale (PHARE, ISPA , SAPARD).

Din anul 1990 tarile UE au investit sume importante de bani pentru ca tarile estice sa poata fi pregatite de aderare . Alaturi de sprijinul moral si de recomandarile primite , noile state candidate au fost sustinute si cu sume de bani , cheltuielile bugetare ridicandu-se din 2000 la peste 3 miliarde euro(tabel 6 kok). De asemenea 2 % bilioane de euro vor fi utilizati in perioada 2004-2006 pentru politica agricola comuna . Tarile candidate dispun de ajutorul de preadeare cu suma de mai mult de 3 bilioane de euro pe an De asemnea acesta nu e o suma mare tinand cont ca contributiile nationale la bugetul EU reprezinta cam 1% pentru fiecare tara din PIB , ceea ce le face relativ mici , iar politica financiara pana in 2006 anunta ca nu se vor porduce alte majorari la contributiile la buget ale tarilor membre. Cheltuielile directe includ costruile instrumentelor de preaderare phare , ispa si sapard in perioada 1990-2006 Copenhaga fiind incluse si costuri administartive suplimentare (costuri de traducere).pentru
124

detalii vezi tabelul(pag 132 )Aceasta suma insa va fi in scadere deoarece conform acordului de la costurile pana la sfarsitul anului 2006 vor fi de aprox 40,8 miliarde de euro (kok suma in care sunt incluse subventiile agricole , investitiile in infrastructura, ajutoarele regionale, crsterea sigurantei nucleare, ameliorarea administratiei publice si a securitatii la frontiere) tabel7 Aceasta suma de bani este ce-i drept o suma destul de mare pentru tarile sarace din fostul lagar comunist dar pentru UE aceasta suma nu este nici pe departe substantiala ci mai degraba modesta fiind mai mica decat costurile reconstruirii zonei Kosovo si din punct de vedere al PIB ului fiind ami mica decat resursele alocate de Germania reunificarii sale in anii 90. 125 Dupa cum am mai spus costurile desi au ridicat atatea discutii sunt infirme costurile bugetare fiind 10 % din totalul bugetului UE , problema fiind mai ales disputa intre atrile UE 15 pe problema care si cat va cotiza pentru aceasta extindere.
124 ( the Copenhagen deal for enlargement , Heather Grabbe www.cer.org.uk/enlargement/index.html) 125 (Andras Inotai benefits and costs of Eu enlargement for present members and other asociated countries Budapest mai 1999http://www.unhistory.org/prog_rep/dec2002.pdf)

Contextul economic in UE nu e unul din cele mai favorabile stiindu-se faptul ca productivitatea un este una din cele mai mari in comaparatie cu SUA care a inregistrata un porgres sustinut al productivitatii si de asememni al ocuparii fortei de munca astfel ca in 2004 in SUA venitul pe cap de locuitor se situa cu 30% deasupra venitului pe cap de locuitor din uniune. Pentru a ajunge la o crestere economica era nevoie de o revigorare a economiei prin extinderea inovatiilor , tehnologiei informatiei si o ocupare a fortei de munca .Pentru ca uniunea sa isi poata folosi complet potentialul sau economic trebuie implicate toate regiunile europene in eforturile de dezvoltare indiferent unde se gasesc acestea, in statele membre sau cele ce au aderat de curand sau cele ce vor adera. Astfel ca e nevoie pentru aceasta de o politica de coeziune fara de care pretul ar fi nu numai un regres prin scaderea competivitatii si nivelului de viata nu numai ij regiunile mai slab dezvoltate , ci datorita faptului ca economia UE este o economie integrarta , a scaderii acestora si in toate celelalte zone ale UE., deci sporirea competivitatii zonelor mai defavorizate este in beneficiul tuturor. O data cu aderarea noilor state aceste disparitati se vor accentua pentru ca tarile spre care se extinde UE sunt tari sarace , ale caror PIB mediu pe cap de locuitor aflandu-se la jumatatea mediei UE si numai 58% din persoanele apte de munca se afla in ocupare comparativ cu 64% in UE. Aceste tari vor avea deci nevoie de sprijin amplu pentru a putea diminua diferentele fata de tarile vestice . UE va trebui astfel sa ajute aceste state sa se dezvolte in sens contrara acestea punanad economia UE in pericolul reculului. Pentru dezvoltarea zonelor mai defavorizate este nevoie de o infrastructura adecvata si de un capital uman adecvat . Uniunea trebuie sa dezvolte infrastructra din aceste tari ,care este destul de invechita si de aeemeni si domeniul telecomunicatiilor . De asemenea raportat la mediu putem spune ca tarile estice intampina multe dificultati in special in domeniul poluarii si deseurilor . Aicci circulatia este faorte mare si de asemenea si poluarea si deseurile de aceea este nevooie de o politica din parte aUE pentru a putea rezolva aceste probleme. Mai mult aceste state vor trebui sa gaseasca bani pentru cofiantare la proiectele ce se vor realiza sub egida diferitelor programe de dezvoltare ale tarilor respective. De asemenea sunt unele discutii legate de faptul ca extinderea va duce la alocarea de fonduri acestor zone estice iar acest lucru va dezavantaja zonele mai slab dezvoltate ale Uniunii, sume de

bani ce reveneau acestora , redistribuindu-se acum noii zone europene 126 Pe termen lung castigul Uniunii europene va fi de asemeni si prin oportunitatile de afaceri , Ue castigand pe termen lung aprox 10 miliarde de euro si astfel vor fi create aprox 300000 de noi locuri de munca 127 De asemenea in studiul despre extindere al Directiei generale pt economie si probleme financiare a comisiei europene se afirma ca impactul extinderii asupra cresterii economice ar trebui sa fie pozitiv in toate cazurile dar acest lucru nu se poate realiza decat prin eforturi ale UE ce implica promovarea coeziunii economice si sociale pentru ocuparea fortei de munca , reforma policiii agrare comune si ocuparea unei pozitii dominante pe plan international obtinerea asentimentului populatiei din statele membre . Se stie ca opinia populatiei nu este deosebit de favorabila extinderii , populatia simtindu-si oarecum interesele amenintate intr-o Europa extinsa.conform eurobarometrului din noiembrie cu toate ca respondentii s-au manifestat in procent de 66% in favoarea extinderii , totusi a existat si un porcent ridicat de 30 % care s-au pornuntat in devafoarea extinderii considerand acest lucru ca fiind foarte costisitor pentru tara lor , de asememnea ca decizia se va lua mult mai greu intr-o uniune extinsa , iar deschidera frontierelor va aduce multi cetateni ce se vor stabili in stetele lor luandu-le locurile de munca si de aici o crestere a somajului in tarile lor si mai mult rata criminalitatii transfrontaliere si a traficului de droguri va fi in crestere. Cu toate acestea o mare parte a cetatenilor au inteles si beneficiile considerand ca o uniune extinsa va permite societatilor comerciale din tarile lor sa se extinda pe noi piete , se va crea o piata unica si din punct de vedere strategic se vor reduce pericolele conflictului iar vocea europeana se va auzi mai tare pe plan international , acesta fiind un lucru deosebit de important pentru viitorul unei uniuni ce se doreste a deveni o forta pe plan mondial. De subliniat faptul urmator si anume ,convergenta economica a statelor memebre cu noile state membre va fi un proces indelungat , costurile fiind pe termen scurt mult mai ridicate decat beneficiile dar pe parcurs ca orice investitie profitabila costurile vor fi depasite de castigurile si beneficiile pe termen lung.
126(Hildegard Puwak 2004 pag 45) 127.( Viitorul UE la orizontul anului 2010 Virginia campeanu Academia Romana , Institutul national de cercetare economica, Centrul de Informare si Documentare Bucuresti 2002 vol 24/2002)

VII Cazul non extinderii VII 1.scaderea cresterii economice de ambele parti VII.2 Pierderea ocaziei de a deveni o mare putere VII.3 prezenta fenomenului de descurajare a tarilor excluse (europoscepticism) VII.4. Instabilitaea europeana datorata scaderii nivelului de trai Ipotetic desigur sa presupunem ca decizia UE nu ar fi fost cea de extindere . Aflandu-se in situatia de a alege intre doua cai pe care va trebui sa le urmeze in viitor, UE va decide ca extinderea nu e o necesitate si ca ramanerea numai la 15 membri sau maxim 25 este mult mai confortabil.Care ar fi consecintele acestei decizii si daca ea va favoriza sau nu UE? Aceasta e intrebarea la care voi incerca sa raspund in capitolul urmator. VII.1 scaderea cresterii economice de ambele parti Foarte bine UE ar fi putut or ar putea spune in viitor ca impactul largirii ar fi destabilizator asupra politicilor si institutiilor UE si de asemenea diversitatea foarte mare ar putea sa creeze probleme o uniune extrem de largita fiind si foarte greu de controlat si de asememea si costurile vor fi foarte mari tanand cont de faptul ca tarile din afara UE in afara de Elvetia si Norvegia sunt foarte sarace. Ca urmare ar considera procesul extinderii costisitor si mai mult chiar inutil preferand o inchistare, o izolare de ceilalti in detrimentul deschiderii . Urmarile ar fi deloc imbucuratoare deoarece este mult mai avantajos a contribui la dezvoltarea unei economii globale puternice si prospere decat formarea unei hegemonii nationale sete deci contraproductiva Din punct de vedere economic a nu largi piata unica europeana inseamna scaderea creesterii economice ceea ce nu va duce la progresul mult visat. VII.2 De asemenea si in lume o uniune mare cu multi mambri are un alt cuvant de spus inrelatiile mondiale si in rezolvarea diferitelor probleme ale umanitatii.O uniune extinsa poate afce trecerea mult dorita de la o uniune economica la una politica , ce ar putea fi o noua putere mondiala a secolului XXI.
128( Romano Prodi 2001 pag 38 ).
128

Izolarea

VII.3 prezenta fenomenului de descurajare a tarilor excluse (europoscepticism)

In cazul nonextinderii apare europoscepticismul, pierderea credibilitatii UE , reducerea investitiilor straine , scaderea avantului economic si incetinirea reformelor si cresterea imigratiei ilegale.restaurarea identitatii politice , geografice si culturale a Europei si promovarea valorilor europene ca democratia , drepturile omului , protectia sociala a celor defavorizati , economia de piata nu se pot realiza decat prin extindere , nu izolare a vecinilor din est inhiba optimismul integrarii si are trei surse
130 129

Acest fenomen de

euroscepticism este ce-i drept prezent in societatile estice dar la un nivel destul de mic ce nu -prima sursa este de natura psihologica si rezida dintr-un mecanism ce uneste perceptiile UE impreuna cu autoperceptia. Esticii au sentimentul colonizarii de catre vest care ii aduce la stadiul de obiecte despre care se emit opiniidar pe care pica toate responsabilitatile reformelor -a doua sursa e laicizarea limitata , stiut fiind faptul ca populatia are mare incredere in biserica , iar o data cu integrarea rolul acesteia dupa modelul occidental se va reduce -cea de-a treia sursa rezida din problemele sociale aparute o data cu schimbarea de sistem. Aceasta e natura euroscepticismului de azi insa prin nonextindere acest euroscepticism va creste foarte mult iar valentele sale negative se vor accentua si va duce la subdezvoltare , reticenta si ura fata de vest . VII.4. Instabilitaea europeana datorata scaderii nivelului de trai De asemenea pentru tarile aplicante esecul incercarii de a se integra in uniune(se stie ca in fostele tari comuniste parerea cetatenilor este deosebit de buna cu privire la politica integrarii) ar duce la un val de deziluzii de la nivelul conducerii pana la nivelul cetateanului obisnuit. Acest lucru la nivelul guvernului va duce la incetinirea reformelor (daca nu vor mai avea un termen limita si un maotiv bine intemeiat vor amana multe reforme importante pentru care erau presati de uE), la descurajarea investitorilor straini ( nu vor mai veni sa investeasca aici pwentru ca nu vor avea certitudinea unui mediu legislativ sigur si lipsit de coruptie) si deci in concluzie la scadere economica Aceste nemultumiri si frustrai acumulate vor duce la instabilitate politica in zona ,
129(Opening up the bussines opportunities of EU enlargement Enlargement working group mai 2001 Bruxelles pag 33) 130 The merger of the Common Foreign and Security Policy and WEU - a Step Ahead in Integration?Dorina Nastase. http://en.crsg.ro/Lucrari/WE_EU.pdf).

procesul democratic aavnd de suferit . Aceste state vor vedea uniunea ca o fortareata a statelor bogate care adunate intr-un club select sfideaza tarile sarace din jur. Ura astfel indreptata catre UE va duce la instabilitae la granitele uniunii si la pericolul declansarii unui conflict sau miscari teroriste (cum s-a intamplat si la 11 septembrie cand lumea araba s-a revoltata impotriva occidentului bogat). Pe langa acest fapt fara extindere UE nu va mai putea sa combata problemele crimei organizte , a imigratiei ilegale sau a terorismului , tarile esteice neamicreand un cordon sanitar impotriva acestor pericole ale secolului XXI. Aceasta scadere a nivelului de trai la randul ei va crea saracie si deci nemultumiri in randul cetatenilor. fenomenul euroscepticismului putand inlocui entuziasmul datorat extinderii. UE nu vrea si nici nu isi poate permite o zona de saracie si nemultumire ce se poate transforma oricand intr-un butoi de pulbere ce ar putea pune in pericol siguranta si viitorul membrilor sai si a intregii structuri. Costurile nonextinderii sunt mult prea mari in raport cu cele ale extinderii pentru ca UE sa nu profite de aceasta ocazie unica de reintregire , pace si stabilitate a continentului. Prin urmare procesul nonextinderii va avea efecte negative atat asupra tarilor aplicante cat si asupra UE.

Tabel 3 cheltuielile pentru extindere 1990-2006 1990-1999 Cheltuielile tari) PHARE ISPA SAPARD subtotal Cheltuielile aderare (pentru de preaderare (pentru 10 6.767,16 6.767,16 post10 9.577,00 25.567,00 3.343,00 1.673,00 40.160,00 6.240,00 4.160,00 2.800,00 13.200,00 4.680,00 3.120,00 1.560,00 9.360,00 2000-2003 2004-2006

tari) agricultura Operatii structurale Politica interna administratie subtotal Cheltuielile totale pentru extindere total Pe an 6.767,16 676,72 13.200,00 3.300,00

49.520,00 16.506,67

Tabel 4 Beneficiile comerciale ale UE pana in 2004 cu tarile noi membre importuri 44.4* 47,2 exporturi 53,2 63,8 balanta + 8,8 +16,6

1995 1996

1997 1998 1999 2000 total *(milioane de euro)

56,9 67,9 75,8 97,5 389,7

78,9 90,5 93,2 114,7 494,1

+21,8 +22,6 +17,4 +17,2 +104.4

Tabel 5 Costurile extinderii in raport cu alte costuri majore ale uE programe Planul Marshall 13,3 bilioane de $ 1948-1951 Reunificarea germaniei ~ 500 bilioane euro 1991-1998 Largirea UE 69,5 bilioane de euro 1990-2006 pana acum Costuri raportate la PIB pe an ~ 2,00 ~5,00 ~0,05

Abstract: Prezenta lucrare doreste sa analizeze principalele implicatii si provocari legate de extinderea Uniunii Europene la est extindere care este daca se poate spune este cea mai indrazneata si

ambitioasa decizie din istoria ei.E adevarat ca au mai existat extinderi dar aceasta este unica prin amplitudinea si specificul tarilor implicate. Lucrarea incearca sa raspunda la intrebarea de ce se extinde UE de la 15 la 25 si in viitor mai multi membri si de asemenea care vor fi efectele extinderii asupra membrilor UE , incercand sa analizez intr-o maniera echilibrata atat beneficiile cat si obstacolele , costurile si riscurile potentiale implicate in acest proces complex. In al doilea rand lucrarea analizeaza si principalele provocari pe care le prezinta largirea pentru o Uniune extinsa lucru deloc usor cu care s-a confruntat si se va confrunta UE . Pentru a intelege extinderea trebuie sa intelegem si contextul actual in care se afla UE pe planul performantei economice, coeziunii interne precum si a rolului sau extern E stiut faptul ca atat pe plan intern , in politicile sale interne UE nu reuseste sa raspunda cum trebuie cerintelor cetatenilor , confruntandu-se cu probleme de deficit bugetar si lipsa de vointa politica si dificultatea procesului decizional. Mai mult pe plan extern UE e ca si apropae inexistenta , nejucand nici un rol in problema Iraqului, membrii sai fiind puternic divizati international. In aceste situatii extinderea de fapt nu rezolva problemele propriu-zis ci este nu catalizator ce duce la rezolvarea lor pentru ca prinn extindere UE trebuie sa se revizuiasca si sa se redefineasca pentru ca actualul proces de extindere poate face UE sa functioneze mai bine , sa dea rezultate bune pentru cetateii sai , ca viitor actor continental cu conditia sa nu rateze aceasta sansa..(kok pag 9) In concluzie lucrarea analizeaza costurile si beneficiile extinderii UE de la 15 la 25 si mai tarziu la un numar si mai mare de membri . Desi au fost scrise o multitudine de studii referitoare la aceasta extindere majoritatea acestora au fost concepute din perspectiva tarilor candidate deci dintr-o perspectiva nationala analizand multitudinea de costuri si beneficii din perspectiva fiecarei tari in parte , aceasta lucrare nu urmareste acest lucru ci doreste sa analizeze acest fenomen complex din perspectiva europeana deci din perspectiva UE largite . Am analizat aceste costuri si beneficii pe trei paliere politic , cultural si socila-economic sdupa cum urmeaza: Capitolul I urmareste sa prezinte principalele curente teoretice care au influentat functionarea , precum si extinderea UE, de la curentele precursoare functionalismul, federalismul si functional fiind deci nevoie de afirmarea vocii sale pe plan

federalismul pana la curente mai noi precum neofunctionalismul lui Ernst Hass interguvernalmentalismul reprezentat de Stanley Hoffman si interguvernamentalismul liberalMoravscik De asemnenea sunt luate in discutie si teorii ale motivatiei extinderii la est -institutionalismul rational si institutionalismul sociologic sau constructivismul . Scopul acestui capitol este acela de a trasa un cadru teoretic precum si acela de a oferi o explicatie pur teoretica a fenomenului extinderii. Capitolul II Capitolul II: Uniunea Europeana : trecut , prezent si viitor prezinta pe scurt ideea europeana de-a lungul istoriei pana la formarea europei comunitatilor iar partea a doua a capitolului prezinta pasii de la ideea comunitara la Europa tratatelor de la Paris la Nisa. In concluzie este o prezentare pe scurt a istorie uniunii Europena pana azi avand drept rol plasarea analizei ,ce o voi prezenta, in context. Capitolul III ne introduce deja in problematica ce o voi analiza prezentand valurile anterioare de extindere a UE de la prima extindere a UE de la 6 la noua membri pana la marea extindere la est . A doua parte a capitolului prezinta dinamica deciziei de extindere a UE Dinamica deciziei extinderii UE de la acordurile europene si Summitul de la Copenhaga (12-13 decembrie 1993) pana la onsiliul european de la Lacken (14-15 decembrie 2001 )si Consiliul European de la Bruxelles . Capitolul al VI-lea Costurile si beneficiile politice ale extinderii UE la est UE spatiu economic sau putere mondiala?deja patrunde in analiza costurilor si beneficiilor , fiind dedicat acelora de natura politica, prima parte fiind dedicata incadrarii in teoriile relatiilor internationale precum si redefinirea regulilor privind securitatea internaional dup prbuirea ordinii bipolare si noile ameninri la adresa securitii din perspectiv european. Prezinta de asemenea beneficiile intaririi securitatii europene prin extindere dar si coasturile acestei intariri. Partea a doua se refera la costurile politice de natura institutionala , UE prin extindere trebuind sa isi reformeze vechile institutii care nu mai pot da randament intr-o Europa extinsa fiind de fapt create pentru functionarea UE cu sase membri.(tratatul de la Nisa si Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa.Ultima parte e dedicata problematicii functionarii pe viitor a UE si variantele oferite pana in prezent (discutia fiind acum doar la nivel teoretic): Europe a la charte Modelul SUE (Statele Unite ale Europei) ,conceptul de geometrie variabila paradigma integrarii flexibile si guvernarea multietajata

Capitolul V prezinta costurile

si beneficiile

culturale . Acest capitol este oarecum atipic

deoarece costurile si beneficiile culturale nu pot fi delimitate si enumerate cu precizie , ele nu pot fi cuantificate deoarece nu sunt palpabile cum sunt cele politice si economice de aceea le-am prezentat compact intr-un mod dinamic ,neputandu-le delimita in subcapitole. Capitolul VI Costuri si beneficii economico-sociale analizeaza costurile sociale si economice pe care nu le-am analizat impreuna deoarece am considerat ca nu pot fi despartite economia influentand socialul si invers. Pentru inceput am prezentat situatia actuala a tarilor estice iar apoi am analizat efectele economice ale extinderii asupra economiei UE-15 pe urmatoarele coordonate: cresterea pietei, intensificarea comertului, marirea numarului de investitii, migratia si piata muncii. In ultima parte am analizat costurile directe (bugetare) ale UE pentru extindere pe baza politicii de coeziune si fondurilor structurale precum si bilantul bugetar Capitolul VII Cazul non extinderii prezinta o analiza ipotetica a situatiei non extinderii si a consecintelor ce le-ar avea aceasta asupra UE cat si asupra statelor implicate , cum ar fi:.scaderea cresterii economice de ambele parti, pierderea ocaziei de a deveni o mare putere ,prezenta fenomenului de descurajare a tarilor excluse (europoscepticism) si. instabilitaea europeana datorata scaderii nivelului de trai. Capitolul VIII contine concluziile la care am ajuns in urma cercetarii prezente si care conchid ca desi la prima vedere costuriel extinderii par mult mai mari decat beneficiile totusi la o analiza mai detaliata beneficiile ce-i drept in special pe termen mediu si lung sunt net superioare costurilor. In concluzie impotriva unor lucrari care considerau ca extinderea va aduce pierderi UE concluziile reflecta exact contrariul extinderea fiind in beneficiul UE si de ce sa nu spunem ca si in beneficiul tarilor noi membre.

Introducere: Teoreticieni ai stintelor politice si relatiilor internationale au dat nastere in scrierile lor unor multitudini de scenarii privitoare la viitorul UE de la Huntington care considera in Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale ca Europa trebuie sa ramana divizata intre Occident

si Orient creand si o linie de demarcatie care trecea de-a lungul Balcanilor si prin Romania divizand Transilvania de restul tarii , la Toffler care considera ca vom avea conflicte permanente aduse de valurile fiecarei revolutii pana la Brezinski care numea Eurasia axa lumii considerand ca cel ce va domina Eurasia va domina restul lumii si de aici necesitatea reconcilierii estului cu vestul. Disputele teoretice au fost multe, oferind background-ul decizional al extinderii UE, iar castig de cauza avand teoriile care sustineau extinderea UE ca solutie pentru intarirea puterii si influentei acesteia pe plan international, iar largirea fiind una din cele mai mari oportunitati ale UE . Extinderea UE este astfel considerata o oportunitate istorica de a uni Europa intr-un mod pasnic dupa secole de razboi. Spre ce se ndreapt Europa astzi? Proiectul unificrii ei globale implic o reorientare redutabil a discursului. Europa naiunilor pare s realizeze astzi c, dup un secol de istorie n care a pierdut supremaia, e timpul s nvee lecia cea mai profitabil pentru sine. Care e aceast lecie? Desigur, cea a unificrii, a depirii prejudecatilor etnice i politice. In secolul XXI Europa cat si intreaga lume se confrunta cu diverse probleme fata de care incearca sa ia diferite masuri.Secolul globalizarii aduce in prim plan si dezbaterea privind o Europa extinsa sau o Europa vazuta ca o comunitate de state. De ce este nevoie in acest secol de o astfel de comunitate ? Ideea spatiului unic european fiind prezenta inca din cele mai vechi timpuri in mentalul istoriei. Spatiul european nu reprezinta numai apartenenta geografica ci si apartenenta istorica , apartenenta institutionala , apartenenta culturala. Dar aceasta idee s-a materializat cu adevarat abia in anii 50 ideea de Europa unita a evoluat astfel pana in ziua de azi si astfel in loc de Euopa celor 4 avem Europa celor 25 preconizandu-se ca in viitorul apropiat sa fie cuprinse si alte state . La summitul de la Copenhaga in iunie 1993 , Consiliul European a declarat ca tarile asociate din estul si centrul Europei daca doresc pot deveni membre ale UE , si ca raspuns si-au depus candidatura 13 state : Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia , Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ungaria si Turcia. In decembrie 2002 la Copenhaga s-a decis inceperea negocierilor numai cu zece state care vor adera la 1 mai 2004 acestea fiind : Cipru, Cehia, Estonia , Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria , iar negocierile cu celelalte tari continua .Cea mai mare extindere a fost deci catre flancul estic

european fost flanc comunist care dupa eliberare a inceput sa isi reinventeze din nou politicul citandu-l pe vladimir tismaneanu. A realizat ca numai intr-o Europa unita se poate realiza progresul pe care orice tara si-l doreste. Dar oare care a fost motivatia care a dus Uniunea Europeana la decizia extinderii care est extindere ce la prima vedere s-ar putea spune ca nu poate aduce avantaje tarilor occidentale daca tinem cont ca tarile central si est europene sunt mult mai sarace si mai slab dezvoltate atat din punct de vedere politic cat si economic fata de occident, iar tarile occidentale vor trebui sa investeasca foarte multe resurse de toate tipurile in dezvoltarea acestor tari pentru a le putea transforma in parteneri competitori in cadrul marii familii a statelor europene. Daca aceste tari sunt atat de sarace de ce UE doreste extinderea? Oare aceasta extindere nu ar insemna costuri mult prea mari pentru UE costuri care raportate la beneficii nu sunt mult prea mari pentru a putea face din aceasta decizie de extindere un factor disturbator defavorizand si incetinind dezvoltarea Uniuii Europene? Date fiind costurile si riscurile extinderii de ce UE nu alege simplu sa ramana la 15 membri? Care a fost motorul , motivatia ce a dus la decizia celei mai mari extinderi din istoria Uniunii Europene ,in termeni economici putand vorbi de raportul costuri beneficii ce a fost luat in calcul in decizia extinderii. Lucrarea analizeaz motivele extinderii Uniunii Europene (UE) de la 15 la 25, iar mai trziu la un numr i mai mare, de state membre Lucrarea porneste de la ipoteza conform careia desi au existat multe voci in special din interiorul UE ce considerau aceasta extindere ca inutila si costisitoare pentru uniune , de fapt aceasta extindere aduce o multitudine de beneficii , palpabile sau mai putin palpabile pe care prin inchidere , UE niciodata nu le-ar fi putut obtine, mai mult aceasta extindere va duce la dezvoltarea fara precedent a UE secolul XXI. O justificare a temei alese ar fi aceea ca majoritatea lucrarilor prezinta din perspectiva nationala implicatiile atat pozitive cat si negative pe care le are extinderea UE asupra tarii respective. Eu am considerat ca o cercetare din perspectiva europeana asupra acestui fenomen ar aduce un plus de noutate.Referitor la aceasta extindere au fost numeroase teorii care au incercat sa dea o explicatie acestui fenomen complex al escolului XXI (pe care le voi discuta mai pe larg in capitolul I ) .Desi dezbaterile privitoare la modul in care se poate realiza extinderea au fost foarte multe fiind prezentate mai sus, insa eu consider ca in multitudinea de teorii existente fenomenul extinderii fara precedent ce s-a realizat si continuua nu poate fi incadrat intr-o teorie mai degraba

fiind o completare prin mixaj a mai multor orientari . Nu putem incadra procedeul extinderii intro teorie strict pentru ca el are mai multe valente atat culturale (teoria constructivista) dar de asemenea si economice (interguvernamentalismul liberal si teoriile rationaliste) sau in era globalizarii de asemenea si fenomenul de spill over in care economicul sa determine politicul deci sa avem si valente politice sau strategice, nu poate fi neglijat.Fenomenul extinderii largite este mult mai complex pentru a putea fi incorsetat numai intr-o teorie fiind un fenomen de o amplitudine si importanta fara precedent si tocmai acest lucru voi incerca sa il demonstrez in lucrarea urmatoare . Aceste teorii sunt utile in discursul propus pentru ca traseaza principalele directii catre care se poate indrepta UE si de asemenea ajuta in intelegera rationamentului extinderii. La capitolul metodologie, am incercat sa analizez problema costurilor si beneficiilor extinderii UE la est pe trei paliere: politic, cultural si social- economic .Pe fiecare palier am analizat atat costurile pe care a trebuit sau va trebui sa le sufere UE datorita acestei extinderii cat si beneficiile atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung pe care le are sau le va avea UE in urma acesteia. Analiza mea e comparativa incercand prin compararea costurilor pe de o parte si e beneficiilor de cealalta parte sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra motivelor deciziei extinderii UE la est Pentru a putea cuantifica aceaste costuri si beneficii am studiat documente oficiale ale UE referitoare la aceasta problematica (www.europa.eu.int) cat si diferite articole si materiale dedicate acestei teme. Voi incerca astfel prin aceasta lucrare sa demonstrez ca beneficiile extinderii sunt mult mai mari de cat costurile acesteia , iar decizia extinderii UE este una rationala care-i va oferi o multitudine de beneficii in viitor .

VIII .Concluzie:

Oportunitatea istorica enuntata in introducere s-a materializat in aceasta extindere unica prin complexitate care va aduce stabilitate si prosperitate atat in tarile Europei centrale si de est dupa o tranzitie indelungata si deloc usoara de la comunism la capitalism cat si la nivelul UE . Dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie si 23 martie e nevoie sa fie creata o Europa care sa asigure pacea si unitatea pe continent , extinderea de asemenea aducand UE intr-o mai buna pozitie in procesul globalizarii ,fiind astfel o continuitate a obiectivului UE de a elimina diviziunile de pe continent. Extinderea aduce beneficii UE generand atat nevoia de a moderniza sistemul institutional al UE Dupa cate am observat mai sus decizia extinderii nu poate fi una pur economica sau una pur constructivista . Impletirea de motive ne trimite la impletirea de teorii pe care am considerat in introducere ca sustine procesul extinderii. Motivele extinderii nu sunt numai pur culturale , a uni cele doua Europe divizate care nu pot fi inchipuite ca separate ci numai impreuna , ignorand factorul economic ,s-ar face o mare greseala. De asemenea nici spunanad ca extinderea e doar un joc cost beneficiu in care UE nu urmareste decat maximizarea profitului propriu prin beneficiile atat pe termen lung cat si scurt pe care le va aduce extinderea. Observam ca extinderea nu aduce numai beneficii atunci aceasta teorie nu isi mai poate gasi suport.In concluzie consider ca extinderea nu o putem incadra intr-o teorie motivele sale fiind din cele mai diverse , ceea ce face extinderea un fenomen complex . Ipoteza mi-a foast confirmata , extinderea desi ce-i dret a implicat si va implica si costuri de diferita natura, totusi raportat la beneficii aceste costuri sunt mult mai mici . De asemenea multe costuri cum sunt cele ce rezida din reformarea institutiilor erau necesare si trebuiau realizate cu sau fara extindere pentru ca o uniunea a caroei instituii erau create pentru 6 membri nu putea functiona la nivel optim cu aceleasi instituii insa pentru 15 membri. Astfel cva extinderea a fost catalizatorul , a dat impulsul necesar acestei reformari. Mai departe la nivel politic referitor la problema securitatii costuriel pentru intarirea granitelor sunt net inferioare fata de beneficiile pe care le va avea extinderea atat la nivelul libertatii si securitatii continentului european intr-un secol al terorismului si amenintarilor fara chip fata de care lumea moderna nu poate afce fata decat prin cooperare si unitate. Mai mult beneficii ca cresterea puterii internationale a UE pe plan mondial si transformarea diontr-o institutie inexistenta in conflicte majore intr-una demna de luat in considerare , depasesc cu mult costurile masate de uniune pe plan politic.

De asemenea la nivel cultural , asa zisele dezavantaje pe care unii membri ai UE considera ca extinderea le va aduce prin patrunderea diferitelor influente estice in cultura occidentala. Dar acest lucru nu poate fi un dezavantaj ci mai degraba un avantaj pentru ca o cultura se formeaza si se dezvolta nu prin izolare ci prin interactiune cu alte culturi.Asa ca si din aceasta perspectiva beneficiile extinderii sunt net superioare micilor dezavantaje ce pot aparea indeosebi datorita procesului de acomodare dintre culturi care nu putem nega ca apartin aceleiasi mari culturi europene , e adevarat cu trasaturile lor spacifice zonale. La nivel economic si social discutiile au atins nivelul cel mai inalt de tensiune pentru ca , daca in primele doua cazuri beneficiile, desi mai existasera unele voci potrivnice, intreceau clar costurile , la nivel economic situatia sta oarecum diferit. De ce? Pentru ca acest palier este afectat cel mai mult in mod clar de costurile extinderii. Problema migratiei este o problema deosebit de stringenta la nivel social , datorata posibilelor valuri de emigranti dinspre noile state membre care in cautare de locuri de munca mai numeroase si mai bine platite vor migra catre vest punand in pericol posturile cetatenilor membri ai UE-15. De asemenea costurile bugetare pe care UE va trebui sa le suporte datorita extinderii si faptul ca aceste tari nu vor aduce beneficii economice si financiare UE (mai ales pe termen scurt) tinand cont ca sunt tari foarte sarace creaza nemultumiri fat de extindere care ca atare e privita cu reticenta. Tinanad cont de aceste lucruri am putea concluziona ca extinderea raportata la aceste costuri este in dezavantajul UE. Dar prin analiza mai detaliata a acestor asa zise dezavantaje se poate concluziona ca in problema migrariei UE prin variaante introducerii lauzei de restrictie pe 7 ani ar putea rezolva aceasta problema (presupunandu-se ca in acest interval tarile se vor dezvolta indeajuns incat sa oferea un nivel de trai destul de acceptabiol pentru a nu mai ofri motive de a parasi tara respectiva in cautarea unor locuri de munca mai bine platite si mai numeriase). De asememnbea la nivel bugetar cheltuielile raportate la alte cheltuieli majore ale UE nu sunt deosebit de mari (vezi tabel 5) fiind doar ~0,05 din PIB pe an . Demen de luat in considerare sunt insa avantajele economice ce vor aparea atat din pozitia strategica pem care o au aceste tari si care faciliteza comertul cat mai ales prin extinderea pietei unice care va avea 370 milioane de consumatori, acest lucru ducand la cresterea productiei si deci la dezvoltarea economiei.

In concluzie desi la prima vedere costurile extinderii par mult mai mari decat beneficiile pe care le-ar putea obtine UE de pe urma extinderii la o analiza mai aprofundata descoperim ca de fapt costurile extinderii nu sunt chiar atat de mari fiind net inferioare beneficiilor mai ales pe termen mediu si lung pe care le va aduce aceasta decizie. Mai ales dat fiind contextul actual din interiorul UE context nu tocmai favorabil tinanad cont de faptul ca UE se confrunta cu probleme legate de deficit democratic, de performanta sa economica nu tocmai infloritoare de coeziunea intyerna precum si de nivelul somajului nu prea imbucuratoar fara a vorbi de situatia externa in care UE nu prea are nici un cuvant de spus . In acest context extinderea apare ca singura varianta viabila pentru redresarea Ue si pentru reafirmarea ei pe plan mondial . Astfel ca studiul imi confirma ipoteza conform careia decizia de extindere aduce avantaje mult mai mari decat costuri.Decizia de extindere raspunde astfel atat teoriilor rationaliste cat si celor constructiviste , fiind un mixaj intre teorii putand fi sustinuta atat de teoriile rationaliste conform carora in raportul cost- beneficui trebuie sa predomine beneficiile pentru a putea lua o astfel de decizie si mai mult raspunde si teoriilor constructiviste , extinderea putand fi privita si ca o incercare de reunificare a continentului divizat , avand aceeasi cultura si aceeasi istorie.Dar oricare ar fi motivele sustinute sau nu de teorie aceasta decizie este o decizie unica si deosebit de importanta de pe urma careia va beneficia intreg continentul european si pe care se va baza viitorul sau in secolul XXI. Extinderea putand fi astfel un catalizator pentru rezolvarea problemelor Europei inca aflate in suspensie , putand oferi dinamismul necesar pentru a putea face un salt inainte.